1005/10.12.2014 Hotărîre privind aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017 şi a Planului de implementare a acesteia
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
privind aprobarea Strategiei naţionale de management integrat
al frontierei de stat pentru perioada 2015 - 2017
şi a Planului de implementare a acesteia
nr. 1005 din 10.12.2014
(în vigoare 19.12.2014)
Monitorul Oficial nr. 372-384 art.1088 din 19.12.2014
* * *
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017, conform anexei nr.1;
Planul de implementare a Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017, conform anexei nr.2.
2. Ministerele şi alte autorităţi din sistemul de management integrat al frontierei, în limitele competenţelor ce le revin, vor asigura realizarea prevederilor Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017 şi a Planului de implementare a acesteia.
3. Consiliul Naţional privind Managementul integrat al frontierei de stat va prezenta Guvernului rapoarte semestriale şi lunare privind implementarea Strategiei şi a Planului aprobate, în termen de o lună de la sfîrşitul semestrului/anului de raportare.
4. Controlul asupra implementării prezentei hotărîri revine Ministerului Afacerilor Interne.
| PRIM-MINISTRU | Iurie LEANCĂ |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul afacerilor interne | Dorin Recean |
| Ministrul finanţelor | Anatol Arapu |
| Nr.1005. Chişinău, 10 decembrie 2014. | |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
nr.1005din 10 decembrie 2014
STRATEGIA NAŢIONALĂ
de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017
I. DESCRIEREA SITUAŢIEI
1. Republica Moldova se învecinează cu frontiera externă a Uniunii Europene, ceea ce impune abordarea comună a problematicii frontaliere. În aceeaşi măsură, aderarea la UE, obiectivul politic strategic al ţării, implică din partea Republicii Moldova, printre alte angajamente, alinierea la reglementările, standardele şi bunele practici europene în domeniul gestiunii frontierei. Prin aceasta se urmăreşte scopul compatibilizării conceptuale şi operaţionale între autorităţile specializate naţionale şi cele europene.
Modelul de management al frontierei dezvoltat în UE şi-a dovedit viabilitatea, oferind Republicii Moldova un exemplu concludent de experienţe şi bune practici. Pe de o parte, acesta asigură echilibrul necesar între facilitarea circulaţiei persoanelor şi mărfurilor, avînd la bază respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Pe de altă parte, permite prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi altor situaţii ce periclitează securitatea frontierelor.
Preluarea şi aplicarea de către Republica Moldova a modelului european de management integrat al frontierei a reprezentat o decizie strategică importantă, care a permis dezvoltarea parteneriatului dintre ţara noastră şi UE pe aspecte frontaliere specifice. Faptul în cauză contribuie, de asemenea, la realizarea scopului comun de menţinere a stabilităţii şi securităţii în regiune. Asimilarea modelului european s-a realizat în cadrul Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat 2011-2013, primul exerciţiu de acest fel practicat în Republica Moldova.
Managementul integrat al frontierei de stat la nivel naţional a fost preluat, dezvoltat şi reflectă modelul european pentru gestionarea frontierelor şi cuprinde următoarele componente:
1) controlul frontierei de stat, în baza analizei riscurilor şi a informaţiilor privind infracţionalitatea;
2) depistarea şi investigarea infracţiunilor transfrontaliere de către Poliţia de Frontieră în cooperare cu alte autorităţi de aplicare a legii în Republica Moldova;
3) modelul de acces în Republica Moldova, structurat pe patru filtre de control;
4) cooperarea între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
5) cooperarea internaţională în domeniul securităţii frontaliere;
6) coordonarea, prin intermediul Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, a activităţii autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat .
Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017 este documentul principal de politici ce reflectă priorităţile şi viziunea statului în domeniul managementului integrat al frontierei pentru asigurarea securităţii frontaliere, implicit pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere.
Sistemul de securitate frontalieră integrată a Republicii Moldova este componentă a securităţii naţionale. Sistemul de securitate frontalieră a Republicii Moldova este conform modelului de securitate a frontierelor europene, care urmăreşte prevenirea şi depistarea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere la frontierele statelor UE.
Securitatea frontalieră integrată a Republicii Moldova desemnează ansamblul de acţiuni şi măsuri unitare, coerente şi continue, prin care se asigură: integritatea frontierei de stat; respectarea legislaţiei în domeniu; ordinea, securitatea publică şi desfăşurarea normală a activităţilor legale în zona de frontieră şi în alte arii de interes; siguranţa populaţiei; prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere, a altor fapte ilegale din competenţa autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
Prezenta Strategie şi Planul de implementare al acesteia continuă politicile în domeniul managementului integrat al frontierei de stat iniţiate prin Strategia precedentă. Prezenta Strategie realizează complementaritatea de viziune cu alte documente de politici naţionale în domeniu şi cu iniţiativele de cooperare întreprinse la nivel european şi internaţional.
Îndeplinirea obiectivului general al prezentei Strategii va asigura sporirea gradului de securitate a frontierei şi de siguranţă a persoanelor, facilitarea circulaţiei legale a persoanelor şi mărfurilor peste frontiera de stat; prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi criminalităţii frontaliere; ajustarea cadrului juridic şi procedural naţional cu legislaţia UE, bunele practici europene şi internaţionale.
Prezenta Strategie este elaborată în conformitate cu Programul de activitate al Guvernului “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru 2013-2014, care prevede aplicarea principiilor managementului integrat al frontierei de stat şi este conformă cu Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020” şi cadrul de politici publice specifice.
Totodată, prezenta Strategie contribuie la realizarea obiectivului strategic de aderare europeană a Republicii Moldova, inclusiv a reformelor ce derivă din procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE pentru cetăţenii moldoveni (în vigoare din 28 aprilie 2014), precum şi din Acordul de Asociere cu UE (semnat la 27 iunie 2014).
La elaborarea Strategiei au fost luate în considerare acquis-ul relevant în domeniu şi recomandările organismelor europene şi internaţionale ce susţin activitatea Republicii Moldova privind managementul integrat al frontierei de stat (documentele europene relevante pentru managementul integrat al frontierei de stat sînt prevăzute în anexa nr.1 la prezenta Strategie).
2.Frontiera de stat a Republicii Moldova. Republica Moldova este situată în sud-estul Europei şi se învecinează la nord, est şi sud cu Ucraina, iar la vest cu România. Lungimea totală a frontierei de stat a Republicii Moldova este de 1906 km, din care 955 km terestră şi 951 km pe cursuri de apă. Frontiera Republicii Moldova cu România, pe rîul Prut, are lungimea de 684 km. Frontiera cu Ucraina are 1222 km, din care 267 km pe cursuri de apă (inclusiv pe fluviul Nistru) şi 955 km terestră. Segmentul central de 453,4 km al frontierei moldo-ucrainene se află sub controlul neconstituţional al autorităţilor separatiste ale autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene.
3. Securitatea frontalieră este prioritate naţională, ceea ce determină preocuparea sporită a Republicii Moldova faţă de circumstanţele create prin destabilizarea situaţiei din proximitatea ţării. Subsecvent, gestionarea ineficace a evoluţiilor regionale din ultima perioadă generează riscul de intensificare, pe acest fond, a migraţiei ilegale, a apariţiei valurilor de refugiaţi, amplificarea criminalităţii organizate transfrontaliere, precum şi a altor fapte infracţionale. Acestea reprezintă ameninţări severe în evoluţie la adresa securităţii frontaliere a Republicii Moldova, inclusiv pentru stat şi societate, precum şi la adresa securităţii internaţionale.
4.Caracteristicile situaţiei operative la frontieră. În contextul prezentei Strategii, situaţia operativă desemnează nivelul de stare al manifestărilor specifice domeniului frontalier care interesează autorităţile ce deţin competenţe operaţionale la frontieră. Situaţia operativă la frontiera Republicii Moldova s-a menţinut activă şi complexă, fapt demonstrat de indicatorii specifici domeniului.
Perspectiva evoluţiei indicatorilor pune în evidenţă tendinţa intensificării, sub toate aspectele, a situaţiei operative şi a creşterii volumului de activitate aferent. De aici, rezultă necesitatea amplificării măsurilor integrate de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi altor fapte din competenţa autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
Pe categorii de activităţi şi fapte (încălcări), situaţia operativă în perioada 2011-2013 se prezintă după cum urmează:
1) Fluxul de persoane şi mijloace de transport. Fluxul total de persoane înregistrate în punctele de trecere a frontierei în 2013 (15,52 mil. traversări ale frontierei) a crescut cu 3% faţă de 2012 şi cu 4% faţă de 2011. Creşterea mobilităţii persoanelor s-a produs atît pe seama cetăţenilor moldoveni, cît şi, în special, a celor străini. Fluxul maxim de persoane s-a menţinut pe segmentul moldo-ucrainean al frontierei şi se datorează circulaţiei regulate la muncă a cca 50% din migranţii moldoveni în Federaţia Rusă, precum şi regimului fără vize pentru cetăţenii Republicii Moldova în ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI), în pofida restricţiilor privind regulile de înregistrare, prezenţă şi şedere în Federaţia Rusă. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la frontiera aeriană.
S-a majorat constant, cu 2-3% anual, numărul unităţilor de transport înregistrate în punctele de trecere a frontierei, inclusiv a celor străine ce tranzitează teritoriul Republicii Moldova. În 2013, 51% din traversări s-au produs pe segmentul moldo-ucrainean, 48% pe cel moldo-român şi 1% pe calea aerului. Cea mai importantă creştere, de 4 %, a fost înregistrată la frontiera moldo-ucraineană, în special pe seama mijloacelor de transport cu numere de înmatriculare străine.
2) Neautorizarea trecerii frontierei de stat. În 2013 a scăzut cu 25% numărul cazurilor de neautorizare a traversării frontierei de stat, comparativ cu 2012 şi cu 29% faţă de 2011. Cele mai multe situaţii s-au produs pe segmentul moldo-ucrainean al frontierei (73% din total), în scădere cu 30% faţă de 2012. Acest fapt poate sugera cunoaşterea mai bună de către populaţie a regulilor de intrare/ieşire în/din Republica Moldova, datorită experienţei obţinute şi informării adecvate asupra reglementărilor legale. După intrarea în vigoare a regimului liberalizat de vize cu UE, circa 30 de cetăţeni moldoveni posesori ai noului paşaport biometric au fost expulzaţi, fiind identificaţi ca deportaţi anterior din ţările UE, iar unui număr de cca 100 nu li s-a permis accesul din cauză că nu au întrunit condiţiile legale.
3) Încălcarea legislaţiei frontierei de stat. În 2013, numărul cazurilor constatate de încălcări ale legislaţiei frontaliere şi de persoane reţinute s-a majorat cu 43% şi 38% faţă de 2012, respectiv cu 74% şi 68% faţă de 2011. Creşterea a fost înregistrată atît în punctele de trecere a frontierei, cît şi pe sectorul de frontieră “verde”. Cele mai multe fapte la frontiera “verde” s-au produs pe seama încălcării regimului zonei frontieră. În principal, în punctele de trecere a frontierei au fost constate încălcări ale regulilor de şedere. Creşterea cea mai accentuată a numărului de cazuri (peste 80%) şi persoane reţinute s-a produs la frontiera aeriană. Majorarea numărului de cazuri privind încălcările legislaţiei frontaliere exprimă creşterea eficacităţii structurilor specializate.
4) Migraţia ilegală. Poliţia de Frontieră are atribuţii de depistare a cazurilor de trecere ilegală a frontierei de stat care se realizează prin: eludarea sau sustragerea de la control; săvîrşirea tentativei de trecere a frontierei prin punctele de trecere a frontierei cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare (contrafacerea/falsificarea documentelor de călătorie etc.); încălcarea regulilor de trecere a frontierei cu ţările vecine.
Potrivit indicatorilor de activitate ai Poliţiei de Frontieră, în perioada 2009 – 2013, s-au diminuat cazurile de trecere ilegală a persoanelor peste frontiera de stat. Astfel, în ultimii ani, numărul persoanelor reţinute pentru migraţie ilegală a scăzut cu circa 50% anual (cu 56% în 2013 în comparaţie cu 2012), tendinţă valabilă la frontiera terestră, în cazul celei aeriene existînd o uşoară creştere.
Totodată, raportul între reţineri şi traversări ilegale este superior în cazul celor din urmă, fapt ce exprimă nivelul de operativitate încă scăzut în domeniu, printre cauze fiind deficitul de personal şi echipamente. Majoritar, persoanele reţinute sînt cetăţeni ai ţărilor asiatice şi africane, precum Afganistan, Bangladesh, Ghana, Congo etc. În acelaşi timp, numărul cazurilor de uz de documente false şi contrafăcute depistate la trecerea frontierei a crescut în 2013 cu 5%, comparativ cu 2012, şi cu 11% faţă de 2011, ceea ce demonstrează consolidarea capacităţilor Poliţiei de Frontieră de exercitare a noii competenţe în domeniul expertizei documentelor. Cea mai mare creştere s-a produs la sectorul moldo-ucrainean al frontierei.
5) Contrabanda. Acţiunile de contrabandă s-au desfăşurat atît la frontiera “verde”, cît şi prin punctele de trecere a frontierei. Astfel, între 2011-2013 au fost constatate 1301 cazuri, din care 1183 (90%) în punctele de trecere a frontierei. Din punctul de vedere al valorii bunurilor, totalul contrabandei reţinute a fost de circa 42,7 mil lei, din care 90% prin punctele de trecere a frontierei. Se constată, astfel, că majoritatea acţiunilor de contrabandă s-a consumat în punctele de trecere a frontierei, ceea ce impune concentrarea viitoare către aceste subdiviziuni a eforturilor autorităţilor ce deţin competenţe nemijlocite la frontieră. La frontiera “verde” numărul cazurilor s-a dublat în 2013 faţă de 2012, iar valoarea bunurilor reţinute a crescut de 6,7 ori. În punctele de trecere a frontierei numărul de cazuri a scăzut de la 458 în 2011 la 334 în 2013, însă valoarea bunurilor reţinute a crescut cu circa 25%. Semnificativ este faptul că în numai 9 luni ale anului 2014 valoarea bunurilor reţinute a crescut cu circa 30% faţă de anul precedent, fapt ce se asociază şi intrării în funcţiune a subdiviziunilor de investigaţii speciale care au sporit eficacitatea activităţii.
În 2013 s-a dublat cantitatea reţinută de ţigări de contrabandă în comparaţie cu 2012, cazurile cele mai frecvente producîndu-se la frontiera “verde” (86% din total). Totodată, s-a dublat numărul cazurilor de contrabandă cu ţigări şi, în acelaşi timp, de persoane reţinute, ceea ce indică creşterea eficacităţii autorităţilor cu atribuţii nemijlocite la frontieră (Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal). Cea mai mare parte a cazurilor de contrabandă s-a produs pe segmentul moldo-român al frontierei.
Tendinţa de amplificare a contrabandei cu alcool este foarte evidentă tot la frontiera “verde”, unde cantitatea a crescut de 10 ori între 2011-2013.
În ceea ce priveşte mijloacele de transport, chiar dacă fluctuaţia numărului de cazuri nu este semnificativă, valoarea a crescut cu circa 30% în 2013 faţă de 2011.
Numărul de cazuri de trafic de substanţe narcotice s-a menţinut constant (3-4 pe an), cantităţile scăzînd de la 9,4 kg în 2011 la 2,38 kg în 2013. În prima perioadă a anului 2014, în cele patru cazuri constatate, a fost reţinută cantitatea de 80,15 kg, de circa 40 de ori mai mult decît în 2013, fapt ce poate fi asociat, de asemenea, cu intrarea în funcţiune a subdiviziunilor de investigaţii speciale.
6) Intrarea /ieşirea ilegală a mijloacelor de transport în/din Republica Moldova. În 2013, a crescut cu 18% faţă de 2012 numărul unităţilor de transport reţinute, care au încercat să intre/iasă ilegal în/din Republica Moldova, şi cu doar 4% faţă de 2011. În particular, a crescut numărul cazurilor de intrare/ieşire prin falsificarea procurilor cu drept de conducere a unităţilor de transport.
5.Tendinţe de evoluţie a situaţiei operative. Evaluarea situaţiei operative la frontieră indică faptul că aria geopolitică aferentă Republicii Moldova se caracterizează printr-un potenţial infracţional ridicat. Republica Moldova constituie, concomitent, sursă, zonă de tranzit şi de destinaţie a faptelor ilegale. Între manifestările criminale ce se pot amplifica se disting: migraţia ilegală şi traficul de fiinţe umane; contrabanda cu ţigări şi produse din tutun, alcool; traficul ilegal cu mijloace de transport în/din Republica Moldova; traficul cu droguri, materiale interzise, fapte ce prezintă ameninţări la adresa securităţii frontaliere, a ordinii publice şi securităţii naţionale.
Principalele tendinţe de evoluţie a situaţiei operative sînt următoarele:
1) posibilitatea creşterii fluxului de persoane cu 5-6%, în special pe segmentul moldo-român al frontierei, ca urmare a liberalizării regimului de vize cu UE; în acelaşi timp, este posibilă reducerea acestuia la frontiera moldo-ucraineană, ca urmare a situaţiei din zonă şi restricţiilor migraţionale impuse de Federaţia Rusă;
2) menţinerea tentativelor de trecere ilegală a frontierei, fie individuale, fie în grup, avînd ca destinaţie finală UE;
3) menţinerea actualelor rute criminale, dar şi posibilitatea activării de noi direcţii, în contextul destabilizării situaţiei zonale;
4) posibilitatea intensificării traficului ilicit de droguri, materiale nucleare, arme de distrugere în masă, altor manifestări ale criminalităţii transfrontaliere;
5) tendinţa de conexare a infracţiunilor frontaliere cu alte fapte ilegale;
6) extinderea acţiunilor infracţionale în domeniul tehnologiei informaţiei, prin accesarea frauduloasă şi neautorizată a bazelor de date ale unor instituţii publice, în vederea exploatării informaţiilor obţinute;
7) creşterea ponderii faptelor a căror săvîrşire presupune organizarea şi cooperarea între grupările infracţionale locale şi internaţionale specializate;
8) schimbarea permanentă a metodelor şi mijloacelor, a locului şi timpului de acţiune, a rutelor utilizate, a obiectului faptelor infracţionale;
9) creşterea ponderii cazurilor de implicare directă a reţelelor de contrabandă în traficul cu produse contrafăcute.
6. În baza analizelor de risc efectuate au rezultat următoarele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii frontaliere a Republicii Moldova:
1) diversificarea tipologiei, cauzelor şi efectelor acţiunilor infracţionale, facilitată de recenta destabilizare a regiunii, de posibilitatea producerii de provocări în zona de frontieră şi încercări de alterare a climatului intern din Republica Moldova, inclusiv prin acte teroriste. Eventualele efecte de “undă” ale conflictelor din proximitatea geografică a Republicii Moldova pot influenţa semnificativ securitatea frontalieră a ţării;
2) nesoluţionarea conflictului transnistrean menţine o sursă deschisă de infracţionalitate, conectată inclusiv la migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră, cu efecte asupra climatului normal de ordine şi securitate publică;
3) securizarea intensă de către Ucraina a segmentului central al frontierei moldo-ucrainene poate orienta către Republica Moldova activitatea infracţională specifică anterior zonei respective;
4) lărgirea ariei de acţiune a grupărilor internaţionale de crimă organizată, prin prezenţa infractorilor cu specializări diverse şi din zone geografice variate, precum şi extinderea fraudelor asociate securităţii frontaliere, amplifică riscul dezvoltării faptelor ilegale ce pot afecta securitatea frontalieră;
5) degenerarea eventuală a situaţiei social-politice şi economice din ţară, precum şi din regiune, poate influenţa evenimentele din sfera securităţii frontaliere, a ordinii şi securităţii publice şi genera tendinţe infracţionale. În pofida faptului că, în ansamblu, migraţia ilegală este în scădere, aceasta poate persista, totuşi, la frontiera de stat atît prin punctele de trecere a frontierei, cît şi la frontiera “verde”;
6) ca urmare a liberalizării regimului de vize pentru Republica Moldova cu statele UE şi cu Turcia, se pot genera următoarele riscuri:
a) dinamizarea fenomenului migraţiei, inclusiv a migraţiei ilegale, prin folosirea ţării ca zonă de tranzit şi platformă de trecere ilegală a frontierei cu acte false, precum şi prin depăşirea termenului legal de şedere în statele UE şi Schengen. Categoria principală de risc o constituie, deopotrivă, cetăţenii Republicii Moldova care doresc nu numai să călătorească, dar să muncească sau să se stabilească în UE, precum şi persoane din ţările cu potenţial migrator înalt;
b) creşterea numărului de cazuri de solicitări false de azil în UE/Schengen ale cetăţenilor moldoveni;
c) creşterea numărului de refuzuri de intrare a cetăţenilor moldoveni în spaţiul UE, din cauza necunoaşterii regulilor de circulaţie fără viză;
7) politica fiscală sau diferenţele între Republica Moldova, UE şi ţările din regiune, cum este Ucraina, a cotelor accizelor şi taxelor la multe produse de larg consum, dar, în special, la ţigări şi produse din tutun, influenţează sau favorizează constituirea reţelelor de contrabandă şi trafic bine organizate şi deseori internaţionalizate;
8) climatul fluid din regiune poate genera incidente la frontieră, încuraja acţiunile de trafic de fiinţe umane, droguri, arme de distrugere în masă, de tehnologii şi materiale nucleare, arme şi mijloace letale neconvenţionale, infracţiuni vamale şi poate realiza mediul prielnic pentru proliferarea criminalităţii locale, ceea ce prefigurează noi riscuri la adresa securităţii frontaliere;
9) tentative de mituire a unor oficiali cu funcţii de conducere, dar şi a personalului cu funcţii de execuţie care îşi desfăşoară activitatea în posturi de unde pot sprijini săvîrşirea de infracţiuni;
10) amplificarea şi diversificarea actelor de corupţie în rîndul personalului autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat şi tergiversarea soluţionării cazurilor constatate reprezintă, de asemenea, riscuri majore pentru securitatea frontalieră.
7. Situaţia în domeniile aferente managementului integrat al frontierei de stat este următoarea:
1) Cadrul legal. Implementarea politicii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat a început odată cu aprobarea Hotărîrii Guvernului nr.855 din 21 septembrie 2010 “Cu privire la Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat” şi, ulterior, a Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat” pentru 2011-2013, aprobată în 2010, care a promovat măsuri de creştere a gradului de siguranţă a cetăţenilor, respectarea drepturilor fundamentale, fluidizarea traficului persoanelor şi a mărfurilor, precum şi îndeplinirea condiţiilor pentru liberalizarea regimului de vize.
Prin aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru 2011-2013, s-a vizat, de asemenea, susţinerea funcţiilor generale ale statului de întărire a legalităţii, de asigurare a ordinii şi a securităţii publice, de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere, a altor fapte ilegale din competenţa autorităţilor din sistemul de management integrat al frontierei de stat.
Prin aplicarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat 2011-2013 şi a Planului de implementare a acesteia au fost stabilite politici, principii, obiective şi acţiuni pentru aplicarea unitară, coerentă şi eficace a managementului integrat al frontierei de stat, în baza conjugării eforturilor autorităţilor cu responsabilităţi în domeniu.
Ca rezultat, modelul managementului integrat al frontierei de stat implementat în Republica Moldova este aliniat, în mare măsură, la cerinţele şi standardele UE. Prin acesta s-a îmbunătăţit combaterea migraţiei ilegale, a criminalităţii transfrontaliere, a celorlalte fapte ilegale din competenţa autorităţilor cu responsabilităţi în materie.
În perioada de implementare a Strategiei a fost perfecţionată şi actualizată legislaţia privind managementul integrat al frontierei de stat prin adoptarea actelor legislative şi normative vizînd activitatea autorităţilor cu atribuţii în domeniu, precum şi a cadrului normativ intern (inclusiv strategii naţionale, programe şi planuri de acţiuni). Acestea au la bază aquis-ul comunitar, recomandările şi bunele practici ale UE (Codul frontierelor Schengen, Catalogul Schengen, Manualul practic al poliţistului de frontieră şi EU Customs Blueprints etc.), precum şi acordurile internaţionale şi bilaterale la care Republica Moldova este parte:
a) Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova;
b) Legea nr.283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliţia de Frontieră;
c) Hotărîrea Guvernului nr.434 din 19 iunie 2012 cu privire la Poliţia de Frontieră;
d) Hotărîrea Guvernului nr.926 din 12 decembrie 2012 pentru implementarea Legii nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova;
e) Hotărîrea Guvernului nr.752 din 20 septembrie 2013 “Pentru aprobarea Regulamentului privind echipele” mobile ale Poliţiei de Frontieră şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.357 din 13 mai 2009;
f) Amendarea Legii nr.200 din 17 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova;
g) Amendarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008;
h) Modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002;
i) Hotărîrea Guvernului nr.492 din 7 iulie 2011 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedurile de returnare, expulzare şi readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova”;
j) Hotărîrea Guvernului nr.50 din 15 ianuarie 2013 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la eliberarea vizelor”;
k) implementarea şi dezvoltarea procedurilor simplificate de vămuire.
În acelaşi timp, deşi competenţele instituţiilor cu atribuţii de management integrat al frontierei de stat sînt reglementate de cadrul legal al acestora, există lacune ce ţin de interpretarea şi aplicarea corelată a prevederilor legale în vederea realizării integrate a obiectivelor politicii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat. Nu există, încă, reglementări şi proceduri comune aplicabile autorităţilor managementului integrat al frontierei de stat în domenii de interes reciproc, pentru delimitarea precisă a competenţelor instituţionale în situaţia atribuţiilor conexe, precum şi în domenii de interes comun, cum sînt analiza riscurilor, managementul crizelor şi situaţiilor de urgenţă, al incidentelor, al activităţilor operaţionale de acelaşi tip.
2) Cadrul instituţional şi al resurselor umane. În acest context, a fost iniţiată reforma instituţională a autorităţilor cu atribuţii la frontieră şi dezvoltarea resurselor umane ale acestora. S-a urmărit: asigurarea cadrului de reglementare necesar; reorganizarea unor autorităţi; optimizarea structurală; diminuarea numărului de niveluri decizionale; partajarea competenţelor, stabilirea de noi competenţe necesare realizării controlului frontierei de stat, prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere; modernizarea activităţii de resurse umane; iniţierea procesului de profesionalizare a personalului.
În conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului privind Consiliul Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, acest organism are ca atribuţii elaborarea Strategiei, monitorizarea implementării acesteia, coordonarea cooperării inter-instituţionale între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, inclusiv întocmirea recomandărilor privind politicile, cadrul legislativ şi normativ ale domeniului. Din cauza stabilirii neadecvate a nivelului competenţei de conducere a Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, a deficitului de reglementare a modului de organizare şi desfăşurare a activităţii şi absenţei structurilor tehnice necesare, organismul nu a fost îndeajuns de eficace.
Controlul frontierei de stat se realizează de către Poliţia de Frontieră prin structurile sale centrale (Departamentul Poliţiei de Frontieră), 4 direcţii regionale şi Sectorul Aeroportul Internaţional Chişinău cu statut de direcţie şi 41 de sectoare ale Poliţiei de Frontieră. Poliţia de Frontieră îşi exercită competenţele legale la frontiera “verde” şi în cele 81 puncte de trecere a frontierei cu regim de trafic internaţional, interstatal sau local, din care 56 rutiere, 12 feroviare, 8 fluviale, 4 aeriene şi 1 pietonal. Dintre acestea, 25 puncte de trecere a frontierei se află pe segmentul central al frontierei moldo-ucrainene.
Nemijlocit la frontieră sau în legătură directă cu activitatea frontalieră deţin competenţe operaţionale Serviciul Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor, Biroul Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.
Din sistemul managementului integrat al frontierei de stat fac parte autorităţile prevăzute la pct.16 al prezentei Strategii ce deţin atribuţii conexe celor frontaliere şi participă la activităţile în domeniu. Atribuţiile specifice ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat sînt prevăzute în anexa nr.3 la prezenta Strategie.
Începînd cu 1 iulie 2012, Serviciul Grăniceri s-a transformat în Poliţia de Frontieră, care s-a demilitarizat şi a fost inclusă în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, iar personalul său a obţinut statut special. Totodată, au fost întreprinse măsuri succesive de optimizare structurală şi funcţională, ce au avut ca rezultat creşterea eficacităţii organizatorice şi funcţionale, a capacităţii operaţionale şi descentralizarea procesului decizional.
Poliţia de Frontieră a fost învestită cu noi competenţe în domeniul investigaţiilor speciale, urmăririi penale, examinării contravenţiilor, expertizei documentelor de călătorie, acordării vizelor la frontieră în cazuri de excepţie. Au fost înfiinţate şi operaţionalizate structuri specializate pentru îndeplinirea noilor competenţe.
De asemenea, în baza noului cadru legal adoptat, a fost iniţiată elaborarea procedurilor de recrutare, selectare, evaluare, pregătire profesională iniţială şi continuă a personalului. În sistemul de formare profesională a personalului autorităţilor ce deţin competenţe mijlocite la frontieră (Poliţia de Frontieră, Serviciul Vamal) au fost preluate cerinţele de formare ale Agenţiei Europene pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor-Membre ale UE – Common Core Curricula şi standardele profesionale ale Organizaţiei Mondiale a Vămilor – OMV (PICARD).
Este necesară continuarea modernizării sistemului de formare, a reabilitării spaţiilor şi completării mijloacelor de învăţămînt. A fost, de asemenea, valorificat sprijinul în domeniul formării Misiunii de Asistenţă a UE la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) şi altor instituţii europene şi donatori. Astfel, Poliţia de Frontieră se află în proces de acoperire a deficitului de efective şi continuă profesionalizarea personalului.
Serviciul Vamal a întreprins, de asemenea, măsuri continue de îmbunătăţire a calităţii, administrării vamale. Astfel, Serviciul Vamal a implementat sistemul de management al calităţii conform Standardului internaţional ISO 9001:2008. În decembrie 2013, Serviciul Vamal a finalizat cu succes procesul de certificare şi a obţinut Certificatul de conformitate al Sistemului propriu de Management al Calităţii cu Standardul Internaţional ISO 9001:2008, emis de organismul de certificare, membru al Reţelei Internaţionale de Certificare IQNet (International Certification Network).
3) Activitatea operaţională privind frontiera şi suportul acesteia. Capacităţile de control şi supraveghere a frontierei de stat, de coordonare naţională a controlului frontierei de stat şi mecanismul mobil au fost proiectate conform Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR).
În acest sens, a fost iniţiată crearea mecanismelor de cooperare interinstituţională între autorităţile naţionale cu atribuţii în managementul integrat al frontierei de stat, precum şi de cooperare internaţională cu autorităţile similare ale altor ţări, cu instituţiile de specialitate internaţionale şi europene. Aceasta a condus la îmbunătăţirea, sub unele aspecte, a cooperării pe probleme operative între structurile cu atribuţii privind managementul integrat al frontierei de stat, fiind necesară asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii necesare, constituirea de grupuri comune de lucru şi operaţionale, realizarea de instruiri comune şi elaborarea de proceduri de lucru unitare.
Sistemul de control şi supraveghere a frontierei funcţionează pe trei niveluri: central, regional şi local. Deciziile se adoptă în baza analizei de risc şi a informaţiilor privind criminalitatea.
Autorităţile relevante ale managementului integrat al frontierei de stat şi-au dezvoltat, în mod individual şi disparat, activitatea de analiză de risc prin cooperarea cu FRONTEX, EUBAM, Centrul Internaţional pentru Politici în Domeniul Migraţiei (ICMPD), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Centrul de Aplicare a Legii în Europa de Sud-Est (SELEC). Ca rezultat, a sporit utilitatea produselor de analiză de risc la fundamentarea deciziilor privind controlul frontierei de stat.
În acelaşi timp, nu există o concepţie comună de analiză a informaţiilor care să integreze toate autorităţile relevante ale managementului integrat al frontierei de stat, şi nici instrumente analitice comune. În acelaşi context, deşi unele autorităţi relevante ale managementului integrat al frontierei de stat şi-au creat propriile unităţi analitice, cooperarea între acestea este insuficientă.
În vederea implementării măsurilor de depistare şi investigare a migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere, au fost operaţionalizate structurile de investigaţii speciale şi urmărire penală ale Poliţiei de Frontieră la nivel strategic, operaţional şi, doar în cazul investigaţiilor speciale, la nivel tactic. Aceste structuri necesită continuarea şi amplificarea pregătirii de specialitate a personalului.
Mecanismul de coordonare naţională a controlului frontierei a fost constituit, dar nu este complet operaţional din cauza deficitului de dotare.
Capacitatea de management operaţional, de intervenţie, management al crizelor şi incidentelor este încă limitată în absenţa structurilor specializate, dotării necorespunzătoare şi problemelor de compatibilitate şi interoperabilitate a echipamentelor.
Componenta de mobilitate a fost dezvoltată, fapt ce permite deplasarea rapidă la misiuni a elementelor de dispozitiv, pătrunderea în zone cu acces dificil, prezenţa la frontieră în orice condiţii de timp, anotimp şi stare a vremii. Autorităţile relevante ale managementului integrat al frontierei de stat (Poliţia de Frontieră, Serviciul Vamal) au constituit echipe mobile ce pot funcţiona în cooperare, în beneficiul mai multor autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
A fost dezvoltată infrastructura frontierei de stat şi s-a continuat, prin finanţare naţională şi donaţii externe, dotarea cu echipamentele necesare efectuării controlului trecerii frontierei şi îndeplinirii misiunilor specializate la frontiera “verde” şi în punctele de trecere a frontierei, în conformitate cu recomandările şi bunele practici din Catalogul Schengen al UE. Totuşi, studiile de fezabilitate privind dezvoltarea infrastructurii de supraveghere şi control al frontierei şi analizele de nevoi privind dezvoltarea componentei de mobilitate operaţională şi a mecanismului de coordonare naţională a controlului de frontieră, efectuate cu suportul Uniunii Europene, au indicat faptul că, în pofida progresului obţinut, înzestrarea cu echipamente şi mijloace tehnice speciale, în comparaţie cu lista din Catalogul Schengen, este nesatisfăcătoare, cauzînd deficite de capacitate. De asemenea, între autorităţi există probleme privind compatibilitatea şi interoperabilitatea echipamentelor.
Controlul trecerii frontierei, analiza riscului, supravegherea frontierei şi activitatea vamală sînt susţinute de Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră şi de Sistemul informaţional integrat vamal, care se află în proces de dezvoltare. Sistemele informatice ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat nu sînt integrate, ceea ce generează probleme în plan operaţional şi al cooperării.
Nu a fost încă atins nivelul adecvat de integrare operaţională, iar cooperarea este deficitară din cauza experienţei insuficiente, deficitului de pregătire pentru desfăşurarea de activităţi întrunite, a incompatibilităţilor, interoperabilităţii şi integrării reduse între sistemele de conducere, coordonare şi informaţionale.
În ceea ce priveşte activitatea vamală, Serviciul Vamal a ajustat procesul de administrare vamală în scopul facilitării comerţului legal, menţinînd, totodată, nivelul de control necesar şi suficient pentru securitatea şi siguranţa traficului de mărfuri peste frontieră. Totodată, administrarea vamală s-a concentrat pe sporirea conformării la respectarea legislaţiei vamale prin creşterea eficacităţii analizei de risc.
Intervenţia în activitatea agenţilor economici credibili a fost diminuată, a crescut calitatea serviciilor publice, transparenţa şi s-a intensificat educarea şi disciplinarea publicului pentru respectarea legislaţiei vamale.
Serviciul Vamal a dezvoltat conceptul de “segmentare a agenţilor economici” pentru a diferenţia măsurile de contracarare a fraudelor şi a stimula conformarea cu legea (ţinînd cont de particularităţile agenţilor economici şi prin aplicarea de măsuri pentru eliminarea factorilor ce generează fraude vamale). Au fost implementate instrumente de stimulare a conformării cu legea prin: acordarea de facilităţi agenţilor economici autorizaţi; promovarea transparenţei în activitate; dezvoltarea relaţiilor de parteneriat dintre Serviciul Vamal şi mediul de afaceri.
4) Coordonarea şi cooperarea intrainstituţională, interinstituţională şi internaţională în domeniul managementului integrat al frontierei de stat. Coordonarea de către Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat a domeniului nu a fost eficace, deoarece, cum s-a precizat anterior, nu au existat nivelul de autoritate necesar şi instrumentele practice de acţiune. Este necesară, de aceea, elaborarea unui nou regulament al acestui organism.
În vederea realizării managementului integrat al frontierei de stat au fost încheiate acorduri, protocoale şi planuri de cooperare interinstituţionale între autorităţile din sistemul de management integrat al frontierei de stat. Prin instrumentele de cooperare încheiate s-a iniţiat crearea condiţiilor pentru schimbul de informaţii şi privind modul de acţiune în domeniul prevenirii, investigării şi combaterii migraţiei ilegale, a criminalităţii transfrontaliere, managementului situaţiilor de criză şi altor situaţii deosebite. De asemenea, au fost semnate acorduri bilaterale la nivel interstatal, interguvernamental şi interinstituţional între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat şi cele omoloage din ţările UE şi CSI. Acestea vizează securitatea frontierei de stat, readmiterea persoanelor, dezvoltarea şi aplicarea principiilor managementului integrat al frontierei de stat etc. Cooperarea interinstituţională a avut de suferit din cauza cadrului procedural lacunar, a lipsei de experienţă în domeniu, a comunicării deficitare între autorităţi şi altor aspecte deja menţionate.
Au fost dezvoltate şi funcţionează în condiţii bune mecanismele de cooperare cu agenţiile de specialitate (INTERPOL, FRONTEX, EUROPOL, OLAF, EUBAM etc.) cu organizaţiile internaţionale (OSCE, OIM, PNUD, ICNUR, SELEC, IAEA, UNODC, OMV etc.).
Au fost obţinute cantităţi importante de echipamente din partea Agenţiei Departamentului Apărării al SUA pentru Reducerea Ameninţărilor.
Sînt funcţionale punctele comune de contact cu România, sistemul patrulărilor coordonate, respectiv comune cu România şi Ucraina, controlul comun cu Ucraina, precum şi schimbul de informaţii vamale cu aceste ţări.
Este necesară extinderea sistemului controlului comun prin înfiinţarea a noi puncte de acest tip.
8. Ca efect al implementării Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013, s-a iniţiat preluarea în sistemul intern a celor mai bune practici europene aferente managementului integrat al frontierei de stat (analiza riscului, securitatea documentelor, protecţia datelor cu caracter personal, controlul comun, schimbul de informaţii vamale prealabile, ghişeul unic, combaterea traficului de fiinţe umane şi a corupţiei, combaterea fraudelor vamale etc.). Implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013 a adus autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat beneficii importante privind promovarea imaginii publice pozitive pe plan naţional şi internaţional.
9. Scopurile şi obiectivele Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011-2013 şi ale Planului de implementare subsecvent au fost îndeplinite cu sprijinul Guvernului şi al autorităţilor implicate, existînd încă deficitele de capacitate menţionate. Progresele înregistrate în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, precum şi deficienţele constatate, au furnizat, în egală măsură, baza de analiză pentru proiectarea prezentei Strategii.
10. Descrierea situaţiei se completează cu Analiza SWOT prevăzută în anexa nr.2 la prezenta Strategie.
II. VIZIUNEA STRATEGICĂ ŞI PRINCIPIILE STRATEGIEI
11. Viziunea strategică rezidă în realizarea sistemului de management al frontierei de stat care să asigure compatibilitatea, interoperabilitatea şi integrarea autorităţilor participante la managementul integrat al frontierei de stat în vederea securităţii frontaliere a Republicii Moldova. Aceasta se va materializa prin asigurarea capacităţii de coordonare integrată a domeniului; completarea cadrului normativ şi procedural aferent managementului integrat al frontierei de stat; creşterea capacităţilor autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat de îndeplinire a competenţelor ce le revin; dezvoltarea cooperării interinstituţionale; corelarea realizării de sisteme, a infrastructurii şi a achiziţiilor de echipamente; consolidarea capacităţii de gestionare şi de reacţie oportună şi coordonată la riscurile şi ameninţările ce vizează securitatea frontalieră a Republicii Moldova; formarea personalului.
12. Prezenta Strategie are la bază următoarele principii:
1) legalitatea – activităţile pentru realizarea obiectivelor, măsurilor şi acţiunilor specifice se desfăşoară conform competenţelor ce le revin autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat şi al documentelor de cooperare interinstituţională;
2) compatibilitatea, interoperabilitatea şi integrarea – presupun că autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat trebuie să poată conlucra pe bază de concepte, sisteme, echipamente şi proceduri standardizate;
3) egalitatea, parteneriatul şi cooperarea – autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat nu sînt în concurenţă ori prevalente unele faţă de celelalte şi cooperează pe bază de echitate şi respect reciproc;
4) autonomia operaţională – răspunderea pentru implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat şi îndeplinirea propriilor competenţe revine fiecărei autorităţi cu atribuţii în domeniu;
5) delimitarea riguroasă de competenţe – nu se stabilesc competenţe similare în sarcina mai multor autorităţi; în caz de apariţie a suprapunerilor şi confuziei de atribuţii, reglementarea situaţiei se face prin intervenţia Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, care iniţiază demersurile ce se impun;
6) continuitatea şi coerenţa – acţiunile pentru realizarea prezentei Strategii se desfăşoară fără întreruperi şi se corelează între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
7) finanţarea şi alocarea corelată a resurselor – autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat se coordonează în ceea ce priveşte solicitările de finalizare, obţinerea de donaţii şi elaborarea de proiecte, în scopul eliminării conflictelor, paralelismelor, incompatibilităţilor, a lacunelor privind interoperabilitatea şi integrarea.
III. MODELUL DE ACCES STRUCTURAT PE CELE 4 FILTRE
DE CONTROL ŞI ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR
Secţiunea 1
Modelul de acces structurat pe cele 4 filtre
de control, aplicat în Republica Moldova
13. Prezenta Strategie dezvoltă aplicarea în Republica Moldova a modelului de acces structurat pe cele 4 filtre de control. Acesta va fi în continuare utilizat integral în sistemul managementului integrat al frontierei de stat din Republica Moldova, cu particularităţile ce rezultă din: situaţia regională; poziţia fizico-geografică a ţării; situaţia politică, economică şi socială; caracteristicile frontierei de stat, ale situaţiei operative, ale riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii frontaliere; cadrul instituţional al managementului integrat al frontierei de stat; nivelul actual de implementare a conceptului de management integrat al frontierei de stat şi posibilităţile de dezvoltare a elementelor acestuia.
14. Modelul de acces structurat pe cele 4 filtre de control constitute nucleul conceptului de managementul integrat al frontierei de stat, iar aplicarea acestuia în Republica Moldova va cuprinde implementarea de măsuri complementare pe următoarele 4 niveluri:
1) activităţi în ţările terţe, în ţările de origine, tranzit şi potenţial exportatoare de insecuritate;
2) cooperarea bilaterală şi internaţională în domeniul frontalier;
3) controlul frontierei de stat;
4) activităţi desfăşurate în cadrul teritoriului naţional.
15. Corelativ categoriilor de activităţi menţionate, sistemul de management integrat al frontierei de stat din Republica Moldova va continua aplicarea modelului de acces structurat pe cele 4 filtre de control, cu sarcinile aferente prevăzute pentru fiecare:
1) Filtrul I – Activităţi în ţările terţe, în ţările de origine, tranzit şi potenţial exportatoare de insecuritate:
a) desfăşurarea activităţii ofiţerilor de legătură, pe măsura înfiinţării acestor posturi, şi instruirea funcţionarilor oficiilor consulare şi ambasadelor Republicii Moldova în domeniul expertizei documentelor;
b) examinarea minuţioasă a cererilor de viză de către oficiile consulare, prin consultarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, la eliberarea vizelor anumitor străini şi categorii separate de străini;
c) aplicarea, în cadrul misiunilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova, a procedurilor de acordare a vizelor în baza unor formulare complexe, adaptate la standardele Schengen şi creşterea exigenţei faţă de ţările terţe cu potenţial migrator;
d) consolidarea capacităţilor personalului oficiilor consulare de descoperire a documentelor de călătorie false; asigurarea prin sistemul informaţional de gestionare a vizelor “e-Viza” a interconexiunii şi schimbului de date şi informaţii între autorităţile de stat implicate în gestionarea fluxului migraţional şi securitatea frontierei;
e) asigurarea securităţii informaţionale a serviciului de examinare şi emitere a vizelor electronice;
f) introducerea noului specimen al titlului de călătorie, conform standardelor europene;
g) asigurarea controlului la distanţă al migraţiei ilegale, al altor forme de criminalitate transfrontalieră şi privind unele riscuri de “import” al insecurităţii;
h) utilizarea capacităţilor şi personalului specializat al Republicii Moldova care îşi desfăşoară activitatea în străinătate privind prevenirea faptelor criminale şi a materializării riscurilor de “import” al insecurităţii prin cunoaşterea în avans a posibilităţii producerii acestora;
i) cooperarea cu transportatorii ce operează pe rute internaţionale şi cu agenţiile de turism.
2) Filtrul II – Cooperarea bilaterală şi multilaterală internaţională în domeniul frontierei:
a) asigurarea transferului oportun de date şi informaţii operative relevante, realizarea de analize de risc comune cu partenerii de cooperare;
b) dezvoltarea cadrului juridic bilateral, simplificarea modalităţii de comunicare cu partenerii internaţionali pe probleme de interes operativ;
c) încheierea acordurilor bilaterale cu alte state pentru implementarea Convenţiei de Cooperare Poliţienească în Europa de Sud-Est în scopul aplicării livrărilor supravegheate, urmăririi transfrontaliere, supravegherii transfrontaliere, precum şi al investigaţiilor sub acoperire pentru cercetarea infracţiunilor;
d) asimilarea de experienţe şi bune practici de la instituţiile specializate (FRONTEX, EUBAM, INTERPOL, SELEC, OIM, OMV etc.), desfăşurarea de activităţi comune de formare profesională;
e) facilitarea urmăririi internaţionale a activităţilor criminale, a evoluţiei acestora, realizarea de investigaţii comune, exploatarea momentelor operative favorabile prin luarea de măsuri oportune;
f) valorificarea potenţialului naţional de cooperare bi şi multilaterală în cadrul acordurilor de cooperare în vigoare cu privire la domeniul managementului integrat al frontierei de stat (schimb de date şi informaţii, patrulări şi control comun al frontierei, puncte de contact şi practici de readmisie; puncte comune de trecere a frontierei);
g) participarea la prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în cadrul eforturilor întrunite la nivel european şi internaţional;
h) participarea la dezvoltarea parteneriatelor, la mai buna cunoaştere şi la creşterea încrederii reciproce;
i) facilitarea prezenţei FRONTEX în punctele de coordonare din cadrul punctelor de trecere a frontierei;
j) participarea la Programul Punctelor Focale (aeriene, navale şi terestre) al FRONTEX.
3) Filtrul III – Controlul frontierei de stat:
a) asigurarea securităţii frontaliere integrate a Republicii Moldova prin utilizarea capacităţilor şi resurselor naţionale;
b) asigurarea controlului frontierei de stat conform prevederilor legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, luînd în considerare recomandările Catalogului Schengen, Codului frontierelor Schengen, cu valorificarea experienţei şi bunelor practici în materie;
c) utilizarea procedurilor standard de operare în domeniul controlului frontierei de stat şi introducerea procedurilor standard de operare pentru activităţi de interes interinstituţional;
d) dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat la nivel regional şi local, astfel încît să corespundă necesităţilor controlului frontierei de stat şi să asigure coordonarea controalelor;
e) dezvoltarea conceptului de analiză a informaţiilor (riscurilor) la nivel central, regional, local;
f) dezvoltarea sistemului de control al actelor de călătorie structurat pe trei niveluri, precum şi asigurarea condiţiilor pentru efectuarea acestuia, incluzînd dotarea şi integrarea în reţea a echipamentelor pentru efectuarea expertizei judiciare în punctele de trecere a frontierei şi asigurarea legăturii cu structura de specialitate a Departamentului Poliţiei de Frontieră;
g) dezvoltarea capacităţilor de control al documentelor la nivelul liniilor I şi II;
h) dotarea Poliţiei de Frontieră cu echipamentul necesar preluării datelor biometrice din documentele de călătorie şi eliberării vizelor Republicii Moldova simple şi electronice;
i) modernizarea dotării cu mijloace tehnice şi echipament specializat, necesare îndeplinirii controlului vamal al mijloacelor de transport şi al mărfurilor;
j) dezvoltarea de sisteme informaţionale integrate performante ale autorităţilor managementului integrat al frontierei de stat cu atribuţii la frontieră, compatibile cu sistemele ţărilor membre ale UE;
k) aplicarea în punctele de trecere a frontierei a conceptului de ghişeu unic;
l) dezvoltarea cooperării şi realizarea schimbului de informaţii şi date relevante între autorităţile cu atribuţii de control la frontieră;
m) introducerea procedurilor standard de operare pentru recepţionarea refugiaţilor şi a cererilor de azil la frontiera de stat în comun cu Biroul Migraţie şi Azil.
4) Filtrul IV – Activităţi desfăşurate în cadrul teritoriului naţional:
a) dezvoltarea cooperării, coordonării continue şi coerente şi a schimbului de informaţii între autorităţile din sistem; asigurarea interoperabilităţii sistemelor informaţionale ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; desfăşurarea de activităţi şi exerciţii comune, inclusiv în domeniul analizei riscurilor; elaborarea de produse analitice comune în vederea prevenirii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere;
b) consolidarea Grupului comun de lucru în domeniul analizei de risc privind combaterea migraţiei ilegale, crimei organizate, inclusiv a traficului de persoane şi altor infracţiuni transfrontaliere;
c) cooperarea în domeniul readmisiei, al monitorizării fluxului migraţional, recepţionării şi procesării cererilor de azil, inclusiv pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene;
d) participarea, potrivit competenţelor, la activităţile desfăşurate în cadrul celorlalte filtre;
e) asigurarea conexiunilor în domeniile de interes între sistemele informaţionale ale Poliţiei de Frontieră, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliţiei, Biroului Migraţie şi Azil, Serviciului Vamal şi altor autorităţi relevante;
f) perfecţionarea legislaţiei pentru sancţionarea faptelor specifice şi pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, a criminalităţii transfrontaliere, altor fapte din competenţa autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
Secţiunea a 2-a
Competenţele autorităţilor din sistemul managementului
integrat al frontierei de stat pe cele 4 filtre de control
16. Autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat îşi vor realiza cadrul competenţelor specifice potrivit prevederilor legale ce le reglementează activitatea şi modelul celor 4 filtre de control prezentat în secţiunea anterioară. Autorităţile din Republica Moldova ce deţin competenţe în sistemul managementului integrat al frontierei de stat sînt divizate în 2 categorii:
1) autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat ce deţin competenţe nemijlocite la frontieră:
a) Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Departamentului Poliţiei de Frontieră şi Biroul Migraţie şi Azil;
b) Ministerul Finanţelor, prin intermediul Serviciului Vamal;
c) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;
2) autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat ce deţin atribuţii conexe celor frontaliere şi participă în mod specific la activităţile în domeniu:
a) Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Serviciului Protecţie Internă şi Anticorupţie şi Inspectoratului General al Poliţiei;
b) Ministerul Afacerilor Externe şi Integraţii Europene;
c) Ministerul Apărării, prin intermediul Forţelor Aeriene ale Armatei Naţionale;
d) Serviciul de Informaţii şi Securitate;
e) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;
f) Autoritatea Aeronautică Civilă;
g) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;
h) Ministerul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor, prin intermediul Întreprinderii de Stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat Registru”;
i) Ministerul Justiţiei;
j) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
k) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor;
l) Ministerul Economiei;
m) Ministerul Mediului, prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat, Serviciului Piscicol, Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, Serviciului Hidrometeorologic de Stat;
n) Ministerul Sănătăţii;
o) Cancelaria de Stat, prin intermediul Biroului pentru reintegrare şi Biroului pentru relaţii cu diaspora;
p) Procuratura;
q) Centrul Naţional Anticorupţie;
r) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
s) Agenţia Turismului.
17. În funcţie de situaţie, managementul integrat al frontierei de stat poate fi sprijinit şi de alte autorităţi sau instituţii decît cele menţionate la pct.16 al prezentei Strategii.
18. În funcţie de specializare, autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat deţin competenţe specifice în cadrul celor 4 filtre de control, pe care le îndeplinesc în mod independent sau în cooperare cu alte autorităţi, după caz.
Competenţele autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, pe cele 4 filtre de control, sînt prevăzute în anexa nr.3 la prezenta Strategie.
IV. OBIECTIVELE STRATEGIEI
Secţiunea 1
Obiectivul general al Strategiei
19. Obiectivul general al prezentei Strategii îl reprezintă dezvoltarea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării autorităţilor din sistemul Managementului integrat al frontierei de stat pentru asigurarea securităţii frontaliere, a managementului unitar, coerent şi eficace al frontierei de stat a Republicii Moldova. În perimetrul obiectivului general, Strategia naţională de Management integrat al frontierei de stat va asigura creşterea gradului de securitate a frontierei şi de siguranţă a persoanelor; fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor; se va alinia la cerinţele comunitare şi aplicării prevederilor acquis-ului Schengen.
Secţiunea a 2-a
Obiectivele specifice ale managementului integrat al frontierei de stat 2015 – 2017
20. Subsecvent obiectivului general, obiectivele specifice ale managementului integrat al frontierei de stat 2015-2017 sînt următoarele:
1) consolidarea capacităţilor resurselor umane ale autorităţilor ce deţin competenţe la frontieră în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice şi a sarcinilor de cooperare;
2) completarea cadrului normativ şi procedural pentru asigurarea coordonării coerente a domeniului, îndeplinirii competenţelor specifice şi atribuţiilor de cooperare;
3) îmbunătăţirea capacităţilor de control al frontierei de stat şi a activităţii operaţionale specifice în vederea gestionării integrate la nivel naţional a problematicii frontaliere;
4) consolidarea capacităţilor de monitorizare, prevenire şi combatere a migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere prin dezvoltarea instituţională şi intensificarea cooperării;
5) realizarea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării infrastructurii frontierei de stat, a sistemelor informatice şi bazelor de date ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
6) perfecţionarea mecanismelor de cooperare interinstituţională în vederea asigurării interoperabilităţii şi integrării autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
7) dezvoltarea mecanismelor de cooperare internaţională în vederea asigurării interoperabilităţii şi corelării cu partenerii europeni şi internaţionali.
Secţiunea a 3-a
Obiectivul specific: Consolidarea capacităţilor resurselor umane ale autorităţilor
ce deţin competenţe la frontieră în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice
şi a sarcinilor de cooperare
22. Obiectivul vizează asigurarea din punct de vedere numeric şi calitativ a personalului necesar autorităţilor ce deţin competenţe nemijlocite la frontieră, apt să îndeplinească atribuţiile acestora.
Aceasta presupune identificarea necesarului real de personal, iniţierea demersurilor de acoperire a deficitului constatat şi realizarea acţiunilor pentru continuarea profesionalizării efectivelor. Se vor desfăşura, de asemenea, activităţi comune în domeniul resurselor umane ale autorităţilor din sistemul de Managementul integrat al frontierei de stat pentru susţinerea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării interinstituţionale.
23. Probleme identificate:
Deşi procentul de angajare a personalului cu atribuţii de control al frontierei este de circa 93% din efectivul-limită stabilit prin hotărîre de guvern, analiza necesarului de efective a indicat faptul că deficitul de poliţişti de frontieră este unul dintre motivele dificultăţilor de îndeplinire a misiunilor operative. Totodată, în Republica Moldova, numărul de poliţişti de frontieră alocaţi pe km de frontieră este la jumătate faţă de unele ţări europene.
În pofida progreselor ce ţin de asimilarea a circa 78% din Curriculumul European de Pregătire a Funcţionarului de Frontieră, acest proces trebuie continuat prin perfecţionarea sistemului de formare iniţială şi continuă.
De asemenea, mijloacele de învăţămînt din instituţiile de formare pentru autorităţile cu competenţe în domeniu sînt deficitare, iar în pofida reparaţiilor şi modernizărilor efectuate, mai sînt spaţii de învăţămînt, cazare şi hrănire în stare precară. Este deficitară formarea managerială şi în domeniul limbilor străine.
În acelaşi timp, sînt limitate numeric şi ca tematică instruirile comune în domenii de interes reciproc (analiza riscurilor, activitate poliţienească, securitate frontalieră, activitate vamală, riscuri fitosanitare, veterinare şi de sănătate, căutare şi cercetare specializată, tehnici de interviu, urmărire penală, expertiză criminală) pentru personalul autorităţilor cu atribuţii nemijlocite la frontieră, precum şi în funcţie de nevoi, al autorităţilor cu atribuţii conexe. Acest fapt creează probleme privind tratarea integrată a problematicii frontaliere.
O problemă preocupantă o constituie percepţia populaţiei privind nivelul înalt de coruptibilitate a personalului autorităţilor cu atribuţii nemijlocite la frontieră (în special Serviciul Vamal), ceea ce exprimă imaginea negativă a acestor instituţii în societate.
24. Măsuri necesare pentru îndeplinirea obiectivului:
1) Poliţia de Frontieră va fi asigurată cu personalul necesar, în conformitate cu nevoile identificate, Catalogul Schengen şi bunele practici europene;
2) vor fi adaptate programele de formare iniţială şi continuă a personalului autorităţilor ce deţin atribuţii nemijlocite la frontieră, în perspectiva continuării procesului de profesionalizare şi a compatibilizării cu sistemele de formare din UE. Va continua perfecţionarea sistemului de formare iniţială şi continuă a personalului în baza Curriculumului European de Pregătire a Funcţionarului de Frontieră, cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Vămilor, a altor modele, bunelor practici şi recomandări relevante. Sistemul de formare va asigura echilibrul între partea teoretică şi cea practică şi va include metode de instruire la locul de muncă; formare la distanţă de tip “e-learning”; programe de schimb de experienţă şi vizite de studiu; participarea la cursuri de formare internaţionale; programe de formare pe teme comune de cooperare transfrontalieră organizate cu partenerii din ţările vecine; instruiri oferite de experţi străini pe domenii specifice;
3) va continua dezvoltarea capacităţilor de formare profesională iniţială şi continuă pentru poliţiştii de frontieră prin: modernizarea spaţiilor de cazare ale Colegiului Naţional al Poliţiei de Frontieră; perfecţionarea pregătirii psihopedagogice a personalului didactic, completarea dotării cu mijloace moderne de învăţămînt; dezvoltarea platformei de învăţămînt la distanţă de tip “e-learning”;
4) vor fi desfăşurate activităţi interinstituţionale de formare profesională în cascadă, precum şi exerciţii comune, pe aspecte de interes comun pentru personalul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, privind inclusiv activitatea şi cooperarea poliţienească, securitatea frontierei, activitatea vamală, riscurile fitosanitare, veterinare şi de sănătate, căutare şi cercetare specializată, tehnici de interviu, urmărire penală, expertiză criminală etc;
5) va fi amplificată pregătirea în domeniul managerial şi al limbilor străine, etică, deontologie şi integritate pentru personalul Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal, la nivel central, regional şi local;
6) în vederea prevenirii şi combaterii faptelor de corupţie, personalul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat va fi supus procesului de testare a integrităţii profesionale în condiţiile legii. Alte acţiuni întreprinse în acest sens vor include:
a) evaluarea riscurilor instituţionale de corupţie şi implementarea planurilor de integritate;
b) instalarea de sisteme video de monitorizare în încăperile de serviciu ale Poliţiei de Frontieră, Biroului Migraţie şi Azil, Serviciului Vamal;
c) crearea de sisteme informatice de evidenţă a sesizărilor cetăţenilor privind cazurile de corupţie ce implică personalul cu atribuţii la frontieră şi ilegalităţile comise de către acesta în exercitarea atribuţiilor funcţionale;
d) intensificarea şi extinderea cooperării intrainstituţionale, interinstituţionale şi internaţionale privind combaterea actelor de corupţie;
7) vor fi dezvoltate mecanismele de creştere a transparenţei activităţilor din domeniul managementului frontierei de stat, de perfecţionare a comunicării interne şi externe.
25. Rezultate scontate:
1) Poliţia de Frontieră asigurată cu personalul necesar, numeric şi calitativ, în conformitate cu nevoile identificate, Catalogul Schengen şi bunele practici europene;
2) Colegiul Naţional al Poliţiei de Frontieră, modernizat, funcţional şi capabil să asigure formarea iniţială şi continuă a poliţiştilor de frontieră;
3) sistem de formare la distanţă e-learning pentru poliţiştii de frontieră, funcţional la toate nivelurile;
4) capacităţi sporite de formare interinstituţională pe teme de interes comun pentru personalul autorităţilor managementului integrat al frontierei de stat, în bază de programe de formare interinstituţională;
5) transparenţa activităţilor în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, imaginea şi percepţia publică asupra activităţii autorităţilor ce deţin competenţe la frontieră şi conexe, îmbunătăţite. Gradul de satisfacţie a comunităţii faţă de calitatea serviciilor publice asigurate de autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, crescut;
6) nivelul corupţiei, diminuat, gradul de integritate profesională a personalului.
Secţiunea a 4-a
Obiectivul specific: Completarea cadrului normativ şi procedural pentru
asigurarea coordonării coerente a domeniului, îndeplinirii competenţelor
specifice şi atribuţiilor de cooperare
26. Obiectivul vizează evaluarea şi completarea reglementărilor şi procedurilor, astfel încît să permită coordonarea eficace a autorităţilor de management integrat al frontierei de stat; delimitarea clară şi îndeplinirea competenţelor autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; instituirea procedurilor standard de operare pentru activităţi de interes comun.
27. Probleme identificate:
Hotărîrea Guvernului nr.855 din 21 septembrie 2010 “Cu privire la Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat” nu a asigurat cadrul necesar coordonării eficace a autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat. În perioada 2011-2013, cadrul legal de nivel superior aferent managementului integrat al frontierei de stat a fost în cea mai mare parte corelat cu legislaţia europeană. Cu toate acestea, nu este finalizat procesul de asimilare a acquis-ului relevant în cadrul normativ şi procedural intern ce vizează responsabilităţile distincte ale fiecărei autorităţi. Nu este complet cadrul de reglementare care trebuie să asigure compatibilitatea, interoperabilitatea şi integrarea autorităţilor de management integrat al frontierei de stat. Există, încă, deficienţe de interpretare şi aplicare a prevederilor legale ce ţin de delimitarea competenţelor fiecărei instituţii cu atribuţii de management integrat al frontierei de stat.
În acest context, este necesară evaluarea, completarea, modificarea, după caz, a cadrului normativ şi procedural al autorităţilor de management integrat al frontierei de stat în vederea coordonării eficace a sistemului, identificării gradului de conformare cu aquis-ul şi standardele Uniunii Europene în domeniul managementului integrat al frontierei de stat şi a necesarului de reglementare, clarificării competenţelor pentru evitarea confuziei, suprapunerii şi duplicării de atribuţii.
Deşi autorităţile cu atribuţii nemijlocite la frontieră au iniţiat, fiecare în parte, elaborarea de proceduri standard de operare, procesul se află, încă, într-o etapă incipientă.
În anumite domenii de interes comun, precum analiza riscurilor, managementul comun al crizelor şi al situaţiilor de urgenţă, al incidentelor şi alte activităţi operaţionale de acelaşi tip sau care trebuie executate în comun, cadrul procedurilor nu acoperă necesităţile.
28. Măsuri necesare pentru îndeplinirea obiectivului:
1) va fi revizuit cadrul de reglementare a activităţii Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat pentru consolidarea şi revigorarea rolului acestui organism în ceea ce priveşte coordonarea implementării şi monitorizării Strategiei, precum şi sincronizarea activităţii autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat. Conducerea Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat va fi atribuită ministrului afacerilor interne. În cadrul organismului vor fi constituite comisii permanente de specialitate şi grupul consultativ, compus din reprezentanţi ai societăţii civile;
2) va fi efectuată evaluarea cadrului legislativ şi procedural al autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, în vederea identificării gradului de conformare cu aquis-ul şi standardele UE relevante, precum şi a reglementărilor necesare pentru realizarea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
3) va fi revizuit cadrul legislativ şi procedural al autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat ce deţin competenţe nemijlocite la frontieră, în vederea clarificării competenţelor şi pentru asigurarea conformităţii cu acquis-ul relevant. Cadrul normativ al Poliţiei de Frontieră va fi completat cu reglementări în domeniul activităţilor nucleare şi radiologice;
4) autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat interesate vor elabora împreună proceduri standard de operare pentru participarea comună la managementul crizelor, al situaţiilor deosebite, al incidentelor şi la alte activităţi operaţionale de acelaşi tip;
5) vor fi elaborate manuale de bune practici care să specifice rolurile şi responsabilităţile fiecărei autorităţi. În baza acestora, vor fi actualizate reglementările interne şi va fi furnizată instruirea relevantă.
29. Rezultate scontate:
1) cadrul normativ care să asigure delimitarea clară a competenţelor autorităţilor de management integrat al frontierei de stat, compatibilitatea, interoperabilitatea, integrarea sistemică, în conformitate cu bunele practici europene;
2) proceduri standard de operare, elaborate şi aplicate;
3) proceduri interinstituţionale comune ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat privind participarea comună la managementul crizelor, al situaţiilor deosebite şi incidentelor, la activităţi operaţionale de acelaşi tip, elaborate şi aplicate.
Secţiunea a 5-a
Obiectivul specific: Îmbunătăţirea capacităţilor de control al frontierei de stat
şi a activităţii operaţionale specifice în vederea gestionării integrate
la nivel naţional a problematicii frontaliere
30. Obiectivul vizează perfecţionarea îndeplinirii misiunilor şi atribuţiilor specifice pentru asigurarea respectării legislaţiei, a prevederilor documentelor bilaterale şi multilaterale de cooperare interinstituţională şi internaţională. Aceasta va contribui la ordinea şi securitatea publică în zona de frontieră şi în punctele de trecere a frontierei, la cooperarea eficace cu autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat cu partenerii interni şi internaţionali, precum şi la creşterea nivelului de interoperabilitate şi integrare.
31. Controlul frontierei de stat va deţine şi în continuare rolul principal în cadrul sistemului managementului integrat al frontierei de stat, în prevenirea şi combaterea ameninţărilor la adresa securităţii frontaliere. Controlul frontierei de stat cuprinde două subcomponente principale (supravegherea frontierei; controlul trecerii frontierei) şi trei subcomponente cu aplicabilitate generală (analiza informaţiilor; coordonarea naţională a controlului frontierei de stat; mobilitatea operaţională).
32. Probleme identificate:
În perioada 2011-2013 subdiviziunile au fost dotate cu mijloace fixe şi mobile de supraveghere a frontierei de stat, precum şi cu echipamente moderne speciale pentru controlul trecerii frontierei. Cu toate acestea, potrivit concluziilor studiilor de fezabilitate desfăşurate cu suportul UE, gradul de dotare nu este încă satisfăcător în raport cu recomandările Catalogului Schengen şi nu asigură nivelul necesar de compatibilitate, interoperabilitate şi integrare.
Eficacitatea misiunilor autorităţilor ce deţin competenţe nemijlocite la frontieră, precum şi cooperarea între acestea, sînt afectate de unele deficite ale capacităţii organizatorice şi funcţionale, de infrastructura incompletă şi de lipsa din punctele de trecere a frontierei şi de la frontierele “verde” a unor categorii performante de sisteme şi echipamente speciale, de comunicaţii şi securitate a sediilor, conforme standardelor europene şi cerinţelor de compatibilitate, interoperabilitate şi integrare.
În prezent, Poliţia de Frontieră dispune de sisteme de supraveghere fixă doar pe sectorul moldo-român al frontierei de stat, lipsa acestora la frontiera moldo-ucraineană determinînd deficitul de capacitate operaţională pe acest segment. Sistemele de supraveghere mobilă nu asigură acoperirea în totalitate a direcţiilor de interes operativ.
Mecanismul naţional de coordonare a controlului frontierei se află la etapa iniţială de implementare. Centrele naţional, regionale şi locale sînt deficitare sub aspectul dotării, al procedurilor de lucru, compatibilităţii şi interoperabilităţii cu structurile similare naţionale şi europene.
Subdiviziunile mobile înfiinţate recent au deficit de dotare cu echipamente şi mijloace tehnice speciale, de proceduri standard de operare şi de instruire adecvată a personalului. Actualmente, competenţa de acţiune a echipelor mobile este limitată doar la zona de frontieră, ceea ce împiedică accesul Poliţiei de Frontieră în alte arii de interes operativ. La acestea se adaugă capacitatea limitată de intervenţie, de management al crizelor şi incidentelor din cauza absenţei structurilor specializate la Poliţia de Frontieră, a deficitului de dotare şi de abordare integrată a problematicii.
Nu este asigurat gradul corespunzător de integrare operaţională şi cooperare între autorităţile ce deţin competenţe nemijlocite la frontieră.
De asemenea, deşi mai multe autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat desfăşoară analiza informaţiilor (riscurilor), domeniul este mai slab dezvoltat la nivel regional şi local. Nu există instrumente unice de analiză a informaţiilor, bazate pe o metodologie integrată. Gradul de valorificare a potenţialului interinstituţional de elaborare a produselor analitice comune şi fluxul de informare reciprocă sînt încă reduse.
33. Măsuri necesare privind supravegherea frontierei:
1) va fi consolidat în continuare sistemul de supraveghere a frontierei, conform principiilor EUROSUR şi recomandărilor Catalogului Schengen. Va continua dotarea subdiviziunilor cu mijloace tehnice, echipamente fixe şi mobile, optice şi electronice de observare, supraveghere, monitorizare şi înregistrare video, detecţie pe timp de zi, noapte şi de termoviziune. Va continua realizarea sistemului de comunicaţii TETRA (Terrestrial Trunked Radio) pe segmentul moldo-ucrainean al frontierei. Vor fi asigurate echipamentele necesare securităţii sediilor Poliţiei de Frontieră (monitorizare, alertare, iluminare), în funcţie de particularităţile sectorului de frontieră şi de nevoile subdiviziunilor Poliţiei de Frontieră. Se va realiza conectarea la punctele locale de coordonare, centrele regionale de coordonare şi la Centrul Naţional de Coordonare a unor categorii de echipamente pentru controlul frontierei, de comunicaţii şi securitate. Va fi implementat proiectul finanţat de UE pentru achiziţionarea echipamentului special de patrulare comună la frontiera de stat moldo-ucraineană;
2) vor continua operaţiunile comune cu EUBAM şi serviciile de frontieră ale statelor vecine în domeniul supravegherii frontierei de stat, patrulările comune ale frontierei moldo-ucrainene şi patrulările coordonate ale frontierei moldo-română;
3) va fi dezvoltată capacitatea de intervenţie la frontieră în situaţii de criză şi deosebite prin constituirea structurii specializate în cadrul Departamentului Poliţiei de Frontieră şi a grupurilor de intervenţie ale direcţiilor regionale ale Poliţiei de Frontieră, iniţial ca structuri ad-hoc, iar ulterior prevăzute în statele de organizare. Structurile de intervenţie vor fi asigurate cu personalul necesar, dotate şi pregătite în mod adecvat.
34. Măsuri necesare privind controlul trecerii frontierei:
1) va continua, în comun cu autorităţile ce deţin atribuţii nemijlocite la frontieră, evaluarea, şi pentru alte elemente de infrastructură decît cele vizate de studiile de fezabilitate desfăşurate cu suportul UE, a situaţiei privind mijloacele tehnice şi echipamentele existente şi identificarea necesarului optim pentru efectuarea în punctele de trecere a frontierei a controlului eficace al trecerii frontierei în linia I şi II;
2) în baza rezultatelor evaluării, vor fi dezvoltate capacităţile tehnice de realizare a controlului în cele două linii de control, prin asigurarea cu personal şi dotarea cu echipamentele necesare pentru identificarea persoanelor şi verificarea documentelor şi obiectelor acestora. De asemenea, vor fi asigurate: echipament de protecţie pentru personal, inclusiv al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, şi, după caz, spaţii şi echipament pentru tratamentul uman şi al animalelor vii (încăperi controlate termic, laboratoare şi incineratoare);
3) pentru creşterea eficacităţii controlului trecerii frontierei, punctele de trecere a frontierei vor fi dotate cu sisteme de recunoaştere facială (FRS), cu sistemul pentru utilizarea, potrivit competenţelor Poliţiei de Frontieră, a Directoriului Cheilor Publice (PKD) şi cu echipamente de detecţie a prezenţei în mijloacele de transport a persoanelor, substanţelor şi materialelor interzise;
4) în vederea simplificării şi automatizării procedurilor de control al trecerii frontierei, punctele de trecere a frontierei vor fi dotate cu sistemele şi echipamentele necesare, vor fi dezvoltate şi oferite noi servicii electronice pentru cetăţeni;
5) va fi continuată dotarea punctelor de trecere a frontierei cu echipamentele necesare controlului mobil al pasagerilor trenurilor, autocarelor, navelor şi pentru controlul special al obiectelor pe care le posedă persoanele ce se prezintă pentru trecerea frontierei în Aeroportul Internaţional Chişinău. Vor fi asigurate condiţiile şi echipamentele necesare îndeplinirii de către Poliţia de Frontieră a atribuţiilor ce îi revin privind siguranţa aeronautică şi pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Sanitar Internaţional;
6) punctele de trecere a frontierei vor fi dotate cu echipamente audio-video pentru supravegherea continuă a activităţii, fluxului de persoane şi mijloacelor de transport, monitorizarea regimului în cadrul punctelor de trecere a frontierei şi prevenirea faptelor de corupţie;
7) vor fi consolidate capacităţile de contracarare a traficului cu arme de distrugere în masă, a tehnologiilor şi materialelor nucleare, a armelor şi mijloacelor letale neconvenţionale, prin dotarea subdiviziunilor cu mijloacele şi echipamentele necesare şi pregătirea personalului pentru utilizarea eficace a acestora;
8) va fi extins numărul punctelor de trecere a frontierei controlate în comun cu autorităţile de frontieră ucrainene, în conformitate cu Conceptul de Control Comun al Frontierei;
9) vor continua acţiunile de dezvoltare a unităţilor chinologice şi va fi amplificată utilizarea cîinilor de serviciu în misiuni de control al frontierei de stat şi vamale;
10) controlul vamal va fi în continuare modernizat prin aplicarea instrumentelor şi tehnicilor vamale moderne, astfel încît să fie posibilă identificarea riscurilor şi reacţia promptă la ameninţări. Serviciul Vamal va continua să perfecţioneze mecanismele şi instrumentele de control vamal;
11) Serviciul Vamal va continua să dezvolte capacităţile antifraudă, prin consolidarea subdiviziunilor specializate (investigaţii operative, urmărire penală, echipe mobile, centrul chinologic etc.) Măsurile antifraudă vor fi direcţionate spre domeniile de risc în baza produselor activităţii analitice şi de informaţii, implicit a schimbului de informaţii cu alte autorităţi publice, şi a programelor de parteneriat cu sectorul public.
35. Măsuri necesare privind analiza informaţiilor:
1) va implementa, cu sprijinul EUBAM şi OIM, concepţia de analiză integrată a informaţiilor, conformă Modelului Comun de Analiză a Riscului (CIRAM) al FRONTEX, în baza căreia va fi elaborată metodologia de analiză a informaţiilor. Noua concepţie şi metodologia subsecventă vor asigura structurarea analizei informaţiilor pe trei niveluri şi vor articula într-un sistem unitar analiza tactică, operaţională şi analiza de risc (ce asigură palierul strategic), efectuate de către structurile cu atribuţii analitice ale Departamentul Poliţiei de Frontieră;
2) în cadrul Serviciului Vamal, analiza de risc va fi dezvoltată prin consolidarea capacităţilor centrului analitico-informaţional, constituit în baza modelului european. Centrul va implementa Conceptul de analiză de risc, ce transpune în cadrul instituţional cele mai avansate practici în domeniu ale OMV şi EU Customs Blueprints;
3) pentru implementarea concepţiilor de analiză a informaţiilor în cadrul Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal vor fi dezvoltate sistemele informaţionale de analiză a riscurilor (echipamente, baze de date, programe informatice, instrumente de analiză etc.). La Poliţia de Frontieră va fi realizat standardul ocupaţional al analistului de informaţii, va fi completat cadrul metodologic şi al procedurilor de lucru şi va fi efectuată pregătirea profesională a specialiştilor;
4) Departamentul Poliţiei de Frontieră va dezvolta reţeaua teritorială de analiză a informaţiilor prin înfiinţarea şi încadrarea funcţiilor de specialitate la nivelul Direcţiei Regionale a Poliţiei de Frontieră şi al Sectorului Poliţiei de Frontieră;
5) va fi dezvoltată activitatea de analiză comună a informaţiilor pe aspecte de interes interinstituţional. Va fi amplificată activitatea Grupului comun de lucru în domeniul analizei de risc privind combaterea migraţiei ilegale, crimei organizate, inclusiv a traficului de persoane şi altor infracţiuni transfrontaliere, constituit în contextul Matricei de politici în domeniul liberalizării regimului de vize cu UE pentru anii 2015-2016. Va continua dezvoltarea cadrului de cooperare între autorităţile cu atribuţii în domeniu (Poliţia de Frontieră, Biroul Migraţie şi Azil, Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura) la nivel central şi regional.
36. Măsuri necesare privind coordonarea naţională a controlului frontierei:
1) va continua dezvoltarea mecanismului naţional de coordonare a controlului frontierei de stat în conformitate cu principiile EUROSUR.
Prin coordonarea naţională a controlului frontierei se va realiza: monitorizarea permanentă a situaţiei operative; elaborarea tablourilor situaţionale (comun, pentru întregul sistem de management integrat al frontierei de stat, naţional, regional, local); managementul situaţiilor de criză şi coordonarea intervenţiilor; desfăşurarea corelată a acţiunilor şi operaţiunilor de frontieră; cooperarea şi schimbul de informaţii între autorităţile din sistemul Managementului integrat al frontierei de stat, precum şi cu autorităţi ale ţărilor UE, ale altor ţări terţe, de origine şi de tranzit, cu EUBAM şi FRONTEX; realizarea schimbului oportun de informaţii operative şi susţinerea deciziilor. Coordonarea naţională a controlului frontierei de stat se va realiza pe următoarele niveluri:
a) local, prin cele 41 de puncte locale de coordonare, care vor asigura gestiunea activităţii la Sectorul Poliţiei de Frontieră şi Aeroportul Internaţional Chişinău;
b) regional, prin cele 4 centre regionale de coordonare, care vor asigura gestiunea activităţii în cadrul direcţiilor regionale ale Poliţiei de Frontieră şi Sectorul Poliţiei de Frontieră “Aeroportul Internaţional Chişinău”;
c) naţional, prin Centrul Naţional de Coordonare, care va asigura coordonarea mecanismului la nivel naţional şi comunicarea cu celelalte autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat. Centrul Naţional de Coordonare va fi punctul de contact operaţional pentru FRONTEX, alţi parteneri internaţionali de cooperare;
2) centrele de coordonare vor fi operaţionalizate progresiv pînă la capacitatea de acţiune stabilită, prin dotarea cu sistemele, mijloacele şi echipamentele necesare. În acest scop, va fi asigurată dotarea cu mijloacele, echipamentele şi programele necesare, realizarea interconectării şi interoperabilităţii;
3) va continua procesul de completare a cadrului normativ necesar centrelor de coordonare, elaborarea procedurilor standard de operare, specializarea şi pregătirea personalului.
37. Măsuri necesare privind mobilitatea operaţională:
1) va fi modificat şi completat cadrul normativ de nivel superior ce vizează competenţele legale privind mecanismul de mobilitate operaţională al Poliţiei de Frontieră, în scopul asigurării întregului teritoriul naţional cu elemente mobile de dispozitiv, capabile să acţioneze în orice condiţii de timp, anotimp şi stare a vremii; sprijinirii activităţilor în domeniul managementului integrat al frontierei de stat ce necesită deplasări rapide şi în locuri cu acces dificil; monitorizării situaţiei operative; participării la managementul situaţiilor de criză, la operaţiuni de frontieră şi intervenţii; urgentării activităţilor de control al trecerii frontierei şi asigurării continuităţii acestora; cooperării între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat şi cu alţi parteneri;
2) va continua procesul de completare a cadrului normativ intern privind mecanismul de mobilitate şi elaborarea procedurilor standard de operare necesare;
3) vor fi consolidate capacităţile subdiviziunilor mobile de nivel naţional, regional şi local prin dotarea cu sistemele, mijloacele şi echipamentele necesare îndeplinirii atribuţiilor proprii şi a sarcinilor de cooperare, specializarea şi pregătirea personalului acestora;
4) mecanismul de mobilitate va fi dezvoltat şi prin utilizarea şi consolidarea capacităţilor echipelor mobile mixte, organizate împreună cu subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne şi alte autorităţi pentru realizarea sarcinilor comune, în baza acordurilor şi planurilor de cooperare. În acest sens, vor fi elaborate proceduri standard comune de cooperare interinstituţionale şi va fi asigurată pregătirea interinstituţională în cascadă pentru personalul echipelor mobile mixte, care va include şi instruirea cu privire la riscurile fitosanitare, veterinare şi de sănătate.
38. Rezultate scontate:
1) sistemul de supraveghere a frontierei şi infrastructura aferentă, conforme principiilor EUROSUR, recomandărilor Catalogului Schengen şi funcţionale, compatibile şi interoperabile cu sistemele omoloage naţionale şi internaţionale;
2) structurile specializate de intervenţie constituite şi funcţionale;
3) capacităţile de efectuare în punctele de trecere a frontierei a controlului persoanelor, mijloacelor de transport, bunurilor etc. îmbunătăţite;
4) proceduri de control automatizate şi simplificate pentru cetăţeni implementate;
5) mecanismul de control comun pe segmentul moldo-ucrainean al frontierei, extins şi la alte puncte de trecere a frontierei funcţional;
6) mecanismele şi instrumentele de control vamal îmbunătăţite;
7) capacităţile antifraudă ale Serviciul Vamal consolidate;
8) capacitate operaţională crescută pe întreg teritoriul naţional, inclusiv pe segmentul central al frontierei de stat (transistrean);
9) mecanismul naţional de coordonare a controlului frontierei, operaţional la nivel central, regional şi local, compatibil şi interoperabil cu sistemele omoloage naţionale şi internaţionale relevante;
10) echipele mobile ale autorităţilor ce deţin acest tip de structuri, precum şi echipele mobile mixte operaţionale la toate nivelurile;
11) capacităţi crescute ale subdiviziunilor analitice, mobile şi chinologiece ale autorităţilor de managementul integrat al frontierei de stat;
12) produsele şi serviciile analitice ale Poliţiei de Frontieră, Serviciului Vamal şi altor autorităţi de aplicare a legii relevante din sistemul managementului integrat al frontierei de stat efectuate, în baza unei metodologii unitare, şi utilizate la elaborarea politicilor de control şi instrumentelor de gestionare a frontierei de stat.
Secţiunea a 6-a
Obiectivul specific: Consolidarea capacităţilor de monitorizare, prevenire
şi combatere a migraţiei ilegale şi criminalităţii ransfrontaliere,
prin dezvoltarea instituţională şi intensificarea cooperării
39. Prezentul obiectiv vizează îmbunătăţirea condiţiilor de monitorizare, prevenire şi combatere a criminalităţii frontaliere specifice prin dezvoltarea capacităţilor organizatorice şi funcţionale ale autorităţilor ce deţin competenţe în domeniu.
40. Probleme identificate:
Evoluţia situaţiei în domeniu a relevat faptul că anumite riscuri legate de migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră s-au materializat (traficul de fiinţe umane, contrabanda cu ţigări şi alte produse, circulaţia ilegală internaţională a mijloacelor de transport, traficul internaţional de droguri etc.). Analiza de risc a pus în evidenţă faptul că această tendinţă va continua.
Pentru prevenirea şi contracararea infracţionalităţii în domeniul de referinţă, Poliţia de Frontieră a preluat noile competenţe acordate în domeniul investigaţiilor speciale, urmăririi penale şi expertizei documentelor şi a înfiinţat structurile aferente. Analiza indicatorilor de activitate ai Poliţiei de Frontieră relevă un nivel de capacitate operativă încă scăzut al subdiviziunilor respective din cauza deficitului de pregătire a personalului şi de dotare cu echipamente.
De asemenea, subdiviziunile de investigaţii speciale şi urmărire penală nu au, cu unele excepţii, structuri corespondente la nivel local, iar cea de expertiză a documentelor duce lipsă de personal calificat la nivel regional şi local.
Avînd în vedere caracterul complex şi transversal al criminalităţii aferente, migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere, se desfăşoară cooperări la nivel naţional şi internaţional. În prezent, există deficienţe de cooperare între structurile specializate, precum şi în ceea ce priveşte coordonarea operaţională şi schimbul de informaţii la nivel interinstituţional.
41. Măsuri necesare pentru îndeplinirea obiectivului:
1) vor fi constituite structuri operative la nivelurile ierarhice unde sînt necesare (regional sau local), în vederea desfăşurării activităţilor specifice (în zona de frontieră, alte arii de interes operativ) aferente competenţelor de investigare a infracţiunilor privind migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră;
2) personalul diplomatic şi consular al Republicii Moldova în străinătate va fi format în vederea detectării documentelor false prezentate la solicitarea vizei;
3) va continua dotarea tehnică a structurilor de investigaţii speciale, urmărire penală, expertiză a documentelor în vederea consolidării capacităţilor acestora. Va fi dezvoltată capacitatea profesională a ofiţerilor acestor subdiviziuni prin formarea şi participarea la activităţi relevante în ţară şi în străinătate;
4) vor fi dezvoltate şi amplificate mecanismele de cooperare între structurile relevante ale Departamentului Poliţiei de Frontieră, Biroului Migraţie şi Azil, Inspectoratului General al Poliţiei, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru coordonarea acţiunilor de prevenire şi contracarare a migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere. Autorităţile cu sarcini operative la frontieră vor constitui grupuri comune interinstituţionale (operaţionale, de investigaţii şi de căutare) pentru coordonarea sub aspectul rolurilor şi responsabilităţilor, organizarea operaţiunilor şi investigaţiilor comune, elaborarea de proceduri standard de operare pentru activităţi de interes comun. În mod particular, cooperarea între Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei, Biroul Migraţie şi Azil, Serviciul Vamal va viza măsurile comune pentru depistarea dintre solicitanţii de azil a potenţialilor migranţi ilegali, urmare a acţiunilor impuse;
5) va fi intensificată şi extinsă cooperarea cu structurile corespondente din alte state, cu misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în străinătate, ale ţărilor de origine şi terţe cu risc migrator, cu organismele europene (EUBAM, OLAF, SELEC), organizaţiile şi misiunile internaţionale de profil, în vederea desfăşurării de operaţiuni comune, schimbului de informaţii şi analizei de risc.
42. Rezultate scontate:
1) structurile cu competenţe în domeniul investigaţiilor speciale, urmăririi penale şi expertizei documentelor, funcţionale la nivel central şi teritorial, apte să acopere operativ zona de frontieră şi alte arii de interes. Acestea vor fi interoperabile cu structurile din cadrul Poliţiei de Frontieră şi cele ale altor autorităţi naţionale;
2) mecanismele de cooperare naţională şi internaţională în domeniul prevenirii, detectării şi combaterii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere, perfecţionate şi funcţionale;
3) capacităţile profesionale crescute ale ofiţerilor de investigaţii speciale, urmărire penală şi expertiză a documentelor, ale personalului consular şi diplomatic (în vederea detectării documentelor false).
Secţiunea a 7-a
Obiectivul specific: Realizarea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării
infrastructurii frontierei de stat, a sistemelor informatice şi bazelor de date
ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat
43. Prezentul obiectiv vizează susţinerea managementului integrat al frontierei de stat prin completarea şi dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat, compatibilizarea, interoperabilitatea şi integrarea sistemelor informatice ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, prin logistică, standardizare şi asigurare financiară.
44. Probleme identificate:
Cu excepţia mijloacelor asigurate recent, infrastructura frontierei de stat este, în mare măsură, uzată fizic şi moral. Dotarea cu echipamente de comunicaţii şi programe informatice pentru sistemele informatice ale autorităţilor ce deţin competenţe nemijlocite la frontieră este insuficientă în raport cu standardele europene şi necesarul solicitat de amploarea atribuţiilor şi nivelul cooperării interinstituţionale, fapt confirmat de studiile de fezabilitate desfăşurate cu suportul Uniunii Europene. Starea sediilor este precară. Absenţa resurselor nu a permis efectuarea la nivelul necesarului a reparaţiilor, reabilitarea şi modernizarea spaţiilor. Ca urmare, condiţiile de efectuare a serviciului sînt necorespunzătoare. De asemenea, doar în cîteva puncte de trecere a frontierei există spaţii speciale pentru asigurarea tratamentului uman al solicitanţilor de azil, persoanelor cu interdicţie de intrare şi persoanelor indezirabile.
De asemenea, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră, Sistemul informaţional integrat vamal, Sistemul informaţional integrat automatizat “Migraţie şi Azil” al Biroului Migraţie şi Azil, precum şi sistemele informatice ale altor autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat nu sînt complet dezvoltate, au o funcţionalitate limitată, nu sînt pe deplin interconectate şi nu asigură accesul reciproc la datele şi informaţiile relevante. Ca urmare, prezintă un nivel scăzut de compatibilitate, interoperabilitate şi integrare.
În acelaşi timp, nu există abordarea integrată a achiziţiilor, logisticii şi standardizării. La acestea se adaugă deficitul financiar semnificativ, care poate frîna sau chiar împiedica îndeplinirea obiectivelor prezentei Strategii. Capacitatea de management al proiectelor şi de atragere a finanţărilor externe este încă redusă.
45. Măsuri necesare pentru îndeplinirea obiectivului:
1) va continua dezvoltarea infrastructurii prin reabilitarea şi construcţia de noi sedii pentru Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal; realizarea proiectului finanţat de Uniunea Europeană pentru construcţia punctului comun de control Moldova-Ucraina “Palanca-Maiaki-Udobnoe” şi prin intermediul altor proiecte. Vor fi modernizate spaţiile necesare îndeplinirii misiunilor de control al frontierei de stat şi a atribuţiilor celorlalte autorităţi. Vor fi create condiţiile optime de muncă pentru personal, pentru asigurarea tratamentului uman al solicitanţilor de azil şi privind realizarea controlului în linia a II-a;
2) va continua dezvoltarea Sistemului informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră, Sistemului informaţional integrat vamal, Sistemului informaţional integrat automatizat “Migraţie şi Azil” şi sistemului informaţional integral al organelor de drept al Ministerului Afacerilor Interne. Va continua interconectarea între sistemele menţionate cu alte sisteme informatice relevante, naţionale şi internaţionale, precum şi asigurarea accesului la acestea a autorităţilor cu nevoi de informare şi cooperare;
3) va fi completată infrastructura TIC prin dotarea cu echipamente, programe informatice cu diferite destinaţii operative, aplicaţii specializate pentru controlul trecerii frontierei, coordonare şi analiză a informaţiilor şi cu alte scopuri, subsisteme de comunicaţii aferente (voce, date, fixe, mobile), sisteme de securitate şi recuperare a datelor. Dezvoltarea infrastructurii TIC se va fundamenta pe abordarea integrată conceptuală, a achiziţiilor, logisticii şi standardizării, ţinînd cont de cerinţele de compatibilitate, interoperabilitate şi integrare cu sistemele informaţionale naţionale şi internaţionale;
4) pentru suportul operaţional al controlului trecerii frontierei de stat, infrastructura va fi completată cu echipamente de observare, supraveghere şi detecţie, optice, electronice, de comunicaţii; programe informatice care să permită integrarea şi coordonarea acţiunii structurilor specializate; mijloace tehnice fixe şi mobile pentru controlul în liniile I, II a persoanelor, obiectelor, mijloacelor de transport, asigurarea accesului la bazele de date privind migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră;
5) va fi asigurată dezvoltarea adecvată a comunicaţiilor voce-date, a celor fixe şi radio care se integrează în platforma TETRA, aflată în curs de dezvoltare;
6) va fi explorată perspectiva asimilării conceptului “Intelligence Led Policing” şi a conectării la bazele de date ale Interpol, Europol, Automated Fingerprint Identification System (AFIS), Advance Passenger Information System (APIS), precum şi la alte baze de date relevante;
7) va continua dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat privind întreţinerea adecvată a culoarului şi a semnelor de frontieră;
8) vor fi dezvoltate soluţii pentru realizarea schimbului de informaţii între Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul reţelelor TIC şi bazele de date relevante, în vederea facilitării accesului la informaţie privind primele 24 capitole ale Sistemului Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor al OMV; actualizarea legislaţiei şi revizuirea procedurilor relevante;
9) va fi iniţiată dezvoltarea sistemelor de citire automată a plăcuţelor de înmatriculare a autovehiculelor în punctele de trecere a frontierei, în vederea utilizării informaţiei înregistrate înainte de sosire pentru a sprijini controlul selectiv bazat pe analiza riscurilor.
46. Rezultate scontate:
1) infrastructura frontierei de stat, modernizată şi dotată conform nevoilor identificate şi standardelor europene, care asigură îndeplinirea competenţelor instituţionale şi condiţii de muncă adecvate pentru personal;
2) sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră, Sistemul informaţional integrat vamal, Sistemul informaţional integrat automatizat “Migraţie şi Azil” şi sistemele informatice ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, funcţionale, compatibile, interoperabile şi integrate cu alte sisteme informaţionale integrate naţionale sau internaţionale, în funcţie de nevoile operative şi de cooperare;
3) condiţii pentru tratamentul uman şi corect al solicitanţilor de azil, persoanelor cu interdicţie de intrare şi indezirabile asigurate la trecerea frontierei.
Secţiunea a 8-a
Obiectivul specific: Perfecţionarea mecanismelor de cooperare interinstituţională
în vederea asigurării compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării autorităţilor
din sistemul managementului integrat al frontierei de stat
47. Prezentul obiectiv vizează asigurarea condiţiilor organizatorice şi funcţionale şi a instrumentelor practice pentru coordonarea autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, cooperarea eficace şi îndeplinirea oportună a sarcinilor comune interinstituţionale.
48. Probleme identificate:
Cooperarea interinstituţională constituie unul dintre pilonii conceptului european de management integrat al frontierei de stat, importanţa acesteia fiind corect conştientizată şi în Republica Moldova.
Deşi prin înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Management Integrat al frontierei de Stat s-a urmărit instituirea mecanismului de coordonare şi cooperare interinstituţională, acest organism nu şi-a putut îndeplini în mod adecvat atribuţiile. Cauzele rezidă în lacune de reglementare, plasarea neadecvată a răspunderii pentru conducerea Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat la nivelul Departamentului Poliţiei de Frontieră şi în absenţa mecanismelor practice de asigurare a coordonării sistemului.
Activitatea Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, implicit sistemul de management integrat al frontierei de stat, au suferit, de asemenea, din lipsa transparenţei activităţii, a monitorizării din partea societăţii civile şi atragerii acesteia la activităţile specifice.
49. Măsuri necesare pentru îndeplinirea obiectivului:
1) dezvoltarea mecanismelor de cooperare interinstituţională prin intermediul Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, constituirea şi asigurarea funcţionării comisiilor permanente de specialitate şi a implicării societăţii civile în activitatea organismului consultativ;
2) va fi completat, conform conceptului EUROSUR, cadrul de cooperare necesar implementării mecanismului naţional de coordonare a controlului frontierei prin integrarea autorităţilor cu atribuţii în domeniu (Serviciul Informaţii şi Securitate; Serviciul Fiscal al Ministerului Finanţelor, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii);
3) va fi dezvoltat cadrul de cooperare între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat pentru schimbul de informaţii privind pericolele pentru sănătatea publică la nivel internaţional, protecţia mediului, combaterea actelor ilegale în zona terestră a frontierei şi în bazinele acvatice transfrontaliere;
4) vor fi constituite grupuri comune de lucru ale autorităţilor managementului integrat al frontierei de stat pentru managementul situaţiilor de criză, rezolvarea situaţiilor excepţionale, a incidentelor şi pentru alte scopuri de interes reciproc. Autorităţile relevante din sistemul managementului integrat al frontierei de stat vor elabora planuri interinstituţionale operaţionale de cooperare pentru situaţii de urgenţă la frontieră (epidemii, dezastre naturale, crize umanitare etc.). Acestea vor prevedea, după caz, acţiuni şi proceduri comune, al căror conţinut va fi însuşit şi aplicat de către autorităţile competente;
5) vor fi realizate condiţiile de cooperare cu societatea civilă în cadrul Grupului de expertiză constituit în cadrul Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, pentru realizarea transparenţei activităţii autorităţilor publice, atragerea de expertiză independentă şi prin alte modalităţi de cooperare cu organizaţiile societăţii civile, mediul academic şi alte instituţii naţionale.
50. Rezultate scontate:
1) Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, funcţional şi capabil să asigure cooperarea în cadrul Managementului integrat al frontierei de stat;
2) procesul de implementare a Sistemului Naţional de Management Integrat al Frontierei de Stat, transparent, implicînd societatea civilă;
3) cadrul de cooperare interinstituţională în vederea implementării mecanismului naţional de control al frontierei, gestionării situaţiilor de criză, excepţionale şi incidentelor la frontieră, complet şi funcţional.
Secţiunea a 9-a
Obiectivul specific: Dezvoltarea mecanismelor de cooperare internaţională în vederea
asigurării interoperabilităţii şi corelării cu partenerii europeni şi internaţionali
51. Prezentul obiectiv vizează completarea cadrului de cooperare internaţională cu ţările vecine, partenere UE şi terţe; dezvoltarea mecanismelor de cooperare, în baza documentelor de cooperare încheiate; finalizarea procesului de demarcare a frontierei moldo-ucrainene. De asemenea, se va urmări asigurarea nivelului de interoperabilitate care să crească eficacitatea cooperării poliţieneşti şi în alte domenii de interes, corelarea acţiunilor cu ţările vecine, partenere UE şi terţe, cu misiunile şi organizaţiile de profil internaţionale şi europene.
52. Probleme identificate:
Cooperarea internaţională constituie un alt pilon (alături de cooperarea interinstituţională) care fundamentează conceptul european de gestionare a frontierelor. Republica Moldova a realizat, în mare măsură, cadrul de cooperare internaţională, întreprinde acţiunile planificate şi trebuie să continue dezvoltarea cooperării cu partenerii internaţionali de toate categoriile.
Deşi demarcarea frontierei moldo-ucrainene este aproape de finalizare, se impune semnarea acordului interguvernamental privind regimul de frontieră între cele două ţări, care să consemneze încheierea de jure a procesului. Este necesară, de asemenea, negocierea şi semnarea acordurilor interguvernamentale cu Ucraina privind regimul de frontieră, controlul comun al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor, punctelor de contact comune, schimbului de informaţii; acordurilor şi planurilor de cooperare cu România, cu alte state-membre ale UE sau ţări terţe.
Există din partea Republicii Moldova lacune în ceea ce priveşte interoperabilitatea cu partenerii de cooperare internaţionali (reglementări, practici, proceduri, capacităţi de comunicare etc.).
53. Măsuri necesare pentru îndeplinirea obiectivului:
1) vor fi negociate şi/sau semnate acorduri interguvernamentale de cooperare între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la punctele de contact la frontiera moldo-ucraineană, cooperarea la efectuarea controlului comun al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor, schimbului de informaţii statistice şi analitice;
2) vor fi elaborate, negociate şi semnate, în baza acordurilor şi protocoalelor de cooperare în vigoare, planuri de cooperare cu statele vecine, ţările-membre UE, precum şi cu ţările din CSI, pe probleme de frontieră (colectarea, schimbul şi analiza informaţiilor; efectuarea controlului comun la frontieră; patrulările comune sau coordonate; prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere);
3) va fi dezvoltă cooperarea cu FRONTEX în domeniile: schimb de informaţii şi produse analitice, alerte şi servicii; analiza informaţiilor şi a riscurilor; operaţiuni comune; formare profesională; cercetare şi dezvoltare; delegarea poliţiştilor de frontieră din Republica Moldova la misiuni internaţionale ale FRONTEX, precum şi prin intermediul acţiunilor gestionate de Punctul de contact din cadrul Departamentului Poliţiei de Frontieră;
4) va fi intensificată cooperarea cu Misiunea EUBAM în domeniile prevăzute în mandatul acesteia, conform planurilor de acţiuni comune, pe aspecte privind: organizarea de instruiri şi schimb de experienţă; acordarea de consultanţă în procesul de reformă a instituţiei; dezvoltarea patrulărilor comune şi controlului comun la frontiera moldo-ucraineană; operaţiuni comune etc.;
5) continuarea şi dezvoltarea cooperării cu INTERPOL, EUROPOL, Agenţia UE pentru Cooperare în Domeniul Justiţiei (EUROJUST), OLAF etc., precum şi cu alte organizaţii internaţionale de profil. Vor continua proiectele de dotare cu sprijinul donatorilor externi;
6) va continua cooperarea în cadrul Panelului “Managementul Integrat al Frontierei”, lansat în cadrul Platformei multilaterale “Democraţie, Bună Guvernare şi Stabilitate” din cadrul Parteneriatului Estic, în vederea promovării de proiecte, realizării schimbului de experienţă şi asimilării bunelor practici europene în domeniul gestionării integrate a frontierei;
7) va fi finalizat procesul de demarcare a frontierei moldo-ucrainene. Va fi încheiat acordul interguvernamental între Republica Moldova şi Ucraina privind regimul de frontieră, cooperarea pe probleme comune. Va fi semnat acordul trilateral cu privire la punctele de joncţiune a frontierelor de stat ale Republicii Moldova, României şi Ucrainei;
8) vor fi perfecţionate mecanismele de interoperabilitate privind cooperarea cu partenerii internaţionali prin armonizarea reglementărilor, a practicilor şi procedurilor, dezvoltarea capacităţilor de comunicare, precum şi prin corelarea proceselor ce sprijină managementul integrat al frontierei de stat în Republica Moldova.
54. Rezultate scontate:
1) cadrul de cooperare internaţională cu ţările vecine, membre ale UE şi terţe organizaţii şi misiuni europene şi internaţionale de profil, completat şi asigură gestionarea integrată şi interoperabilă a controlului frontierei;
2) procesul de demarcare al frontierei moldo-ucrainene încheiat.
V. ESTIMAREA IMPACTULUI IMPLEMENTĂRII
55. Impactul realizătii prezentei Strategii va consta în obţinerea următoarelor efecte pozitive de care va beneficia întreaga societate:
1) întărirea securităţii frontaliere a Republicii Moldova, exprimată prin diminuarea nivelului migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere, prin sporirea generală a climatului de ordine, securităţii publice şi a sentimentului de siguranţă civică;
2) îndeplinerea condiţiilor pentru menţinerea regimului liberalizat de vize cu ţările UE/Schengen, şi păstrarea, ca rezultat, a beneficiilor aferente: libertatea de circulaţie fără vize în spaţiul UE/Schengen pentru cetăţenii moldoveni posesori de paşapoarte biometrice; intensificarea relaţiilor politice, economice şi culturale cu ţările UE, inclusiv facilitarea legăturii între migranţii moldoveni aflaţi în ţările UE şi familiile lor din ţară; dezvoltarea relaţiilor de afaceri între companiile moldoveneşti şi cele din UE; dezvoltarea transportului şi turismului;
3) asigurarea funcţionalităţii sistemului naţional de control al frontierei şi vamal prin schimbul eficace de informaţii, capacităţi sporite de monitorizare şi gestionare coordonată a măsurilor de răspuns la situaţiile de criză şi la incidentele ce au loc la frontieră, cooperare eficace între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum şi cu partenerii europeni şi internaţionali;
4) prevenirea şi combaterea mai eficace a migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere pe segmentul transnistrean prin îmbunătăţirea capacităţii de control al situaţiei operative;
5) dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor ce deţin competenţe de management integrat al frontierei de stat, luate ca sistem, în baza abordării integrate a aspectelor de interes comun, prin care se va asigura nivelul necesar de compatibilitate, interoperabilitate, integrare operaţională, precum şi optimizarea cooperării;
6) delimitarea clară a responsabilităţilor autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, în conformitate cu bunele practici europene, prin care se va asigura atît îndeplinirea atribuţiilor instituţionale ce le revin şi participarea la acţiuni comune, cît şi nivelul corespunzător de compatibilitate, interoperabilitate şi integrare;
7) revigorarea şi consolidarea rolului Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat prin asigurarea capacităţii necesare de coordonare la nivel naţional şi implicarea societăţii civile în activităţi specifice domeniului managementului integrat al frontierei de stat;
8) completarea şi modernizarea, în conformitate cu standardele şi bunele practici europene, a infrastructurii, echipamentelor şi mijloacelor specifice destinate controlului frontierei şi vamal, precum şi creşterii nivelului de informatizare a activităţilor, fapt ce va contribui la securizarea frontierei de stat, totodată, va facilita mobilitatea persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor, asigurînd tratamentul uman şi corect al solicitanţilor de azil, persoanelor cu interdicţie de intrare în ţară şi persoanelor indezirabile;
9) creşterea nivelului de satisfacţie a publicului faţă de serviciile asigurate de către autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat prin diversificarea serviciilor specifice furnizate populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii acestora, creşterea transparenţei activităţilor şi îmbunătăţirea imaginii publice a autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
10) creşterea calităţii serviciului public prin diminuarea corupţiei şi sporirea nivelului de integritate profesională a personalului.
56. Modelul de management integrat al frontierei de stat în Republica Moldova va ajunge, conform sistemului european de provenienţă, reglementărilor, bunelor practici şi experienţelor în materie, care în UE au produs rezultate benefice în planul eficacităţii şi eficienţei operaţionale. Ca urmare, se estimează că realizînd prin prezenta Strategie condiţii similare celor din UE, impactul obţinut în Republica Moldova va fi comparabil sub aspectul funcţionalităţii sistemice şi al rezultatelor obţinute.
VI. RESURSE FINANCIARE
57. Îndeplinirea acţiunilor din prezenta Strategie va fi finanţată din:
1) alocaţiile din bugetul de stat pentru autorităţile publice din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, în funcţie de competenţele legale în domeniu şi sarcinile fiecărei instituţii prevăzute în Planul de implementare a Strategiei, în conformitate cu programelor de dezvoltare strategică ale acestora şi planurile de activitate sectorială relevante,
2) veniturile acumulate din prestarea serviciilor contra plată;
3) granturile şi proiectele de asistenţă tehnică finanţate de donatori externi, inclusiv suportul bugetar în domeniul liberalizării regimului de vize (alte instrumente similare);
4) donaţiile, sponsorizările, alte surse de finanţare obţinute conform prevederilor legale.
58. Estimarea costurilor financiare şi nonfinanciare, precum şi a necesarului de resurse externe s-a realizat în Planul de implementare a Strategiei şi în programele de dezvoltare strategică ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
VII. COORDONARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE
59. Coordonarea implementării prezentei Strategii la nivel naţional se asigură de către Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat. Consiliul este organismul consultativ care realizează coordonarea generală interinstituţională a managementului integrat al frontierei de stat, aplicarea unitară şi coerentă a strategiilor şi politicilor guvernamentale relevante în acest domeniu.
60. Sistemul de monitorizare şi raportare se detaliază în regulamentul Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat. Monitorizarea şi raportarea se efectuează în baza formularelor şi modelelor convenite la nivelul Consiliului între autorităţile interesate.
61. Monitorizarea implementării prezentei Strategii se realizează în scopul cunoaşterii permanente a stadiului, rezultatelor, deficienţelor şi riscurilor implementării; eficacităţii şi eficienţei acţiunilor desfăşurate; conformităţii cu politicile guvernamentale şi cu documentele europene de referinţă; impactului aplicării Strategiei asupra securităţii frontaliere integrate a Republicii Moldova. În baza rezultatelor monitorizării, pe parcursul aplicării managementului integrat al frontierei de stat se proiectează, în caz de necesitate, soluţii de adaptare a politicilor şi măsurilor întreprinse în vederea rezolvării deficienţelor şi gestionării riscurilor.
62. Monitorizarea se realizează în baza informărilor, raportărilor periodice de progres realizate de către autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat şi al indicatorilor prevăzuţi în Planul de implementare aferent a Strategiei. Monitorizarea generală a Strategiei se asigură de către Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, cea specifică (pe obiective, acţiuni etc.) în modul stabilit de către Consiliu, iar cea internă, la nivelul autorităţilor, prin modalităţile stabilite de către acestea.
63. Raportarea privind implementarea prezentei Strategii şi a Planului de implementare aferent se realizează după cum urmează:
1) autorităţile îşi constituie propriile sisteme de colectare a datelor, raportare şi evidenţă, conforme cu formularele şi modelele convenite la nivelul Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat;
2) trimestrial, cu privire la stadiul îndeplinirii activităţilor prevăzute în Strategie şi Planul de implementare aferent, precum şi a deciziilor Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, în termen de 15 zile de la sfîrşitul perioadei de raportare;
3) semestrial, cu privire la situaţia curentă în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, problemele deosebite, aspectele din competenţă ce necesită decizii şi sprijin guvernamental, în termen 15 de zile de la sfîrşitul perioadei de raportare;
4) anual, cu privire la stadiul îndeplinirii Strategiei şi problemele întîmpinate, în termen de 30 de zile de la sfîrşitul perioadei de raportare;
5) la solicitare sau la finalizarea activităţilor – rapoarte, informări etc. privind problematica specifică, monitorizările şi evaluările efectuate etc.
64. Raportul final privind evaluarea implementării prezentei Strategii se elaborează şi se prezintă Guvernului, în termen de 3 luni de la finalizarea perioadei de implementare, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
VIII. RISCURILE PRIVIND IMPLEMENTAREA
STRATEGIEI ŞI MANAGEMENTUL ACESTORA
65. Deşi prezenta Strategie exprimă angajamentul clar al Republicii Moldova în vederea aplicării modelului de management integrat al frontierei de stat în conformitate cu aspiraţiile europene ale ţării, au fost identificate riscuri, determinate de contextul naţional şi internaţional complex. Acestea pot afecta materializarea viziunii strategice, pot influenţa negativ procesul de schimbare şi chiar compromite reforma.
66. Principalele riscuri privind implementarea prezentei Strategii şi măsurile de contracarare a acestora sînt următoarele:
1) extinderea proceselor destabilizatoare şi a stării de conflict din proximitatea Republicii Moldova, cu efecte asupra climatului şi stabilităţii interne, inclusiv în regiunea transnistreană, aspect care poate influenţa negativ îndeplinirea obiectivelor Strategiei. Va fi monitorizată permanent situaţia şi vor fi intensificate măsurile de menţinere a securităţii frontaliere a Republicii Moldova. Vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu organizaţiile, agenţiile europene, OSCE şi cu statele vecine în vederea optimizării modului de gestionare a situaţiei;
2) neîndeplinirea acţiunilor din Planul de implementare a Strategiei naţionale pentru management integrat al frontierei de stat şi/sau nerespectarea termenelor, ceea ce poate afecta negativ îndeplinirea obiectivelor Strategiei şi a angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova. Va fi monitorizată evoluţia situaţiei, vor fi identificate şi evaluate motivele, vor fi luate măsuri de repunere în grafic a activităţilor şi de înlăturare a consecinţelor negative. Vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu misiunile, organizaţiile, agenţiile europene în vederea obţinerii de asistenţă pentru gestionarea situaţiei;
3) nerealizarea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării, fapt care poate prejudicia securitatea frontalieră a Republicii Moldova, cooperarea cu autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, cu alţi parteneri naţionali şi internaţionali. Va fi asigurată monitorizarea situaţiei, identificarea problemelor şi evaluarea impactului;
4) întîrzierea finanţărilor de la bugetul de stat şi din surse externe, fapt ce poate compromite îndeplinirea scopului Strategiei, provoca pierderi, spori cheltuielile şi neîndeplinirea standardelor de compatibilitate, interoperabilitate şi integrare. Va fi monitorizată permanent situaţia, vor fi revizuite priorităţile şi identificate soluţiile financiare de alternativă. Vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu organizaţiile, agenţiile europene, donatorii în vederea obţinerii de finanţare pentru gestionarea situaţiei. Va fi intensificată pregătirea personalului autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat privind managementul de proiect şi accesarea finanţărilor externe;
5) destabilizarea situaţiei în Zona de securitate poate afecta procesul de monitorizare a fluxului migraţional prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Va fi evaluată situaţia, se vor întreprinde măsurile de gestionare a acesteia.
67. Autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat vor asigura gestionarea riscurilor proprii. Problemele care exced capacităţii autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, ori necesită abordări integrate pentru soluţionare, se aduc la cunoştinţa Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, care stabileşte strategia adecvată de management sau le prezintă Guvernului, în funcţie de situaţie.
|
Anexa nr.1 la Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017 REGLEMENTĂRI JURIDICE interne şi internaţionale relevante privind managementul integrat al frontierei de stat Strategia de Securitate internă a UE “Către un model european de securitate” – februarie 2010; Concluziile Consiliului UE privind 29 măsuri de consolidare a protecţiei frontierei externe şi de combatere a migraţiei ilegale – martie 2010; Strategia privind dimensiunea externă justiţie şi afaceri interne: Libertate, Securitate şi Justiţie la nivel global – februarie 2010; Regulamentul nr.1052/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la instituirea Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR); Regulamentul CE nr.2007/2004 din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor-membre ale UE (FRONTEX); Regulamentul 562/2006/CE din 15 martie 2006 al Parlamentului European de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen); Ghidul Schengen, aprobat prin recomandarea CE С (2006) 5186, final din 6 noiembrie 2006 de redactare a unui “Ghid practic pentru grăniceri”; Catalogul Schengen privind controlul frontierelor externe – februarie 2008; Regulamentul 863/2007/CE al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unui mecanism de creare a echipelor de intervenţie rapidă la frontieră; Concluziile Consiliului din 4-5 decembrie 2006 privind gestionarea integrată a frontierelor (cea de-a 2768 - a reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, Bruxelles, 2006); Comunicările CE din 13 februarie 2008, denumite “Pachetul privind frontierele”; Concluziile Consiliului din 5-6 iunie 2008 privind gestionarea frontierelor externe ale statelor-membre ale UE (cea de-a 2873 - a reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, Luxemburg – 2008); Acordul de Asociere dintre UE şi Republica Moldova şi Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător; Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”; Programul Comprehensiv de Consolidare Instituţională; Programul de activitate al Guvernului “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2013 – 2014; Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011–2013; Planul privind liberalizarea regimului de vize cu UE; Comunicarea CE către Parlamentul European din 13 februarie 2008 privind crearea unui sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR); Strategia de transport şi logistică pentru anii 2013-2022. |
|
Anexa nr.2 la Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017 ANALIZA SWOT a situaţiei în domeniul managementului integrat al frontierei de stat |
|
| PUNCTE FORTE (S) | PUNCTE SLABE (W) |
|
1. Cadrul legal de politici şi de reglementare în domeniul managementului integrat al frontierei de stat: - actele normative interne relevante sînt în mare măsură modificate şi actualizate; - Poliţia de Frontieră deţine competenţele legale necesare îndeplinirii atribuţiilor în zona de frontieră; - Poliţia de Frontieră a fost învestită cu noi competenţe de urmărire penală, investigare a infracţiunilor, examinare a contravenţiilor specifice, expertiză a actelor de călătorie, securitate aeronautică, acordarea vizelor în punctele de trecere şi control la frontieră în cazuri de excepţie 2. Sistemul instituţional: - Poliţia de Frontieră a devenit structură subordonată Ministerului Afacerilor Interne, îndeplinind misiuni în domeniile ordinii şi securităţii publice, prevenirii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere; - Poliţia de Frontieră nu mai face parte din Forţele Armate; - procesul de optimizare structurală şi funcţională s-a iniţiat prin reducerea numărului de niveluri ierarhice; desfiinţarea şi comasarea de structuri; realocarea de competenţe; - demilitarizarea personalului s-a finalizat, s-a instituit statutul special pentru efectivele Poliţiei de Frontieră; - descentralizarea către nivelurile optime a deciziei şi unor procese administrative şi de gestiune a resurselor s-a produs; - numărul funcţiilor de conducere şi administrative a fost redus, concomitent cu creşterea ponderii celor nemijlocit operative; - structurile specializate pentru îndeplinirea noilor competenţe instituţionale sînt funcţionale; - mecanismul de implicare în procesele integratoare a autorităţilor cu competenţe în domeniu, prin management participativ şi cooperare interinstituţională este operaţional 3. Managementul resurselor umane: - noul cadru statutar profesional al poliţistului de frontieră este în vigoare şi este în curs dezvoltarea sistemului de management al carierelor; - profesionalizarea personalului a debutat şi este în desfăşurare; - domeniul eticii, deontologiei şi integrităţii a fost dezvoltat în baza codurilor de etică şi deontologie aprobate 4. Capacităţi consolidate în domeniul managementului integrat al frontierei de stat: - sistemul de control al frontierei de stat restructurat pe trei niveluri – strategic, regional şi local este funcţional; - domeniul analizei de risc a fost dezvoltat şi a crescut nivelul de utilizare a produselor acestuia la fundamentarea deciziilor privind controlul frontierei de stat; - structurile de investigaţii speciale şi de urmărire penală, care susţin măsurile de combatere a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere sînt operaţionale; - mecanismul de coordonare a controlului frontierei de stat prin constituirea de structuri specializate la nivel central, regional şi local este în curs de operaţionalizare; - componenta de mobilitate operaţională (deplasarea rapidă, intervenţia oportună la frontieră în orice condiţii etc.) este funcţională şi în curs de dezvoltare; - echipele mobile pot funcţiona în cooperare, în beneficiul mai multor autorităţi de resort; - infrastructura şi dotările necesare îndeplinirii misiunilor specializate sînt în curs de dezvoltare; - majoritatea recomandărilor şi a bunelor practici din Catalogul Schengen al UE sînt implementate; - sistemul managementului integrat al frontierei de stat actual deţine componente de bază funcţionale: controlul trecerii frontierei, analiza riscului şi supravegherea frontierei; - în Aeroportul Internaţional Chişinău a fost instalat complexul tehnic “e-GATE” 5. Activităţi de asigurare financiară: - cheltuielile de personal şi pentru asigurarea la timp şi în totalitate a drepturilor angajaţilor au fost susţinute oportun de la bugetul de stat; - bugetul de stat a alocat, în limitele posibilităţilor, sumele pentru cheltuieli de investiţii, dezvoltare şi achiziţionare de bunuri, echipamente şi servicii; - este operaţional suportul bugetar 2014-2016; - consultanţa şi sprijinul extern au crescut în amploare; - cadrul relaţiilor interinstituţionale s-a extins prin încheierea de acorduri şi protocoale de cooperare şi desfăşurarea de acţiuni comune |
1. Suportul legislativ şi normativ al managementului integrat al frontierei de stat: - lacune legislative privind competenţele autorităţilor cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, din cauza necorelărilor existente; - deficite normative cauzate de noutatea domeniului şi dificultăţile de acoperire în timp scurt a necesarului de reglementare; - cadrul procedurilor operaţionale, îndeosebi interinstituţionale, este incomplet, din cauza expertizei insuficiente şi a absenţei timpului necesar acoperirii volumului însemnat de activităţi pentru proiectare şi testare; - acquis-ul comunitar relevant nu a fost asimilat complet, procesul fiind în desfăşurare 2. Sistemul instituţional: - capacitate insuficientă de planificare strategică şi de atragere a finanţărilor externe, din cauza lipsei de pregătire a personalului şi a procedurilor birocratizate; - sistem slab dezvoltat de intervenţie, management al riscurilor şi situaţiilor de criză, din cauza lipsei de expertiză, de pregătire a personalului şi absenţei concepţiei şi procedurilor comune; - cooperarea între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, este inadecvată, în unele situaţii, din cauza culturii reduse a integrării operaţionale; - sistem organizatoric şi funcţional cu lacune în definirea competenţelor, cu suprapuneri de sarcini din cauza necorelării între autorităţi şi a deficitului de capacitate analitică; - componente structurale incomplet operaţionalizate, cu o capacitate redusă de abordare integrată a problematicii specifice, din cauza absenţei infrastructurii şi dotărilor; - mecanismele de gestiune integrată a proceselor de managementul integrat al frontierei de stat necesită ajustări semnificative, din cauza plasării la nivelul de decizie neadecvat a răspunderii pentru coordonarea sistemului, absenţei mecanismelor practice, a transparenţei şi a implicării societăţii civile; - deficienţe privind cooperarea şi schimbul de date între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, pe motivul exclusivităţii de competenţe; - mecanism insuficient de eficace pentru coordonarea îndeplinirii sarcinilor autorităţilor cu atribuţii la frontieră, din cauza deficitului de integrare operaţională. - Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, organul de coordonare a îndeplinirii sarcinilor în domeniul managementului integrat al frontierei de stat de către autorităţile cu atribuţii la frontieră, nu a fost pe deplin eficace 3. Managementul resurselor umane: - reforma managementului resurselor umane nu este finalizată, procesul fiind în desfăşurare; - deficit de efective şi fluctuaţie de personal, cauzate de dezavantajul poziţionării geografice a subdiviziunilor teritoriale; - dificultăţi de respectare a condiţiilor de muncă, supraîncărcare cu sarcini a efectivelor, salarizare insuficientă faţă de condiţiile de muncă şi gradul ridicat de pericol; - deficit de capacitate privind formarea în domeniile managerial, management de proiect, accesare de finanţări externe etc.; - riscul de corupţie se menţine la un nivel ridicat; - deficit de capacitate a personalului noilor subdiviziuni ale Poliţiei de Frontieră de investigaţii speciale, urmărire penală şi expertiză a documentelor la nivel regional şi/sau local 4. Dezvoltarea activităţii operative în domeniul managementului integrat al frontierei de stat: - sistemul de control al frontierei de stat nu este pe deplin aliniat la modelul celor patru filtre, deoarece nu au existat prevederi exprese în materie; - absenţa unei concepţii integratoare de analiză a informaţiilor, din cauza abordării secvenţiale a problematicii; - sistem parţial operaţionalizat de coordonare naţională a controlului frontierei de stat, din cauza deficitului de infrastructură şi dotare; - capacitate limitată de management al crizelor şi riscurilor, din cauza absenţei abordărilor integratoare, deficitului de reglementări şi de pregătire a personalului; - infrastructură incompletă a controlului trecerii frontierei, din cauza deficitului de dotare (Softul de Recunoaştere Facială, Directoriul Cheilor Publice, Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră încă nefinalizate şi neintegrate); - absenţa mijloacelor de contracarare a traficului cu arme de distrugere în masă, a tehnologiilor şi materialelor nucleare, în special pe teritoriul Transnistriei, din cauza lipsei de dotare şi a situaţiei specifice; - sistem incomplet al instrumentelor de cooperare interinstituţională, de comunicare internă şi externă, din cauză că procesul este încă în desfăşurare; - sisteme informaţionale insuficient dezvoltate din cauza necorelării instituţionale; - dificultăţi de asigurare a mentenanţei echipamentelor achiziţionate şi donate 5. Asigurarea financiară a activităţilor - dificultăţi de finanţare a procurării de echipamente şi mijloace tehnice moderne necesare îndeplinirii atribuţiilor; - capacitate limitată de management al proiectelor şi de accesare a finanţărilor externe, din cauza deficitului de pregătire a personalului şi a necorelării interinstituţionale |
| OPORTUNITĂŢI (O) | AMENINŢĂRI (T) |
|
- dezvoltarea cooperării cu agenţiile internaţionale de specialitate, cu alţi parteneri relevanţi pentru autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat , precum şi cu statele-membre UE; - continuarea politicilor în direcţia împlinirii aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova şi asimilarea de bune practici determină disponibilitatea UE de a acorda în continuare sprijin şi consiliere autorităţilor cu atribuţii la frontieră ale Republicii Moldova; - programe, proiecte şi operaţiuni comune cu misiuni, agenţii şi state UE în domeniile de competenţă ale Poliţiei de Frontieră; - sistemul de formare iniţială şi continuă a preluat Common Core Curriculum şi valorifică asistenţa EUBAM, precum şi a altor instituţii europene şi donatori; - cooperarea internaţională în domeniul analizei de risc s-a consolidat, în special cu FRONTEX, EUBAM, şi a crescut nivelul de utilizare a produselor acesteia; - componenta de mobilitate s-a dezvoltat, prin donaţii, fapt care permite deplasarea rapidă la misiuni, pătrunderea în zone cu acces dificil, intervenţia oportună la frontieră; - punctele comune de contact şi sistemul patrulărilor coordonate comune cu România şi Ucraina au fost instituite şi sînt funcţionale; - infrastructura şi dotările au fost îmbunătăţite prin donaţii externe; - acţiunile pentru constituirea sistemului de supraveghere fixă de-a lungul frontierei (sistem TETRA) au demarat prin finanţări externe; - deficitul financiar a fost suplinit (parţial) prin: obţinerea de donaţii şi sponsorizări pentru suplimentarea dotării şi asigurarea unor categorii deficitare de echipamente; - suportul bugetar din partea UE pentru implementarea Matricei de politici în domeniul liberalizării regimului de vize este operaţional ci în domeniul liberalizării regimului de vize este operaţional |
- resurse umane, financiare şi logistice insuficiente pentru securizarea frontierei de stat, în conformitate cu standarde UE; - dezvoltarea şi expansiunea reţelelor crimei organizate transnaţionale (traficului de fiinţe umane etc.); - migraţia ilegală şi apariţia în Republica Moldova a unor reţele de trafic clandestin de persoane din ţări cu situaţie socio-economică nefavorabilă; - instabilitatea socială, politică şi economică a ţării; - schimbarea climatului politic în ţară, fapt care poate cauza reorientarea politicilor de dezvoltare instituţională a Poliţiei de Frontieră şi conformitatea cu standardele UE; - diferendul transnistrean, care determină capacitatea redusă de securizare a frontierei moldo-ucrainene pe acest segment, de contracarare a reţelelor crimei organizate transnaţionale (contrabanda, traficul de fiinţe umane, droguri) şi a migraţiei ilegale, din cauza nereglementării politice cuprinzătoare şi viabile a conflictului şi staţionării forţelor militare ale Federaţiei Ruse în regiune, contrar prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a angajamentelor internaţionale; absenţa cadrului normativ, a dotării şi a capacităţilor pentru gestionarea situaţiei specifice; - proliferarea armelor de distrugere în masă, a tehnologiilor şi materialelor nucleare, a armelor şi mijloacelor letale neconvenţionale pe teritoriul regiunii transnistrene şi în vecinătatea acesteia; - emergenţa şi reemergenţa la nivel internaţional a pericolelor pentru sănătatea publică de origine biologică, chimică şi radiologică |
|
Anexă nr.3 la Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017 COMPETENŢELE autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat pe cele 4 filtre de control 1. Competenţele principale ale autorităţilor ce deţin responsabilităţi în cadrul Filtrului I de control (activităţi în ţările terţe şi în ţările de origine şi tranzit) sînt următoarele: 1) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene: a) sprijină activitatea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare care examinează şi decid în privinţa cererilor de viză pentru intrarea pe teritoriul Republicii Moldova şi a cererilor de eliberare a titlurilor de călătorie pentru cetăţenii Republicii Moldova sau străinii care deţin dreptul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova; este consultat la eliberarea vizelor pentru unele categorii distincte de străini; b) sprijină activitatea de prevenire a migraţiei ilegale prin intermediul misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, care examinează autenticitatea documentelor depuse pentru obţinerea vizelor de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi autenticitatea vizelor obţinute anterior; c) sprijină activitatea de monitorizare a fluxurilor de migraţie prin intermediul datelor prezentate de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare în străinătate. 2) Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul structurilor sale specializate – Departamentul Poliţiei de Frontieră, Biroul Migraţie şi Azil şi Inspectoratul General al Poliţiei: a) cooperează cu reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din ţările terţe, din ţările de origine şi tranzit; b) cooperează prin ofiţerii de legătură, ataşaţii de afaceri interne, structurile de cooperare poliţienească şi relaţii internaţionale cu autorităţile naţionale şi organismele internaţionale relevante din ţările terţe, din ţările de origine şi tranzit în care îşi desfăşoară activitatea; c) desemnează personal din cadrul structurilor specializate pentru participarea la cooperări specifice, acţiuni şi operaţiuni poliţieneşti în ţările terţe, în ţările de origine şi tranzit; d) cooperează prin intermediul ofiţerilor de legătură cu reprezentanţii firmelor de transport internaţional ce operează în ţările terţe, în ţările de origine şi tranzit; e) informează autorităţile interesate din sistemul managementului integrat al frontierei de stat cu privire la activităţile întreprinse şi rezultatele obţinute, transmit oportun datele, informaţiile solicitate, conform competenţelor; f) colaborează cu misiunile diplomatice şi reprezentanţele Republicii Moldova în străinătate şi cu cele acreditate în ţară, organizaţiile neguvernamentale şi organele cu funcţii similare din ţări terţe, de origine şi de tranzit, în vederea prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi traficului de persoane. 3) Serviciul Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor: a) contribuie la dezvoltarea relaţiilor economice externe; b) contribuie la asigurarea securităţii economice a statului; c) aplică procedurile vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale; d) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală; interzice trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor de proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, a altor mărfuri; e) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional; f) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală; g) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, mediului înconjurător, de protecţie a pieţei interne; h) desfăşoară activităţile necesare pentru administrarea riscurilor. 4) Cancelaria de Stat, prin intermediul Biroului relaţii cu diaspora: a) colaborează cu structurile specializate ale organizaţiilor internaţionale şi cu organele de stat similare din ţările străine în scopul susţinerii diasporei moldoveneşti; b) colaborează cu organele publice centrale şi locale, misiunile diplomatice şi alte instituţii similare pentru ţinerea evidenţei tuturor categoriilor de migranţi în vederea identificării situaţiei reale şi elaborării politicilor relevante în domeniu; c) promovează în mod prioritar programe de menţinere a legăturii diasporei cu ţara, de migraţie circulară şi de reîntoarcere a anumitor categorii de persoane din diaspora academică, culturală, medicală, a specialiştilor de înaltă calificare etc.; d) asigură relaţia dintre diaspora moldovenească, în urma solicitării acesteia, şi instituţiile publice relevante în vederea obţinerii asistenţei necesare în situaţii excepţionale, deces şi alte cazuri de urgenţă; e) informează diaspora referitor la subiectele social-economice din ţară cu impact asupra cetăţenilor stabiliţi peste hotare. 5) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor: promovează reglementările necesare pentru adoptarea de către transportatori a măsurilor pentru asigurarea deţinerii de către persoanele transportate a documentelor de călătorie adecvate. 6) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale si Familiei: a) elaborează şi actualizează procedurile de reglementare a accesului lucrătorilor străini, prin derularea de acţiuni specifice pe teritoriul statelor terţe; b) asigură evidenţa lucrătorilor migranţi, prin înregistrarea contractelor individuale de muncă încheiate între cetăţenii Republicii Moldova şi angajatorii străini; c) monitorizează activitatea agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă peste hotare; d) asigură, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, repatrierea şi protecţia adulţilor victime ale traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi şi a migranţilor aflaţi în dificultate; e) identifică în comun cu instituţiile relevante, noi donatori de ajutoare umanitare şi promovează relaţiile de cooperare cu aceştia. 2. Competenţele principale ale autorităţilor ce deţin responsabilităţi în cadrul Filtrului II de control (cooperarea internaţională privind frontiera) sînt următoarele: 1) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene: a) participă, în calitate de coordonator naţional al procesului de încheiere a tratatelor internaţionale, la negocieri pentru semnarea acordurilor de cooperare cu autorităţile de frontieră ale statelor vecine şi cu organismele poliţieneşti sau de frontieră internaţionale sau regionale; b) face propuneri privind iniţierea, semnarea, ratificarea, aprobarea sau acceptarea acordurilor sau înţelegerilor internaţionale; c) monitorizează, în colaborare cu alte autorităţi publice centrale, procesul de aplicare a prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi prezintă Guvernului informaţiile privind implementarea obligaţiilor asumate în cadrul realizării acestor documente internaţionale. 2) Ministerul Afacerilor Interne: sprijină instituţiile subordonate Ministerului Afacerilor Interne cu atribuţii de management integrat al frontierei de stat pentru accesarea de finanţări externe, dezvoltarea cooperării poliţieneşti europene, a relaţiilor internaţionale şi punerea în aplicare a sarcinilor instituţionale privind integrarea europeană. 3) Departamentul Poliţiei de Frontieră: a) asigură respectarea prevederilor documentelor de cooperare internaţională care privesc domeniul său de competenţă; b) asigură dezvoltarea domeniului cooperării internaţionale cu parteneri relevanţi pentru îndeplinirea competenţelor instituţiei; c) asigură funcţionarea instituţiei reprezentanţilor de frontieră; d) organizează şi desfăşoară acţiuni de cooperare bi şi multilaterală cu parteneri din cadrul organizaţiilor internaţionale relevante; e) dezvoltă cooperarea cu autorităţile de frontieră ale statelor vecine în domeniile controlului, patrulării comune şi coordonate şi pentru funcţionarea punctelor de contact; f) organizează activităţi de cooperare poliţienească şi relaţii internaţionale pe care le coordonează cu alte autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; g) desemnează personal din cadrul structurilor specializate pentru participarea la cooperări specifice, acţiuni şi operaţiuni poliţieneşti de cooperare internaţională; h) informează autorităţile interesate din sistemul managementului integrat al frontierei de stat cu privire la activităţile de cooperare internaţională întreprinse şi rezultatele obţinute, transmit oportun datele şi informaţiile solicitate, conform competenţelor. 4) Biroul Migraţie şi Azil: colaborează cu organizaţiile internaţionale şi regionale în vederea prevenirii şi combaterii şederii ilegale şi a traficului de persoane. 5) Inspectoratul General al Poliţiei: îndeplineşte atribuţiile ce îi revin în domeniu şi cooperează cu celelalte autorităţi. 6) Serviciul Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor: a) participă la elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale vamale; b) asigură îndeplinirea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul vamal la care Republica Moldova este parte. 7) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor: asigură, în limitele competenţelor, îndeplinirea prevederilor angajamentelor asumate conform tratatelor internaţionale în domeniul transportului internaţional şi facilitării comerţului la care Republica Moldova este parte şi la dezvoltarea cadrului normativ naţional conform standardelor internaţionale în domeniu. 8) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale si Familiei: a) promovează cooperarea la nivel bilateral, regional şi multilateral cu principalele state de destinaţie pentru lucrătorii moldoveni; b) elaborează, negociază şi încheie acorduri bilaterale ce vizează reglementarea fluxurilor migraţiei forţei de muncă şi protecţia lucrătorilor migranţi; c) stabileşte relaţii de colaborare cu organele guvernamentale şi cu organizaţiile neguvernamentale din alte ţări privind soluţionarea problemelor muncii migranţilor; d) creează parteneriate sociale în vederea coordonării, în comun cu autorităţile publice centrale şi locale, cu organizaţiile neguvernamentale şi organismele internaţionale, în scopul elaborării, realizării şi monitorizării politicilor în domeniile promovării egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, prevenirii violenţei în familie şi egalităţii de gen, traficului de fiinţe umane; e) examinează în prealabil documentele necesare pentru eliberarea avizelor de introducere în ţară a ajutoarelor umanitare. 3. Competenţele principale ale autorităţilor ce deţin responsabilităţi în cadrul Filtrului III de control (controlul frontierei de stat) sînt următoarele: 1) Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Departamentului Poliţiei de Frontieră: a) aplică politica Guvernului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, dispoziţiile cadrului normativ intern, prevederile acordurilor, tratatelor şi a altor documente internaţionale la care Republica Moldova este parte, asigură îndeplinirea cerinţelor rezultate din angajamentele internaţionale ce vizează competenţele Ministerului Afacerilor Interne, asimilarea reglementărilor, recomandărilor şi bunelor practici europene relevante; b) utilizează resursele umane şi alte categorii de resurse necesare realizării competenţelor; c) asigură controlul frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere, a altor fapte din competenţa Ministerului Afacerilor Interne; d) asigură schimbul oportun şi în timp real al informaţiilor; e) organizează, desfăşoară şi participă la operaţiuni comune de frontieră în domeniul combaterii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere; f) asigură capacitatea de intervenţie a subdiviziunilor de frontieră; g) efectuează analize de risc specifice şi cooperează în domeniul analizei de risc cu FRONTEX, EUBAM, Serviciul Vamal; desfăşoară activităţile de investigaţii speciale, urmărire penală, de menţinere a regimului ordinii publice în punctele de trecere a frontierei, de securitate aeroportuară, acordă vize în situaţii de excepţie în punctele de trecere a frontierei; h) utilizează şi dezvoltă, pe principii de compatibilitate, interoperabilitate şi integrare, infrastructura frontierei de stat, sistemele informaţionale şi echipamentele necesare pentru realizarea misiunilor din competenţă; i) asigură ordinea şi securitatea publică în zona de frontieră, ordinea publică, securitatea în transport şi aeronautică şi cooperează în acest domeniu cu alte autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; j) realizează mecanismele de coordonare naţională a controlului frontierei de stat şi îşi corelează activităţile cu alte autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; k) realizează managementul riscurilor şi al crizelor specifice. 2) Serviciul Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor: a) asigură controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova; b) creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri şi de călători peste frontieră; c) instituie zone de control vamal pe teritoriul vamal al Republicii Moldova; d) coordonează activitatea serviciilor de stat amplasate în zona de control la frontieră; e) asigură supravegherea activităţii unităţilor din subordine; f) desfăşoară activitatea operativă de investigaţii în scopul depistării persoanelor culpabile de pregătirea şi comiterea de contravenţii vamale, de contrabandă şi de alte infracţiuni care ţin de competenţa organului de urmărire penală al Serviciul Vamal; g) desfăşoară acţiuni de prevenire şi combatere a contrabandei, încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, a armamentului, a obiectelor de artă, a obiectelor de valoare istorică şi arheologică, a obiectelor de proprietate intelectuală, a speciilor de animale şi plante (derivate şi/sau părţi ale lor) incluse în Cartea Roşie, a altor mărfuri; h) controlează respectarea legislaţiei vamale de către persoanele fizice şi juridice la trecerea bunurilor peste frontiera vamală, precum şi la transportarea şi la tranzitarea lor prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul echipelor mobile. 3) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor: a) promovează colaborarea în domeniul asigurării, în condiţiile legii, a transportului aerian, naval, feroviar şi auto de pasageri; b) autorizează şi coordonează transportul de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova; c) elaborează regulile, cerinţele, procedurile de autorizare a intrării şi ieşirii în/din ţară, a tranzitării ţării de către mijloacele de transport; d) întreprinde acţiuni de prevenire şi contracarare a încălcărilor ordinii stabilite în porturi; e) cooperează cu Poliţia de Frontieră în domeniul transmiterii în prealabil, de către operatorii de transport, a datelor privind pasagerii. 4) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor: a) asigură respectarea condiţiilor necesare pentru exportul, importul şi tranzitul producţiei agroalimentare; b) asigură protecţia de către organismele de carantină fitosanitară a teritoriului ţării; c) menţine controlul fitosanitar şi sanitar-veterinar în conformitate cu standardele şi principiile stabilite în legislaţia naţională; d) asigură controlul respectării cerinţelor sanitar-veterinare privind siguranţa produselor de origine animală în unităţile care produc, importă, exportă, prelucrează, depozitează, transportă şi comercializează produse supuse controlului sanitar-veterinar de stat; e) asigură supravegherea şi controlul asupra producerii, importului, comercializării, utilizării şi depozitării produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor; f) exercită controlul de stat asupra respectării normelor tehnologice la producerea, prelucrarea, păstrarea şi comercializarea tutunului şi a produselor din tutun; g) asigură prevenirea introducerii şi diseminării pe teritoriul ţării a substanţelor nocive; h) promovează colaborarea în domeniul fitosanitar şi sanitar-veterinar cu autorităţile managementului integrat al frontierei de stat relevante, în baza acordurilor şi planurilor de cooperare în vigoare; i) promovează colaborarea şi desfăşoară schimbul de informaţii privind combaterea infracţionalităţii transfrontaliere. 5) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, prin intermediul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice: exercită controlul asupra agenţilor economici privind respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi a documentaţiei normative şi tehnologice la fabricarea şi/sau păstrarea, comercializarea angro a produselor alcoolului etilic şi producţiei alcoolice. 6) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor: a) promovează cooperarea în domeniile dezvoltării regionale şi a căilor de acces în zona de frontieră; b) participă, în limitele competenţelor, la cooperarea transfrontalieră în cadrul proiectelor investiţionale, precum şi la cooperarea interregională în cadrul programelor internaţionale. 7) Ministerul Sănătăţii: a) desfăşoară acţiuni de prevenire a răspîndirii internaţionale a bolilor extrem de periculoase şi a altor urgenţe de sănătate publică cu potenţial internaţional de răspîndire; b) asigură capacităţi minime de supraveghere a sănătăţii în punctele de trecere a frontierei de stat, conform prevederilor Regulamentului Sanitar Internaţional; c) asigură dezvoltarea capacităţilor de depistare, confirmare, notificare rapidă şi izolare la sursă a evenimentelor de sănătate cu potenţial internaţional de răspîndire; d) asigură cooperarea în domeniul pregătirii şi desfăşurării în punctele de trecere a frontierei a intervenţiilor adecvate în urgenţe de sănătate publică. 4. Competenţele principale ale autorităţilor ce deţin responsabilităţi în cadrul Filtrului IV de control (activităţi desfăşurate în cadrul teritoriului naţional) sînt următoarele: 1) Cancelaria de Stat: a) acordă sprijinul necesar pentru promovarea cadrului legislativ şi de politici în domeniul managementului integrat al frontierei de stat; b) acordă sprijin pentru atragerea şi promovarea proiectelor de asistenţa tehnică şi financiară externă în domeniul managementului integrat al frontierei de stat; c) coordonează activitatea serviciilor publice desconcentrate prin intermediul oficiilor sale teritoriale, conduse de către reprezentanţii Guvernului în teritoriu. 2) Cancelaria de Stat, prin intermediul Biroului pentru reintegrare: a) coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice pentru realizarea politicilor de reintegrare; b) cooperează cu autorităţile publice centrale şi locale relevante, în vederea monitorizării situaţiei fluxurilor migraţionale din raioanele de est ale Republicii Moldova; c) asigură pentru instituţiile relevante suportul informaţional-analitic cu privire la poziţia autorităţilor Republicii Moldova în cadrul procesului de negocieri politice pentru reglementarea diferendului transnistrean; d) conlucrează cu autorităţile publice centrale şi locale în procesul de elaborare a materialelor necesare pentru desfăşurarea procesului de negocieri. 3) Cancelaria de Stat, prin intermediul Biroului relaţii cu diaspora: a) gestionează bazele de date cu asociaţiile şi comunităţile din diasporă şi sistemele de analiză a diasporei; b) coordonează activitatea grupului de lucru pentru politicile în domeniul diasporei. 4) Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Departamentului Poliţei de Frontieră: a) desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate, a acţiunilor aferente migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere ce se desfăşoară în adîncimea teritoriului naţional; b) pune la dispoziţie, conform competenţelor şi documentelor de cooperare, date relevante pentru cooperarea cu alte autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; c) sprijină acţiunile altor autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; d) cooperează cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi alte organizaţii sau instituţii din Republica Moldova, indiferent de forma lor juridică de organizare. 5) Biroul Migraţie şi Azil: a) cooperează (în materie penală şi contravenţională) cu autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, în vederea combaterii migraţiei ilegale; b) preia străinii cu şedere ilegală depistaţi de către Poliţia de Frontieră în zona sa de competenţă în vederea îndepărtării acestora de pe teritoriul ţării; c) informează subdiviziunile teritoriale ale Poliţiei de Frontieră cu privire la persoanele care sînt supuse procedurii de readmisie; d) pune la dispoziţie, conform competenţelor şi documentelor de cooperare, date cu caracter operativ şi permite accesul on-line al altor autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat la subsistemul informaţional pentru străini al Biroului Migraţie şi Azil, pentru verificări asociate persoanei, furnizînd informaţii despre datele relevante (contravenţiile săvîrşite, deciziile privind revocarea dreptului de şedere a străinului, deciziile de returnare, deciziile privind declararea străinului ca persoană indezirabilă); e) cooperează cu subdiviziunile teritoriale ale Poliţiei de Frontieră în vederea preluării solicitantului de azil de la frontieră, pentru a examina cererea de azil depusă; pune la dispoziţie, la solicitarea autorităţilor managementului integrat al frontierei de stat, informaţii şi date ale solicitanţilor de azil sau ale beneficiarilor unei forme de protecţie pe teritoriul Republicii Moldova în baza documentelor de cooperare conform legislaţiei în vigoare; f) cooperează cu alte autorităţi ale managementului integrat al frontierei de stat şi autorităţi ale administraţiei publice locale în vederea colectării datelor statistice, prelucrării, furnizării şi realizării schimbului de informaţii legate de procesele migraţionale pe plan intern şi extern. 6) Inspectoratul General al Poliţiei: a) acordă asistenţă Poliţiei de Frontieră în domeniul prevenirii, depistării şi investigării contravenţiilor şi infracţiunilor ce au legătură cu frontiera de stat; b) pune la dispoziţia autorităţilor managementului integrat al frontierei de stat, în baza documentelor de cooperare şi în limitele legislaţiei, date privind persoanele şi mijloacele de transport implicate în activităţi de organizare a traficului de fiinţe umane, a contrabandei, a altor infracţiuni transfrontaliere; c) acordă, în condiţiile legii, suport metodologic şi expertiză specializată pentru desfăşurarea activităţii speciale de investigaţii şi în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor transfrontaliere, inclusiv la cercetarea locului de săvîrşire a infracţiunilor, examinarea probelor şi mijloacelor de probă, efectuarea expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice; d) acordă suportul necesar pentru căutarea şi reţinerea persoanelor şi mijloacelor de transport care au participat la organizarea şi desfăşurarea traficului de fiinţe umane, a contrabandei, a altor infracţiuni transfrontaliere; e) sprijină activităţile de menţinere a ordinii publice în zona de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, pentru aplicarea regulilor regimului frontierei de stat şi ale regimului zonei de frontieră. 7) Serviciul protecţie internă şi anticorupţie al Ministerului Afacerilor Interne: desfăşoară, în limitele competenţei, în cooperare cu subdiviziunile de specialitate, măsuri de prevenire şi combatere a actelor de corupţie şi a actelor conexe corupţiei, a faptelor de comportament corupţional, a conflictelor de interes în care ar putea fi implicat personalul Ministerului Afacerilor Interne. 8) Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor: a) previne imigraţia ilegală şi infracţiunile transfrontaliere în interiorul teritoriului naţional, prin intensificarea măsurilor de căutare, control şi supraveghere; b) desfăşoară activitatea operativă de investigaţii în scopul depistării persoanelor culpabile de pregătirea şi comiterea de contravenţii vamale, de contrabandă şi de alte infracţiuni care ţin de competenţa organului de urmărire penală al Serviciul Vamal; c) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de protecţie a pieţei interne. d) organizează activitatea de combatere a corupţiei şi a protecţionismului. 9) Ministerul Apărării: a) sprijină Poliţia de Frontieră în derularea acţiunilor specifice de soluţionare a incidentelor legate de încălcarea regimului frontierei de stat de către aeronavele şi aparatele de zbor moldoveneşti şi străine, în conformitate cu legislaţia în vigoare; b) îndeplineşte prevederile documentelor de cooperare încheiate cu Departamentul Poliţiei de Frontieră. 10) Serviciul Informaţii şi Securitate: a) participă la acţiunile de prevenire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere şi a celor ce atentează la securitatea statului, efectuează controale şi operaţiuni comune cu instituţiile ce deţin atribuţii la frontieră, prin intermediul echipelor mobile, participă la conferinţe, mese rotunde, seminare etc.; b) realizează schimbul de informaţii cu autorităţile managementului integrat al frontierei de stat în baza acordurilor de cooperare bilaterală şi în limitele legislaţiei în vigoare; c) în limitele prevăzute de legislaţie, oferă suport tehnic, uman etc., pentru combaterea migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi altor ameninţări la adresa securităţii statului; d) participă, în limitele competenţei, inclusiv în colaborare cu Poliţia de Frontieră, la asigurarea controlului frontierei de stat a Republicii Moldova. 11) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor: a) întreprinde măsuri pentru dezvoltarea şi asigurarea funcţionării reţelei naţionale a coridoarelor internaţionale de transport; b) contribuie la creşterea rolului transportatorilor internaţionali în prevenirea migraţiei ilegale; c) autorizează deschiderea şi/sau închiderea, suspendarea rutelor şi curselor regulate de transport auto de pasageri. 12) Autoritatea Aeronautică Civilă: a) efectuează controlul asupra nivelului de asigurare a securităţii aeronautice şi de respectare a normelor, reglementărilor şi procedurilor naţionale în domeniul securităţii aeronautice civile în limitele activităţilor supuse procedurilor de supraveghere, certificare, autorizare sau aprobare; b) elaborează reglementări de aplicare a normelor de securitate aeronautică; c) autorizează transportul bunurilor periculoase la bordul aeronavelor în spaţiul aerian al Republicii Moldova; d) aprobă căile aeriene şi regulile de zbor în spaţiul aerian al Republicii Moldova; stabileşte zonele interzise şi zonele cu restricţii din spaţiul aerian al Republicii Moldova; e) menţine Registrul Aerian al Republicii Moldova; f) eliberează permisiuni pentru efectuarea zborurilor regulate şi neregulate; g) supraveghează efectuarea zborurilor regulate şi neregulate, respectarea reglementărilor speciale de simplificare a formalităţilor legate de transporturile aeriene internaţionale. 13) Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, prin Întreprinderea de Stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat Registru”: a) efectuează evidenţa şi documentarea populaţiei Republicii Moldova; b) efectuează confecţionarea şi eliberarea actelor de identitate prin Sistemul naţional de paşapoarte, a actelor de înmatriculare pentru vehicule, permiselor de conducere, adeverinţelor privind informaţia din Registrul de stat al populaţiei, altor documente, în conformitate cu legislaţia în vigoare; c) colaborează cu organele de drept în domeniul detectării mijloacelor de transport aflate în căutare, agregatelor şi documentelor acestora; d) elaborează mijloacele şi metodele de protecţie a documentelor eliberate de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile subordonate, a documentelor, blanchetelor şi hîrtiilor de valoare ale altor autorităţi, efectuează cercetările tehnico-ştiinţifice în domeniu; e) efectuează conducerea metodologică a centrelor informaţionale de stat departamentale şi teritoriale, elaborează cerinţele şi tehnologiile pentru realizarea şi exploatarea sistemelor informaţionale automatizate, care alcătuiesc resursele informaţionale de stat, efectuează controlul asupra respectării acestora; f) efectuează formarea, ţinerea, depozitarea, utilizarea şi administrarea Registrului de stat al populaţiei, Registrului de stat al unităţilor de drept, Sistemului naţional informaţional geografic, Registrului de stat al transporturilor, Registrului de stat al conducătorilor de vehicule şi asigură funcţionalitatea registrelor departamentale în baza complexului tehnic de program al ministerului, realizează monitorizarea sistemelor şi resurselor informaţionale; g) colaborează cu misiunile diplomatice şi consulare subordonate Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţă a populaţiei; h) efectuează controlul asupra respectării de către autorităţile publice ce activează în aceste domenii a legislaţiei în vigoare în domeniul informaţional şi în domeniul comunicaţiilor, formării şi utilizării resurselor informaţionale de stat şi întreprinde măsurile necesare pentru înlăturarea diferitelor încălcări; i) acordă sprijinul necesar în vederea asigurării şi menţinerii sistemului de comunicaţii în scopul îndeplinirii eficace a misiunilor Poliţiei de Frontieră; j) acordă suport metodologic şi practic pentru modernizarea Sistemului informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră şi a noilor sisteme şi tehnologii informaţionale; k) asigură schimbul de informaţii în vederea identificării persoanelor ce traversează frontiera de stat şi a actelor de identitate; l) oferă informaţiile relevante şi permite accesul la sistemul său informaţional (Registrul de Stat al Populaţiei), în baza documentelor de cooperare şi în limitele legislaţiei în vigoare. 14) Ministerul Sănătăţii: a) acordă sprijinul necesar la elaborarea cadrului normativ în vederea prevenirii bolilor în zona de competenţă a Poliţiei de Frontieră, în special în punctele de trecere a frontierei; b) asigură elaborarea actelor normative şi conformitatea acestora cu politicile, strategiile şi recomandările organizaţiilor internaţionale în domeniul supravegherii sănătăţii publice. 15) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor: a) participă, împreună cu Ministerul Sănătăţii, la efectuarea controalelor şi anchetelor epidemiologice în cazul apariţiei unor toxiinfecţii alimentare sau zoonoze; b) organizează activitatea de protecţie a plantelor şi de carantină fitosanitară pe întreg teritoriul ţării, precum şi a produselor agricole depozitate. 16) Ministerul Justiţiei: a) efectuează expertiza juridică a actelor legislative şi normative privind asigurarea managementului integrat al frontierei de stat; b) informează Poliţia de Frontieră despre evadarea deţinuţilor din penitenciare. 17) Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei: a) elaborează şi promovează proiecte de acte normative privind activitatea de muncă şi protecţia socială şi juridică a lucrătorilor migranţi; b) coordonează activităţile de eliberare, prelungire şi revocare a dreptului de muncă pentru cetăţenii străini şi apatrizi; c) gestionează baze de date, sisteme informaţionale şi de analiză a migraţiei de muncă; d) efectuează controlul legalităţii angajării în cîmpul muncii pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini şi apatrizilor; e) acordă suport metodologic în cadrul sistemului integrat de servicii sociale pentru victimele violenţei în familie, agresorii şi privind traficul de fiinţe umane; f) coordonează organizarea şi desfăşurarea campaniilor informaţionale şi tematice în domeniul traficului de fiinţe umane; g) efectuează coordonarea generală şi exercită controlul recepţionării şi distribuirii ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova. 18) Ministerul Economiei: a) cooperează în domeniile de autorizare a activităţilor economice, a dezvoltării mediului de afaceri şi a infrastructurii în zona de frontieră; b) asigură aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale privind controlul asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice, precum şi privind aplicarea şi implementarea Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora prin coordonarea interacţiunii autorităţilor publice centrale implicate în acţiuni de control asupra mărfurilor strategice; c) fundamentează propunerile privind taxele vamale la import şi tehnicile de apărare comercială; d) eliberează şi anulează autorizaţiile de export, reexport, import şi tranzit de mărfuri strategice şi alte autorizaţii şi documente relevante în domeniul comerţului. 19) Ministerul Mediului, prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat: exercită controlul de stat şi supraveghează respectarea actelor normative în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale în zona de frontieră de către agenţii economici şi persoanele fizice, inclusiv străine. 20) Ministerul Mediului, prin intermediul Serviciului Piscicol: a) asigură, în conformitate cu legislaţia ecologică, protecţia resursele biologice acvatice în bazinele acvatice piscicole naturale ale Republicii Moldova, inclusiv în bazinele acvatice transfrontaliere; b) desfăşoară, în comun cu alte autorităţi publice, acţiuni de prevenire şi contracarare a delictelor ce afectează resursele biologice acvatice şi starea bazinelor acvatice naturale. 21) Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice: a) acordă asistenţă la depistarea surselor radioactive orfane; b) acordă consultare autorităţilor publice conform competenţelor; c) acreditează personalul Departamentului Poliţiei de Frontieră în calitate de experţi naţionali în domeniul nuclear şi radiologic, cu eliberarea certificatului respectiv. 22) Serviciul Hidrometeorologic de Stat: efectuează monitorizarea calităţii şi gradului de poluare a apelor de frontieră. 23) Procuratura: a) conduce şi exercită urmărirea penală; b) porneşte urmărirea penală şi ordonă efectuarea urmăririi penale; c) controlează legalitatea acţiunilor procesuale efectuate de organul de urmărire penală; d) controlează executarea procedurii de primire şi înregistrare a sesizărilor privind pregătirea sau săvîrşirea infracţiunilor sau altor sesizări cu privire la infracţiuni. 24) Centrul Naţional Anticorupţie: a) previne, depistează şi cercetează contravenţiile şi infracţiunile de corupţie, a celor conexe corupţiei, precum şi a comportamentului corupţional, după caz, în cooperare cu autorităţile cu atribuţii la frontieră; b) efectuează expertiza anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative, inclusiv a celor care vizează asigurarea securităţii frontierei; c) instruieşte şi oferă consultanţă autorităţilor cu atribuţii la frontieră în scopul evaluării riscurilor de corupţie, elaborării şi executării planurilor de integritate instituţionale; d) desfăşoară instruiri în domeniul anticorupţiei pentru personalul autorităţilor naţionale cu competenţe la frontieră; e) efectuează testarea integrităţii profesionale a angajaţilor autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat. 25) Comisia Naţională a Pieţei Financiare: oferă informaţii privind deţinerea în punctele de trecere a frontierei de către utilizatorii mijloacelor de transport a asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto externă (Carte Verde), prin intermediul Sistemului informaţional de stat în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto. 26) Agenţia Turismului: a) soluţionează problemele şi eventualele neconcordanţe ce apar în completarea documentelor de călătorie; b) cooperează cu autorităţile publice centrale şi locale relevante în domeniul activităţii turistice în zona de frontieră. 27) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor: acordă asistenţă informaţională, metodologică şi consultativă autorităţilor administraţiei publice, inclusiv celor ce deţin competenţe de management integrat al frontierei de stat, pe probleme ce ţin de domeniul amenajării şi planificării teritoriului, arhitecturii, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie, locuinţelor şi dezvoltării regionale. |
|
Anexă nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1005din 10 decembrie 2014 PLANUL de implementare a Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015 - 2017 |
||||||
| Nr. d/o | Denumirea acţiunilor | Denumirea subacţiunilor | Termenele de executare | Autorităţile responsabile | Costurile acţiunii, sursa de finanţare | Indicatorii de progres |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|
OBIECTIVUL I. Consolidarea capacităţilor resurselor umane în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice şi sarcinilor de cooperare interinstituţională şi internaţională ale autorităţilor ce deţin competenţe la frontieră |
||||||
| 1. | Asigurarea cu personalul necesar la frontieră, în conformitate cu standardele europene | 1.1. Completarea şi modificarea cadrului normativ în vederea majorării cu 18,5% a efectivului-limită al Poliţiei de Frontieră | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiectul hotărîrii Guvernului privind modificarea Regulamentului Departamentului Poliţiei de Frontieră examinat |
| 1.2 Crearea posturilor pentru acoperirea sectoarelor de frontieră cu numărul de efective necesar îndeplinirii atribuţiilor operative | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | Bugetul de stat pentru anul respectiv Total: 45 000 000 lei Inclusiv: 2015-15 mil. lei 2016-15 mil. lei 2017-15 mil. lei |
Numărul de posturi per km de frontieră majorat
Procentul de la 1,3 pînă la 1,5 majorat de încadrare a posturilor în raport cu numărul total de posturi nou-create |
||
| 2. | Consolidarea sistemului de formare iniţială şi continuă a personalului autorităţilor ce deţin atribuţii nemijlocite la frontieră | 2.1. Expertizarea, adaptarea şi modernizarea programelor de formare iniţială şi continuă, în conformitate cu standardele şi cele mai bune practici ale ţărilor UE; introducerea standardelor unitare de pregătire; elaborarea, actualizarea şi implementarea planurilor/ strategiilor instituţionale de formare | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
Partenerii: EU Misiunea de Asistenţă a Uniunii Europene la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), FRONTEX Centrul Internaţional pentru Politici în domeniul Migraţiei (ICMPD) Organizaţia Internaţională pentru Migraţie |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Programele pentru cursurile de formare iniţială, continuă şi de dezvoltare managerială modernizate/actualizate conform bunelor practici europene şi implementate
Strategii instituţionale de formare elaborate şi/sau actualizate Procentul de ajustare a programelor de formare ale Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal la Curriculumul European de Pregătire a Funcţionarului de Frontieră pentru formarea iniţială şi continuă şi numărul de module preluate în raport cu numărul total de module ale Curriculumului European şi, respectiv, standardele Organizaţiei Mondiale a Vămilor implementate |
| 2.2. Instruirea personalului în domeniul managerial, al comunicării şi relaţiilor publice, limbilor străine, integrării europene, planificării strategice, managementului de proiect, etică, deontologie şi integritate, formare de formatori în domeniul analizei comportamentale (profilarea), aplicării legislaţiei Schengen, constatării faptelor contravenţionale conform competenţelor Poliţiei de Frontieră, acordării primului ajutor medical (paramedici) | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: EUBAM FRONTEX, ICMPD, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Organizaţia Mondială a Vămilor |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în suma de 70000 euro |
Numărul de personal format, dezagregat pe domenii | ||
| 2.3. Dezvoltarea/actualizarea instrumentelor de formare e-learning şi extinderea accesului la acest tip de formare pînă la nivel local | Semestrul II, 2016 | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă cu un total de 50000 euro |
Sistemul de formare e-learning a personalului Poliţiei de Frontieră dezvoltat şi aplicat la nivel central/regional/local
Sistemul de instruire la distanţă al Serviciului Vamal consolidat |
||
| 3. | Dezvoltarea capacităţilor de formare interinstituţională a autorităţilor cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat | 3.1. Elaborarea şi implementarea de programe integrate de instruire pe tematici de interes comun, inclusiv combaterea contrabandei şi crimei organizate, conceptul managementului integrat al frontierei de stat, cooperarea judiciară internaţională, pericolele de sănătate publică etc. | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Programe integrate de instruire elaborate şi implementate, dezagregate pe tematica instruirii
Numărul de personal instruit |
| 3.2. Organizarea de activităţi de formare interinstituţionale în cascadă, inclusiv formare inter-sectorială pe aspecte de: activitate poliţienească, securitate frontalieră, activitate vamală, riscuri fitosanitare, veterinare şi de sănătate, căutare şi cercetare specializată, tehnici de interviu, urmărire penală, expertiză criminală | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii
Parteneri: EUBAM, FRONTEX, Organizaţia Mondială a Vămilor |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă cu un total de 54000 euro |
Numărul de instruiri inter-instituţionale organizate şi desfăşurate
Numărul de personal instruit Numărul de schimburi de experienţă Numărul de vizite de studii Numărul de instruiri la locul de muncă |
||
| 4. | Evaluarea riscurilor instituţionale de corupţie şi implementarea planurilor de integritate | Implementarea normelor metodologice privind managementul riscurilor de corupţie, elaborarea şi aprobarea planurilor de integritate instituţională | Semestrul II, 2017 | Centru Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Planurile de integritate instituţională elaborate, aprobate, plasate pe paginile web instituţionale şi puse în aplicare
Sistemul de autoevaluare a riscurilor de integritate implementat Campanii de informare şi promovare a valorilor profesionale a personalului vamal organizate |
| 5. | Crearea şi consolidarea sistemului de management al calităţii | Dezvoltarea sistemului de management al calităţii pentru autorităţile ce deţin competenţe nemijlocit la frontieră | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Misiuni de audit intern desfăşurate
Misiuni de audit de supraveghere şi certificare desfăşurate Numărul de personal instruit în domeniu |
| Costul obiectivului
Majorarea bugetului Poliţiei de Frontieră: 45 000 000 lei Asistenţă externă: 174 000 euro |
||||||
|
OBIECTIVUL II. Completarea cadrului normativ şi procedural pentru asigurarea coordonării coerente a domeniului, îndeplinirii competenţelor specifice şi atribuţiilor de cooperare |
||||||
| 6. | Perfecţionarea cadrului normativ şi procedural privind rolurile şi responsabilităţile autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat | 6.1. Evaluarea legislaţiei şi procedurilor autorităţilor de management integrat al frontierei de stat în vederea identificării nivelului de conformare cu aquis-ul şi standardele Uniunii Europene în domeniu şi nivelul de compatibilitate, interoperabilitate şi integrare sistemică între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat | Anual | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Studiu de evaluare privind nivelul de conformare al legislaţiei şi procedurilor autorităţilor de management integrat al frontierei de stat cu aquis-ul şi standardele Uniunii Europene în domeniu realizat
Recomandările de modificare şi completare a cadrului normativ şi procedural cu privire la managementul integrat al frontierei de stat formulate |
| 6.2. Elaborarea manualelor de bune practici pe tematici legate de rolurile şi responsabilităţile autorităţilor de management integrat al frontierei de stat, precum şi proceduri generale şi specifice aferente managementului integrat al frontierei de stat | Semestrul II, 2016 | Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Manualele de bune practici pentru autorităţile cu atribuţii nemijlocite la frontieră (Poliţia de Frontieră, Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor), pe tematici privind rolurile şi responsabilităţile, procedurile generale şi specifice aferente managementului integrat al frontierei de stat, elaborate şi puse în aplicare | ||
| 6.3. Elaborarea şi completarea cadrului de politici, normativ şi procedural în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, inclusiv al autorităţilor cu atribuţii nemijlocite la frontieră (Poliţia de Frontieră, Serviciul Vamal, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii), în vederea asigurării conformităţii cu acquis-ul UE, Ghidul privind managementul integrat al frontierei de stat, Codul frontierelor Schengen, Codul vamal, Ghidul vamal şi standardele fitosanitare, veterinare şi de sănătate ale Uniunii Europene şi delimitării clare şi aplicării competenţelor autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat | Semestrul II, 2017 | Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat
Parteneri: EUBAM |
În limita alocaţiilor bugetare aprobate | Proiecte de modificare a cadrului normativ al autorităţilor cu atribuţii nemijlocite la frontieră elaborate conform standardelor Uniunii Europene /înaintate şi adoptate
Numărul de proceduri ale autorităţilor cu atribuţii nemijlocite la frontieră în domeniul managementului integrat al frontierei de stat elaborate şi aprobate, conform standardelor Uniunii Europene |
||
| 6.4. Consolidarea cooperării autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat prin elaborarea, dezvoltarea, aplicarea şi corelarea procedurilor standard de operare în domeniile de interes comun (managementul comun al crizelor şi al situaţiilor de urgenţă, incidentelor, activităţi operaţionale de acelaşi tip) | Semestrul I, 2016 | Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, Ministerul Mediului | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri standard de operare elaborate, dezvoltate şi aplicate
Numărul de domenii reglementate în raport cu numărul existent de domenii ce necesită a fi reglementate |
||
| 6.5. Modificarea şi completarea Legii nr.132 din 8 iunie 2012 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare prin includerea de atribuţii specifice Departamentului Poliţiei de Frontieră (capitolul III. Competenţa autorităţilor cu atribuţii în domeniul activităţilor nucleare şi radiologice) | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect de modificare şi completare a Legii nr.132 din 8 iunie 2012 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, pentru oferirea de atribuţii specifice Departamentului Poliţiei de Frontieră în domeniu, elaborat şi aprobat | ||
| Costul obiectivului
Din limitele alocaţiilor bugetare aprobate |
||||||
|
OBIECTIVUL III. Îmbunătăţirea activităţii şi capacităţilor de control al frontierei de stat în vederea gestionării integrate a frontierelor la nivel naţional |
||||||
| Supravegherea frontierei | ||||||
| 7. | Dezvoltarea Capacităţilor de supraveghere a frontierei de stat pe segmentele terestru, fluvial şi aerian | 7.1. Dotarea subdiviziunilor Poliţiei de Frontieră cu mijloace tehnice/ echipamente, fixe şi mobile, optice şi electronice de observare/supraveghere/ monitorizare şi înregistrare video pe timp de zi/noapte şi de termoviziune | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: Agenţia Departamentului Apărării al SUA pentru Reducerea Ameninţărilor |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Suport bugetar, oferit de UE în contextul PALV în sumă de 800000 euro Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de cca 1600000 euro |
Numărul de subdiviziuni ale Poliţiei de Frontieră dotate
Procentul de sisteme fixe de monitorizare video a frontierei de stat achiziţionate şi instalate Procentul de km de frontieră acoperite cu sisteme de monitorizare video a frontierei de stat |
| 7.2. Continuarea dotării sediilor Poliţiei de Frontieră cu echipamente de iluminare, alertare în vederea securizării acestora şi conectarea cu Centrul Naţional de Coordonare şi centrele de coordonare regionale/locale | Semestrul II, 2016 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă estimate în sumă de cca 500 000 euro |
Numărul şi tipul de echipament necesar securizării sediilor Poliţiei de Frontieră achiziţionat şi aflat în uz
Numărul subdiviziunilor Poliţiei de Frontieră dotate |
||
| 7.3. Organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor comune de supraveghere a frontierei cu serviciile de frontieră ale statelor vecine, inclusiv patrularea comună a frontierei moldo-ucrainene şi patrularea coordonată a frontierei de stat moldo-române | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: EUBAM, FRONTEX |
În limitele alocaţiilor bugetare | Numărul patrulărilor comune şi monitorizărilor coordonate efectuate
Numărul operaţiunilor comune de supraveghere efectuate Numărul personalului implicat în operaţiuni comune |
||
| 7.4. Constituirea, la nivel central şi regional, a subdiviziunilor specializate de intervenţie. Asigurarea lor cu personal pregătit, dotarea cu mijloace şi echipamente necesare | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă estimate în sumă de cca 150000 euro |
Cadrul normativ elaborat, adoptat şi implementat
Subdiviziuni constituite la nivel central şi regional Procentul personalului încadrat şi instruit Procentul dotării subdiviziunilor nou create |
||
| 7.5. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale tehnice şi profesionale în domeniul securităţii aeronautice prin dotarea cu echipamente şi soft necesar | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă estimate în sumă de cca 300000 euro |
Numărul subdiviziunilor echipate corespunzător | ||
| 7.6. Efectuarea unui studiu de fezabilitate pe componenta de mobilitate aeriană a Poliţiei de Frontieră în scopul asigurării combaterii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă estimate în sumă de cca 100000 euro |
Studiu de fezabilitate privind dezvoltarea componentei de mobilitate aeriană a Poliţiei de Frontieră | ||
| 8. | Dezvoltarea capacităţilor serviciului chinologic | 8.1. Elaborarea procedurilor standard de operare în domeniu | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri standard de operare elaborate şi aplicate |
| 8.2. Instruirea continuă a personalului implicat în antrenarea cîinilor de serviciu | Semestrul II 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 10000 euro |
Cursuri de formare proiectate şi livrate
Numărul de personal instruit |
||
| 8.3. Asigurarea reproducerii, dresarea şi utilizarea în misiuni a cîinilor de serviciu | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 100000 euro |
Necesarul de animale de serviciu, pe specialităţi şi subdiviziuni determinat
Cîinii de serviciu necesari, reproduşi, donaţi, dresaţi şi utilizaţi în serviciu |
||
| Controlul trecerii frontierei de stat | ||||||
| 9. | Implementarea noilor tehnologii privind controlul trecerii frontierei | 9.1. Achiziţionarea şi instalarea echipamentelor necesare pentru accesarea Registrului de Stat al Populaţiei şi a tehnologiilor de recunoaştere facială (FRS) | Semestrul II, 2016 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor , Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
Suport bugetar, oferit de Uniunea Europeană în contextul PALV în suma de 102800 euro | Numărul punctelor de trecere a frontierei dotate cu tehnologii de recunoaştere facială
Procentul şi tipul de echipamente moderne achiziţionate, instalate şi operaţionale |
| 9.2. Obţinerea accesului la Directoriul Cheilor Publice naţional (semnăturile digitale) aplicate în paşapoartele cu date biometrice | Semestrul II, 2015 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Suport bugetar, oferit de Uniunea Europeană în contextul PALV în suma de 107800 euro |
Acces la Directoriul Cheilor Publice asigurat
Acces la Directoriul Cheilor Publice naţional asigurat, operaţional şi interoperabil cu sistemele ICAO şi non-ICAO |
||
| 9.3. Realizarea EAC (Extended Acces Control) şi SAC (Supplemental Acces Control) | Semestrul II, 2017 | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Interne | EAC şi SAC realizate şi funcţionale | |||
| 9.4. Procurarea şi dotarea punctelor de trecere a frontierei cu echipamente speciale de detecţie a prezenţei în mijloacele de transport, materialelor radioactive şi altor substanţe interzise, tehnologiilor nucleare, a armelor şi mijloacelor letale neconvenţionale, armelor de distrugere în masă. Instruirea personalului în domeniu | Semestrul II, 2016 | Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: Defense Threats Reduction Agency – Agenţia Departamentului Apărării al SUA pentru Reducerea Ameninţărilor, (DTRA) |
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 300000 euro | Numărul de echipamente şi mijloace speciale achiziţionate, în raport cu necesităţile operaţionale, instalate şi aflate în uz
Numărul punctelor de trecere a frontierei dotate Numărul personalului instruit în utilizarea noului echipament |
||
| 9.5. Simplificarea şi automatizarea procedurilor de control al trecerii frontierei de stat prin dotarea punctelor de trecere a frontierei cu sisteme automatizate de efectuare a controlului trecerii frontierei | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 250000 euro | Procentul punctelor de trecere a frontierei dotate cu sisteme automatizate şi simplificate de control al trecerii frontierei
Numărul de sisteme automatizate şi simplificate de control al trecerii frontierei instalate şi operaţionale Ponderea cetăţenilor cărora le-a fost autorizată trecerea frontierei de stat conform noilor proceduri simplificate Gradul de satisfacţie a publicului faţă de serviciile de control la frontieră |
||
| 9.6. Supravegherea video continuă a activităţii, fluxului de persoane, a mijloacelor de transport şi a personalului, monitorizarea regimului în cadrul punctelor de trecere a frontierei şi implementarea măsurilor de prevenire a faptelor de corupţie | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: Austria, România, Bulgaria |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 3000000 euro |
Sisteme de supraveghere video-audio instalate la 60 puncte de trecere a frontierei | ||
| 10. | Dezvoltarea capacităţilor de control al trecerii frontierei de stat | 10.1. Instruiri/schimb de experienţă pentru personalul punctelor de trecere a frontierei în domeniul examinării documentelor, înregistrării datelor biometrice, utilizării echipamentului modern, securităţii aeronautice şi asigurării ordinii publice în punctul de trecere a frontierei | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: EUBAM, DTRA |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 50000 euro |
Numărul de personal instruit
Numărul de cursuri/schimburi de experienţă la care personalul punctului de trecere a frontierei a luat parte |
| 10.2. Extinderea numărului punctelor de trecere a frontierei controlate în comun cu autorităţile de frontieră ucrainene, în conformitate cu Conceptul de control comun al frontierei | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Costurile punctelor de trecere a frontierei “Palanca – Mayaki – Udobnoe” – 4500000 euro |
Punctele de trecere a frontierei în care urmează a fi implementat controlul comun cu autorităţile de frontieră ucrainene stabilite şi convenite
Punctul comun de control al trecerii frontierei moldo-ucrainene “Palanca – Mayaki – Udobnoe” construit şi funcţional |
||
| 10.3. Evaluarea în comun cu autorităţile ce deţin atribuţii nemijlocite la frontieră a mijloacelor tehnice şi echipamentelor existente pentru efectuarea controlului trecerii frontierei în linia I şi II, incluzînd recomandări pentru înlocuirea/ actualizarea/procurarea echipamentului necesar/ amenajarea spaţiilor | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Studiu de evaluare a mijloacelor tehnice şi echipamentului existente pentru efectuarea controlului trecerii frontierei în linia I şi II în punctele de trecere a frontierei elaborat
Recomandări pentru înlocuirea/ actualizarea/procurarea echipamentului necesar /amenajarea spaţiilor Recomandări pentru procurarea de echipamente/dotarea spaţiilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor privind asigurarea tratamentului uman al animalelor vii, precum şi cu încăperi controlate termic, laboratoare şi incineratoare, formulate şi aplicate |
||
| 10.4. Identificarea şi dotarea adecvată a spaţiilor punctelor de trecere a frontierei în vederea asigurării condiţiilor necesare pentru gestionarea situaţiilor şi a tratamentului uman al solicitanţilor de azil şi persoanelor cu interdicţie de intrare în Republica Moldova | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: Uniunea Europeană Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 350000 euro |
Procentul punctelor de trecere a frontierei asigurate cu spaţii şi condiţii necesare gestionării situaţiilor privind solicitanţii de azil, persoanele cu interdicţie de intrare în Republica Moldova | ||
| 10.5. Dezvoltarea capacităţilor de control al exporturilor şi importurilor mărfurilor strategice şi cu dublă destinaţie | Semestrul II, 2016 | Ministerul Finanţelor
Parteneri: Programul de Securitate la Frontieră şi Control al Exportului al Departamentului de Stat al SUA |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Numărul de echipamente şi mijloace speciale, achiziţionate în raport cu necesităţile operaţionale instalate
Numărul personalului relevant instruit |
||
| 11. | Facilitarea controlului trecerii frontierei de stat | 11.1. Organizarea şi desfăşurarea instruirilor pentru transportatori privind controlul documentelor de călătorie şi cerinţele de intrare în ţară | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Numărul călătorilor transportaţi fără acte de călătorie valabile şi valide în timpul trecerii frontierei de stat diminuat cu 30% |
| 11.2. Elaborarea şi coordonarea cu Centrul de Sănătate Publică teritorial a planului de pregătire şi intervenţie în urgenţe de sănătate publică în punctele de trecere a frontierei | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Planurile de pregătire şi intervenţie în urgenţe de sănătate publică în punctele de trecere a frontierei elaborat şi implementat | ||
| 11.3. Participarea la implementarea serviciului E-viza | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Serviciul E-viza perfecţionat şi funcţional | ||
| 11.4. Realizarea şi implementarea mecanismului de evidenţă statistică şi raportare în format electronic a deplasării grupurilor organizate de turişti, prin încheierea acordului trilateral de cooperare între Departamentul Poliţiei de Frontieră, Agenţia Turismului şi Biroul Naţional de Statistică | Semestrul I, 2015 | Departamentul Poliţiei de Frontieră, Agenţia Turismului, Biroul Naţional de Statistică | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acordul trilateral de cooperare între Departamentul Poliţiei de Frontieră, Agenţia Turismului şi Biroul Naţional de Statistică încheiat
Mecanismul de evidenţă statistică şi raportare electronică a deplasării grupurilor organizate de turişti creat şi implementat |
||
| 11.5. Îmbunătăţirea condiţiilor de traversare a frontierei de către grupurile organizate de turişti prin realizarea în punctele de trecere a frontierei a “coridorului verde” în perioadele de vîrf de sezon (iulie-august, decembrie-ianuarie) | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | “Coridorul verde” creat şi funcţional | ||
| 12. | Simplificarea regulilor de punere în circulaţie liberă a mărfurilor prin introducerea şi optimizarea procedurilor, reducerea costurilor şi timpului de vămuire | 12.1. Elaborarea cadrului legal şi instituţional pentru implementarea sistemelor de control al importurilor şi exporturilor | Semestrul II, 2017 | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cadrul normativ elaborat şi aprobat |
| 12.2. Dezvoltarea sistemului informaţional vamal în vederea implementării procedurilor simplificate de vămuire | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor
Parteneri: USAID, Programul USAID Comerţ, Investiţii şi Reglementarea Activităţii de Întreprinzător (BRITE) |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 1500000 euro |
Sistemul informaţional vamal elaborat, testat şi lansat
Numărul de colaboratori vamali instruiţi Proceduri elaborate şi implementate |
||
| Analiza informaţiilor | ||||||
| 13. | Dezvoltarea capacităţilor instituţionale de colectare, stocare, evaluare şi prelucrare a datelor/ informaţiilor care privesc securitatea frontalieră a Republicii Moldova | 13.1. Elaborarea cadrului de reglementare privind procedurile operaţionale de analiză a informaţiilor în Poliţia de Frontieră | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Grupul comun de analiză riscurilor
Parteneri: Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cadrul metodologic privind analiză informaţiilor aprobat şi implementat |
| 13.2. Dezvoltarea sistemului informaţional de analiză a riscurilor şi realizarea suportului informatic al activităţilor în domeniu (procurarea de echipamente, constituirea de baze de date integrate, programe informatice, instrumente de analiză etc.) | Semestrul I, 2016 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: FRONTEX, EUBAM, BRITE |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Suport bugetar oferit de Uniunea Europeană în contextul PALV în suma de 248700 euro |
Sistemul informaţional de analiza a riscurilor dezvoltat şi operaţional | ||
| 13.3. Elaborarea şi aplicarea standardului ocupaţional al analistului de informaţii, completarea cadrului metodologic/al procedurilor standard de operare şi pregătirea profesională a specialiştilor în domeniu | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: EUBAM, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Standardul ocupaţional al analistului de informaţii elaborat/implementat
Procentul personalului instruit |
||
| 13.4. Dezvoltarea mecanismului de funcţionare a Grupului Comun de Analiză a Riscurilor la nivel naţional în vederea cooperării în domeniul analizei riscurilor, inclusiv analiza riscurilor privind criminalitatea transfrontalieră, traficul de fiinţe umane şi migraţia ilegală | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Serviciul Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Grupul Comun de Analiză a Riscurilor la nivel naţional funcţional
Numărul de şedinţe desfăşurate ale Grupului Comun de Analiză a Riscurilor Numărul de produse analitice elaborate (rapoarte, note informative, comunicate) şi relevanţa acestora |
||
| 13.5. Dezvoltarea cadrului de cooperare între autorităţile cu atribuţii în domeniul analizei riscurilor (Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei, Biroul Migraţie şi Azil, Serviciul Vamal, Serviciul Informaţii şi Securitate, Procuratura) la nivel central, regional şi local prin:
- elaborarea de planuri de cooperare interinstituţionale în domeniul analizei riscurilor; - crearea de grupuri comune de lucru interinstituţionale privind migraţia ilegală, traficul de fiinţe umane şi criminalitatea transfrontalieră |
Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Serviciul Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Planuri de cooperare inter-instituţionale în domeniul analizei riscurilor elaborate, semnate şi implementate la toate nivelurile
Grupuri comune de lucru inter-instituţionale privind migraţia ilegală, traficul de fiinţe umane şi criminalitatea transfrontalieră create şi funcţionale |
||
| 13.6. Modificarea Concepţiei sistemului de administrare a riscurilor în Serviciul Vamal, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1144 din 3 noiembrie 2005 | Semestrul II, 2015 | Ministerul Finanţelor
Parteneri: Autorităţile menţionate în Hotărîrea Guvernului nr.1144 din 3 noiembrie 2005 |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Modificări aprobate şi implementate | ||
| 13.7. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale ale Serviciului Vamal în vederea facilitării schimbului de informaţii în procesul de analiză a riscurilor | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor
Parteneri: BRITE, EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Sisteme analitice care ar permite cuantificarea riscurilor identificate şi procurate
Produse analitice destinate profilării riscurilor, elaborate în bază de informaţii uniforme |
||
| 13.8. Elaborarea metodologiei Serviciului Vamal privind efectuarea analizei riscurilor la nivel strategic, operaţional şi tactic | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor
Parteneri: BRITE |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Metodologie aprobată şi implementată | ||
| 13.9. Identificarea necesităţilor şi posibilităţilor de implementare a schimbului prealabil de date cu statele-membre UE în format electronic (de exemplu: Portalul “MD-UA”) | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor
Parteneri: DG TAXUD, BRITE |
În limitele alocaţiilor bugetare
Suma urmează a fi stabilită în baza soluţiilor propuse de DG TAXUD |
Surse de finanţare identificate
Baza normativă necesară aprobată Sarcina tehnică elaborată Sistem informaţional elaborat, testat şi implementat Numărul de utilizatori instruiţi |
||
| Coordonarea naţională a controlului frontierei de stat | ||||||
| 14. | Elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor interne în domeniul managementului operaţional | 14.1. Elaborarea şi implementarea cadrului normativ intern privind managementul operaţional. Compatibilizarea acestuia cu regulile şi principiile Schengen privind schimbul de informaţii în zona de control la frontieră | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: EUBAM, FRONTEX |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cadru normativ elaborat, aprobat şi aplicat |
| 14.2. Elaborarea şi realizarea procedurilor standard de operare în domeniu | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri standard de operare elaborate, dezvoltate şi aplicate | ||
| 15. | Implementarea şi consolidarea mecanismului naţional de coordonare a supravegherii şi controlului de frontieră, în conformitate cu Conceptul european de supraveghere a Frontierelor (EUROSUR) | 15.1. Dotarea Centrul Naţional de Coordonare şi a centrelor de coordonare regionale/locale cu mijloace, echipament şi programe necesare. Realizarea interconectării şi interoperabilităţii acestora cu sistemele informaţionale ale Poliţiei de Frontieră | Semestrul II, 2016 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: DTRA, FRONTEX |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Suport bugetar oferit de Uniunea Europeană în contextul PALV în suma de 256600 euro |
Mecanism naţional de coordonare a controlului frontierei implementat şi funcţional, în conformitate cu standardele şi cele mai bune practici europene
Centrul Naţional de Coordonare /numărul de centre de coordonare regionale/locale dotate cu echipamentele şi mijloacele necesare şi operaţionale Numărul de mijloace şi echipament achiziţionat, instalat şi aflat în uz |
| 15.2. Aplicarea de măsuri (proceduri, soluţii de integrare în sistem, aplicaţii informatice pentru realizarea schimbului de informaţii între structurile naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniu etc.) în vederea integrării autorităţilor managementului integrat al frontierei de stat în cadrul mecanismului naţional de coordonare şi supraveghere a frontierei şi realizarea interoperabilităţii cu partenerii de cooperare poliţienească internaţională | Semestrul I, 2016 | Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat | Numărul de aplicaţii informatice care permit schimbul de informaţii între structurile naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniul supravegherii şi controlului trecerii frontierelor
Numărul de proceduri elaborate |
|||
| 15.3. Vizite de studiu/schimb de experienţă, instruirea personalului pentru exploatarea echipamentului | Anual | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: EUBAM, FRONTEX |
Numărul de instruiri/vizite de studiu desfăşurate
Numărul de personal instruit |
|||
| Mobilitate operaţională | ||||||
| 16. | Sporirea mobilităţii subdiviziunilor specializate de frontieră conform specificului frontierei (terestre, fluviale şi aeriene) | 16.1. Completarea cadrului normativ necesar dezvoltării mecanismului de mobilitate operaţională | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiecte de modificare a cadrului normativ privind mecanismul de mobilitate operaţională elaborate, înaintate şi acceptate |
| 16.2. Dotarea adecvată a subdiviziunilor mobile de la toate nivelurile cu sisteme, tehnică, mijloace şi echipamente | Semestrul II, 2016 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: DTRA, FRONTEX, Comisia Europeană |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Suport bugetar, oferit de Uniunea Europenaă în contextul PALV în suma de 248700 euro Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 10000000 euro |
Ponderea cazurilor de contracarare a activităţilor ilegale la frontieră în raport cu numărul misiunilor executate
Numărul de echipament achiziţionat, instalat şi aflat în uz |
||
| 17. | Dezvoltarea capacităţilor echipelor mobile pînă la capacitatea optimă de acţiune | 17.1. Elaborarea şi aplicarea procedurilor standard de operare | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Procedurile standard de operare elaborate, dezvoltate şi aplicate |
| 17.2. Specializarea şi pregătirea personalului echipelor mobile, inclusiv cu participarea experţilor externi | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 10000 euro |
Numărul de cursuri la care personalul echipelor mobile a luat parte
Numărul de specialişti instruiţi |
||
| 17.3. Consolidarea cooperării cu autorităţile de aplicare a legii prin schimb de informaţii, acţiuni comune, completarea cadrului normativ de cooperare şi de politici aferent mecanismului de mobilitate operaţională | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Numărul de acţiuni/operaţiuni desfăşurate în comun cu autorităţile de aplicare a legii
Ponderea personalului implicat în activităţi comune din totalul personalului echipelor mobile |
||
| 17.4. Dezvoltarea capacităţilor echipelor mobile mixte cu subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne şi alte autorităţi naţionale cu atribuţii de management integrat al frontierei de stat, prin: - elaborarea de proceduri standard de cooperare comune pentru realizarea supravegherii în zona de frontieră “verde”; - pregătirea interinstituţională în cascadă pentru personalul echipelor mobile mixte, inclusiv instruire cu privire la riscurile fitosanitare, veterinare şi de sănătate | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 10000 euro |
Proceduri standard de operare elaborate în comun
Numărul de activităţi de formare interinstituţionale organizate pentru personalul echipelor mobile mixte Numărul de specialişti ai echipelor mobile mixte instruiţi |
||
| Costul obiectivului
Din limitele mijloacelor bugetare alocateSuport bugetar oferit de UE în contextul PALV : 1 764 600 euro Asistenţă externă: 22 720 000 euro |
||||||
|
OBIECTIVUL IV. Consolidarea capacităţilor de monitorizare, prevenire şi combatere a migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere prin dezvoltarea instituţională şi intensificarea cooperării |
||||||
| 18. | Consolidarea capacităţilor de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere, altor încălcări ce pot fi comise la frontiera de stat | 18.1. Dotarea tehnică adecvată a structurilor de investigaţii speciale, urmărire penală, expertiză a documentelor | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 300000 euro |
Numărul de echipament achiziţionat şi pus în folosinţă
Numărul de încălcări a legislaţiei frontaliere şi de infracţiuni detectate cu folosirea echipamentului modern Numărul de cazuri de uz de fals de documente detectate la trecerea frontierei de stat cu folosirea echipamentului modern |
| 18.2. Dezvoltarea capacităţilor profesionale a ofiţerilor de investigaţii, urmărire penală, expertiză a documentelor, inclusiv prin: instruiri, schimburi de experienţă/vizite de studiu | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
Numărul de cursuri şi activităţi de formare (schimb de experienţă/vizite de studiu) la care personalul a luat parte
Numărul de personal instruit Numărul de formatori instruiţi |
|||
| 18.3. Formarea personalului oficiilor consulare şi ambasadelor Republicii Moldova în domeniul expertizei documentelor | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Numărul de oficii consulare/ambasade ale Republicii Moldova în străinătate ai căror funcţionari au fost instruiţi anual.
Numărul total de funcţionari diplomatici şi consulari instruiţi Majorarea cu 10% anual a numărului cazurilor de uz de fals de documente depistate de oficiile consulare/ambasadele Republicii Moldova |
||
| 18.4. Elaborarea ghidului procesual de investigare a cazurilor de criminalitate organizată | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Ghid procesual de investigare a cazurilor de criminalitate organizată elaborat şi aplicat | ||
| 19. | Consolidarea cooperării interinstituţionale şi internaţionale în domeniul monitorizării, prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi criminalităţii transfrontaliere | 19.1. Organizarea, în comun cu EUBAM, FRONTEX, Oficiul European de Luptă Antifraudă, şi cu sprijinul Centrului de Aplicare a Legii în Europa de Sud-Est a opearţiunilor în vederea prevenirii şi combaterii criminalităţii transfrontaliere, făcînd uz de cele mai actuale şi eficiente tehnici şi metode, tehnicii în dotare şi a celei donate, în conformitate cu bunele practici europene | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: FRONTEX, EUBAM, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Centrul de Aplicare a Legii în Europa de Sud-Est |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate în cadrul misiunii EUBAM | Operaţiuni comune organizate
Numărul de personal care a participat la operaţiunile comune |
| 19.2. Crearea grupurilor comune interinstituţionale (operaţionale, de investigaţii şi de căutare) ale structurilor relevante în vederea cooperării în domeniul desfăşurării de operaţiuni, investigaţiilor comune, elaborării de proceduri standard de operare aplicabile uneia sau mai multor instituţii, efectuării revizuirilor legislative necesare, organizării de activităţi de formare interinstituţionale | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Serviciul Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 10000 euro |
Grupuri comune interinstituţionale operaţionale, de investigaţii şi de căutare create şi funcţionale
Numărul de operaţiuni/investigaţii/ instruiri comune desfăşurate în comun cu alte autorităţi ale managementului integrat al frontierei de stat Numărul de proceduri standard de operare comune elaborate şi aplicate |
||
| 19.3. Participarea la nivel naţional şi internaţional în cadrul acţiunilor/ operaţiunilor comune de prevenire şi combatere a infracţiunilor transfrontaliere şi criminalităţii transfrontaliere organizate, inclusiv a terorismului | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 1000000 euro |
Numărul de cazuri depistate şi soluţionate
Numărul de operaţiuni/investigaţii/ activităţi desfăşurate în comun |
||
| 19.4. Elaborarea rapoartelor de către oficiile consulare privind riscurile creşterii fluxurilor migraţiei ilegale în ţara în care acestea îşi desfăşoară activitatea | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Rapoarte elaborate | ||
| 19.5. Intensificarea cooperării în domeniu cu structurile corespondente din alte state, cu misiunile diplomatice şi consulare ale ţărilor de origine şi terţe cu risc migrator, precum şi ale Republicii Moldova în străinătate, cu organismele europene şi internaţionale de profil | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul Informaţii şi Securitate
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Numărul de acţiuni/operaţiuni desfăşurate în comun cu structurile corespondente din alte state, cu misiunile diplomatice şi consulare ale ţărilor de origine şi terţe cu risc migrator, precum şi ale Republicii Moldova în străinătate, cu organizaţiile internaţionale de profil | ||
| Costul obiectivului
Din limita mijloacelor bugetare alocate Asistenţă externă: 1 310 000 euro |
||||||
|
OBIECTIVUL V. Realizarea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării infrastructurii, sistemelor informatice şi bazelor de date ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat |
||||||
| 20. | Îmbunătăţirea infrastructurii frontierei de stat | 20.1. Construcţia capitală, reconstrucţia, reparaţiile curente şi amenajarea sediilor, infrastructurii drumurilor, comunicaţiilor inginereşti ale subdiviziunilor Poliţiei de Frontieră. Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a personalului în conformitate cu normele Uniunii Europene /Schengen, conform următoarelor etape: | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
Bugetul de stat pentru anul respectiv
Total: 71 620 000 lei |
Numărul de subdiviziuni ale Poliţiei de Frontieră reparate, amenajate
Procentul gradului de satisfacţie a personalului faţă de condiţiile de muncă |
| Etapa I (2015) | 2015 | Total:
22 260 000 lei, inclusiv: 13 500 000 lei |
Sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Volintiri construit, drumul de acces la Sectorul Poliţiei de Frontieră Săiţi construit, faza a II-a de reconstrucţie a sediilor direcţiilor Regionale Sud şi Est finalizată, faza I-a a reconstrucţiei căminului-hotel al Colegiului Naţional al Poliţiei de Frontieră finalizată, sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Cosăuţi reconstruit | |||
|
500 000 lei |
Dosare cadastrale şi de inventariere tehnică a imobilelor din gestiune perfectate | |||||
| 1 500 000 lei | Centrale termice pe gaze naturale proiectate şi instalate în edificiile sectoarelor Poliţiei de Frontieră Costeşti şi Lipcani | |||||
| 160 000 lei | Fîntîni pentru aprovizionarea cu apă potabilă, apeducte şi sisteme de canalizare la sectoarele Poliţiei de Frontieră Valea Mare, Otaci şi Lopatnic construite/date în exploatare | |||||
| 6 600 000 lei | Reparaţia capitală la sediile sectoarelor Poliţiei de Frontieră Criva, Leuşeni, Centrul de aprovizionare tehnică-materială şi întreţinere a imobilelor şi Direcţia Regională Sud (faza II) realizată | |||||
| Etapa II (2016) | 2016 | Total:
23 960 000 lei inclusiv: 15 500 000 lei |
Sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Copceac, Căminul-hotel al Colegiului Naţional al Poliţiei de Frontieră (faza II), Sediul Direcţiei Regionale Nord construite | |||
| 500 000 lei | Dosare cadastrale şi de inventariere tehnică a imobilului din gestiune perfectate | |||||
| 1 500 000 lei | Fîntîni pentru aprovizionarea cu apă potabilă, apeducte şi sisteme de canalizare la sectoarele Poliţiei de Frontieră Cahul, Troiţcoe şi Cuhneşti construite/date în exploatare | |||||
| 1 460 000 lei | Centrale termice pe gaze naturale proiectate şi instalate în edificiile sectoarelor Poliţiei de Frontieră Olăneşti şi Caplani | |||||
| 5 000 000 lei | Reparaţia capitală la sediile sectoarelor Poliţiei de Frontieră Olăneşti şi Tudora-1 finalizată | |||||
| Etapa III (2017) | 2017 | Total:
25 400 000 lei, inclusiv: 16 800 000 lei |
Sediul Direcţiei Regionale Vest, Complexul sportiv al Centrului de aprovizionare tehnică-materială şi întreţinere a imobilelor, Căminul-hotel al Colegiului Naţional al Punctului de Frontieră construite/date în exploatare | |||
| 500 000 lei | Dosare cadastrale şi de inventariere tehnică a imobilului din gestiune perfectate | |||||
| 200 000 lei |
Fîntîni pentru aprovizionarea cu apă potabilă, apeducte şi sisteme de canalizare sisteme de canalizare la sectoarele Poliţiei de Frontieră Leuşeni, Sculeni şi Toceni construite şi date în exploatare |
|||||
| 2 300 000 lei | Centrale termice pe gaze naturale proiectate şi instalate în edificiile sectoarelor Poliţiei de Frontieră Leuşeni, Stoianovca şi Goteşti | |||||
| 5 600 000 lei | Reparaţia capitală la sediile sectoarelor Poliţiei de Frontieră Toceni, Briceni, Sculeni, Soroca şi Caplani finalizată | |||||
| 20.2. Consolidarea capacităţilor şi structurilor naţionale pentru a răspunde în mod eficient, inclusiv a preveni transmiterea transfrontalieră a pericolelor pentru sănătatea publică, în conformitate cu Regulamentul Sanitar Internaţional (2005) | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în suma de 500000 euro |
Numărul Punctelor de trecere a frontierei în care au fost create capacităţi minime de prevenire a transmiterii pericolelor pentru sănătatea publică, în corespundere cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.531 din 3 iulie 2014 | ||
| 20.3. Extinderea acoperirii radio a sistemului de comunicaţii al Poliţiei de Frontieră prin instalarea şi administrarea staţiilor de bază (Terrestrial Trunked Radio) – Standard de telecomunicaţii radio terestre pe segmentul moldo-ucrainean al frontierei | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: DTRA |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte de asistenţă externă în sumă de 1300000 euro |
Ponderea km de frontieră acoperiţi cu reţeaua de comunicaţii (Terrestrial Trunked Radio) – Standard de telecomunicaţii radio terestre în raport cu numărul km de frontieră gestionaţi (%) | ||
| 20.4. Amenajarea fîşiei de protecţie a frontierei de stat pentru întreţinerea culoarului şi semnelor de frontieră | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile administraţiei publice locale | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Numărul km de frontieră terestră cu fîşie de protecţie a frontierei de stat amenajată, în conformitate cu standardele Uniunii Europene | ||
| 20.5. Modernizarea infrastructurii în 4 puncte de trecere a frontierei (Giurgiuleşti – Galaţi, Leuşeni –Albiţa, Sculeni – Sculeni, Giurguleşti-Reni) | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor
Parteneri: Programul România - Republica Moldova 2014-2020 |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 8000000 euro |
Studiu de fezabilitate efectuat Proiecte de modernizare a infrastructurii elaborate Lucrări de modernizare a infrastructurii în punctele de trecere a frontierei Girgiuleşti-Galaţi, Leuşeni – Albiţa, Sculeni – Sculeni Girgiuleşti – Reni efectuate | ||
| 21. | Perfecţionarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale aferente managementului integrat al frontierei de stat | 21.1. Realizarea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării sistemelor informaţionale gestionate în cadrul autorităţilor din sistemul Managementului integrat al frontierei de stat | Semestrul I, 2017 | Autorităţile din sistemul Managementului integrat al frontierei de stat
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare
Suport bugetar oferit de Uniunea Europeană în contextul PALV în suma de 706800 euro Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 150000 euro |
Sisteme conectate la platforma de interoperabilitate
Sisteme informaţionale integrate, interoperabile, complet operaţionale |
| 21.2. Dezvoltarea sistemelor informaţionale integrate ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne cu atribuţii de management integrat al frontierei de stat: sistemele informaţionale integrate ale Poliţiei de Frontieră. Sistemul Informaţional Integrat Automatizat “Migraţie şi Azil” al Biroului Migraţie şi Azil. Sistemul informaţional integrat al organelor de drept al Ministerului Afacerilor Interne | Semestrul I, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
Sistemul informaţional al Poliţiei de Frontieră operaţional şi interoperabil cu alte sisteme informaţionale naţionale
Sistemul informaţional integrat automatizat “Migraţie şi Azil” al Biroului Migraţie şi Azil operaţional şi interoperabil cu alte sisteme informaţionale naţionale Sistemul informaţional integrat al organelor de drept al Ministerului Afacerilor Interne operaţional şi interoperabil cu alte sisteme informaţionale naţionale |
|||
| 21.3. Examinarea perspectivelor şi posibilităţii de conectare a Poliţiei de Frontieră la sistemele informaţionale de gestiune a frontierelor internaţionale şi poliţieneşti europene “Intelligence led policing” (“Interpol”, “Europol”, Sistemul Automat de Identificare a Amprentelor), Sistemul de informaţii despre pasageri din aeroporturi şi alte baze de date relevante | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 300000 euro |
Raport de evaluare elaborat şi recomandări formulate | ||
| 21.4. Dezvoltarea şi implementarea Sistemului informaţional “Frontiera” după principiul “Ghişeului unic” cu integrarea serviciilor altor instituţii responsabile de control la frontieră | Semestrul II, 2016 | Ministerul Finanţelor | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 300000 euro |
Sistem informaţional elaborat, testat şi implementat
Numărul de utilizatori instruiţi |
||
| 21.5. Dezvoltarea de soluţii pentru realizarea schimbului de informaţii între Serviciul Vamal şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul reţelelor TI C şi bazelor de date relevante, în vederea facilitării accesului la informaţie privind primele 24 capitole ale Sistemului Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor al Organizaţiei Mondiale a Vămilor; actualizarea legislaţiei şi revizuirea procedurilor relevante | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor | În limitele alocaţiilor bugetare | Aplicaţii informatice care permit schimbul de informaţii între structurile naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniul supravegherii şi controlului trecerii frontierelor realizate şi funcţionale | ||
| 21.6. Implementarea sistemelor de citire automată a plăcuţelor de înmatriculare a autovehiculelor | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare Proiecte şi programe de asistenţă externă în suma de 1000000 euro | Sistem informaţional elaborat, testat şi implementat
Numărul de utilizatori instruiţi Ponderea punctelor de trecere a frontierei înzestrate cu sisteme de citire automată a plăcuţelor de înmatriculare a autovehiculelor |
||
| Costul obiectivului
Majorarea bugetului Poliţiei de Frontieră: 71 620 000 lei Asistenţă externă: 11 550 000 euro Suport bugetar, oferit de UE în contextul PALV: 706 800 euro |
||||||
|
OBIECTIVUL VI. Perfecţionarea mecanismelor de cooperare interinstituţională în vederea asigurării, interoperabilităţii şi integrării autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat |
||||||
| 22. | Reformarea şi operaţionalizarea Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat | 22.1. Elaborarea şi înaintarea pentru aprobare a proiectului hotărîrii de Guvern cu privire la Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect de hotărîre de Guvern privind Consiliul Naţional de Management Integrat al Frontierei de Stat elaborat şi adoptat |
| 22.2. Constituirea şi asigurarea funcţionalităţii comisiilor permanente de specialitate în cadrul Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat | Semestrul II, 2017 | Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Comisiile de specialitate ale Consiliului Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat sînt create şi se întrunesc în şedinţe cu o periodicitate regulată | ||
| 23. | Consolidarea relaţiilor de cooperare între autorităţile managementului integrat al frontierei de stat | 23.1. Elaborarea şi semnarea Acordului de cooperare între Serviciul Fiscal şi Departamentul Poliţiei de Frontieră | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acord de cooperare semnat şi aplicat |
| 23.2. Elaborarea şi semnarea Acordului de cooperare dintre Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi Departamentul Poliţiei de Frontieră | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acord de cooperare semnat şi aplicat | ||
| 23.3. Elaborarea şi semnarea acordului interinstituţional de cooperare în domeniul schimbului reciproc de informaţii operative despre pericole pentru sănătatea publică la nivel internaţional şi răspunderii la urgenţe de sănătate publică în punctul de trecere a frontierei | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acord de cooperare elaborat, semnat şi implementat | ||
| 23.4 Elaborarea şi semnarea acordului de cooperare în domeniul protecţiei mediului combaterii actelor ilegale, prevenirii tăierii ilicite a vegetaţiei silvice şi a braconajului în zona terestră a frontierei şi în bazinele acvatice transfrontaliere | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acord de cooperare elaborat, semnat şi implementat | ||
| 23.5. Semnarea acordului interinstituţional de cooperare în domeniul evidenţei datelor privind numărul cetăţenilor Republicii Moldova care s-au aflat peste hotare mai mult de 90 de zile şi s-au întors în ţară | Trimestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acord de cooperare instituţională semnat | ||
| 23.6. Crearea şi dezvoltarea Sistemului informaţional cu privire la oferirea informaţiei despre numărul cetăţenilor Republicii Moldova care s-au aflat peste hotare mai mult de 90 de zile şi s-au întors în ţară | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 5 000 euro |
Sistem informaţional creat şi dezvoltat.
Datele privind numărul cetăţenilor Republicii Moldova care s-au aflat peste hotare mai mult de 90 de zile şi s-au întors în ţară furnizate trimestrial |
||
| 23.7. Completarea/revizuirea cadrului de cooperare la nivel regional şi local (planuri de cooperare interinstituţionale) între autorităţile relevante cu atribuţii ale managementului integrat al frontierei de stat | Semestrul I, 2015 | Autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Planurile de cooperare inter-instituţională semnate la nivel regional şi local şi aplicate | ||
| 23.8. Intensificarea cooperării în domeniul managementului situaţiilor de criză, prin: constituirea de grupuri comune de lucru interinstituţionale ale autorităţilor de management integrat al frontierei de stat relevante, elaborarea de planuri interinstituţionale de acţiuni în situaţii de urgenţă precum epidemii, dezastre naturale sau crize umanitare, incluzînd desfăşurarea de acţiuni şi elaborarea de proceduri comune | Semestrul I, 2015 | Consiliul Naţional pentru Management Integrat al Frontierei de Stat, autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Grupuri de lucru interinstituţionale în domeniul managementului situaţiilor de criză, rezolvării situaţiilor excepţionale şi a incidentelor create şi instituţiile membre constituente
Planuri interinstituţionale de acţiuni în situaţii de urgenţă precum epidemii, dezastre naturale sau crize umanitare elaborate şi aplicate |
||
| 23.9. Organizarea de exerciţii practice cu participarea Serviciului Vamal în zonele de competenţă ale Serviciului Vamal cu risc sporit de încălcări vamale | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Exerciţii practice cu participarea Serviciului Vamal
Colaboratori vamali şi poliţişti de frontieră instruiţi |
||
| Costul obiectivului
Din limitele alocaţiilor bugetare aprobate Asistenţă externă:25 000 euro |
||||||
|
OBIECTIVUL VII. Dezvoltarea mecanismelor de cooperare internaţională în vederea asigurării interoperabilităţii şi corelării cu partenerii europeni şi internaţionali |
||||||
| 24. | Dezvoltarea cooperării internaţionale | 24.1. Asigurarea semnării şi implementarea Acordului interministerial dintre Serviciul Grăniceri al Ucrainei, Serviciul de Stat Fiscal al Ucrainei si Departamentul Politiei de Frontiera al Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind punctele de contact la frontiera moldo-ucraineană | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acord semnat şi implementat |
| 24.2. Negocierea şi semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea la efectuarea controlului în comun al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor la frontiera de stat | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acord negociat şi semnat | ||
| 24.3. Semnarea Protocolului dintre Departamentul Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei cu privire la schimbul de informaţii statistice şi analitice | Semestrul I, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acord semnat | ||
| 24.4. Negocierea şi asigurarea semnării Acordului dintre Republica Moldova, România şi Ucraina cu privire la punctele de joncţiune a frontierelor de stat ale Republicii Moldova, României şi Ucrainei | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acord negociat şi semnat | ||
| 24.5. Finalizarea procesului de demarcare a sectorului moldo-ucrainean al frontierei de stat şi semnarea Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina privind regimul frontierei de stat | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Tratat dintre Republica Moldova ŞI Ucraina privind regimul frontierei de stat moldo-ucrainene, colaborarea şi asistenţa reciprocă pe probleme de frontieră semnat şi înaintat pentru ratificare
Numărul de km de frontieră moldo-ucraineană demarcate |
||
| 24.6. Continuarea cooperării în cadrul Panelului “Managementul Integrat al Frontierei” lansat în cadrul Platformei multilaterale “Democraţie, Bună Guvernare şi Stabilitate” din cadrul Parteneriatului Estic | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Finanţelor
Parteneri: În funcţie de necesităţi |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Numărul de proiecte înaintate/ aprobate/implementate
Numărul şi tipul de activităţi de cooperare lansate şi desfăşurate |
||
| 24.7. Elaborarea, negocierea şi semnarea Planurilor de cooperare pentru 2015 dintre Departamentul Poliţiei de Frontieră al Republicii Moldova şi autorităţile de frontieră ale României, Ucrainei, Georgiei | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Planuri de cooperare elaborate, negociate | ||
| 24.8. Elaborarea/negocierea/ semnarea/implementarea documentelor de cooperare bilaterală în domeniul vamal cu Georgia, precum şi cu ţările Comunităţii Statelor Independente, inclusiv cu Belarus şi Kazahstan | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Documente de cooperare bilaterală elaborate/ negociate/încheiate şi implementate | ||
| 24.9. Actualizarea şi implementarea planurilor de cooperare bilaterală cu România şi Ucraina în domeniul vamal | Semestrul II, 2017 | Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Parteneri: Uniunea Europeană |
În limitele alocaţiilor bugetare | Planuri de cooperare actualizate
Activităţi de cooperare desfăşurate conform înţelegerilor bilaterale |
||
| 25. | Aprofundarea cooperării cu Agenţia Europeană pentru Managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale statelor-membre ale Uniunii Europene | 25.1. Intensificarea cooperării cu FRONTEX în domeniile: schimbului de informaţii şi produse relevante/alerte şi servicii (în cadrul reţelei EBRAN); analizei informaţiilor şi riscurilor (FronBAC. Common Integrated Risk Analysis Model-Modelul Comun de Analiză a Riscului), elaborarea în comun a produselor analitice; participarea la /organizarea de operaţiuni comune (terestre, aeriene), instruiri; cercetare; dezvoltarea capacităţii activităţii Punctului Naţional de contact FRONTEX din cadrul Departamentul Poliţiei de Frontieră | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: FRONTEX |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Proiecte şi programe de asistenţă externă în sumă de 150000 euro |
Numărul de produse analitice transmise şi primite
Numărul de produse analitice elaborate în comun Numărul de operaţiuni comune desfăşurate şi numărul personalului implicat Numărul cursurilor la care personalul Poliţiei de Frontieră a luat parte, dezagregate pe tematica instruirilor şi numărul personalului instruit Numărul de studii, cercetări etc. realizate şi rezultatele acestora Numărul şi tipul de activităţi desfăşurate (operaţiuni, exerciţii comune etc.) |
| 25.2. Semnarea, aprobarea, implementarea Planului de cooperare cu Agenţia FRONTEX pentru anii 2015-2017 | Semestrul II, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne
Parteneri: FRONTEX |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Planul de cooperare pentru anii 2015-2017 semnat şi aprobat
Activităţi de cooperare planificate desfăşurate în termen |
||
| 26. | Consolidarea cooperării cu Misiunea EUBAM | Realizarea Planului de acţiuni EUBAM pentru faza a 10-a de activitate (10 Phase - Action Plan) | Semestrul II, 2015 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor
Parteneri: EUBAM |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate
Bugetul EUBAM |
Numărul de activităţi desfăşurate
Numărul de personal instruit Numărul de proiecte implementate Numărul de produse analitice elaborate în comun |
| Costul obiectivului
Din limitele alocaţiilor bugetare aprobate Asistenţă externă:150 000 euro |
||||||
| Costul total al planului
Majorarea bugetului instituţiei: 116 620 000 lei Asistenţă externă: 35 929 000 euro Suport bugetar, oferit de UE în contextul PALV: 2 471 400 euro |
||||||