1030/13.10.2000 Hotărîre cu privire la aprobarea Schemei de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Schemei de protecţie a localităţilor

din Republica Moldova împotriva inundaţiilor

nr. 1030  din  13.10.2000

 (în vigoare 26.10.2000) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.133-136 art.1140 din 26.10.2000

* * *

Notă: În textul hotărîrii, sintagma “Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor “Apele Moldovei” se substituie prin sintagma “Agenţia “Apele Moldovei” conform Hot.Guv. nr.904 din 09.08.2007, în vigoare 17.08.2007

În scopul realizării măsurilor primordiale de protecţie a localităţilor şi terenurilor aferente de inundaţii şi contracarării acţiunilor negative asupra economiei naţionale şi mediului înconjurător, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Schema de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor, conform anexei nr.1;

Măsurile primordiale de realizare a Schemei de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor (anii 2000-2005), conform anexei nr.2.

2. Ministerul Finanţelor şi organele administraţiei publice locale vor examina, în modul stabilit, posibilitatea alocării mijloacelor financiare necesare pentru realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie a localităţilor de inundaţii, Agenţia Naţională pentru Atragerea Investiţiilor subordonată Ministerului Economiei şi Reformelor va lua măsuri privind atragerea investiţiilor locale şi străine pentru aceste scopuri.

3. Organele administraţiei publice locale vor elabora planurile de amenajare a teritoriului şi planurile urbanistice generale, zonale şi de detaliu de dezvoltare a teritoriilor localităţilor Republicii Moldova în funcţie de măsurile tehnice de protecţie prevăzute de Schema de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor.

4. Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (Agenţia “Apele Moldovei”) va organiza şi va pune în sarcina Institutului de Proiectare a Sistemelor de Gospodărire a Apelor "Acvaproiect" îndeplinirea cercetărilor ştiinţifice ce ţin de problemele apelor.

5. Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (Agenţia “Apele Moldovei”) va coordona cu Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului şi cu Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale planurile anuale de protecţie a localităţilor de inundaţii şi va prezenta trimestrial informaţia despre mersul îndeplinirii acestora.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.1030 din 13 octombrie 2000

SCHEMA

de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor

1. CUVÎNT ÎNAINTE

Republica Moldova este situată în zona supusă precipitaţiilor torenţiale active, fapt care, practic, anual provoacă inundaţia unei părţi din teritoriul ei cu viituri torenţiale de diferite mărimi şi de natură diversă, cauzînd pagube substanţiale de ordin moral şi material.

Lucrările de construcţie a obiectivelor de protecţie antiviitură de-a lungul rîurilor Nistru şi Prut au derulat în republică în anii 50, iar pe rîurile mici Răut, Bîc, Botna, Lunga, Cogîlnic, Ialpug – la finele anilor 50 – începutul anilor 60. Această activitate purta un caracter complex şi soluţiona două probleme:

protecţia terenurilor de luncă împotriva inundaţiilor;

protecţia localităţilor împotriva inundaţiilor.

Lucrările menţionate pentru rîurile Nistru şi Prut au fost finalizate spre finele anilor 60, iar pentru rîurile mici – către începutul anilor 70, fapt care a permis protejarea localităţilor şi terenurilor de luncă, conform tabelului de mai jos.

Principala soluţie tehnică care s-a aflat la baza elaborării măsurilor de protecţie a localităţilor şi terenurilor de luncă contra inundaţiilor constă în îndiguirea teritoriilor. Pentru rîurile mici, în afară de îndiguire, au mai fost îndeplinite lucrări de îndreptare, adîncire şi curăţare a albiilor.

În pofida faptului că în urma lucrărilor executate au fost protejate de inundaţii 93 localităţi şi 87,5 mii ha terenuri de luncă, pagubele provocate de aceste calamităţi naturale nu s-au micşorat, ci, invers, sporesc din an în an, iar consecinţele acestora poartă deseori un caracter catastrofal.

Viiturile care au avut loc în anii 1991 şi 1994 în bazinele rîurilor Răut, Ciorna şi cursului de apă Calmaţui, cu probabilitatea de depăşire aproape de 1%, au secerat 50 de vieţi omeneşti şi au provocat prejudicii economiei în sumă de 1678,9 mil.lei.

Prejudiciile cauzate de inundaţii conform datelor multianuale constituie anual de la 144,5 pînă la 204,4 mil.lei.

Scopul principal al Schemei este studierea cauzelor ce provoacă inundaţia localităţilor în republică, evaluarea situaţiei în cadrul acestei probleme, elaborarea măsurilor tehnice şi inginereşti generale ce ţin de protecţia localităţilor împotriva inundaţiilor, determinarea valorii acestor măsuri şi eficienţei economice a lor.

Schema a fost elaborată în două etape:

I etapă – cercetări pe teren ale localităţilor – anul 1995;

II etapă – elaborarea şi generalizarea materialelor privind Schema de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor în anii 1996-1998.

2. CONDIŢIILE NATURALE ÎN CALITATE DE FACTORI

CARE PROVOACĂ VIITURI TORENŢIALE

Ţinînd cont de condiţiile termice, de umezeală şi de condiţiile fizico-geografice, teritoriul Republicii Moldova este divizat în trei zone agroclimaterice şi două subzone: I şi Ia (zona de Nord), II şi IIa (zona de Centru) şi III (zona de Sud).

Factorii principali care influenţează asupra procesului de formare a scurgerilor formate de ploi torenţiale sînt factorii climaterici, precum şi construcţia geologică şi pedologică a bazinelor hidrografice ale rîurilor, relieful lor, lacurile, dimensiunile şi forma bazinelor şi luncilor, rîurilor, vegetaţia, activităţile umane.

În urma evaluării acestor factori în cadrul studiilor de determinare a volumelor şi debitelor precipitaţiilor torenţiale şi calculelor hidraulice executate s-au obţinut date concrete pentru argumentarea soluţiilor tehnico-inginereşti propuse privind protecţia localităţilor contra inundaţiilor.

Temperatura aerului

Un anumit rol în regimul hidrologic al rîurilor şi în bilanţul apelor, precum şi în producerea viiturilor îl joacă temperatura aerului, influenţa căreia se manifestă mai clar în perioada de iarnă-primăvară şi vară-toamnă.

În perioada iarnă-primăvară temperatura aerului influenţează asupra formării viiturilor de primăvară, care se întîmplă destul de rar datorită prevalării iernilor cu puţină zăpadă, şi care, de regulă, după amploarea lor, nu le depăşesc pe cele de vară şi nu creează pericole deosebit de catastrofale.

În sezonul cald al anului schimbarea bruscă a temperaturii aerului este însoţită, de regulă, de precipitaţiile torenţiale de scurtă durată, dar intense, ori de lungă durată, dar cu o intensitate mai redusă, fapt ce creează situaţii critice de viituri pe cursurile de apă.

Diferenţa de temperatură în lunile de vară dintre indicii medii şi minimi oscilează între 11 şi 13°C.

Precipitaţii

Problema cheie reflectată în Schemă prezintă precipitaţiile torenţiale, deoarece anume aversele de viituri torenţiale formează debite şi provoacă viituri periculoase care, practic, întotdeauna aduc prejudicii sociale şi economice substanţiale.

Ţinînd cont de importanţa determinării volumului de precipitaţii cu caracter de aversă şi de posibilitatea evaluării influenţei lor asupra inundaţiilor care pot fi provocate, a fost îndeplinit un volum mare de lucru în vederea colectării informaţiei iniţiale cu privire la precipitaţiile torenţiale maxime pe întreg teritoriul republicii, înregistrate de 84 staţii şi posturi meteorologice, cu prelungirea unor observaţii pînă în anul 1996.

În baza informaţiei colectate şi prelucrate au fost îndeplinite calculele necesare şi construite izoliniile precipitaţiilor pe întreg teritoriul republicii cu probabilitatea de depăşire 0,5%, 1%, 5%, şi 10% pe bază topografică la scara 1:500000.

Hidrografia şi relieful

Reţeaua hidrografică acţionează activ asupra procesului de producere a viiturilor torenţiale. Elementele principale şi determinante ce acţionează direct asupra procesului de producere a viiturilor torenţiale sînt: forma reliefului, declivitatea versanţilor şi cursurilor de apă, densitatea reţelei hidrografice, rîpilor şi ravenelor.

Analiza reţelei hidrografice a cursurilor mici de apă indică un grad înalt de dezmembrare a reliefului atît pe orizontală cît şi pe verticală, şi constituie: pe orizontală între 0,8 şi 2,8 km/km², pe verticală între 60 şi 300 m de împlîntare în relief a cursurilor de apă. Din punctul de vedere a problemei examinate, relieful, drept factor al viiturilor, evaluează, pe de o parte ca un fundal ce determină particularităţile scurgerilor de suprafaţă de pe bazinele hidrografice din jur, iar pe de altă parte drept element al reţelei hidrografice.

De regulă, cele mai înalte valori ale debitelor viiturilor sînt caracteristice pentru teritoriile cu un grad înalt de dezmembrare a reliefului pe verticală şi orizontală.

Caracteristica învelişului de sol

Construcţia geomorfologică complicată a teritoriului, schimbarea frecventă a rocilor ce formează soluri, relieful dezmembrat, condiţiile climaterice diferite şi fitogenozele diferite, precum şi acţiunea antropogenă mare asupra majorităţii factorilor naturali contribuie la formarea unui înveliş de sol foarte complicat, care cifrează la 750 de varietăţi.

Acţiunea învelişului de sol asupra formării scurgerilor de suprafaţă se manifestă prin diferiţi factori, din care principalii sînt: tipul solului, componenţa mecanică, hidropermeabilitatea, capacitatea solului pentru reţinerea apei, higroscopicitatea solului, gradul de valorificare a teritoriului.

Indicatorii calitativi ai acestora sînt foarte importanţi pentru evaluarea rolului învelişului de sol în procesul de formare a regimului scurgerilor pe rîuri.

Morfologia şi construcţia geologică a văilor rîurilor

Teritoriul Republicii Moldova este întretăiat de o reţea deasă de văi şi vîlcele ale rîurilor. Numărul total al cursurilor de apă este de circa 3085, din care 185 au lungimea mai mare de 10 km. Lungimea lor totală pe un kilometru pătrat este de circa 2,8 km. Datorită numai acestui factor majoritatea localităţilor sînt amplasate în văile cursurilor de apă. Luncile lor, în cea mai mare parte, sînt acoperite cu construcţii total ori parţial.

De aceea morfologia văilor acţionează substanţial asupra procesului de inundare a localităţilor şi luării de decizii tehnico-inginereşti privind protecţia lor.

Văile rîurilor Nistru şi Prut, mai cu seamă în cursul lor inferior, au lunci largi între 2 şi 10 km, fapt care permite de a îndeplini lucrări de protecţie prin îndiguire.

Luncile cursurilor mici de apă, cu lungimea pînă şi mai mare de 10-100 km, de regulă, sînt înguste, lăţimea maximă a luncii fiind de 300-700 m. De cele mai multe ori lăţimea lor oscilează între 100 şi 300 m sau şi mai mică. Versanţii luncilor, de regulă, sînt abrupţi – 35-40°. Declivitatea cursurilor de apă constituie 0,001-0,006 şi mai mult.

Aceste împrejurări au o anumită influenţă asupra situaţiei producerii viiturilor, caracterului acestora şi asupra măsurilor de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor.

Luncile acestor cursuri de apă în cea mai mare parte sînt amenajate, totalmente ori parţial, cu ansambluri de locuinţe, iar executarea lucrărilor de îndiguire a luncilor ori a ansamblului de locuinţe este, practic, imposibilă şi deseori inoportună. În componenţa principalelor măsuri de protecţie în aceste cursuri de apă un rol important îl vor juca regularizarea scurgerilor şi curăţarea albiei cursurilor de apă.

Depozitele şi formaţiunile teraselor de vîrstă mai veche sînt acoperite cu pături contemporane neocuaternale aluvial-deluviale reprezentate mai cu seamă de argile nisipoase, nisipuri lutoase şi argile.

Construcţia geologică a văilor rîurilor nu înaintează condiţii deosebite şi specifice faţă de elementele constructive ale soluţiilor tehnico-inginereşti ale măsurilor de protecţie.

Gradul de cercetare hidrometrică şi condiţiile de producere a viiturilor

Reţeaua posturilor hidrometrice a rîurilor transfrontiere şi interrepublicane şi a cursurilor de apă constă din 45 posturi hidrometrice (pe rîul Prut – 10, pe rîul Nistru – 9, pe celelalte cursuri de apă – 26). Dacă vom lua în considerare faptul că un singur post hidrometric trebuie să caracterizeze situaţia privind viiturile pentru o suprafaţă de 500-600 km², atunci este necesar de a mai amenaja suplimentar încă circa 45 posturi hidrometrice.

Ţinînd cont de cele menţionate se constată: gradul de cercetare hidrometrică pe rîurile Nistru şi Prut este suficient, iar pe rîurile mici şi cursurile de apă acesta este deosebit de insuficient şi constituie 37% din necesar, fapt care diminuează veridicitatea informaţiei.

Condiţiile de producere a viiturilor pe toate rîurile şi cursurile de apă şi-au lăsat amprentele lor specifice asupra procesului de formare a situaţiei privind viiturile.

Rîurile Prut şi Nistru, conform condiţiilor de producere a viiturilor, sînt similare. Ambele îşi au începutul în munţii Carpaţi. La ambele se evidenţiază clar două viituri – de primăvară (cauzate de topirea zăpezilor în munţi) şi de vară (cauzate de precipitaţiile torenţiale). Volumul scurgerilor ambelor rîuri sînt regularizate, fapt care facilitează trecerea debitelor de viitură.

În ceea ce priveşte viiturile rîurilor şi cursurilor de apă, scurgerile cărora se formează în limitele teritoriului republicii, acestea depind pe deplin de condiţiile climaterice locale, regimul căderii precipitaţiilor, morfologia văilor şi de activitatea antropogenă.

Pe toate rîurile dintre fluviile Nistru şi Prut prognozarea viiturilor este destul de dificilă, mai cu seamă pe cursurile de apă mici. De menţionat că cu cît suprafaţa bazinului de acumulare a apei este mai mică cu atît gradul de repetare a viiturilor se reduce, însă intensitatea lor creşte, gradul de prezicere scade, iar deseori această prezicere este imposibilă.

În baza analizei condiţiilor climaterice enumerate mai sus şi a altor condiţii, în funcţie de factorii ce cauzează viituri cu caracter torenţial, confruntînd răspîndirea lor pe întreg teritoriul republicii, a fost întocmită zonarea teritoriilor ei, luînd în considerare acţiunea factorilor naturali, fapt care a permis evaluarea totală a manifestării şi repartizării lor.

3. CONDIŢIILE SOCIAL-ECONOMICE ALE TERITORIILOR PROTEJATE

Sarcina generală a Schemei este protecţia localităţilor împotriva inundaţiilor. Totodată, soluţionînd această sarcină generală, s-a rezolvat completamente şi problema ce ţine de protecţia terenurilor de luncă – 72,587 mii ha, inclusiv astfel de probleme ca sporirea gradului de siguranţă a terenurilor îndiguite anterior – 48,60 mii ha, protejarea terenurilor noi de luncă din preajma localităţilor – 18,06 mii ha, loturilor individuale – 5,927 mii ha.

Direcţia principală de folosire a acestor resurse funciare este agricultura.

Terenurile îndiguite anterior se folosesc intensiv la creşterea diferitelor culturi agricole preţioase – legumelor, plantelor furajere, culturilor multianuale şi grăunţoaselor. Terenurile din preajma localităţilor, care sînt supuse inundaţiilor, sînt ocupate de pajişti şi păşuni, iar loturile de pe lîngă casă sînt utilizate pentru creşterea legumelor şi culturilor multianuale.

Terenurile din preajma municipiilor, oraşelor şi localităţilor rurale sînt ocupate parţial sub ansambluri de construcţii locative, precum şi sub diferite clădiri de producere, comunicaţii de transport şi subterane. Deosebit de complicată în acest plan este situaţia din municipiile Chişinău, Bălţi şi unele oraşe.

În total în zonele periculoase supuse inundaţiilor sînt amplasate 659 localităţi, din care 625 – rurale, 31 oraşe şi 3 municipii.

În zonele supuse inundaţiilor sînt amplasate 30616 case de locuit şi 1651 construcţii de producere cu un cost total de bilanţ mai mare de 2790 mil.lei. Convenţional strămutarea lor se estimează la 4228 mil.lei. Costul măsurilor de protecţie constituie 1020 mil.lei. Luînd în considerare pagubele reale multianuale şi cele teoretice pînă se vor realiza măsurile tehnico-inginereşti de protecţie prevăzute de Schemă (avînd în vedere termenul de realizare pînă la 25 ani) pagubele totale pot constitui 3600-5500 mil.lei (preţurile sînt indicate conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998). Confruntînd aceste cifre se poate conchide că realizarea măsurilor de protecţie este destul de oportună, coeficientul de recuperare a mijloacelor în ansamblu pe republică constituie 0,185, termenul de recuperare – 5,4 ani.

4. EVALUAREA POSIBILELOR CAUZE CARE PROVOACĂ INUNDAŢII

Reieşind din faptul că problema protecţiei localităţilor împotriva inundaţiilor ce se produc pe cursurile mici de apă este studiată nesatisfăcător, în Schemă a fost pusă sarcina de a cerceta localităţile Republicii Moldova, de a elucida cauzele principale care provoacă inundaţii, de a le clasifica şi în baza acestor materiale de a elabora direcţiile strategice privind soluţionarea problemei în cauză.

Evaluarea cauzelor posibile care provoacă inundarea localităţilor s-a efectuat în următoarele direcţii principale:

sistemul de construcţii cu destinaţie locativă şi de producere din luncile cursurilor de apă;

starea albiilor cursurilor de apă;

influenţa construcţiilor rutiere de evacuare a apei;

evaluarea stării tehnice a iazurilor existente;

evaluarea stării tehnice a construcţiilor de protecţie existente;

evaluarea influenţei factorilor antropogeni asupra producerii scurgerilor torenţiale;

evaluarea influenţei altor tipuri de comunicaţii terestre şi subterane ale gospodăriei comunale;

rolul factorilor naturali la formarea situaţiei provocate de viitură;

rolul organelor administraţiei publice locale în procesul protecţiei localităţilor împotriva inundaţiilor.

Rezultatele cercetărilor, precum şi calculele hidrologice şi hidraulice, îndeplinite pentru toate bazinele cursurilor de apă, analiza consecinţelor situaţiei provocate în genere de viituri şi mai cu seamă a acelora din anii 1991 şi 1994 au permis de a determina cauzele inundării, care pot fi grupate în două categorii principale:

factorii naturali (climaterici, hidrologici, topografici, pedologici, vegetativi, morfologici etc);

factorii antropogeni ce ţin de activitatea de gospodărire a omului, care adeseori pot fi imprevizibili şi care pot influenţa asupra proceselor de inundare.

Inundarea localităţilor poate fi provocată de:

scurgerile tranzitorii ce se formează pe cursurile locale ori principale care intersectează localitatea;

scurgerile tranzitorii şi de pe versanţi;

scurgerile de pe versanţi ce se formează nemijlocit pe teritoriile şi versanţii din preajma localităţilor;

unda de rupere cauzată de distrugerea barajelor şi descărcătoarelor la iazurile amplasate mai sus.

În fiecare caz concret situaţia provocată de viitură poate să se agraveze sau să se amelioreze în funcţie de îmbinarea diverşilor factori naturali şi antropogeni şi de gradul de influenţă a omului asupra proceselor naturale.

5. ARGUMENTAREA NECESITĂŢII PROTECŢIEI LOCALITĂŢILOR

ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR

Necesitatea protecţiei localităţilor împotriva inundaţiilor este condiţionată de:

Amploarea impactului:

în zona supusă pericolului inundaţiilor sînt amplasate 659 localităţi, ceea ce constituie mai mult de 40% din numărul total pe republică. În unele judeţe acest număr constituie 70-80%.

În aceste localităţi sînt supuse inundaţiilor mai mult de 32 mii de case de locuit şi clădiri de producere, precum şi un şir de comunicaţii rutiere, de suprafaţă şi subterane.

În zona supusă pericolului inundaţiilor locuiesc mai mult de 103 mii persoane.

Factorii naturali specifici:

condiţiile naturale sînt factorii principali care provoacă viituri torenţiale;

viituri provocate de precipitaţii torenţiale.

Ansamblurile de construcţii existente, amplasate în luncile cursurilor de apă şi văi, în viitorul cel mai apropiat nu se vor schimba substanţial şi nu vor dispărea.

Factorii sociali:

protecţia localităţilor şi populaţiei împotriva pericolului inundaţiilor trebuie să devină o sarcină prioritară şi una din condiţiile obligatorii pentru dezvoltarea social-economică a republicii;

omul, ca vieţuitor al mediului, are dreptul la protecţie în aspectul acestei probleme.

Riscul admisibil:

în unele ţări politica asigurării securităţii populaţiei contra inundaţiilor se bazează pe concepţia riscului admisibil 10^-6 (decesul unei persoane la 1 mil. de locuitori). În timpul viiturilor din anii 1991 şi 1994 în bazinele rîurilor Răut, Calmaţui şi Lăpuşna şi-au pierdut viaţa, respectiv, 21 şi 29 persoane, fapt care depăşeşte riscul admisibil de 5-7 ori.

Factorii economici:

costul de bilanţ existent al caselor de locuit şi construcţiilor protejate de inundaţii constituie 2790 mil.lei (conform situaţiei de la 1 ianuarie 1998).

Pagubele medii anuale cauzate de viituri pe care le suportă statul constituie de la 144,5 pînă la 204,4 mil.lei, pe cînd investiţiile anuale planificate în construcţie constituie pînă la 60 mil.lei.

Sporirea siguranţei la protecţia terenurilor deja îndiguite şi protecţia altor terenuri nou îndiguite va permite de a evita pagubele pricinuite de viituri în mărime de:

la terenurile deja îndiguite – pînă la 620 mil.lei pe an;

la terenurile nou îndiguite – pînă la 95,4 mil.lei pe an;

la loturile de pe lîngă casă – pînă la 148,5 mil.lei pe an.

Pentru valoarea cheltuielilor privind realizarea măsurilor de protecţie care cifrează la 1020 mil.lei coeficientul eficienţei economice a acestora constituie în ansamblu pe republică 0,185 (normativul fiind 0,07-0,12), iar termenul de recuperare 5,4 ani (normativul fiind 8-14 ani).

Reducerea cheltuielilor necesare pentru tratarea unei persoane poate constitui pînă la 1566 lei pe an.

Costul scoaterii convenţionale a obiectelor din zona inundabilă poate alcătui circa 4228 mil.lei.

Sarcini cu caracter organizatoric:

lucrul preventiv privind protecţia localităţilor împotriva inundaţiilor;

sporirea nivelului de responsabilitate a autorităţilor administraţiei publice locale privind controlul asupra valorificării sub ansambluri de construcţii noi pe terenurile supuse pericolului inundaţiilor.

6. STRATEGIA ŞI METODICA SOLUŢIONĂRII PROBLEMEI PROTECŢIEI

LOCALITĂŢILOR ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR

Problemele ce ţin de protecţia localităţilor de viituri torenţiale se soluţionează în funcţie de cerinţele generale stipulate în punctul 8.6 al Normelor şi Regulilor de Proiectare a Construcţiilor 2.07.01-89, conform cărora măsurile tehnice trebuie să asigure protecţia localităţilor contra posibilelor inundaţii provocate de precipitaţii torenţiale cu probabilitatea de depăşire de 1%.

Strategia abordată la soluţionarea problemelor:

determinarea precipitaţiilor torenţiale cu probabilitatea de depăşire de 0,5%, 1,0%, 5%, 10% în baza precipitaţiilor maxime înregistrate de posturile meteo şi trasarea pe hărţi cu scara 1:500000 a izoliniilor precipitaţiilor torenţiale cu probabilitatea de depăşire respectivă pe întreg teritoriul republicii;

evaluarea gradului de inundare a localităţilor şi soluţionarea problemelor privind protecţia lor după principiul bazinier. În acest scop pe teritoriul republicii au fost evidenţiate 33 bazine ale cursurilor de apă.

Direcţiile metodologice

La baza soluţionării problemei se află următoarele direcţii metodologice:

determinarea orizonturilor teoretice maxime ale viiturilor în localităţi, folosind profilurile longitudinale şi transversale;

determinarea zonelor inundabile;

elaborarea variantelor măsurilor de protecţie şi selectarea celei mai optimale variante recomandate, în baza calculelor tehnico-economice pentru fiecare localitate.

Pentru o abordare şi comparare unică s-au examinat cinci variante de bază;

pentru iazurile cu un grad de pericol sporit, amplasate mai sus de localităţi, au fost efectuate calcule ale undei de rupere în caz de distrugere a barajelor şi de determinare a zonelor inundabile.

7. MĂSURI RECOMANDATE DE PROTECŢIE ANTIVIITURĂ

Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor, existente în practica mondială, pot fi grupate în:

măsuri de prevenire;

măsuri de adaptare;

măsuri tehnice antiviitură.

Primele două măsuri (de prevenire şi adaptare) pot fi referite la măsurile de protecţie care trebuie să se ia în considerare şi să se execute permanent şi de către toţi. Realizarea lor în volum deplin şi calitativ reduce substanţial prejudiciile materiale şi sociale în cazul apariţiei situaţiei cu pericol de viitură, totodată, reduce volumele şi costul măsurilor tehnico-inginereşti de protecţie.

Reieşind din analiza măsurilor de protecţie antiviitură din anii precedenţi, evaluarea şi clasificarea cauzelor posibile ce pot provoca inundaţii, experienţa altor ţări în ceea ce priveşte protecţia contra inundaţiilor şi în baza calculelor hidrogeologice, hidraulice efectuate, materialelor grafice necesare şi luînd în considerare cerinţele actelor normative a fost determinat complexul construcţiilor hidrotehnice tehnico-inginereşti pentru fiecare bazin al cursului de apă şi pentru fiecare localitate care necesită protecţie împotriva inundaţiilor. Lista construcţiilor şi rolul lor funcţional sînt expuse în tabelul de mai jos.

În baza analizei şi generalizării studiilor tehnico-inginereşti îndeplinite în cadrul bazinelor cursurilor de apă s-a stabilit că realizînd întreg complexul de măsuri hidrotehnice de protecţie a mediului preconizat în Schemă în ansamblu pe republică vor fi soluţionate următoarele probleme de ordin general:

Protecţia împotriva inundaţiilor:

Pentru realizarea acestor soluţii este necesar de a îndeplini următoarele volume de lucrări (vezi tabelul de mai jos).

Lacurile de acumulare şi iazurile antiviitură joacă un rol important şi eficient în procesul de protecţie a teritoriilor şi localităţilor împotriva inundaţiilor. În practica mondială acestea au o răspîndire largă. În republica noastră lacurile de acumulare existente pe rîurile Nistru, Prut, Botna, Bîc etc. au o mare importanţă pentru soluţionarea problemei protecţiei contra inundaţiilor.

Exploatînd corect aceste construcţii de protecţie este posibilă regularizarea debitelor de viitură şi reducerea lor în proporţii mari.

În legătură cu aceasta se reduc brusc volumele lucrărilor privind curăţarea albiilor cursurilor de apă, reconstrucţia podurilor în zonele inundabile ale localităţilor.

În acest context drept exemplu pozitiv pot servi măsurile de protecţie prevăzute de Schemă pentru rîul Răut. Datorită celor 38 lacuri de acumulare şi antiviitură prevăzute în bazinul acestuia debitele teoretice ale viiturii se vor reduce în cursul inferior de la 710 pînă la 428 m³/sec, fapt care permite de a proteja multe localităţi amplasate în lunca r.Răut, inclusiv mun.Bălţi.

În genere pentru soluţionarea problemei protecţiei localităţilor în ansamblu pe republică se prevede construcţia, reconstrucţia lacurilor de acumulare şi iazurilor, precum şi transformarea a 457 din ele în iazuri antiviitură, din care 177 cu un volum de apă mai mare de 1 mil.m³.

8. MĂSURILE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Schema, incluzînd compartimentul "Măsurile de protecţie a mediului" este elaborată în deplină conformitate cu cerinţele actelor legislative şi documentelor normative în vigoare, inclusiv:

Legea privind protecţia mediului înconjurător;

Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;

Legea regnului animal;

Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător;

Codul funciar;

Codul subsolului;

Codul apelor;

Codul silvic;

alte acte legislative şi normative.

Măsurile de protecţie a mediului sînt elaborate în volum deplin absolut pentru toate bazinele cursurilor de apă, precum şi în ansamblu pe republică.

Măsurile de protecţie a mediului au fost elaborate în complex cu măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor. Este prevăzut şi un complex de măsuri şi construcţii hidrotehnice: curăţarea albiilor cursurilor de apă; construirea iazurilor antiviitură; reconstrucţia şi transformarea iazurilor existente în iazuri cu statut antiviitură; construirea canalelor şi digurilor de captare a apelor de suprafaţă; construcţia digurilor noi şi reconstrucţia celor existente; protecţia împotriva inundaţiilor a surselor de asigurare cu apă şi canalizare.

Măsurile de protecţie a mediului au fost elaborate în următoarele compartimente:

Protecţia solului

În scopul protecţiei şi folosirii raţionale a solului în Schemă este preconizată decopertarea selectivă a straturilor de sol fertil şi potenţial-fertil pe parcursul efectuării construirii a tuturor genurilor de construcţii hidrotehnice şi lucrărilor de terasament, folosirea ulterioară sau depozitarea în halde separate în scopul utilizării acestui sol pentru îmbunătăţiri funciare prin aport de pămînt a terenurilor erodate, recultivarea carierelor etc.

În Schemă sînt elaborate măsuri concrete cu privire la utilizarea volumelor de pămînt apărute în urma efectuării lucrărilor de curăţare a albiilor rîurilor şi cursurilor de apă locale, la lichidarea barajelor iazurilor, digurilor şi altor construcţii existente.

Protecţia subsolului

Pe teritoriul Republicii Moldova au fost descoperite un şir de zăcăminte de minereuri utile.

În calitate de materiale de construcţie sînt răspîndite pe larg calcaruri neogene (piatră de construcţie, piatră spartă, pietriş şi materie primă pentru producerea cimentului).

Zăcămintele de nisip de construcţii şi nisip-pietriş-prundiş sînt răspîndite în depozitele aluviale ale Nistrului, Prutului şi afluenţilor lor.

Majoritatea covîrşitoare a acestor zăcăminte se află în afara zonelor de influenţă a construcţiilor de protecţie antiviitură prevăzute în Schemă.

Protecţia apelor de suprafaţă

Pentru protecţia apelor de suprafaţă contra poluării şi îmbunătăţirii calităţii lor în Schemă se acordă o atenţie deosebită plantării perdelelor forestiere şi fîşiilor de înierbare de-a lungul rîurilor şi cursurilor de apă locale, malurilor iazurilor şi bazinelor de apă, precum şi problemei localizării surselor de poluare.

Protecţia apelor subterane

Complexul de măsuri de protecţie a mediului şi construcţiilor hidrotehnice va fi orientat spre neadmiterea inundaţiilor teritoriilor, captarea apelor de viitură, fapt care va ameliora situaţia şi nu va contribui la ridicarea nivelului apelor freatice şi la poluarea lor.

Protecţia florei şi faunei

Caracteristica detaliată a regnului vegetal şi animal este prezentată în memoriile explicative pentru fiecare bazin al rîurilor. În prezentul compartiment se menţionează că realizarea complexului de măsuri privind protecţia mediului, măsurilor antiviitură, precum şi edificarea construcţiilor hidrotehnice nu vor influenţa negativ asupra regnului vegetal şi animal.

Protecţia landşafturilor, monumentelor naturii

şi monumentelor arheologice

În Republica Moldova sînt înregistrate în total 491 obiecte şi complexe naturale, inclusiv 330 rezervaţii şi 161 teritorii recomandate pentru rezervaţie.

Toate monumentele naturii, landşafturile naturale, monumentele geologice, paleontologice şi arheologice, parcurile, arborii seculari se află în afara zonelor de influenţă a măsurilor contra inundaţiilor menţionate în Schemă.

Protecţia resurselor piscicole

Pe parcursul efectuării cercetărilor a fost studiată starea actuală a diversităţii ihtiofaunei, precum şi sectoarele de migraţie zonală. Cercetările au fost efectuate în trei bazine principale: bazinul rîului Nistru, bazinul rîului Prut şi un sector al bazinului Mării Negre.

Se consideră că realizarea complexului de măsuri şi construcţii hidrotehnice de protecţie a localităţilor contra inundaţiilor în fond nu va influenţa negativ asupra formării resurselor piscicole. Totodată, curăţarea albiilor cursurilor de apă, localizarea şi lichidarea surselor de poluare a rîurilor şi rezervoarelor de apă va ameliora esenţial condiţiile de trai şi de reproducere a peştilor.

Influenţa măsurilor contra inundaţiilor asupra

mediului de vieţuire a populaţiei

Omul, ca vieţuitor al mediului, de asemenea are dreptul la protecţia sa în aspectul acestei probleme. Măsurile antiviitură şi construcţiile hidrotehnice prevăzute de Schemă vor contribui la ameliorarea considerabilă a condiţiilor de vieţuire a populaţiei, vor reduce pagubele morale ale populaţiei ce vieţuieşte în aceste teritorii şi vor îmbunătăţi starea sănătăţii lor. Costul total al măsurilor de protecţie a mediului conform Schemei constituie 71,4 mil.lei sau circa 7% din costul total pentru realizarea măsurilor de protecţie (1020 mil.lei).

9. VALOAREA DE DEVIZ A MĂSURILOR DE PROTECŢIE ANTIVIITURĂ

Valoarea de deviz a măsurilor de protecţie antiviitură prevăzute de Schemă este determinată folosind toate documentele normative şi materialele fundamentale necesare.

În baza indicatorilor compleţi ai volumelor de lucrări, proiectelor analogice şi proiectelor tip au fost elaborate preţurile pentru toate tipurile măsurilor de protecţie şi construcţii antiviitură conform preţurilor anilor 1984 şi 1991 din Catalogul preţurilor măsurilor de protecţie contra inundaţiilor.

Pentru recalcularea valorii de deviz a lucrărilor la preţurile anului 1984 în preţurile anului 1991 a fost acceptat coeficientul 1,63, iar la preţurile anului 1991 în preţurile de la 1 ianuarie 1998 – 4,5.

În devizele pe obiecte s-au luat în considerare cheltuielile suplimentare în mărime de 20% din costul lucrărilor pentru clădiri şi construcţii provizorii, alte lucrări şi cheltuieli, rezerva mijloacelor pentru lucrări şi cheltuieli neprevăzute.

Investiţiile capitale directe constituie 848 mil.lei (conform preţurilor de la 1 ianuarie 1998).

Costul lucrărilor luînd în considerare cheltuielile devizului general constituie 1020 mil.lei.

Valoarea de deviz a principalelor tipuri de lucrări se repartizează în felul următor:

lucrări hidrotehnice de terasamente de protecţie (13,8 mil.m³) – 526,0 mil.lei, (51,5% din costul general);

lucrări hidrotehnice construcţie-montaj – 256,6 mil.lei (25,2%);

lucrări construcţie-montaj drumuri şi poduri – 166,0 mil.lei (16,3%);

măsuri de protecţie a mediului – 71,4 mil.lei (7%).

Sînt determinate, de asemenea, necesarul de materiale şi mecanisme principale de construcţie pentru realizarea măsurilor de protecţie.

10. EFICIENŢA ECONOMICĂ A MĂSURILOR DE PROTECŢIE

Prejudiciul mediu multianual a fost determinat în baza analizei prejudiciului real cauzat de inundaţii, costul de bilanţ al clădirilor, ţinînd cont de inundarea lor provocată de viituri, cu probabilitatea de la 50 pînă la 1%.

Prejudiciul s-a referit la o casă convenţională, atribuindui-se şi pagubele cauzate şi altor construcţii şi comunicaţii. Totodată, au fost luate în considerare prejudiciile directe, indirecte şi social-economice.

Cheltuielile de exploatare ce ţin de realizarea măsurilor de protecţie au fost determinate reieşind din necesarul de mecanisme şi specialişti.

Investiţiile capitale necesare pentru realizarea măsurilor de protecţie sînt compuse din cheltuieli pentru edificarea construcţiilor de protecţie contra inundaţiilor şi cheltuieli pentru realizarea măsurilor de protecţie ale mediului înconjurător.

Conform metodicii adoptate privind determinarea eficienţei economice şi în baza datelor iniţiale a fost calculat termenul de recuperare a cheltuielilor în vederea realizării măsurilor de protecţie pentru fiecare localitate şi în ansamblu pe republică.

În calitate de normativ al eficienţei economice a fost adoptat coeficientul pentru obiectele cu destinaţie agricolă şi de protecţie a mediului înconjurător – de la 0,07 pînă la 0,12.

Termenul de recuperare a măsurilor de protecţie în genere pe republică constituie 5,4 ani.

11. ETAPELE DE REALIZARE A MĂSURILOR DE PROTECŢIE

ŞI MIJLOACELE DE FINANŢARE

La baza determinării etapelor de realizare şi investiţiilor capitale pentru fiecare din ele se află următoarele principii generale de abordare:

valoarea de deviz generală a investiţiilor capitale;

starea social-economică actuală a republicii;

distribuirea valorii măsurilor de protecţie luînd în considerare eficienţa economică pentru fiecare obiect din fiecare judeţ;

repartizarea valorii măsurilor de protecţie luînd în considerare eficienţa lor medie economică în ansamblu pe judeţ;

repartizarea valorii măsurilor de protecţie a localităţilor în funcţie de inundarea lor cu viituri ce au diferite probabilităţi de depăşire.

Valoarea sumară a măsurilor de protecţie conform diverselor criterii de evaluare este prezentată în următorul tabel:

În baza principiilor generale de abordare a problemelor la elaborarea Schemei şi evaluarea economică a măsurilor de protecţie în fiecare localitate, judeţ, precum şi a lucrărilor grafoanalitice, luînd în considerare factorii naturali care influenţează şi alte probleme nesoluţionate în republică se propune de a adopta un termen general de realizare de 25 de ani divizat în cinci etape, conform tabelului:

Realizarea măsurilor de protecţie din etapa V (anii 2020-2025) în mărime de pînă la 300 mil.lei, în funcţie de schimbările situaţiei economice în ţară îşi poate pierde actualitatea. Luînd în considerare acest fapt valoarea măsurilor de protecţie în ansamblu pe republică se poate reduce pînă la 720 mil.lei şi va corespunde valorii protecţiei localităţilor (obiectelor) cu termenul de recuperare pînă la 12 ani, amplasate în cea mai mare parte în zone expuse inundaţiilor cu viituri cu probabilitatea de depăşire de la 50% pînă la 1,0%.

Ţinînd cont de factorii de evaluare şi alţi factori a fost determinată lista obiectivelor care urmează a fi realizate. Prima etapă include 14 obiective în sumă de 112,5 mil.lei. Valoarea totală a obiectivelor incluse în etapele I şi II (26) se cifrează la 270 mil.lei. Obiectivele de importanţă bazinieră şi regională au o valoare de 618,3 mil.lei.

12. RAIONAREA TERITORIULUI REPUBLICII ÎN BAZA GRADULUI

DE INFLUENŢĂ A PRECIPITAŢIILOR TORENŢIALE

Raionarea teritoriului republicii în baza indicatorilor de evacuare şi urmărilor cauzate de precipitaţiile torenţiale a fost efectuată în baza a mai mult de 20 de indicatori naturali şi climaterici, prejudiciile cauzate economiei naţionale, consecinţele viiturilor provocate de ploile torenţiale, indicatorii economici etc.

Raionarea teritoriului republicii permite de a determina priorităţile realizării măsurilor de protecţie care pot fi corectate avînd în vedere situaţia natural-climaterică şi economică.

13. PROPUNERI CU PRIVIRE LA REALIZAREA MĂSURILOR DE EXPLOATARE

A CONSTRUCŢIILOR DE PROTECŢIE ANTIVIITURĂ

În prezent exploatarea obiectelor gospodăriei apelor este efectuată de 20 asociaţii interraionale de producţie, reparaţie şi exploatare subordonate Agenţiei “Apele Moldovei”. Sfera lor de acţiune şi de deservire tehnică este organizată pe principii teritoriale.

Ţinînd cont de specificul exploatării construcţiilor de protecţie antiviitură, precum şi de necesitatea de a le examina în ansamblul complexului construcţiilor bazinului cursului de apă, se propune de a crea în perspectivă o structură a serviciului tehnico-ingineresc-bazinier de exploatare, care va purta întreaga responsabilitate pentru bazinul unui rîu luat aparte – de la izvoare pînă la gura lui, ori pe sectoare aparte (rîurile Nistru şi Prut), care au condiţii specifice, ţinînd cont de nodurile hidrotehnice existente pe aceste rîuri.

Volumele de lucrări reparaţie-restabilire proiectate ce ţin de exploatarea complexului de măsuri de protecţie pentru anul în care s-a planificat realizarea deplină a măsurilor propuse de Schemă vor creşte de la 2,7 pînă la 50,85 mil.lei pe an.

14. INTEGRAREA SCHEMEI ÎN SISTEMUL DE PLANIFICARE

ŞI PROIECTARE A TERITORIULUI

În procesul de planificare social-economică şi proiectare urbanistică sînt posibile două căi de soluţionare a problemelor securităţii protecţiei localităţilor, care pot fi aplicate separat ori în mod combinat.

Prima cale se bazează pe conceptul necesităţii şi posibilităţii de asigurare a securităţii depline a localităţii împotriva calamităţilor naturale pe calea realizării tuturor cerinţelor normative privind planificarea localităţii.

A doua cale se bazează pe aşa-numitul "concept al riscurilor". Esenţa lui constă în faptul că la fazele de planificare şi proiectare trebuie de evidenţiat cu cel mai înalt grad de veridicitate cauzele reale şi posibile ale fenomenelor negative (catastrofelor). Aceasta permite de a stabili priorităţile şi de a concentra resursele la soluţionarea problemelor cheie. Una din caracteristicile, bazată pe calcule, este zonarea teritoriului conform pericolului potenţial de inundaţii. Schema, elaborată în baza cercetărilor şi calculelor hidrologice şi hidraulice detaliate, efectuate în aşezările din toate judeţele republicii, în urma cărui fapt au fost evidenţiate localităţile amplasate în zonele supuse pericolului inundaţiilor şi stabiliţi factorii ce pot provoca ori spori pericolul, prezintă un preţios material informaţional-analitic care poate fi utilizat la elaborarea programelor şi prognozelor privind dezvoltarea social-economică a teritoriilor, planurilor de amenajare a teritoriului republicii şi planurilor republicane şi zonale urbanistice detaliate, precum şi în procesul de administrare a localităţilor.

Materialele Schemei vor servi, în primul rînd, în calitate de informaţie iniţială pentru analiza urbanistică a sistemelor teritoriale, la elaborarea complexului de măsuri privind amenajarea inginerească a teritoriului şi a unui şir întreg de alţi componenţi ai documentaţiei de urbanism şi, în al doilea rînd, în calitate de material documentar pentru proiecte în baza căruia va fi posibil de a stabili zonele restricţiilor de sistematizare şi de a formula un şir de cerinţe ale regulamentelor urbanistice locale.

Conform Schemei în zonele supuse potenţial inundaţiilor sînt amplasate 659 localităţi. Analiza efectuată demonstrează că majoritatea localităţilor dispun de planuri generale, elaborate pînă în anii 70. Evaluarea stării documentaţiei de sistematizare efectuată în perioada elaborării Schemei demonstrează că majoritatea planurilor generale nu numai că nu corespund cerinţelor actuale în ceea ce priveşte componenţa lor şi statutul juridic, dar s-au şi învechit din punct de vedere al măsurilor de sistematizare propuse.

Planurile generale pentru 137 de localităţi pot fi corectate, iar pentru 522 de localităţi este necesar de a elabora o nouă documentaţie urbanistică.

Unul din factorii principali care trebuie luat în considerare la corectarea şi elaborarea planurilor generale de amenajare a localităţilor este gradul şi cauzele care provoacă inundaţiile, reflectate în volum deplin în Schemă pentru fiecare localitate.

15. CONCLUZII ŞI PROPUNERI PRIVIND MECANISMUL

DE REALIZARE A SCHEMEI

Cauzele principale ce pot provoca viituri cu consecinţe negative

Viiturile ce pot prezenta pericol sînt provocate atît de factori obiectivi cît şi subiectivi.

Factori obiectivi care provoacă viituri, sînt: intensitatea precipitaţiilor torenţiale, dezmembrarea orizontală şi verticală a reliefului, morfologia şi construcţia geologică şi pedologică a văilor rîurilor, care au provocat şi vor mai provoca viituri pe întreg teritoriul republicii.

Principalii factori subiectivi care sporesc pericolul viiturilor, sînt:

a) amplasarea tradiţională a localităţilor de-a lungul cursurilor de apă şi amenajarea lor în luncile rîurilor fără a se lua în considerare posibilitatea inundării în urma viiturilor.

Amplasarea ansamblului de construcţii pe terenurile de luncă mai continuă şi pînă în prezent, iar organele administraţiei publice locale nu desfăşoară o activitate de lămurire în masă privind excluderea acesteia. Un control competent din partea lor lipseşte;

b) înrăutăţirea bruscă a stării tehnice a obiectelor mari de protecţie din cauza reducerii finanţării, fapt care în viitor va spori pericolul inundaţiilor de mari proporţii în zonele lor de influenţă;

c) starea tehnică insuficientă a iazurilor existente, numărul cărora oscilează în limitele 2500-3000. Majoritatea din ele au fost construite fără documentaţie de proiect şi deviz. Termenul de exploatare a multora din ele demult a expirat. Situaţia se complică şi de faptul că acestea în prezent sînt practic ale nimănui, lipsesc fişele tehnice. Nimeni nu poartă răspundere de starea lor tehnică.

După cum au arătat viiturile ce s-au produs în bazinele rîurilor Răut şi Ciorna în anul 1991 şi pe cursurile de apă Calmaţui şi Lăpuşna în anul 1994, consecinţele grave au fost condiţionate, de regulă, de distrugerea barajelor şi deversoarelor la iazurile existente. Iazurile distruse şi în prezent se restabilesc fără un sistem şi control bine determinat (în preajma satelor Calmaţui, Lăpuşna, Cucuruzeni etc.), fără avizul serviciilor de stat pentru gospodărirea resurselor acvatice şi Institutului "Acvaproiect";

d) lipsa prognozelor în vederea producerii viiturilor fluviale, în afară de bazinele rîurilor Nistru şi Prut. Este necesar de a extinde reţeaua hidrometrică, mai cu seamă pe rîurile mici;

e) proiectarea şi edificarea construcţiilor de evacuare a apelor în reţeaua rutieră în limitele localităţilor se efectuează fără a se lua în considerare influenţa lor posibilă asupra inundaţiilor;

f) lipsa pe cursurile de apă din republică a iazurilor şi lacurilor de acumulare antiviitură cu destinaţie specială;

g) lipsa albiilor la cursurile de apă ori înnămolirea celor curăţate anterior (Răut, Ichel, Bîc, Botna, Cogîlnic, Ialpug, Cahul etc.);

h) lipsa unei colaborări între instituţiile de proiectare "Acvaproiect", "Urbanproiect", "Ruralproiect" şi Institutul pentru Proiectări Drumuri Auto în scopul elaborării în comun a planurilor generale complexe de ridicare a construcţiilor în localităţi, luîndu-se în considerare şi măsurile de protecţie contra inundaţiilor.

În procesul de planificare a construcţiilor în localităţi urmează a se lua în considerare posibilitatea inundării lor şi cu scurgeri de apă de pe versanţi, care se produc pe versanţii din preajma localităţilor.

Obiecte amplasate în zona inundării posibile şi principalele măsuri de protecţie

În urma cercetărilor pe teren, analizei şi sistematizării eventualelor cauze ale inundaţiilor, calculelor cotelor nivelelor de viitură, efectuate în cadrul Schemei, s-a stabilit că în zonele supuse pericolului inundaţiilor se află:

659 localităţi;

peste 32 mii case de locuit şi construcţii, în care locuiesc peste 103 mii persoane.

Luînd în considerare experienţa proiectării şi realizării măsurilor de protecţie atît în republică, cît şi în alte ţări, în Schemă se propun următoarele măsuri tehnico-inginereşti:

construirea noilor iazuri şi lacuri de acumulare de protecţie (293), trecerea iazurilor existente în numărul celor cu statut de iaz antiviitură, reconstruindu-le (94), reconstruirea iazurilor periculoase (70);

curăţarea albiilor cursurilor de apă şi amenajarea reţelei de evacuare (999 km);

reconstrucţia digurilor de protecţie existente în scopul sporirii siguranţei de protecţie a terenurilor şi localităţilor îndiguite anterior (281,66 km);

construirea noilor diguri pentru protecţia localităţilor şi obiectelor locale (324,85 km);

construirea şi reconstruirea podurilor şi pasajelor tubulare (1361);

strămutarea şi localizarea surselor posibile de poluare (165);

protecţia surselor de apă potabilă contra inundaţiilor (189).

În afară de aceasta se prevede protejarea contra inundaţiilor a terenurilor de luncă – 18,06 mii ha, noilor sectoare de pe lîngă casă – 5,9 mii ha, sporirea gradului de siguranţă privind protecţia terenurilor îndiguite anterior, cu o suprafaţă de 48,6 mii ha.

Scopul principal al studiului a fost determinarea cauzelor ce provoacă inundarea localităţilor, estimarea situaţiei, argumentarea principalelor măsuri de protecţie, evaluarea costului şi aprecierea eficacităţii lor economice, precum şi fundamentarea etapelor de realizare şi a surselor eventuale de finanţare a acestor măsuri.

Drept bază a aprecierii riscurilor eventuale ale inundaţiei localităţilor serveşte principiul bazinier, care, relfectînd caracteristica morfologo-geografică a Moldovei, corespunde particularităţilor habitatului existent.

În scopul evaluării situaţiei existente privind riscurile de inundaţie, Institutul de Proiectare a Sistemelor de Gospodărire a Apelor "Acvaproiect" a cercetat localităţile pe întreg teritoriul republicii (cu excepţia localităţilor amplasate în stînga Nistrului) şi a stabilit că 659 localităţi sau mai mult de 43% (dintr-un număr total de 1533 localităţi), cînt amplasate în zone cu risc sporit de inundaţie, iar în unele judeţe acest indice constituie 70-80%.

Studiul daunelor cauzate de inundaţii a reliefat zonele de risc, acestea fiind ale rîurilor şi cursurilor de apă mici. Dauna totală medie, cauzată de inundaţii însumează anual cca 144,5-204,4 mil.lei, dintre care 81 la sută se atribuie rîurilor mici.

Factorul-cheie în aprecierea costului măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor îl constituie nivelul de protejare a localităţii, care în cazul dat a fost stabilit în baza normelor şi regulilor în vigoare din domeniul construcţiilor, conform cărora măsurile tehnice trebuie să asigure protecţia localităţilor contra eventualelor inundaţii, ce pot fi provocate de precipitaţii torenţiale cu probabilitatea de depăşire de 1%.

Estimarea costului total al Schemei este de 1020 mil.lei (în preţurile anului 1998).

Măsurile de protecţie preconizate în Schemă se divizează în trei grupe:

a) obiecte simple cu termenul de recuperare a investiţiilor capitale de pînă la 4 ani, care protejează, de regulă, o localitate. Valoarea lor totală constituie cca 191 mil.lei sau 19% din valoarea totală;

b) obiecte de importanţă bazinieră sau interjudeţeană, care protejează mai multe localităţi în bazinul unui anumit curs de apă. Valoarea lor constituie 618 mil.lei sau 60% din costul total al Schemei;

c) obiecte amplasate în hotarele municipiilor sau primăriilor ce protejează localităţile numai din zona lor administrativă. Valoarea acestora constituie 211 mil.lei sau 21% din total.

Coeficientul eficienţei economice a măsurilor prevăzute va constitui, în ansamblu pe republică, 0,19, adică termenul mediu de recuperare a investiţiilor capitale va fi de 5,4 ani, ceea ce este cu mult mai mic decît termenul prevăzut de normele în vigoare (8-14 ani).

În multe ţări există mecanismul de administrare a zonelor cu risc sporit al inundaţiilor, în care se prevede că beneficiarului care intenţionează să valorifice terenul din această zonă i se eliberează certificatul cu specificarea condiţiilor şi cerinţelor respective. În baza acestui certificat se elaborează documentaţia de proiect şi deviz, după ce, pentru viitoarele construcţii, se eliberează poliţa de asigurare şi se calculează impozitul.

Promovarea acestui mecanism de reglementare a activităţii în zonele riscante va permite de a compensa pînă la 15% din cheltuielile capitale necesare pentru realizarea Schemei, se va modifica şi se va îmbunătăţi în viitor situaţia social-economică din zonele cu risc sporit de inundaţii.

Pe viitor Schema va servi drept document de bază la:

realizarea măsurilor de protecţie la nivelul primăriilor, judeţelor, precum şi în ansamblu a bazinelor cursurilor de apă;

reexaminarea planurilor de amenajare a localităţilor, ţinînd cont de riscuri de inundaţie;

controlul asupra amenajării comunicaţiilor de suprafaţă şi subterane, precum şi a unor construcţii aparte din cadrul luncilor ce pot spori riscul de inundaţie.

Recomandări principale privind mecanismul de realizare

a propunerilor incluse în Schemă

1. Familiarizarea organelor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a populaţiei cu materialele Schemei în scopul iniţierii acestora în ceea ce priveşte cauzele apariţiei problemei respective şi căile principale de realizare a ei.

2. Marcarea pe teren în fiecare localitate a zonelor supuse inundaţiilor.

3. Interzicerea construcţiei caselor de locuit şi construcţiilor de producere în zonele inundabile.

4. Elaborarea actelor legislative şi normative în domeniul gospodăriei apelor, inclusiv celor ce ţin de protecţia localităţilor republicii contra inundaţiilor, precum şi operarea, în caz de necesitate, a modificărilor şi completărilor în actele legislative şi normative în vigoare care reglementează relaţiile în domeniul respectiv.

5. Crearea, în baza structurilor existente, a unui serviciu unic în vederea finanţării, proiectării, construcţiei, exploatării construcţiilor de gospodărire a apelor şi de protecţie, la propunerile Agenţiei “Apele Moldovei” şi Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale.

6. Construcţiile de protecţie existente şi cele nou construite trebuie să fie transmise la balanţa:

construcţiile complicate, de importanţă interbazinieră şi regională – asociaţiilor interraionale de producere, reparaţie şi exploatare;

construcţiile de importanţă locală – organelor administraţiei publice locale, întreprinderilor, persoanelor fizice. Exploatarea tehnică, supravegherea şi evaluarea stării tehnice a acestor construcţii va fi efectuată de asociaţiile interraionale de producere, reparaţie şi exploatare, transmiţînd actele respective Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale.

7. Exploatarea complexului construcţiilor de protecţie trebuie să se efectueze conform principiului bazinier.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.1030 din 13 octombrie 2000

Măsurile primordiale de realizare a Schemei de protecţie a localităţilor

din Republica Moldova împotriva inundaţiilor (anii 2000-2005)