1066/12.12.2017 Hotărîre pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.939 din 4 august 2008

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru modificarea şi completarea

Hotărîrii Guvernului nr. 939 din 4 august 2008

nr. 1066  din  12.12.2017

 (în vigoare 22.12.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441-450 art. 1216 din 22.12.2017

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Hotărîrea Guvernului nr.939 din 4 august 2008 “Pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.154-156, art.950), cu modificările ulterioare se modifică şi se completează după cum urmează:

1) în partea dispozitivă a hotărîrii, textul “(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art.153)” se substituie cu textul “(republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.125-129, art.396)”;

2) Norma sanitar-veterinară:

a) se completează cu un preambul cu următorul cuprins:

“Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare (în continuare – Normă sanitar-veterinară) transpune Directiva 2005/94/CE a Consiliului Europei din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare şi de abrogare a Directivei 92/40/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.010, p.0016 – 0065, Decizia Comisiei Europene nr.2017/263 din 14 februarie 2017 privind măsurile de diminuare a riscurilor, măsurile consolidate de biosecuritate şi sistemele de depistare timpurie în legătură cu riscurile pe care le prezintă păsările sălbatice de transmitere a viruşilor gripei aviare înalt patogene la păsările de curte, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.39, p. 6-17, Decizia Comisiei Europene nr.2006/563/CE din 11 august 2006 privind anumite măsuri de protecţie în legătură cu prezenţa influenţei aviare produse de tulpini înalt patogene de subtip H5N1 la păsările sălbatice din Comunitate şi de abrogare a Deciziei nr.2006/115/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.222, p. 11-19 şi Regulamentul Comisiei Europene nr.616/2009 din 13 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/94/CE a Consiliului în ceea ce priveşte aprobarea compartimentelor de creştere a păsărilor de curte şi a compartimentelor de creştere a altor păsări captive în privinţa gripei aviare, precum şi a unor măsuri suplimentare de biosecuritate preventivă în aceste compartimente, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.181, p. 16-24.”;

b) punctul 1 va avea următorul cuprins:

“1. Prezenta Normă sanitar-veterinară stabileşte măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare la păsări, inclusiv la păsări sălbatice.”;

c) punctul 2 se abrogă;

d) la punctul 3, litera c) se completează în final cu următorul text “ , inclusiv la păsările sălbatice”;

e) punctul 4:

în noţiunea “rase rare de păsări domestice sau alte păsări întreţinute în captivitate, înregistrate oficial”, textul, “Direcţia resurse naturale şi biodiversitate subordonată Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale” se substituie cu textul “Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului”;

se completează cu următoarele noţiuni:

“plan de biosecuritate – complex de măsuri de biosecuritate aplicat la nivel de exploataţie, parte componentă a sistemului comun de gestionare a biosecurităţii în cadrul unui compartiment, care este gestionat de o persoană responsabilă de asigurarea biosecurităţii, în colaborare cu autoritatea competentă;

sistem comun de gestionare a biosecurităţii – norme comune care reglementează funcţionarea unui compartiment, precum şi măsuri generale de biosecuritate puse în aplicare în toate exploataţiile compartimentului potrivit planurilor de biosecuritate;

gestionar al compartimentului – persoană responsabilă de compartiment, care supraveghează toate acţiunile efectuate în compartiment în legătură cu sistemul comun de gestionare a biosecurităţii, în special în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi monitorizare a sistemului respectiv, precum şi a planurilor de biosecuritate ale exploataţiilor de către proprietarii sau deţinătorii păsărilor de curte sau ai altor păsări captive şi care colaborează cu autoritatea competentă;

exploataţie de ieşire – exploataţie din care păsările de curte sau alte păsări captive, puii de o zi ai acestora, ouăle destinate incubaţiei sau ouăle de masă urmează a fi expediate în afara acesteia;

exploataţie furnizoare – exploataţie ale cărei produse sînt destinate unei exploataţii de ieşire sau oricărei alte exploataţii din interiorul unui compartiment;

părţi implicate – gestionari ai compartimentelor, operatorii economici, inclusiv operatorii din sectorul alimentar şi operatorii cu activitate în domeniul hranei pentru animale, proprietarii şi deţinătorii de animale, producătorii farmaceutici sau alte industrii care livrează produse sau furnizează servicii pentru compartiment”;

f) se completează cu punctul 5¹ cu următorul cuprins:

“5¹. Agenţia:

1) se asigură că:

a) toate exploataţiile, compartimentele sînt autorizate în conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară;

b) se efectuează controale oficiale la faţa locului, conform analizei riscurilor privind gripa aviară;

2) deţine informaţia menţionată în anexa nr.7 la prezenta Normă referitoare la:

a) numele gestionarului compartimentului, calificările şi statutul acestuia, datele de contact şi adresa compartimentului;

b) descrierea detaliată a compartimentului;

c) descrierea sistemului comun de gestionare a biosecurităţii şi a planurilor de biosecuritate ale exploataţiilor compartimentului;

d) măsurile, criteriile şi cerinţele specifice pentru supravegherea bolii, în special pentru protecţia şi supravegherea specifică gripei aviare;

3) verifică plenitudinea şi corectitudinea informaţiei actualizate, inclusiv supravegherea, monitorizarea gripei aviare prin prelevarea de probe în termenele stabilite, pornind de la situaţia epidemiologică, şi efectuarea cercetărilor de laborator prezentate de gestionarul compartimentului;

4) întocmeşte şi actualizează lista compartimentelor autorizate;

5) impune aplicarea măsurilor corective în cazul nerespectării prevederilor prezentei Norme sanitar veterinare;

6) în cazul nerespectării prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare directorul general şi directorii generali adjuncţi ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, şefii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor aplică sancţiunile contravenţionale prevăzute în Codul contravenţional al Republicii Moldova.”;

g) se completează cu anexele nr.7 şi nr.8 cu următorul cuprins:

“Anexa nr.7

la Norma sanitar-veterinară

privind măsurile de supraveghere,

control şi combatere a gripei aviare

Criterii şi cerinţe pentru compartimente

Secţiunea 1

Descrierea compartimentului

1. Descrierea compartimentului trebuie:

1) să fie detaliată, bazată pe una sau mai multe hărţi ale compartimentului care indică limitele acestuia, amplasarea precisă a tuturor componentelor sale, inclusiv exploataţiile şi instalaţiile acestora, şi toate unităţile funcţionale aferente, cum ar fi unităţile de prelucrare sau de depozitare a hranei pentru animale şi unităţile de depozitare a altor materiale, şi să includă, în special, informaţii referitoare la elemente de infrastructură şi la contribuţia acestora la o separare epidemiologică între păsările de curte şi alte păsări captive din compartiment şi populaţiile animale cu un statut sanitar distinct, inclusiv:

a) descrierea tipului de activitate şi a produselor provenind din compartiment, inclusiv a capacităţilor totale ale instalaţiilor şi a numărului de păsări de curte sau de alte păsări captive prezente;

b) diagrama care descrie în mod clar toate activităţile desfăşurate în compartiment, responsabilităţile, rolurile şi interrelaţiile tuturor părţilor implicate;

c) descrierea interacţiunilor funcţionale dintre exploataţiile compartimentului, inclusiv planul tuturor instalaţiilor care arată legăturile dintre acestea;

d) descrierea mijloacelor de transport al animalelor şi al produselor de origine animală, a traseelor obişnuite ale acestora şi a locurilor de curăţare şi de staţionare;

2) să conţină informaţii referitoare la situaţia epidemiologică în privinţa gripei aviare şi la factorii de risc, incluzînd următoarele elemente:

a) antecedentele epidemiologice ale exploataţiilor compartimentului, în special statutul lor sanitar, şi orice informaţie referitoare la gripa aviară;

b) deplasările înspre compartiment, dinspre acesta sau în interiorul său (intrări, ieşiri), cum ar fi deplasările de persoane, produse, alte animale, produse de origine animală sau alte produse care vin în contact cu animalele, vehicule de transport, echipamente, hrană pentru animale, apă de consum şi ape uzate;

c) prezenţa altor exploataţii de păsări de curte şi de alte păsări captive în apropierea compartimentului, inclusiv densitatea (precum fermele pentru reproducere sau pentru îngrăşare, gospodăriile, pieţele, centrele de colectare, abatoarele, grădinile zoologice);

d) factorii de mediu prezentînd riscuri, cum ar fi căile navigabile, locurile de repaos şi de întîlnire a animalelor sălbatice (inclusiv rutele de migrare ale păsărilor sălbatice), prezenţa rozătoarelor, antecedentele de contaminare a mediului cu agentul gripei aviare;

e) factorii de risc şi posibilele căi de intrare şi de răspîndire a gripei aviare în interiorul compartimentului, în conformitate cu standardele şi orientările Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE) la care Republica Moldova este parte, stipulate în Codul sănătăţii animalelor terestre, Codul sanitar al animalelor terestre, Manualul diagnostic, Reducerea riscurilor biologice, actualizate şe plasate pe pagina oficială web a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, transpuse în prezenta Normă sanitar-veterinară, Planul de contingenţă la influenţa aviară, Procedurile specifice privind metodele de diagnostică a influenţei aviare, instrucţiunile de lucru şi măsurile de biosecuritate aplicate la nivel de exploataţie;

f) sistemul de alertă rapidă pus la punct pentru a informa autoritatea competentă în cazul depistării unui factor de risc sau a unei căi posibile.

Secţiunea 2

Sistemul comun de gestionare a biosecurităţii

şi a planurilor de biosecuritate

2. Sistemul comun de gestionare a biosecurităţii cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) bune practici în materie de igienă animală;

b) sistemul de trasabilitate pentru toate deplasările între exploataţiile compartimentului şi pentru toate intrările şi ieşirile; acesta trebuie să fie documentat continuu şi pus la dispoziţia autorităţii competente în orice moment;

c) planul comun privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (plan HACCP);

d) planul (planurile) de biosecuritate al(e) exploataţiilor/compartimentului şi evaluarea eficienţei lor în conformitate cu un nivel definit de riscuri.

3. Planurile de biosecuritate ale exploataţiilor din cadrul sistemului comun de gestionare a biosecurităţii cuprind cel puţin unul dintre următoarele elemente:

1) un sistem documentat de punere în aplicare a unui plan de igienă a personalului, incluzînd practici de igienă generale şi specifice, o formare generală şi specifică pentru personalul permanent şi temporar şi procedura de control a respectivului plan de igienă, cuprinzînd, printre altele, o regulă conform căreia personalul nu trebuie:

a) să deţină cu titlu personal păsări de curte sau alte păsări;

b) să se apropie de păsările de curte sau de alte păsări, altele decît cele din compartiment, într-un interval de timp de cel puţin 72 de ore înainte de a intra în exploataţie; acest interval de timp poate fi redus în caz de nevoie urgentă de personal specific, dar nu trebuie sub nicio formă să fie mai mic de 24 de ore, iar procedura de atenuare a riscului trebuie să fie descrisă în planul de biosecuritate;

2) fluxurile de produse şi de personal, descrise în cadrul unei diagrame a tuturor instalaţiilor exploataţiei, cu niveluri de biosecuritate codificate prin culori diferite; toate punctele de acces la instalaţii trebuie să dispună de o zonă-tampon cu un vestiar şi să includă, după caz, duşuri, cu zone curate şi zone murdare separate;

3) planul care reglementează deplasările oricărei persoane care intră sau iese din exploataţie, stabilind o distincţie între persoane în funcţie de scopul vizitei (experţi, persoane oficiale, agenţi economici interesaţi, persoane în vizită de familiarizare) şi cuprinzînd o descriere a barierelor fizice (cum ar fi gardurile vii, gardurile sau orice altă barieră care defineşte în mod clar perimetrele instalaţiilor exploataţiei), a semnelor, a porţilor încuiate şi a intrărilor clădirilor; vizitatorilor externi (inclusiv auditorilor sau inspectorilor) trebuie să li se ceară să nu se fi aflat în contact cu păsări de curte sau cu alte păsări într-un interval de timp de cel puţin 72 de ore înainte de a intra în exploataţie; acest interval de timp poate fi prelungit în funcţie de factorii de risc – în cazul vizitatorilor provenind dintr-o zonă de protecţie sau de supraveghere; intervalul de timp poate fi redus pentru medicii veterinari oficiali sau în caz de urgenţă de o intervenţie externă specifică, precum cea a unui consultant sau a unui medic veterinar, dar nu trebuie sub nicio formă să fie mai mic de 24 de ore, iar procedura de atenuare a riscului trebuie să fie descrisă în planul de biosecuritate;

4) planul de reglementare şi de înregistrare a deplasărilor de vehicule înspre exploataţii, dinspre sau între acestea, inclusiv a vehiculelor particulare sau de livrare de alimente pentru animale, de animale sau de alte produse; trebuie păstrat un registru al tuturor deplasărilor de vehicule;

5) sistemul de trasabilitate a animalelor şi a produselor, permiţînd urmărirea tuturor deplasărilor înspre exploataţii, dinspre sau între acestea (intrări, ieşiri);

6) instrucţiunea de prevenire a contaminărilor, inclusiv a contaminării prin aprovizionare, transport, depozitare, livrare şi eliminare de:

a) ambalaje (de exemplu utilizarea de ambalaje noi sau dezinfectate);

b) materiale pentru aşternut – perioadă prestabilită de carantină în depozit sau o dezinfectare a materialelor pentru aşternut;

c) hrană pentru animale – utilizare a unor sisteme proprii de alimentaţie;

d) apă – sistem intern de tratare a apei;

e) subproduse de origine animală (precum cadavrele, gunoiul de grajd, ouăle murdare/crăpate sau embrionii morţi în ou);

7) planul de curăţare şi de dezinfectare a exploataţiei, a echipamentelor acesteia şi a materialelor utilizate; trebuie stabilit un protocol specific privind curăţarea şi dezinfectarea vehiculelor;

8) planul de control al dăunătorilor, inclusiv al rozătoarelor şi al altor animale sălbatice, asigurînd bariere fizice şi măsuri în cazul în care se constată semne ale activităţii acestora;

9) planul HACCP pentru gripa aviară, elaborat conform celor şapte etape (respectiv analiza riscurilor, lista punctelor critice de control (PCC), limitele critice, procedurile de monitorizare, acţiunile corective, verificarea şi registrele) şi care cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) datele referitoare la producţia de păsări de curte sau de alte păsări captive şi alte date cu privire la perioade precise (istoricul morbidităţii şi al mortalităţii, informaţii privind medicamentele utilizate, puii ieşiţi din ou, date referitoare la hrana pentru animale şi la consumul de apă);

b) informaţiile privind verificările clinice şi planurile de prelevare de eşantioane pentru supravegherea activă şi pasivă şi analizele de depistare (frecvenţe, metode, rezultate);

c) registrul vizitatorilor exploataţiei suficient de detaliat pentru a putea regăsi şi contacta orice vizitator;

d) informaţiile privind orice program de vaccinare aplicat, inclusiv privind tipul de vaccin utilizat, frecvenţa şi datele de administrare;

e) registrele informative detaliate privind măsurile corective luate şi punctele critice de control aferente care nu au fost respectate.

Toate părţile implicate sînt pe deplin informate şi respectă regulile planului HACCP, care constituie instrumentul de gestionare a compartimentului şi garantează măsurile de biosecuritate şi practicile de gestionare.

4. Planul HACCP ia în considerare lista riscurilor şi a căilor de intrare care trebuie identificate în prealabil şi adaptate nivelului de risc, cuprinzînd acţiuni detaliate ce trebuie realizate în cazul apariţiei unui risc sporit, precum frecvenţa prelevării de eşantioane.

5. Sistemul comun de gestionare a biosecurităţii şi planurile de biosecuritate precizează dacă o anumită încălcare este minoră sau majoră, precum şi măsurile corective care trebuie luate.

6. Planurile de biosecuritate sînt actualizate în funcţie de nivelul de risc, în special în cazul în care un focar de gripă aviară este suspectat sau confirmat în mod oficial în regiunea sau zona în care este situat compartimentul (precum impunerea de restricţii asupra deplasării vehiculelor, a materialelor, a animalelor şi/sau a personalului sau punerea în aplicare a unor proceduri suplimentare de dezinfectare).

Secţiunea 3

Protecţia şi supravegherea specifică pentru gripa aviară

7. Un sistem fizic de protecţie împotriva păsărilor trebuie pus la punct pentru a evita contactul cu păsările sălbatice şi pentru a împiedica orice contaminare a hranei pentru animale, a apei şi a aşternuturilor.

8. Mediul înconjurător direct al exploataţiilor nu trebuie să atragă păsările sălbatice.

9. Controlul intrărilor şi al ieşirilor:

a) diagrama precizează locaţia tuturor tipurilor de păsări de curte şi de alte păsări captive, inclusiv a crescătorilor în linie pură, a străbunicilor, a bunicilor, a părinţilor şi a animalelor de producţie, precum efectivele, incubatoarele, locurile de creştere, de ouat, locurile unde se efectuează probe, locurile de stocare a ouălor şi toate locaţiile unde sînt păstrate ouăle sau păsările; ea arată fluxurile de produse între locaţiile respective;

b) instrucţia detaliată care reglementează deplasările de păsări de curte sau de alte păsări captive, de ouă ale acestora şi de alte produse aferente; păsările de curte sau alte păsări captive, ouăle acestora şi alte produse aferente care pătrund în orice exploataţie a compartimentului trebuie să provină dintr-o exploataţie avînd acelaşi statut sanitar în privinţa gripei aviare şi/sau să fie verificate pentru a se garanta că acestea nu prezintă niciun risc de introducere a agentului gripei aviare;

c) păsările de curte sau alte păsări captive şi ouăle destinate incubaţiei deplasate către un compartiment sau în interiorul acestuia sînt identificate într-un mod care să permită verificarea istoricului lor; efectivele şi/sau ouăle sînt însoţite de documente de identificare;

d) în cazul unei locaţii cu păsări de diferite vîrste, un protocol scris reglementează adăugarea şi eliminarea de păsări de curte sau de alte păsări captive, inclusiv spălarea şi dezinfectarea coteţelor de prindere.

10. Acelaşi compartiment nu poate să conţină şi exploataţii de păsări de curte şi exploataţii de alte păsări captive, iar aceeaşi exploataţie – diferite specii de păsări de curte, cu excepţia incubatoarelor.

11. Planul de supraveghere a compartimentului, aflat sub responsabilitatea gestionarului compartimentului, presupune o supraveghere activă continuă bazată pe prelevarea aleatorie a 20 de eşantioane de sînge de la păsările de curte sau de la alte păsări captive din aceeaşi unitate de producţie în vederea realizării testelor serologice pentru gripa aviară:

1) cel puţin o dată la şase luni în cursul perioadei de producţie, în cazul în care niciun focar de gripă aviară înalt patogenă (GAIP) (highly pathogenic avian influenza – HPAI) nu a fost confirmat la păsările de curte sau la alte păsări captive în cursul celor şase luni anterioare;

2) cel puţin o dată la trei luni, în cazul în care un focar de GAIP la păsările de curte sau la alte păsări captive a fost confirmat în cursul celor şase luni anterioare pe teritoriul său;

3) atunci cînd compartimentul este situat într-o zonă cu restricţii de deplasare din cauza existenţei unui focar de gripă aviară, în termen de o săptămînă de la data de depistare a focarului şi cel puţin la fiecare 21 de zile; planul de supraveghere este actualizat şi prevede o supraveghere clinică sporită şi o supraveghere virologică activă, efectuate în termen de o săptămînă de la data de depistare a focarului şi, ulterior, cel puţin la fiecare 21 de zile, pe:

a) un eşantion de 20 de recoltări traheale/orofaringeale şi de 20 de recoltări cloacale prelevate în mod aleatoriu de la păsările de curte sau de la alte păsări captive din aceeaşi unitate de producţie; precum şi pe:

b) eşantioane prelevate de la cinci păsări bolnave sau moarte, dacă există.

12. Sistemul de alertă rapidă prevăzut de prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie să se bazeze pe un protocol scris, care să specifice procedurile de notificare, adaptat, în mod special, diferitor specii de păsări de curte şi de alte păsări captive şi sensibilităţii lor respective la gripa aviară, precum şi:

a) recomandă nivelurile de acţiune, precum o mortalitate mai mare sau egală cu un prag definit, scăderi semnificative ale consumului de alimente pentru animale şi/sau de apă şi/sau ale producţiei de ouă, schimbări comportamentale sau alţi indicatori relevanţi;

b) descrie măsurile care trebuie luate;

c) conţine o listă a personalului responsabil din autorităţile care trebuie informate.

Anexa nr.8

la Norma sanitar-veterinară

privind măsurile de supraveghere,

control şi combatere a gripei aviare

Măsurile de diminuare a riscurilor, de biosecuritate şi sistemele

de depistare timpurie a virusului gripei aviare înalt patogene la păsările

de curte transmise de la păsările sălbatice

Capitolul I

IDENTIFICAREA ZONELOR CU RISC RIDICAT DE INTRODUCERE A VIRUSULUI GRIPEI AVIARE

ÎNALT PATOGENE, PRECUM ŞI ACŢIUNILE DE SENSIBILIZARE A PUBLICULUI

1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să identifice şi să revizuiască periodic zonele expuse unui risc ridicat de introducere a virusului GAIP în exploataţii, precum şi perioada de timp în care un astfel de risc persistă, luînd în considerare următoarele aspecte:

1) situaţia epidemiologică pe teritoriul ţării sau pe teritoriul ţărilor vecine, în special în ceea ce priveşte:

a) depistarea timpurie a prezenţei virusului GAIP la păsările sălbatice sau în fecalele colectate de la acestea;

b) focarele de GAIP în exploataţiile de păsări de curte sau de alte păsări captive care sînt foarte probabil legate de cazurile detectate de virusul GAIP;

c) depistările din trecut ale virusului GAIP şi riscul de reapariţii;

2) factorii de risc pentru introducerea de virusul GAIP în exploataţii specificaţi în anexa nr.2;

3) factorii de risc suplimentari pentru răspîndirea virusului GAIP în exploataţii specificaţi în anexa nr.2;

4) evaluările riscurilor în ceea ce priveşte relevanţa răspîndirii virusului GAIP de către păsările sălbatice efectuate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi alte organisme internaţionale de evaluare a riscurilor;

5) rezultatele programelor de supraveghere efectuate în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare .

2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor informează publicul, în special părţile interesate active în sectorul păsărilor de curte, prin orice mijloc de informare în masă accesibil, despre rezultatele identificării zonelor cu risc ridicat de introducere a virusului GAIP şi informaţiile cele mai relevante privind măsurile de biosecuritate, care urmează să fie aplicate în zonele respective.

Capitolul II

MĂSURILE DE DIMINUARE A RISCURILOR

3. În funcţie de situaţia epidemiologică specifică şi de timpul necesar, autoritatea competentă dispune luarea măsurilor practice pentru a reduce riscul de transmitere a virusului GAIP de la păsările sălbatice la păsările de curte în zonele cu risc ridicat, în special, menite să împiedice păsările sălbatice şi, cu precădere, păsările sălbatice migratoare de apă să vină în contact direct sau indirect cu păsările de curte, în special cu raţele şi cu gîştele.

4. În zonele cu risc ridicat se stabilesc următoarele interdicţii:

a) ţinerea păsărilor de curte în aer liber;

b) utilizarea rezervoarelor de apă situate în aer liber pentru păsări de curte;

c) adăparea păsărilor de curte cu apă din rezervoare de apă de suprafaţă care pot fi accesibile păsărilor sălbatice;

d) depozitarea hranei pentru păsări de curte într-un mod neprotejat de păsări sălbatice sau de alte animale.

5. În cadrul măsurilor suplimentare de reducere a riscurilor se interzice:

a) aducerea păsărilor de curte şi a altor păsări captive în pieţe, la prezentări de animale, la expoziţii şi la manifestări culturale;

b) utilizarea păsărilor-momeală din ordinele Anseriformes şi Charadriiformes.

6. În cazul respectării măsurilor de biosecuritate privind prevenirea riscului de transmitere a virusului GAIP se permite:

1) ţinerea păsărilor de curte în aer liber, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:

a) păsările de curte sînt protejate împotriva contactului cu păsările sălbatice cu plase sau acoperişuri sau prin alte mijloace; sau

b) păsările de curte hrănite şi adăpate cel puţin în spaţii închise sau într-un adăpost suficient de eficace pentru a împiedica păsările sălbatice să se aşeze pe el şi să se evite contactul acestora cu hrana şi apa destinate păsărilor de curte;

2) folosirea rezervoarelor de apă în aer liber dacă acestea sînt necesare pentru anumite păsări de curte din motive de bunăstare a animalelor şi dacă rezervoarele sînt protejate suficient împotriva păsărilor de apă sălbatice;

3) adăparea păsărilor de curte cu apă care provine din ape de suprafaţă accesibile păsărilor sălbatice, după un tratament care garantează inactivarea eventualelor virusului de gripă aviară;

4) aducerea păsărilor de curte şi a altor păsări captive în pieţe, la prezentări de animale, la expoziţii şi la manifestări culturale;

5) utilizarea păsărilor-momeală:

a) în proiecte de cercetare, studii ornitologice sau alte activităţi în cadrul unui program de supraveghere pentru gripa aviară desfăşurat în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar veterinare; sau

b) în conformitate cu măsurile de biosecuritate şi cu dispoziţiile care au ca scop prevenirea transmiterii virusului GAIP la păsările de curte.

Capitolul III

SISTEME DE DEPISTARE TIMPURIE ÎN EFECTIVELE DE PĂSĂRI DE

CURTE ŞI DE SUPRAVEGHERE SPORITĂ A PĂSĂRILOR SĂLBATICE

7. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să consolideze sistemele de depistare timpurie, care să permită proprietarilor să semnaleze rapid autorităţii competente orice simptom de gripă aviară la efectivele de păsări de curte din exploataţiile situate în zonele cu risc ridicat.

Sistemele menţionate la alineatul unu din prezentul punct trebuie să urmărească cel puţin:

a) scăderea semnificativă a consumului de alimente şi de apă, precum şi a producţiei de ouă;

b) rata mortalităţii observate şi semnele clinice sau leziunile post-mortem care indică prezenţa virusului GAIP, luînd în considerare variaţia acestor parametri la diferite specii de păsări de curte şi categorii de producţie.

8. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor se asigură că supravegherea pasivă sporită a populaţiilor de păsări sălbatice şi monitorizarea păsărilor bolnave sau moarte sînt efectuate în conformitate cu orientările privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere a gripei aviare la păsările sălbatice, acordînd o atenţie deosebită listei speciilor-ţintă pentru prelevarea de eşantioane şi încercări de laborator, precum şi altor specii de păsări sălbatice pentru care s-a arătat că pot fi infectate cu virusul GAIP.”