1078/05.09.2003 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de conservare a energiei pentru anii 2003-2010

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de conservare a energiei

pentru anii 2003-2010

nr. 1078  din  05.09.2003

 (în vigoare 19.09.2003) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.200-203 art.1133 din 19.09.2003

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

În scopul intensificării activităţii în domeniul conservării energiei şi în conformitate cu prevederile Legii nr.1136-XIV din 13 iulie 2000 privind conservarea energiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.157-159, art.1183), Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Programul naţional de conservare a energiei pentru anii 2003-2010, conform anexei nr.1;

Componenţa nominală a Comisiei interministeriale pentru conservarea energiei, conform anexei nr.2.

2. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în comun cu agenţii economici din teritoriu, vor întreprinde măsurile de rigoare pentru realizarea sus-numitului program, vor elabora programele ramurale şi locale de conservare a energiei pe termen scurt şi mediu, asigurînd realizarea lor în termenele stabilite.

3. Ministerul Energeticii, în comun cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, vor determina anual cuantumul alocărilor bugetare necesare Fondului naţional de conservare a energiei, în conformitate cu prevederile Legii privind conservarea energiei.

4. Agenţia Naţională pentru Conservarea Energiei, conform atribuţiilor ce îi revin, va acorda, în modul stabilit, organelor de resort şi agenţilor economici asistenţă tehnică în elaborarea şi realizarea programelor ramurale şi locale de conservare a energiei, va monitoriza implementarea Programului naţional de conservare a energiei pentru anii 2003-2010.

5. Se stabileşte că, începînd cu anul 2004, la şedinţele Guvernului Republicii Moldova vor fi audiate rapoartele ministerelor şi departamentelor privind mersul realizării măsurilor de conservare a energiei şi economisire a resurselor energetice în ramura respectivă.

6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Energeticii.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.1078 din 5 septembrie 2003

PROGRAMUL NAŢIONAL

de conservare a energiei pentru anii 2003-2010

INTRODUCERE

Programul Naţional de Conservare a Energiei pentru anii 2003-2010 (în continuare - Program) este elaborat în conformitate cu Legea privind conservarea energiei, Strategia Energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2010 şi Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la măsurile de reducere a cheltuielilor pentru resursele energetice în economia naţională", cu luarea în considerare a stipulărilor Protocolului Cărţii Energiei privind eficienţa energetică şi aspectele ecologice conexe. Programul determină politica Guvernului în conservarea energiei ca parte componentă a politicii energetice a statului.

În pofida eforturilor depuse, eficienţa energetică rămîne a fi pînă în prezent la un nivel insuficient, care nu corespunde posibilităţilor şi cerinţelor actuale de dezvoltare a ţării, ponderea resurselor energetice în producţie şi în produsul intern brut (PIB) depăşind cu mult indicii respectivi atinşi în ţările dezvoltate.

Programul prevede ameliorarea situaţiei existente prin implicarea nemijlocită a statului în activitatea de conservare a energiei, în special la elaborarea şi realizarea unui set de acţiuni organizatorice, tehnice şi legislative, care să orienteze sectorul energetic şi consumatorii spre o utilizare mai eficientă a resurselor energetice.

Pentru a obţine către anul 2010 reducerea anuală a intensităţii energetice în PIB cu 2-3%, a cheltuielilor pentru procurarea şi asigurarea economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice, micşorarea preţului de cost şi majorarea competitivităţii producţiei autohtone pe piaţa internă şi externă, care, în cele din urmă, vor contribui la combaterea sărăciei şi diminuarea poluării mediului ambiant, Programul îşi propune drept scop:

stabilirea domeniilor prioritare în conservarea energiei şi a activităţilor prioritare în atingerea obiectivelor strategice;

perfecţionarea structurii organizatorice necesare pentru desfăşurarea activităţii de eficienţă energetică;

adoptarea acţiunilor principale ce urmează a fi întreprinse de organizaţiile statale în vederea realizării Programului;

stabilirea structurii executive în activitatea de eficienţă energetică;

determinarea surselor financiare pentru proiectele de eficienţă energetică;

stabilirea rolului surselor regenerabile în politica de conservare a energiei.

1. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI STRUCTURA CONSUMULUI

DE RESURSE ENERGETICE

Situaţia actuală din sectorul energetic reflectă toate dificultăţile cu care se confruntă Republica Moldova în perioada de tranziţie la economia de piaţă, agravată suplimentar de lipsa practic completă a resurselor energetice naturale proprii şi de datoriile enorme, acumulate faţă de furnizorii de resurse energetice, în primul rînd faţă de Federaţia Rusă - pentru gaze naturale, Ucraina şi parţial România - pentru energia electrică.

Republica Moldova importă circa 98% din resursele energetice primare şi energia electrică. Din consumul total de resurse energetice (anul 2001) de 2225 mii t.e.p. au fost importate: gaze naturale - 42%, energie electrică - 22%, motorină - 11%, benzină auto - 7%, cărbune - 3% păcură - 2,8%. Gazele naturale sînt importate din Federaţia Rusă, energia electrică, în cea mai mare parte, este importată din Ucraina şi procurată de la Centrala Electrică de la Cuciurgan.

Gradul de uzură al echipamentelor şi instalaţiilor principalelor surse de energie electrică şi termică este următorul: la CET-1 - de 59,6%, CET-2 - de 51,1%, CET-Nord (Bălţi) - de 60%, CHE (Costeşti) - de 67% şi la CHE (Dubăsari) - de 75%.

Uzura reţelelor de transport al energiei electrice depăşeşte 40%, a reţelelor electrice de distribuţie este de 60-70% şi a reţelelor termice - de 80%.

Pierderile de resurse energetice principale în raport cu consumul constituie aproximativ: 53% - de energie electrică, 17% - energie termică şi 8% - gaze naturale.

Consumul resurselor energetice în ţară în anii 1999-2001 este reflectat în tabelul nr.1 (în baza datelor Departamentului Statistică şi Sociologie).

Intensitatea energetică şi ponderea resurselor energetice în PIB constituie 1,9 t.c.c./mii dolari SUA, iar ponderea medie a resurselor energetice în preţul de cost al producţiei constituie: în industrie - 30% ; agricultură - 17%; în transport şi în sfera de deservire - 26%.

2. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE POLITICII DE STAT

ÎN CONSERVAREA ENERGIEI

Conform Legii privind conservarea energiei, principiile de bază ale politicii de stat în conservarea energiei sînt următoarele:

a) realizarea obligatorie de către toate persoanele juridice a măsurilor privind conservarea energiei;

b) îmbinarea intereselor consumatorilor, furnizorilor şi producătorilor de energie şi resurse energetice în vederea conservării energiei şi stimulării economice în utilizarea eficientă a resurselor energetice;

c) supravegherea de stat asupra utilizării eficiente a resurselor energetice şi a energiei;

d) asigurarea tehnico-ştiinţifică şi informaţională a activităţilor de conservare a energiei şi a resurselor energetice.

3. OBIECTIVELE STRATEGICE ŞI DOMENIILE PRIORITARE

ALE PROGRAMULUI

Obiectivele strategice în activitatea de conservare a energiei sînt determinate în corespundere cu prevederile Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, Strategiei Energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2010, Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2001-2005 "Renaşterea Economiei - Renaşterea Ţării" şi Strategiei de Dezvoltare Economică a Republicii Moldova pînă în anul 2010.

Conform Programului de activitate a Guvernului pentru anii 2001- 2005, se prevede creşterea anuală a PIB cu 7,5% şi a consumului energetic cu 2,5% (reieşind din ponderea actuală energetică a PIB, care constituie 30%). Totodată, în conformitate cu Strategia Energetică, către anul 2010 se prevede micşorarea intensităţii energetice anual în mediu cu 2-3%.

Îndeplinirea acestor indici, teoretic, ar asigura dublarea PIB fără creşterea consumului de resurse energetice. Practic, realizarea lor va diminua esenţial consumul de resurse energetice prin promovarea unor acţiuni dure obligatorii şi de încurajare a consumatorilor întru sporirea eficienţei energetice.

În activitatea de atingere a obiectivului propus sînt reliefate două direcţii: rolul statului în domeniul conservării energiei, ce constă în asigurarea condiţiilor necesare pentru consumatorii de energie şi resurse energetice în vederea elaborării şi realizării măsurilor şi proiectelor de eficienţă energetică, şi obligaţiunea consumatorilor, ce necesită alinierea la standardele mondiale ale consumului energetic.

Obiectivul strategic în domeniul eficienţei consumului energetic, specificat în Strategia de Dezvoltare Economică a Republicii Moldova pînă în anul 2010, poate fi realizat prin:

dublarea PIB, cu menţinerea consumului de energie şi resurse energetice la nivelul anului 2002, sau

dublarea PIB, cu creşterea consumului de energie şi resurse energetice cu 20% faţă de anul 2002, reieşind din capacităţile pieţei energetice din ţară, determinate de devierile preţurilor la energie şi combustibil şi posibilităţile financiare ale consumatorilor de resurse energetice.

Pentru obţinerea obiectivului strategic trasat în Programul Naţional de conservare a energiei, conform stipulărilor Protocolului Cartei Energiei, se evidenţiază următoarele domenii prioritare:

a) evaluarea impactului energetic, de mediu şi economic asupra acţiunilor întreprinse în conservarea energiei;

b) elaborarea, aprobarea şi aplicarea standardelor care au drept scop sporirea eficienţei echipamentului consumator de energie şi depunerea eforturilor pentru armonizarea acestor standarde cu cele internaţionale;

c) dezvoltarea şi încurajarea iniţiativei particulare şi a cooperării industriale;

d) promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii şi echipamente energetice care sînt viabile economic şi nepoluante;

e) încurajarea antrenării unor noi norme de investiţii în sporirea eficienţei energetice, cum ar fi finanţarea şi cofinanţarea externă;

f) elaborarea balanţelor energetice şi a bazelor de date privind eficienţa energetică;

g) promovarea prestării serviciilor de consultanţă şi audit de către organizaţiile particulare sau de stat, care vor oferi informaţii despre programe şi tehnologii de eficienţa energetică şi vor acorda asistenţa tehnică consumătorilor particulari şi întreprinderilor;

h) crearea unor centre specializate în eficienţă energetică din cadre capabile să formuleze şi să aplice în practică politici de eficienţa energetică.

4. ACTIVITĂŢILE PRIORITARE ÎN ATINGEREA OBIECTIVELOR

STRATEGICE

Pentru atingerea obiectivelor strategice ale Programului, demararea şi realizarea lui, statul va asigura cadrul legislativ şi baza economico-financiară, fiscal-vamală, de reglementare şi de organizare, monitorizare şi supraveghere a activităţilor ce se impun.

Domeniile prioritare în conservarea energiei sînt următoarele:

elaborarea şi implementarea tehnologiilor energoeficiente, a materialelor, echipamentului şi utilajului cu eficienţă energetică sporită;

reabilitarea tehnică a clădirilor, construcţiilor, conductelor termice şi de apă prin majorarea capacităţilor termoizolante şi ermetice pentru reducerea pierderilor de energie termică, a agentului termic şi excluderea scurgerilor de apă;

reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a echipamentului electroenergetic pentru reducerea pierderilor şi sporirea eficienţei de funcţionare;

înzestrarea cu sisteme şi echipament modern de evidenţă şi reglare a tuturor fluxurilor energetice (energia electrică, energia termică, apa, gazele naturale);

implementarea acţionărilor electrice automatizate;

utilizarea surselor de lumină eficiente şi implementarea reglajului automat al sistemelor de iluminat interior şi exterior;

utilizarea surselor regenerabile de energie (solare, eoliene, hidro, bio) şi a resurselor energetice locale;

instruirea tuturor categoriilor de consumatori în vederea conservării energiei şi folosirii eficiente a resurselor energetice, precum şi asigurării informaţionale a activităţii de conservare a energiei;

realizarea, în termene proxime, a proiectelor-pilot ramurale şi crearea zonelor demonstrative de eficienţă energetică.

Vor fi elaborate şi aprobate un şir de acte normative şi măsuri de reducere a cheltuielilor pentru resursele energetice în economia naţională (tabelul nr.2), prin care vor fi susţinute acţiunile de bază în sporirea eficienţei energetice la producerea, transportarea, furnizarea şi consumul de energie şi resurse energetice.

5. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ÎN ACTIVITATEA DE

EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

Structura organizatorică necesară pentru desfăşurarea activităţii de eficienţă energetică este deja formată şi include reprezentanţi ai: Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Energeticii, ministerelor de resort, Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Inspectoratului Energetic de Stat şi Agenţiei Naţionale pentru Conservarea Energiei (ANCE).

Acţiunile principale, preconizate pentru a fi întreprinse de către organizaţiile statale întru realizarea Programului, sînt specificate în tabelul nr.3.

6. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ CE ŢINE DE

EFICIENŢA ENERGETICĂ

Luînd în considerare diversitatea proceselor de conservare a energiei şi a resurselor energetice, determinate de structura economiei naţionale, consumatorii de resurse energetice se divizează în următoarele trei categorii:

1. Întreprinderi de conversie a resurselor energetice primare în energie termică şi electrică (sectorul energetic).

2. Întreprinderi care utilizează resurse energetice în procesele tehnologice.

3. Întreprinderi care utilizează energia secundară - termică, electrică, aer comprimat, apă etc.

La rîndul său, categoriile 2 şi 3 se divizează în consumatori:

industriali;

în construcţii;

agricoli;

casnici;

bugetari;

comerciali şi de prestare servicii.

6.1. Întreprinderi de conversie a resurselor energetice primare

în energie termică şi electrică

1. Sursele de producere a energiei termice şi electrice,

CET-urile şi centralele de termoficare

Obiectivul - reducerea costurilor energiei produse

Modalităţile de atingere a sus-numitului obiectiv sînt următoarele:

realizarea auditului energetic şi determinarea pierderilor şi rezervelor de optimizare a sistemului de conversie a resurselor energetice primare;

implementarea pe larg a instalaţiilor abur-gaz şi a turbinelor cu gaz la extinderea CET-urilor existente şi construcţia de noi surse;

optimizarea la CET-uri a raporturilor de tarife la energia termică şi electrică cu ciclul de cogenerare, ce ar stimula activitatea de producere şi consum al energiei termice;

întreprinderea acţiunilor necesare pentru atragerea capitalului străin în promovarea retehnologizării şi transformarea centralelor termice existente în centrale electrice cu termoficare, construirea unui şir de centrale cu cogenerare de putere medie şi mică pe teritoriul republicii;

asigurarea funcţionării grupurilor energetice ale CET-urilor în regim nominal-eficient din punct de vedere energetic prin majorarea absorbţiei de la turbină a aburului pentru producerea energiei termice.

2. Reţelele termice

Obiectivul - diminuarea pierderilor.

Modalităţile de atingere a sus-numitului obiect sînt următoarele:

înlocuirea schimbătorilor de căldură existenţi de tipul panou cu injectoare transsonore de flux, ce comasează funcţiile de schimbător de căldură şi de pompă fără a avea părţi rotative;

îmbinarea optimală a alimentării centralizate şi a celei descentralizate cu energie termică a consumatorilor;

contorizarea sistemului de termoficare, ceea ce va permite a estima pierderile de energie termică în interiorul reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice;

elaborarea şi implementarea sistemelor automatizate de reglare a parametrilor şi fluxului agentului termic, în funcţie de solicitările consumatorului;

utilizarea materialelor eficiente de izolare termică a conductelor termice şi excluderea pierderilor în nodurile de ajustare, reglare şi racordare;

desfăşurarea, pe parcursul anilor 2003-2004, a lucrărilor de optimizare a fluxurilor de energie, în raport cu consumul real, şi de amplasare a noilor surse de energie termică;

elaborarea şi realizarea, pe parcursul anilor 2003-2004, a măsurilor de optimizare a sistemului de achitare a plăţilor, ceea ce va favoriza nemijlocit producătorii de energie termică.

3. Reţele electrice

Obiectivele - diminuarea pierderilor, realizarea unei politici tarifare adecvate.

Modalităţile de atingere a sus-numitelor obiective sînt următoarele:

modernizarea echipamentului şi a liniilor electrice, cu implementarea de noi soluţii tehnice;

optimizarea schemelor şi a regimului de funcţionare a reţelelor electrice;

asigurarea calităţii necesare a energiei electrice furnizate consumatorului, reglării tensiunii şi compensării energiei reactive;

implementarea şi utilizarea sistemelor moderne de automatizare, telemecanizare, contorizare şi dirijare;

realizarea dimensionării transformatoarelor în reţelele electrice, în scopul diminuării pierderilor tehnice de energie electrică;

elaborarea şi implementarea măsurilor eficiente de excludere a furturilor de energie electrică;

modificarea politicii şi metodologiei naţionale de stabilire a tarifelor la energia electrică, în scopul încurajării activităţii de reducere a pierderilor în reţelele electrice. Diversificarea tarifelor la energia electrică pe paliere de tensiune, în funcţie de timp şi volumul de consum al energiei electrice;

întărirea legăturilor electrice cu sistemele energetice învecinate;

elaborarea şi implementarea măsurilor tehnice pentru restabilirea şi asigurarea fiabilităţi de alimentare cu energie electrică a consumatorilor.

4. Sistemul de aprovizionare cu apă

Pierderile enorme care au loc în acest sistem sînt trecute în costul energiei termice, apei calde, apei potabile şi, ca urmare, diminuează eficienţa energetică a economiei ţării.

Obiectivul - reducerea pierderilor de apă.

Modalităţile de atingere a sus-numitului obiectiv sînt următoarele:

realizarea auditului energetic, determinarea pierderilor şi rezervelor pentru optimizarea funcţionării echipamentului sistemelor de aprovizionare cu apă;

retehnologizarea şi implementarea sistemelor automatizate ale acţionărilor electrice;

implementarea sistemelor moderne de contorizare şi reglare a consumului, excluderea pierderilor de apă în nodurile de ajustare, reglare şi consum;

asigurarea calităţii de alimentare cu apă potabilă, a normativelor tehnice, sanitare şi igienice.

6.2. Întreprinderile care utilizează resurse energetice primare

în procesele tehnologice

Obiectivele - reducerea pierderilor de resurse energetice primare şi a consumului specific, utilizarea (recuperarea) deşeurilor energetice secundare.

Modalităţile de atingere a sus-numitelor obiective sînt următoarele:

efectuarea auditului energetic, depistarea pierderilor şi supraconsumurilor la diferite trepte de realizare a proceselor tehnologice;

elaborarea unui plan de acţiuni privind sporirea eficienţei energetice. În cazul în care pierderile şi supraconsumul vor atinge valori importante, va fi elaborat un proiect de eficienţă energetică a întreprinderii concrete cu posibilitatea de finanţare a proiectului din Fondul naţional pentru conservarea energiei;

perfecţionarea sistemului de evidenţă a resurselor energetice şi a fluxurilor de energie;

elaborarea standardelor şi normelor consumului de resurse şi energie pentru producţia de bază;

examinarea posibilităţilor de aplicare a tehnologiilor care ar avea un impact minimal asupra mediului, cu utilizarea energiei termice sau electrice şi implementarea măsurilor de reducere a impactului asupra mediului;

elaborarea şi implementarea pe larg a instalaţiilor cu pompe de căldură, inclusiv cu antrenare electrică (în baza gazelor naturale) şi cu antrenare hidraulică;

efectuarea întrunirii obligatorii în centrele respective, o dată la 3-5 ani, a personalului de diferite niveluri, implicat nemijlocit în monitorizarea, utilizarea fluxurilor energetice, exploatarea şi deservirea echipamentului corespunzător;

elaborarea şi implementarea mecanismului de stimulare şi penalizare a activităţii de recuperare a deşeurilor energetice (energia termică, apă caldă etc.) în procesul tehnologic.

6.3. Întreprinderile care utilizează energia secundară

În funcţie de caracterul şi destinaţia consumului de energie, consumatorii din această categorie pot fi divizaţi în 2 grupe:

1. Consumatori ce obţin profit:

industrie; construcţii; agricultura; transport electric; comerţ şi servicii.

2. Consumatori casnici şi din sfera bugetară.

Parţial, din această categorie fac parte şi întreprinderile din categoria a doua, întrucît, concomitent cu consumul resurselor energetice primare, are loc şi consumul de energie secundară (de regulă, energie electrică) .

Consumatorii ce obţin profit

Obiectivul - sporirea eficienţei energetice în consumul resurselor energetice.

Modalităţile de atingere a sus-numitului obiectiv sînt următoarele:

Cu caracter general

Elaborarea programelor ramurale de eficienţă energetică.

Formarea centrelor ramurale de informare, consultanţă şi instruire.

Formarea fondurilor ramurale de conservare a energiei.

Elaborarea actelor normative şi normelor ramurale de reglementare a consumului energiei şi resurselor energetice.

Crearea zonelor (întreprinderilor) - pilot de eficienţă energetică.

Elaborarea actelor ramurale de reglementare a importului de tehnologii şi echipament eficient energetic.

Cu caracter ramural - individual

Industrie

Efectuarea obligatorie, o dată la 3 ani, a auditului energetic, începînd cu întreprinderile energofage. Expertiza energetică a tehnologiilor şi a echipamentului. Elaborarea măsurilor curente şi de perspectivă de economisire şi sporire a eficienţei energetice. Instruirea şi perfecţionarea personalului conform actelor normative.

Expertiza energetică obligatorie a proiectelor de modernizare şi retehnologizare.

Elaborarea de către întreprinderi a Regulamentului de stimulare a economisirii energiei şi resurselor energetice şi penalizarea pentru consumul lor neraţional. Modernizarea şi automatizarea sistemului de evidenţă şi reglare a fluxurilor energetice.

Construcţii

Consumul energetic în complexul de construcţii şi în gospodăria locativ-comunală constituie circa 40 la sută din consumul energetic al ţării. Problema conservării energiei în ramură urmează a fi soluţionată prin sporirea eficienţei energetice în subramurile componente:

1) industria materialelor de construcţii;

2) proiectarea, construirea şi exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente;

3) reconstruirea şi modernizarea construcţiilor existente;

4) elaborarea paşapoartelor energetice ale clădirilor.

Grupurile de întreprinderi din industria materialelor de construcţie, concomitent cu premisele pentru ramurile industriale, vor întreprinde acţiuni de excludere a tehnologiilor energofage de producere a materialelor de construcţii şi înlocuirea lor cu tehnologii performante, cu un consum redus de energie. Aceste grupuri se vor orienta spre producerea materialelor şi articolelor termoizolante cu conductivitate termică redusă.

Referitor la proiectarea, construcţia şi exploatarea construcţiilor aferente, sarcinile trasate vor fi realizate prin proiectarea, executarea şi realizarea obiectivelor şi instalaţiilor aferente, cu respectarea normelor termotehnice în vigoare.

Măsurile prevăzute în subramura ce ţine de elaborarea paşapoartelor energetice ale clădirilor vor fi realizate prin elaborarea Legii privind reabilitarea termică a clădirilor existente, actelor normative referitor la protecţia termică a clădirilor, precum şi prin efectuarea unor studii de stabilire a gradului de protecţie termică a clădirilor şi a ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică, protecţia termică a elementelor de închidere a clădirilor şi a reţelelor termice, contorizarea blocurilor locative, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.634 din 05.07.2000. Se impune implementarea unui proiect-pilot privind reabilitarea termică a blocurilor locative şi efectuarea lucrărilor de deservire tehnică permanentă a sistemelor de încălzire din blocurile locative de către întreprinderile de gestionare a fondului de locuinţe.

Agricultură

Reducerea consumului de energie în această ramură va fi obţinută prin:

îmbinarea optimală a folosirii surselor de energie locală şi regenerabile cu surse tradiţionale de energie, prin introducerea în ciclul energetic a deşeurilor din activităţi agrare: paie (1 tonă de paie este echivalentă cu 300 kg c.c.), deşeuri lemnoase, beţe de floarea soarelui, tutun, porumb etc. pentru încălzire şi producerea energiei termice;

înlocuirea parţială a consumului de motorină prin consum de ulei, produs din raps, cu capacităţi energetice specifice motorinei;

majorarea suficientă a suprafeţei pădurilor (un hectar de pădure produce anual 10-12 tone de lemn, iar majorarea suprafeţei de împădurire de 2 ori, de la 6,3% în prezent pînă la 12%, ar permite producerea peste 8-10 ani a cîte 2-3 tone de lemne pe cap de locuitor rural fără a afecta pădurile);

favorizarea consumului de energie electrică în perioadele golurilor de sarcină;

elaborarea şi promovarea unei politici tarifare favorabile pentru economisirea energiei electrice şi implementarea de noi tehnologii;

implementarea acţionărilor electrice automatizate şi realizarea unui şir de proiecte de eficienţă energetică;

elaborarea unui plan de amplasare a depozitelor centralizate pentru colectarea şi păstrarea produselor agrare cu aplicarea tehnologiilor şi echipamentelor moderne;

instruirea şi informarea populaţiei rurale în probleme ce ţin de conservarea energiei.

Transportul electric

Se impune stabilirea normelor de consum, modernizarea şi contorizarea unităţilor de transport, elaborarea unui regulament privind stimularea şi sancţionarea în domeniul eficienţei energetice, optimizarea regimului de consum şi a rutelor, efectuarea controlului nepoluării reţelei de alimentare cu armonici superioare şi elaborarea, în comun cu furnizorul, a măsurilor de menţinere a calităţii energiei electrice. Compensarea puterii reactive. Modernizarea echipamentului şi a staţiilor de redresare.

Consumatorii casnici şi din sfera bugetară

Consumatorii casnici

Structura consumului casnic de energie electrică include iluminatul electric şi aparatele de uz casnic. Avînd în vedere că ponderea iluminatului electric este de 40-50%, urmează a fi elaborat un program naţional de înlocuire a lămpilor incandescente cu cele fluorescente compacte. Vor fi revăzute şi modernizate standardele cu privire la iluminatul electric. Va fi efectuată certificarea energetică a aparatelor de uz casnic şi luate măsuri pentru crearea barierelor vamale şi fiscale la importul şi producerea în ţară a aparatelor cu indici energetici scăzuţi.

Vor fi luate măsuri în vederea reglementării folosirii surselor autonome de energie termică prin perfecţionarea sistemului tarifar şi a actelor normative.

Vor fi modernizate sistemele de alimentare a blocurilor şi apartamentelor cu energie termică şi implementate sisteme moderne de automatizare şi reglare, vor fi revăzute şi modernizate standardele în vigoare, elaborate şi implementate noi standarde de reglementare a consumului de energie şi resurse energetice de către consumatorii casnici.

Consumatorii din sfera bugetară

Ţinînd cont de faptul că sfera bugetară (autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, învăţămîntul, medicina, organele sistemului judiciar etc.) sprijină şi asigură funcţionarea sectorului real al economiei naţionale şi că activitatea ei nu generează profit, sînt necesare următoarele măsuri specifice de folosire eficientă şi economisire a resurselor energetice pentru consumatorii bugetari:

cu caracter general:

elaborarea normativelor de consum al agenţilor energetici şi revederea normelor de construcţie şi exploatare;

stabilirea limitelor anuale de consum al energiei electrice, termice, apei şi gazelor;

examinarea posibilităţilor de subvenţionare a tarifelor pentru consumul limitat;

cu caracter local-individual:

modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termică şi apă, precum şi a sistemelor de iluminat;

asigurarea sistemelor de încălzire cu elemente automate de reglare, în scopul reglării şi reducerii consumului în zilele şi perioadele nelucrătoare;

efectuarea lucrărilor de protecţie termică a clădirilor;

instruirea personalului în vederea economisirii agenţilor energetici.

O parte din căile şi modalităţile de atingere a obiectivelor propuse vor fi soluţionate nemijlocit de către persoanele responsabile şi specialiştii organizaţiilor bugetare. Majoritatea din celelalte măsuri de eficienţă energetică, ce necesită asistenţă tehnică, ştiinţifică, consultativă, informaţională şi financiară, vor fi realizate cu suportul instituţiilor şi centrelor de cercetare şi consultanţă, prin atragerea investiţiilor locale şi străine.

Luînd în considerare experienţa altor ţări, se prevede crearea condiţiilor favorabile pentru instituirea centrelor de servicii şi consultaţii energetice, care cu timpul se vor transforma în companii de servicii energetice (ESCO) sau vor deveni filiale ale companiilor similare din străinătate. Specificul acestor companii licenţiate constă în favorizarea posibilităţilor de asigurare financiară a proiectelor de eficienţă energetică. Statul le va acorda unele înlesniri fiscale pentru a favoriza activitatea desfăşurată în domeniu.

Macroindicii anuali de economisire a energiei şi resurselor energetice în ramurile de bază ale economiei naţionale sînt prezentaţi în tabelul nr.4.

7. FINANŢAREA PROIECTELOR DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

Realizarea obiectivului de bază al Strategiei Energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2010 - reducerea anuală a intensităţii energetice cu 2-3% - va contribui la economisirea anuală a 70-75 mii t.c.c. de resurse energetice, în valoare de cca 10-12 mil.dolari, volumul investiţiilor anuale necesare pentru sporirea eficienţei energetice estimîndu-se la 4 mil.dolari SUA.

Avînd în vedere că activitatea de eficienţă energetică în Republica Moldova se practică la un nivel insuficient, în primii 2-3 ani circa 40-50% din economisirea posibilă de resurse energetice pot fi obţinute prin realizarea unor măsuri organizatorice, care nu necesită finanţări considerabile.

Experienţa ţărilor care au atins performanţe în ceea ce priveşte eficienţa energetică demonstrează că finanţarea proiectelor de conservare a energiei se efectuează, de regulă, la un nivel redus, datorită influenţei ei limitate asupra creşterii economice şi diminuării inflaţiei.

În situaţia financiară ce s-a creat în prezent finanţarea proiectelor de eficienţă energetică se confruntă cu următoarele principale obstacole:

abţinerea băncilor comerciale de la finanţarea proiectelor cu o durată mai lungă de 2-5 ani;

taxa bancară exagerată: 14-17% - credite valutare şi 20-23% - credite în lei;

perioada de rambursare mare (de 2-7 ani) a creditelor de eficienţa energetică;

instabilitatea ratei de schimb valutar;

riscul financiar.

Surse de finanţare:

Reieşind din realitatea existentă în Republica Moldova, se consideră posibile următoarele surse principale de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică, elaborate în vederea realizării obiectivelor Programului:

1. Fondul naţional pentru conservarea energiei, care se formează din:

mijloace proprii ale întreprinderilor şi ale fondurilor de investiţii, interesate în finanţarea proiectelor de eficienţă energetică;

mijloace proprii ale agenţilor economici;

mijloace obţinute din participarea la realizarea proiectelor de eficienţă energetică ale partenerilor din străinătate.

2. Fondul eficienţei energetice al consumatorilor (neguvernamental), care va fi creat cu suportul Asociaţiei Naţionale a Producătorilor pentru perioada de demarare şi desfăşurare a activităţii de eficienţă energetică, cu elaborarea şi aprobarea mecanismului de folosire, monitorizare şi supraveghere a fondului.

3. Fondul de autogenerare, care va fi creat cu susţinerea structurilor financiare externe şi care va finanţa proiecte de eficienţă energetică cu rata dobînzii reduse (3-5% anual), cu condiţia că 50% din economia obţinută de agentul economic în urma realizării proiectului va fi vărsată în acest fond.

4. Servicii financiare asigurate de întreprinderi de tipul companiilor de servicii energetice (ESCO), care vor fi create în anii 2003-2004.

8. POLITICA DE INVESTIŢII A STATULUI ÎN CONSERVAREA ENERGIEI

ŞI UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR ENERGETICE

Situaţia economico-financiară a ţării, precum şi politica financiară a băncilor comerciale, nu pot în prezent să stimuleze activităţile de eficienţă energetică. Din aceste motive, politica de investiţii a statului va crea condiţiile de piaţă, specificate mai jos, favorabile pentru investiţiile autohtone şi cele din străinătate, care ar putea fi utilizate în vederea asigurării eficienţei energetice:

1. Particularităţile pieţei pentru conservarea energiei:

a) tipuri de investiţii;

b) volumul şi dinamica creşterii pieţei de proiecte de eficienţă energetică;

c) structura pieţei.

2. Condiţiile sectorului energetic şi ale pieţei de resurse energetice:

a) preţurile la energie;

b) preţurile la resursele energetice;

c) structura economiei naţionale;

d) capacităţile disponibile.

3. Politica statului:

a) susţinerea de către stat a activităţilor de eficienţă energetică prin reglementări;

b) structuri de stimulare şi programe specifice ce vor încuraja investiţiile străine în eficienţa energetică.

4. Condiţiile economice şi de afaceri:

a) reforme economice;

b) nivelul dezvoltării pieţei de capital;

c) disponibilul de valută;

d) cadrul investiţional şi legal;

e) obstacole interne.

Condiţiile nominalizate mai sus vor fi asigurate în Republica Moldova prin elaborarea actelor normative, specificate în tabelul nr.2.

Proiectele de investiţii în conservarea energiei, elaborate şi propuse spre finanţare (indiferent de sursa de finanţare) trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

să dispună de studiul de fezabilitate;

să fie avantajoase şi atractive din punct de vedere tehnic, tehnologic, organizatoric, economic şi ecologic;

să fie garantat efectul economic;

să fie asigurată credibilitatea financiară a proiectului şi a solicitantului de proiect;

să fie asigurat aspectul tehnic al proiectului (supravegherea implementării proiectului, întreţinerea utilajului şi echipamentului etc.);

să fie stipulată gestiunea energetică, monitoringul tehnologic şi financiar;

să fie format personalul.

În scopul promovării politicii de investiţii în conservarea energiei cu susţinerea statului şi cu suportul ţărilor donatoare vor fi realizate un şir de proiecte-pilot concentrate în zone demonstrative de eficienţă energetică.

9. ROLUL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Potenţialul surselor regenerabile de energie în Republica Moldova nu este valorificat în măsura deplină. Potenţialul estimat al acestor surse va atinge în anul 2010 5-6% din totalul de 2,7 x 10⁶ t.e.p., estimat pentru acest an.

În condiţiile Republicii Moldova cele mai adecvate surse de energie regenerabilă sînt: eoliană, solară, apele curgătoare şi biomasa.

Energia eoliană. În ţară este acumulată deja o anumită experienţă de utilizare a energiei vîntului. Pentru atingerea obiectivului trasat în Program va fi necesară instalarea a circa 8 MW putere eoliană, inclusiv 5 MW - pentru producerea energiei electrice şi 3 MW - pentru transformarea energiei eoliene în energie mecanică în vederea pompării apei, pregătirii nutreţului etc. Direcţiile prioritare de utilizare a energiei eoliene sînt următoarele:

pomparea apei cu pompe mecanice;

prepararea nutreţurilor;

producerea energiei electrice pentru consumul local.

Pentru realizarea acestor scopuri, se impune estimarea potenţialului eolian al întregului teritoriu al republicii prin întocmirea cadastrului eolian; crearea echipamentului respectiv, adaptat la condiţiile eoliene ale republicii, şi elaborarea recomandărilor privind domeniile prioritare de utilizare.

Energia solară. La prima etapă de valorificare a potenţialului solar se va da prioritate următoarelor tehnologii de utilizare a energiei soarelui:

încălzirea apei cu folosirea captatoarelor solare;

uscarea fructelor, legumelor şi plantelor medicinale;

conversia fotovoltaică pentru pomparea apei şi pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor mici.

Se preconizează instalarea a circa 100 mii m² de captatoare solare destinate încălzirii apei şi circa 60 mii m² de captotoare pentru uscarea produselor agricole, precum şi a cel puţin 5 mii m² de sisteme fotovoltaice cu puterea de instalare de peste 300 kW.

În acest domeniu este necesar de a continua cercetările privind producerea celulelor fotovoltaice şi a echipamentului respectiv.

Energia rîurilor şi apelor curgătoare. Potenţialul hidroenergetic al rîurilor Prut şi Nistru este deja valorificat. Totodată, este posibilă extinderea acestui potenţial prin construcţia a mini- şi microcentralelor hidraulice fără baraje, atît pe rîurile Nistru şi Prut, cît şi pe rîurile mici sau pe scurgerile de apă din lacurile de acumulare. Acestea pot fi centrale cu puterea instalată de la 5 pînă la 200 kW pentru producerea energiei electrice şi pomparea apei în diferite scopuri.

Către anul 2010, prin extinderea centralelor hidroelectrice existente şi valorificarea potenţialului apelor curgătoare, puterea instalată va atinge 22 MW.

În acest domeniu este necesară actualizarea bazei de date privind potenţialul hidraulic, identificarea plasamentelor, adaptarea echipamentului existent şi proiectarea centralelor reieşind din condiţiile locale.

Energia biomasei. Generatorii principali de biomasă utilizabilă în scopuri energetice sînt: silvicultura, agricultura, sectorul zootehnic, industria alimentară şi gospodăria comunală. Utilizarea eficientă a potenţialului existent şi majorarea de 2 ori a suprafeţelor împădurite către anul 2010 ar asigură suta la sută populaţia rurală cu resurse energetice pe întreaga perioadă a anului. Către anul 2010 cantitatea combustibilului mineral substituit va atinge 117 mii t.e.p. anual.

În această ordine de idei este necesar de a crea echipamentul adecvat pentru prelucrarea şi pregătirea deşeurilor spre depozitare, precum şi pentru asigurarea informaţională.

Valorificarea potenţialului regenerabil de energie către anul 2010 va conduce la economisirea a peste 200 mii t.e.p. pe an.

Pentru realizarea acestui potenţial, în anul 2003 va fi elaborat Programul naţional de utilizare a surselor regenerabile de energie pînă în anul 2010, în care vor fi stipulate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor propuse.

10. INSTRUIREA, INFORMAREA ŞI COLABORAREA LA NIVEL INTERNAŢIONAL

ÎN DOMENIUL EFICIENŢEI ENERGETICE

O importanţă deosebită în desfăşurarea activităţii de eficienţă energetică are educarea şi instruirea autorităţilor publice, agenţilor economici şi a populaţiei în vederea economisirii energiei şi conservării resurselor energetice. Pentru aceasta este necesară realizarea următoarelor acţiuni:

1. Elaborarea programelor educaţionale şi de conştientizare de către societate a problemei ce ţine de eficienţa energetică.

2. Instituirea bazei de date şi a sistemului informaţional de stat privind tehnologiile, echipamentele şi instalaţiile cu performanţe energetice majore.

3. Crearea zonelor demonstrative de eficienţă energetică.

4. Elaborarea şi editarea de materiale informative periodice.

5. Organizarea de seminare republicane şi regionale pentru instruirea şi informarea managerilor şi specialiştilor din sectorul real al economiei.

6. Organizarea de emisiuni TV şi radio în domeniul economisirii energiei şi folosirii raţionale a resurselor energetice tradiţionale şi regenerabile.

7. Instituirea centrelor de perfecţionare a specialiştilor implicaţi în realizarea proiectelor de eficienţă energetică.

8. Organizarea schimburilor de experienţă şi informaţii în cadrul colaborării internaţionale prin:

realizarea în comun a proiectelor de eficienţă energetică;

organizarea în comun a diverselor seminare şi conferinţe;

stagiuni ale specialiştilor în ţările cu experienţă avansată în eficienţa energetică;

publicaţii în comun.

9. Implicarea în activitatea şi la realizarea programelor de eficienţă energetică a structurilor internaţionale: Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Mondial al Energiei, Secretariatul Cartei Energiei, Comisia Uniunii Europene, Comisia pentru cooperarea economică a ţărilor Bazinului Mării Negre, ţările donatoare.

Pe parcursul anului 2004 ANCE va elabora şi va înainta structurilor internaţionale şi ţărilor donatoare următoarele acţiuni de eficienţă energetică:

utilizarea unui milion de lămpi compacte fluorescente pentru consum casnic - Ministerul Energeticii şi Ministerul Industriei;

modernizarea sistemului de iluminat al clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv al clădirii Guvernului Republicii Moldova - Ministerul Energeticii şi Universitatea Tehnică a Moldovei (Facultatea Energetică);

împădurirea Republicii Moldova - Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului;

Programul naţional de audit energetic - ANCE;

utilizarea deşeurilor urbane în scopuri energetice - Universitatea Tehnică a Moldovei (Facultatea Energetică);

transformarea centralelor termice în centrale electrotermice - Ministerul Energeticii şi Universitatea Tehnică a Moldovei (Facultatea Energetică).

11. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

Realizarea prevederilor prezentului Program necesită concentrarea eforturilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, reprezentanţilor antreprenoriatului, sferei de cercetare-dezvoltare, implicarea tuturor forţelor societăţii şi conlucrarea amplă a acestora, atît pe plan intern, cît şi cu organismele internaţionale.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor contribui la elaborarea şi implementarea programelor ramurale şi a măsurilor locale de conservare a energiei şi combustibilului, în scopul obţinerii unei eficienţe maxime de utilizare a resurselor energetice, justificată din punct de vedere economic şi al nivelului mondial al tehnicii şi tehnologiilor avansate, cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului.

Ele vor asigura implementarea măsurilor trasate în vederea utilizării eficiente a energiei electrice şi termice, a combustibilului lichid, gazos şi solid în sistemele mecanice, tehnologice, menajere cu performanţe ridicate, vor întreprinde acţiuni în vederea reducerii intensităţii energetice prin utilizarea tehnologiilor noi de producere şi prin gestionarea riguroasă a consumului de energie şi combustibil.

Monitorizarea implementării obiectivelor prezentului Program va fi efectuată de către Ministerul Energeticii, ministerele de resort şi instituţiile de stat abilitate cu administrarea activităţii în domeniul conservării energiei.

Asigurarea elaborării şi realizării programelor ramurale şi locale în domeniul conservării energiei, elaborate în baza prevederilor prezentului Program, şi monitorizarea activităţii în această direcţie se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Conservarea Energiei şi ministerelor de resort.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.1078 din 5 septembrie 2003

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Comisiei interministeriale pentru conservarea energiei

Notă:

În cazul eliberării din funcţiile publice a membrilor sus-numitei comisii, atribuţiile acestora în cadrul ei vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în posturile respective, fără emiterea unei noi hotărîri de Guvern.