1104/14.11.2018 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului privind zonele

de protecţie a reţelelor de gaze naturale

nr. 1104  din  14.11.2018

 (în vigoare 21.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 499-503 art.1313 din 21.12.2018

* * *

În temeiul art.4 alin.(1) lit.l) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193-203, art.415), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale (se anexează).

2. Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în termen de 6 luni, va aduce actele normative departamentale în concordanţă cu prevederile prezentei hotărîri.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.1104/2018

REGULAMENT

privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale (în continuare – Regulament) are drept scop identificarea şi stabilirea zonelor de protecţie a reţelelor de gaze naturale.

2. Zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale sînt zone în care se instituie interdicţii privind accesul persoanelor, amplasarea construcţiilor şi natura activităţilor care se pot desfăşura, în scopul asigurării accesului permanent al operatorilor sistemelor de transport sau de distribuţie pentru realizarea acţiunilor de exploatare, întreţinere, monitorizare curentă, inclusiv realizarea intervenţiilor în regim de urgenţă, şi al excluderii posibilităţii de deteriorare a reţelelor de gaze naturale.

3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noţiunile:

operator al sistemului de distribuţie, operator al sistemului de transport, operator de sistem, reţea de distribuţie a gazelor naturale, reţea de gaze naturale, reţea de transport al gazelor naturale, zonă de protecţie a reţelelor de gaze naturale – în sensul Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

obiectiv industrial potenţial periculos – în sensul Legii nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase;

următoarele noţiuni principale se definesc astfel:

coridor tehnic – zonă care se întinde la suprafaţa solului de ambele părţi ale conductelor/cablurilor (conducte de gaze naturale, cabluri, linii electrice aeriene) şi se măsoară în proiecţie orizontală de la generatoarea exterioară a conductei/cablului cu zonele de protecţie, care parţial coincid sau se învecinează;

zonă de siguranţă – zonă adiacentă reţelelor de gaze naturale, stabilită de-a lungul traseului reţelei de gaze naturale, hotarele de delimitare ale zonei aflate la distanţe minime de la axa conductei de gaze naturale, stabilite de normativele în construcţii, în limitele cărora se instituie interdicţii privind regimul activităţilor şi al construcţiilor, în scopul asigurării securităţii, protecţiei şi intereselor vitale ale persoanelor, societăţii şi utilităţilor în caz de avarii şi efectele acestora. Zona de protecţie a reţelelor de gaze naturale este parte a zonei de siguranţă.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

4. Operatorii de sistem îndeplinesc lucrările necesare pentru a exclude crearea situaţiilor de avarie şi a impactului negativ asupra mediului.

5. Proprietarii reţelelor de gaze naturale, operatorii de sistem, autorităţile administraţiei publice locale, proprietarii/deţinătorii de terenuri, persoanele fizice şi juridice care desfăşoară lucrări sau oricare alte activităţi în zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale poartă răspundere pentru nerespectarea cerinţelor prezentului Regulament în conformitate cu legislaţia în vigoare.

6. Autorităţile administraţiei publice locale sînt responsabile pentru informarea populaţiei şi a persoanelor interesate cu privire la prevederile prezentului Regulament.

7. Autorităţile administraţiei publice locale adoptă decizii privind atribuirea şi înstrăinarea terenurilor cu orice destinaţie în zona de amplasare a reţelelor de gaze naturale cu condiţia avizării proiectelor deciziilor menţionate de către operatorii de sistem.

8. În cazul încălcării prevederilor prezentului Regulament, care au ca consecinţă reducerea fiabilităţii livrării gazelor naturale şi/sau prin care sînt puse în pericol persoanele, bunurile ori mediul, operatorii de sistem sînt obligaţi să întreprindă măsuri de urgenţă pentru prevenirea avariilor şi catastrofelor cu caracter tehnogen, inclusiv să sisteze efectuarea lucrărilor şi să sesizeze organele de resort.

Capitolul II

STRUCTURA ŞI AMENAJAREA REŢELELOR DE GAZE NATURALE

Secţiunea 1

Structura reţelelor de gaze naturale

9. În funcţie de presiunea de lucru şi complexitatea lucrărilor efectuate, reţelele de gaze naturale se divizează în:

1) reţele de transport;

2) reţele de distribuţie.

10. Reţelele de transport al gazelor naturale servesc pentru transportul gazelor naturale şi, în funcţie de presiunea de lucru, se clasifică în 2 clase:

1) clasa I – cu presiunea de lucru de la 2,5 pînă la 10,0 MPa inclusiv;

2) clasa II – cu presiunea de lucru de la 1,2 şi pînă la 2,5 MPa inclusiv.

11. Reţelele de distribuţie a gazelor naturale servesc pentru distribuţia gazelor naturale şi, în funcţie de presiunea de regim a gazului transportat, se clasifică în 4 categorii:

1) presiune înaltă de categoria I – presiunea de regim în conducta de gaze fiind peste 0,6 MPa pînă la 1,2 MPa inclusiv;

2) presiune înaltă de categoria II – presiunea de regim în conducta de gaze fiind peste 0,3 MPa pînă la 0,6 MPa inclusiv;

3) presiune medie – presiunea de regim în conducta de gaze fiind peste 0,005 MPa pînă la 0,3 MPa inclusiv;

4) presiune joasă – presiunea de regim în conducta de gaze fiind pînă la 0,005 MPa.

12. Din componenţa reţelelor de transport al gazelor naturale fac parte următoarele obiecte:

1) conductele magistrale de gaze naturale cu ramificări şi conductele paralele, armătura de închidere şi de reglare, trecerile peste obstacole naturale şi artificiale, ansamblurile de conectare a staţiilor de comprimare, ansamblurile de lansare şi recepţie a dispozitivelor de curăţare şi diagnosticare, colectoarele de condensat;

2) instalaţiile de protecţie electrochimică a conductei de gaze naturale împotriva coroziunii, inclusiv cîmpurile anodice, liniile de legătură tehnologică prin cablu cu puncte de amplificare şi pilonii sistemelor de radiocomunicaţii;

3) staţiile de radioreleu cu piloni, sistemele de antene, construcţiile de baraj cu echipament, îngrădirile;

4) liniile de transport al energiei electrice, instalaţiile de alimentare cu energie electrică a obiectelor reţelelor de transport al gazelor naturale;

5) construcţiile împotriva eroziunii solurilor şi de protecţie a conductei de gaze naturale;

6) trecerile de-a lungul traseului conductei de gaze naturale şi trecerile la nivel peste conducta de gaze naturale, drumurile permanente, pistele pentru elicoptere amplasate de-a lungul traseului conductei de gaze naturale şi căile de acces spre ele, indicatoarele de identificare a amplasării conductei de gaze şi a cablurilor de legătură tehnologică, indicatoarele de semnalizare la intersectarea conductelor de gaze naturale şi a cablurilor de legătură tehnologică cu căile navigabile interne;

7) staţiile de comprimare şi staţiile de predare a gazelor;

8) depozitele de stocare;

9) staţiile de alimentare a autovehiculelor cu gaze naturale comprimate;

10) staţiile de măsurare a gazelor naturale.

13. Din componenţa reţelelor de distribuţie a gazelor naturale fac parte următoarele obiecte:

1) conductele de gaze naturale exterioare interrurale şi în raza localităţilor, subterane, terestre, supraterane şi subacvatice, cu robinete de închidere aferente;

2) staţiile de reglare a presiunii gazelor naturale (SRG), staţiile de reglare a presiunii gazelor naturale de tip bloc (SRGB);

3) posturile de reglare a presiunii gazelor naturale (PRG), inclusiv posturile de reglare-măsurare (PRMG) şi punctele de măsurare comercială sau tehnologică a gazelor naturale;

4) mijloacele de protecţie electrochimică contra coroziunii conductelor de gaze subterane şi recipientelor din oţel, inclusiv cîmpurile anodice;

5) staţiile de evidenţă şi măsurare a consumului de gaze naturale (SMG), în limitele presiunilor de lucru conform sistemelor de distribuţie a gazelor;

6) instalaţiile de gaze industriale, tehnologice şi agricole;

7) instalaţiile de gaze ale centralelor electrotermice şi termice.

14. Informaţia privind amplasarea reală a reţelelor de gaze naturale se prezintă, în termen de 30 zile de la data punerii în funcţiune, de către operatorii de sistem autorităţilor administraţiei publice locale, pentru a fi transpuse pe hărţile funciare raionale/municipale.

15. Autorităţile administraţiei publice locale sînt responsabile pentru transpunerea informaţiei pe hărţile funciare şi informarea persoanelor juridice şi fizice interesate cu privire la amplasarea reţelelor de gaze naturale.

16. Operatorii de sistem oferă gratuit informaţii persoanelor fizice şi juridice cointeresate, la solicitarea scrisă a acestora, informaţii privind amplasarea reţelelor de gaze naturale.

Secţiunea a 2-a

Factorii de risc al reţelelor de gaze naturale

17. În funcţie de consecinţele unei avarii sau catastrofe cu caracter tehnogen care poate avea la exploatarea reţelelor de gaze naturale, acestea se atribuie la clasa de pericol II sau III în conformitate cu poziţia 5 sau 6 din anexa nr.2 la Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]

18. Factorii de risc sînt următorii:

1) pentru reţelele de transport al gazelor naturale sînt:

a) distrugerea conductei de gaze naturale sau a elementelor acesteia, însoţite de împrăştierea fragmentelor de metal şi sol;

b) inflamarea produsului în cazul deteriorării conductei şi acţiunea termică a incendiului;

d) explozia amestecului de gaze naturale şi aer;

e) surparea şi deteriorarea clădirilor, construcţiilor, instalaţiilor;

f) temperatura ridicată a aerului, a obiectelor;

g) concentraţia redusă de oxigen;

h) fumul şi produsele combustiei;

i) toxicitatea reactivelor folosiţi în procesul de producere (metanol, odorizant, alcalii, acizi, bitum, masticuri);

j) creşterea nivelului presiunii acustice;

k) efectele sufocante ale gazelor naturale asupra oamenilor şi animalelor;

l) poluarea mediului înconjurător cu gaze naturale;

m) intensificarea vibraţiilor;

2) pentru reţelele de distribuţie a gazelor naturale sînt:

a) deflagraţia gazelor naturale ca rezultat al scăpărilor de gaze;

b) explozia amestecului de gaze naturale şi aer;

c) surparea şi deteriorarea clădirilor, construcţiilor, instalaţiilor;

d) aprinderea produsului la distrugerea conductei, focul deschis şi acţiunea termică a incendiului;

e) temperatura ridicată a aerului, a obiectelor;

f) concentraţia scăzută a oxigenului;

g) produsele arderii;

h) efectele negative ale acţiunii gazelor naturale asupra oamenilor şi animalelor.

Secţiunea a 3-a

Amenajarea traseelor reţelelor de transport al gazelor naturale

19. Traseele conductelor de gaze naturale se marchează cu piloni de identificare cu înălţimea de 1,5–2 m la suprafaţa terenului, dotaţi cu o plăcută informativă.

20. Pilonii de identificare şi de avertizare se instalează de-a lungul axei conductei de gaze naturale, după cum urmează:

1) pe porţiunile drepte ale traseului în limitele vizibilităţii, la o distanţă de cel mult 500 m;

2) în punctele de schimbare a direcţiei traseului;

3) în locurile de intersectare a conductei de gaze naturale cu:

a) căile ferate şi drumurile publice;

b) alte comunicaţii supraterane şi subterane.

4) în locurile de traversare a conductei de gaze naturale cu rîurile navigabile şi obstacole (prăpastii, rîpe, canale);

5) în locurile de îndeplinire a lucrărilor de reparaţie şi reconstrucţie;

6) pentru marcarea locurilor de sondare a terenului, de eroziune, de emersiune a conductei de gaze naturale.

21. Pe plăcuţa informativă se indică:

1) avertizarea "Atenţie! Reţea de gaze naturale";

2) dimensiunile zonei de protecţie a reţelelor de gaze naturale;

3) reperarea topografică a indicatorului de identificare a amplasării faţă de traseul reţelei de gaze naturale (km, pichetul traseului);

4) adîncimea de pozare a reţelelor de gaze naturale;

5) numerele de telefoane, adresa dispeceratului şi a serviciului de avarie ale subdiviziunii de producţie a operatorului sistemului de transport, care exploatează tronsonul de conductă respectiv.

22. Se admite instalarea plăcuţelor informative pe pilonii liniilor electrice aeriene (LEA), pilonii liniilor de telecomunicaţii, care trec în paralel cu conducta şi pe coloanele de control şi măsurare.

23. Pentru sistemele conductelor de gaze naturale cu mai multe linii se marchează fiecare linie.

24. Pentru marcarea traseelor cablurilor subterane de legătură tehnologică pe teren se folosesc piloni care se instalează:

1) în faţa fiecărui racord şi pe porţiunile drepte ale traseului cablului peste 500 m unul faţă de altul, în limitele vizibilităţii directe;

2) pe porţiunile curbilinii ale traseului, în locurile de deviere maximă (mai mult de 2 m) a traseului de la linia dreaptă între racorduri;

3) la traversarea barierelor de apă;

4) la intersectările cu:

a) comunicaţiile subterane de diverse destinaţii;

b) liniile aeriene de legătură, de difuzare prin cablu şi reţelele electrice de transport;

5) în punctele de conectare a barelor de lucru, prizelor de pămînt şi a protectoarelor;

6) pe liniile cablurilor parafulger;

7) în locurile de instalare a posturilor de amplificare nedeservite.

25. Locurile de intersectare a conductelor de gaze naturale şi a cablurilor de legătură tehnologică cu rîurile navigabile se marchează pe maluri cu indicatoare de semnalizare care se instalează de operatorul sistemului de transport după coordonarea cu organele de administrare a căilor navigabile.

26. Operatorul sistemului de transport în comun cu administratorul drumului şi Inspectoratul Naţional de Securitate Publică instalează, în locurile de intersectare a conductelor de gaze naturale cu drumurile publice de toate categoriile, indicatoare rutiere care interzic oprirea/staţionarea transportului auto în zona de siguranţă a conductei de gaze naturale.

[Pct.26 modificat prin Hot.Guv. nr.517 din 15.07.2020, în vigoare 14.08.2020]

27. În locurile de intersectare a conductei de gaze naturale şi a cablurilor de legătură tehnologică cu drumurile publice şi căile ferate, marcarea conductei şi a cablurilor de legătură tehnologică se efectuează din ambele părţi ale drumurilor publice/căilor ferate.

28. Marcarea cîmpului anodic al protecţiei electrochimice se efectuează prin instalarea pilonilor pe perimetrul cîmpului.

29. Construcţiile, robinetele şi alte elemente de pe traseul conductei de gaze naturale, care se află la suprafaţa terenului, se marchează cu indicatoare de avertizare.

30. Toate sectoarele supraterane ale conductei de gaze naturale se îngrădesc pentru a exclude accesul persoanelor neautorizate la conducta de gaze naturale, cu afişarea inscripţiei "Trecere interzisă".

Secţiunea a 4-a

Amenajarea traseelor reţelelor de distribuţie a gazelor naturale

31. Traseele conductelor de gaze naturale subterane sînt marcate cu indicatoare de identificare, aplicate pe repere permanente indiferent de proprietate sau cu stîlpi din beton armat, din metal sau alte materiale cu înălţimea nu mai puţin de 1,5 m sau alte repere stabile:

1) pe porţiunile liniare ale traseului în limitele vizibilităţii, la o distanţă de cel mult 200 m în localităţi;

2) în punctele de schimbare a direcţiei conductei de gaze naturale;

3) în locurile de traversare a conductei de gaze naturale a barierelor navigabile şi nenavigabile, canalelor;

4) în locurile intersectării conductelor de gaze naturale cu căile ferate şi drumurile publice (în afara localităţilor urbane şi rurale);

5) la fiecare construcţie aferentă a conductelor de gaze naturale (cămin de gaze, instalaţie de protecţie electrochimică).

32. Indicatoarele de identificare conţin informaţii despre:

1) distanţa pînă la conducta de gaze naturale;

2) presiunea gazelor naturale şi diametrul conductei de gaze naturale;

3) caracteristica conductei de gaze naturale (adîncimea de pozare a conductei, materialul ţevilor);

4) numărul de telefon al serviciului de dispecerat şi intervenţie tehnică.

33. Indicatoarele de identificare sau stîlpii din beton armat, din metal sau alte materiale se instalează în perioada lucrărilor de construcţie a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale. După punerea în funcţiune, reparaţia sau renovarea indicatoarelor de identificare a amplasării reţelelor de gaze naturale se efectuează de către operatorul sistemului de distribuţie.

34. Locurile de intersectare a conductelor de gaze naturale cu rîurile navigabile se marchează pe maluri cu indicatoare de semnalizare, care se instalează în perioada construcţiei reţelelor de distribuţie a gazelor naturale cu acordul organelor de administrare a căilor navigabile.

35. În locurile de intersectare a conductelor de gaze naturale cu drumurile publice şi căile ferate marcarea conductei de gaze naturale se efectuează din ambele părţi.

36. Obiectele şi instalaţiile aferente conductei de gaze naturale, amplasate la suprafaţa traseului, se marchează cu indicatoare de identificare şi avertizare.

37. În preajma SRG, PRG, PRMG se instalează indicatoarele care interzic parcarea mijloacelor de transport în zona de protecţie.

Capitolul III

ZONELE DE PROTECŢIE A REŢELELOR DE GAZE NATURALE

Secţiunea 1

Zonele de protecţie a reţelelor de transport al gazelor naturale

38. Zonele de protecţie a reţelelor de transport al gazelor naturale se stabilesc în următoarele cazuri:

1) de-a lungul traseelor conductelor de gaze naturale (indiferent de modul de amplasare), inclusiv la trecerea prin păduri şi plantaţii forestiere – sub forma unei fîşii de teren limitat de linii convenţionale, la o distanţă de 25 m de la axa conductei, din fiecare parte;

2) de-a lungul traseelor conductelor de gaze naturale cu mai multe linii – sub forma unei fîşii de teren limitat de linii convenţionale, la o distanţă de 25 m de la axele conductelor marginale, din fiecare parte;

3) de-a lungul trecerilor subacvatice – sub forma unei porţiuni a suprafeţei acvatice, de la suprafaţa pînă la fundul bazinului acvatic, cuprinsă între două suprafeţe paralele, distanţate de la axele conductelor marginale ale trecerilor la 100 m, din fiecare parte;

4) în jurul instalaţiilor tehnologice, staţiilor de comprimare şi staţiilor de predare, staţiilor de măsurare a gazelor naturale sub forma unui teren, limitat printr-o linie convenţională închisă, la o distanţă de 100 m de la graniţele teritoriilor obiectelor indicate, în toate direcţiile.

39. În zona de protecţie a reţelelor de transport al gazelor naturale se interzice efectuarea lucrărilor şi întreprinderea acţiunilor care pot determina perturbarea funcţionării normale a reţelelor de gaze naturale sau care pot duce la deteriorarea lor:

1) permutarea, acoperirea, deteriorarea pilonilor de identificare a amplasării conductei de gaze naturale, a posturilor de control şi măsurare;

2) efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montare, chiar şi a celor cu caracter provizoriu, cu excepţia celor aferente conductelor sau instalaţiilor respective;

3) plantarea arborilor, arbuştilor şi viilor la o distanţă mai mică de 3 m de la axa conductei, din fiecare parte;

4) efectuarea lucrărilor agricole de afînare a solului la o adîncime mai mare de 0,5 m;

5) pătrunderea pe teritoriul obiectelor sau deschiderea trapelor, portiţei şi uşii punctelor nedeservite de amplificare a legăturii prin cablu, boxelor de blocare ale sistemelor de telemecanică, îngrădirilor ansamblurilor armăturii liniare, staţiilor de radioreleu, staţiilor de protecţie catodică şi de drenaj, căminelor traseelor liniare şi de control, altor instalaţii liniare, clădiri şi construcţii aferente;

6) închiderea şi deschiderea robinetelor şi vanelor, deconectarea sau conectarea mijloacelor de alimentare cu energie electrică şi de telemecanică a conductelor de gaze naturale;

7) stocarea deşeurilor, deversarea soluţiilor acide şi de săruri, substanţelor alcaline, blocarea cu diverse articole de construcţii;

8) distrugerea construcţiilor de fortificare a malurilor, instalaţiilor de evacuare a apei, terasamentelor şi altor construcţii (instalaţii), care protejează conductele de gaze naturale de deteriorare, iar teritoriul adiacent şi mediul înconjurător – de scurgerea accidentală a produsului transportat;

9) aruncarea ancorelor, navigarea cu ancora aruncată, lanţuri, sonde de măsurat adîncimea, plase de pescuit şi instalaţii de dragare lăsate, executarea lucrărilor de dragare şi excavare;

10) aprinderea focului şi depozitarea surselor de foc deschis sau închis;

11) construirea barajelor, construirea dispozitivelor de evacuare a apei din lacuri şi iazuri, a dispozitivelor de drenare a apelor pluviale şi a apelor uzate.

Secţiunea a 2-a

Zonele de protecţie a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale

40. Zonele de protecţie a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale se stabilesc numai pe traseele conductelor de gaze naturale, în condiţiile Hotărîrii Guvernului nr.552/2017 pentru aprobarea Cerinţelor minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor combustibile naturale şi ale prezentului Regulament.

41. Pentru excluderea deteriorării reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi obiectelor aferente lor, se stabilesc zone de protecţie:

1) de-a lungul traseelor conductelor de gaze naturale exterioare şi construcţiilor sistemelor de alimentare cu gaze naturale, sub forma unei suprafeţe terestre limitate de linii convenţionale la o distanţă de 2 m de la axa conductei, de fiecare parte;

2) în jurul staţiilor şi punctelor de reglare a presiunii gazelor naturale, amplasate separat – sub forma unui teritoriu limitat de linii convenţionale la o distanţă de 2 m de la hotarele acestor obiecte, în toate direcţiile. Pentru punctele de reglare a presiunii gazelor naturale anexate la clădiri, zona de protecţie nu este reglementată;

3) de-a lungul trecerilor subacvatice ale conductelor de gaze naturale de toate presiunile sub formă de spaţiu de apă, mărginit de la suprafaţa apei pînă la fund prin planuri verticale, de ambele părţi la o depărtare de 50 m de la axele liniilor extreme ale conductelor;

4) pentru sectoarele supraterane a conductei de gaze naturale distanţa de la arbori, construcţii, panouri de reclamă pînă la conducta de gaze este de cel puţin 1 m pe întreaga durată de exploatare a conductei;

5) în rază de 15 m de la conductele subterane de gaze naturale, la efectuarea în preajma lor a lucrărilor de excavare şi construcţie;

6) pentru liniile electrice aeriene (LEA) cu tensiune mai mică de 1000 V, în cazul intersecţiilor, apropierii sau poziţionării în paralel cu conductele exterioare de gaze naturale, distanţa dintre conductorii liniilor electrice aeriene (în cazul săgeţii maxime de atîrnare a conductorilor) şi partea constructivă a conductei de gaze naturale, se stabileşte de condiţiile stipulate în Normele de amenajare a instalaţiilor electrice;

7) pentru liniile electrice aeriene cu tensiunea mai mare de 1000 V, în cazul intersecţiilor apropierii sau poziţionării în paralel, distanţa dintre conductorii liniilor electrice aeriene şi partea constructivă a conductei de gaze naturale se stabileşte de condiţiile stipulate în Normele de amenajare a instalaţiilor electrice.

42. Măsurarea distanţei pentru determinarea zonelor de protecţie a conductelor de distribuţie a gazelor naturale se efectuează de la axa conductei – pentru o singură conductă de gaze naturale, şi de la axele conductelor marginale de gaze naturale – pentru conductele cu mai multe linii.

43. Distanţele minime de la conductele de gaze pînă la clădiri şi construcţii se stabilesc în funcţie de importanta obiectelor, condiţiile de pozare a conductei de gaze naturale, presiunea gazelor naturale şi alţi factori, dar nu mai mici decît cele prevăzute în normativele în construcţii.

44. Proprietarii/deţinătorii terenurilor traversate de conducte de gaze naturale sînt obligaţi să asigure integritatea conductelor şi accesul liber către acestea a personalului operatorului sistemului de distribuţie.

45. În zonele de protecţie a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale se interzice îndeplinirea oricăror acţiuni care pot determina perturbarea funcţionării normale a reţelelor sau deteriorarea lor:

1) permutarea, acoperirea, distrugerea indicatoarelor de identificare a amplasării reţelelor de gaze naturale, posturilor de control şi măsurare;

2) depozitarea articolelor de construcţii, a solului şi altor materiale sau deşeuri;

3) îngrădirea şi blocarea zonelor de protecţie, reţinerea accesului personalului operatorului sistemului de distribuţie către reţele şi a procesului de deservire şi de înlăturare a deteriorărilor la reţelele de distribuţie a gazelor naturale;

4) excavarea beciurilor, săparea şi prelucrarea solului cu utilaje şi mecanisme agricole la o adîncime mai mare de 0,3 m;

5) pătrunderea pe teritoriul şi deschiderea uşilor şi porţilor SRG, PRG, PRMG, a instalaţiilor de protecţie împotriva coroziunii, capacelor căminelor de gaze naturale;

6) fixarea, sprijinirea de conductele supraterane de gaze naturale, de pilonii lor, îngrădirile şi clădirile reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, precum şi aruncarea pe acestea a obiectelor străine, cablurilor, scărilor, urcarea pe ele;

7) manipularea robinetelor de închidere, a mijloacelor de alimentare cu energie electrică şi telemecanică a conductelor;

8) deversarea soluţiilor acide şi de săruri, a substanţelor alcaline;

9) distrugerea construcţiilor de fortificare a malurilor, instalaţiilor de evacuare a apei, terasamentelor şi altor construcţii (instalaţii), ce protejează conductele de gaze naturale de distrugere;

10) aruncarea ancorelor, navigarea cu ancore, lanţuri, sonde de măsurat adîncimea, plaselor de pescuit şi instalaţiilor de dragare lăsate, executarea lucrărilor de dragare şi excavare;

11) aprinderea focului şi a surselor de foc deschis sau închis;

12) efectuarea neautorizată a săpăturilor şi altor lucrări de terasament, necoordonate cu operatorii sistemelor de distribuţie a gazelor naturale.

Secţiunea a 3-a

Notificarea lucrărilor şi activităţilor în zona de protecţie

46. În zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, fără acordul operatorului de sistem pentru executarea lucrărilor în zona de protecţie a reţelelor de gaze naturale, persoanelor fizice şi juridice li se interzice:

1) plantarea arborilor, arbuştilor de toate soiurile, amplasarea livezilor, viilor şi grădinilor;

2) construcţia căilor de acces şi pasajelor peste traseele conductelor de gaze naturale, amenajarea locurilor de parcare a transportului auto, tractoarelor şi mecanismelor;

3) demolarea şi reconstrucţia podurilor, colectoarelor, drumurilor publice şi căilor ferate, în caz de amplasare pe acestea a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale;

4) desfăşurarea lucrărilor de ameliorare şi terasament, construirea sistemelor de irigare şi desecare;

5) efectuarea lucrărilor de construcţie, montare şi planificare a terenului;

6) efectuarea lucrărilor de dinamitare pentru obiectul concret în lipsa demersului de executare a lucrărilor de dinamitare sau a lucrărilor cu materiale explozive, eliberat de organele de resort;

7) efectuarea lucrărilor geologice de ridicare, prospectare geologică, explorare, geodezice şi altor lucrări de cercetare, care necesită forarea sondelor, fîntînilor de sondaj de control, cu prelevarea probelor de sol (cu excepţia probelor de sol fertil);

8) depozitarea furajelor, îngrăşămintelor, materialelor, amenajarea ocolurilor pentru cabaline, creşterea animalelor, acordarea sectoarelor de pescuit, pescuitul, vînatul şi colectarea plantelor acvatice, organizarea adăpătoarelor, spargerea şi aprovizionarea cu gheaţă;

9) efectuarea lucrărilor de construcţie, inclusiv a lucrărilor de excavare, la o distanţă mai mică de 15 m de la conducta de distribuţie a gazelor naturale.

47. Lucrările agricole, altele decît cele menţionate la pct.46 subpct.1), se exceptează de obligativitatea deţinerii acordului pentru executarea lucrărilor în zona de protecţie a reţelelor de gaze naturale.

48. Activităţile menţionate la pct.46 subpct.1)-9) se efectuează în prezenţa reprezentantului desemnat al operatorului de sistem la locul executării lucrărilor.

49. Pentru eliberarea acordului pentru executarea lucrărilor se stabilesc următoarele etape:

1) depunerea de către solicitant a cererii pentru eliberarea acordului pentru executarea lucrărilor conform modelului indicat în anexa nr.1 la prezentul Regulament, cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de începerea lucrărilor;

2) eliberarea acordului pentru executarea lucrărilor în zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, care corespunde modelului indicat în anexa nr.2 la prezentul Regulament;

3) executarea lucrărilor în prezenţa reprezentantului operatorului de sistem, cu înştiinţarea operatorului de sistem cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de începerea lucrărilor.

50. Cererea pentru eliberarea acordului pentru executarea lucrărilor se transmite prin poştă, fax, e-mail sau se depune direct la oficiul operatorului de sistem, însoţită de următoarele documente:

1) documentaţia de proiect (copie sau extras) pentru locul efectuării lucrărilor în zona de protecţie;

2) planul de efectuare a lucrărilor;

3) ordinul de numire de către solicitant a persoanei responsabile de efectuarea lucrărilor (în cazul persoanelor juridice);

4) informaţii despre executorul lucrărilor (denumirea/numele, prenumele, adresa juridică).

51. Operatorul de sistem eliberează, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, acordul pentru executarea lucrărilor, cu condiţia corespunderii documentelor anexate prevederilor actelor normative.

52. Acordul pentru executarea lucrărilor în zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale nu poate fi eliberat în următoarele cazuri:

1) necorespunderea documentaţiei de proiect/planului de efectuare a lucrărilor pentru locul efectuării lucrărilor în zonele de protecţie;

2) determinarea erorilor în documentele anexate la cererea pentru eliberarea acordului pentru executarea lucrărilor, în condiţiile pct.54;

3) prezentarea setului incomplet, anexat la cererea pentru eliberarea acordului pentru executarea lucrărilor;

4) existenţa sau apariţia iminentă a factorilor de risc major de deflagraţie;

5) starea tehnică a tronsonului de conductă necesită lucrări de reparaţie.

53. Refuzul de a eliberarea acordul pentru executarea lucrărilor din partea operatorului de sistem se prezintă în scris, cu justificarea şi indicarea temeiului de refuz.

54. În cazul constatării erorilor în documentele anexate la cererea pentru eliberarea acordului pentru executarea lucrărilor, operatorul de sistem notifică solicitantului necesitatea înlăturării neconformităţilor, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, şi suspendarea termenului de eliberare a acordului respectiv pe perioada înlăturării acestora.

55. Termenul indicat la pct.51 se repune de la data prezentării confirmării înlăturării neconformităţilor.

56. În acordul pentru executarea lucrărilor se menţionează:

1) posibila apariţie sau existenţa factorilor de risc;

2) hotarele de delimitare a zonei de protecţie de la axa conductei de gaze naturale (conductele marginale), stabilite de prezentul Regulament şi de normele de proiectare în construcţii;

3) condiţiile în care se îndeplinesc lucrările;

4) măsurile de precauţie;

5) cerinţele de securitate care se respectă la îndeplinirea genurilor concrete de lucrări;

6) etapele lucrărilor care se execută în prezenţa sau sub supravegherea reprezentantului operatorului de sistem.

57. Operatorul de sistem asigură prezenţa reprezentantului acestuia la locul executării lucrărilor.

58. În cazul în care operatorul de sistem nu a eliberat acordul pentru executarea lucrărilor în termenul stabilit la pct.51 şi în lipsa unui refuz scris privind eliberarea acestuia, persoanele fizice şi juridice iniţiază lucrările notificate în zona de protecţie a reţelelor de gaze naturale.

59. Pînă la eliberarea acordului respectiv, operatorul de sistem efectuează, în caz de necesitate, inspectarea tronsonului conductei de gaze naturale ce trece prin zona acestor lucrări, în scopul determinării stării tehnice şi a nivelului de securitate, precum şi precizării poziţiei conductei de gaze naturale şi a tuturor construcţiilor aferente ei.

60. În cazul în care se stabileşte că starea tehnică a tronsonului de conductă necesită lucrări de reparaţie pentru prevenirea posibilităţii de deteriorare sau a scurgerii de gaze naturale, operatorul de sistem notifică solicitantului necesitatea efectuării lucrărilor respective de reparaţie şi a termenului finalizării acestora.

Secţiunea a 4-a

Organizarea şi executarea lucrărilor în zonele

de protecţie a reţelelor de gaze naturale

61. Pentru exploatarea şi întreţinerea reţelelor de gaze naturale, prin efectuarea reviziilor, a reparaţiilor şi a altor intervenţii necesare, în scopul asigurării funcţionării lor normale, cu notificarea prealabilă a proprietarului terenului sau al bunului imobil, operatorul sistemului de transport sau de distribuţie este în drept:

1) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje şi instalaţii pentru întreţinere, revizie, reparaţie şi alte intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a reţelelor de gaze naturale;

2) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;

3) să afecteze culturi, plantaţii sau alte amenajări existente şi să restrîngă activităţile proprietarului în măsura şi pe durata strict necesar pentru executarea lucrărilor de întreţinere, revizie, reparaţie sau a altor intervenţii pentru asigurarea funcţionării normale a reţelelor de gaze naturale.

62. Operatorii de sistem sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile prevăzute la pct.61 şi să achite proprietarului de teren sau de alte bunuri proprietate privată despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse la efectuarea lucrărilor menţionate, inclusiv în cazul înlăturării consecinţelor avariilor, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare.

63. Persoanele fizice şi juridice care au obţinut acordul pentru executarea lucrărilor sînt obligate să îndeplinească lucrările în zona de protecţie a reţelelor de gaze naturale, cu respectarea condiţiilor ce asigură integritatea conductelor de gaze naturale, mijloacelor de legătură tehnologică şi a indicatoarelor de identificare.

64. Pe terenurile irigabile care se află în zona de protecţie a conductelor de gaze naturale, lucrările ce ţin de inundarea temporară a terenurilor se efectuează în baza acordului expus în formă scrisă dintre proprietarii/deţinătorii de terenuri şi operatorul de sistem.

65. În cazul depistării, la locul executării lucrărilor, a comunicaţiilor şi construcţiilor subterane care nu sînt reflectate în documentaţia de proiect, lucrările se sistează imediat şi se iau măsuri de asigurare a integrităţii acestor comunicaţii şi construcţii, se stabileşte apartenenţa lor şi se solicită prezenţa reprezentantului întreprinderii de exploatare a acestor comunicaţii şi construcţii.

66. Dacă în procesul executării lucrărilor se constată deteriorarea conductei de gaze naturale sau scurgerea gazelor naturale, personalul şi mijloacele tehnice se retrag în mod de urgenţă în afara limitelor zonei de protecţie, cu informarea imediată a operatorului de sistem despre cele întîmplate.

67. Pînă la sosirea echipei de intervenţie, conducătorul lucrărilor este obligat să întreprindă măsuri de prevenire a accesului persoanelor străine şi a mijloacelor de transport în zona de protecţie şi să informeze autorităţile administraţiei publice locale.

68. Personalul de exploatare a comunicaţiilor inginereşti şi a obiectelor situate în zona amplasării conductei de gaze naturale, precum şi persoanele fizice care au descoperit deteriorarea conductei de gaze naturale sau scurgerea gazelor naturale, sînt obligate să înştiinţeze imediat serviciul de dispecerat sau de intervenţie a operatorului de sistem.

69. Informaţia despre evoluţia posibilă a factorilor de risc, în cazul depistării deteriorării conductei sau scurgerii de gaze naturale, ce prezintă pericol pentru mediul înconjurător, obiectele, clădirile şi construcţiile exploatate de alte întreprinderi, se transmite către serviciul de dispecerat al operatorului de sistem, întreprinderilor-proprietare ale acestor obiecte, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale.

70. În cazul unei avarii la reţelele de gaze naturale, operatorul de sistem care exploatează tronsonul de conductă avariat începe imediat lichidarea avariei în conformitate cu planul de acţiuni de localizare şi lichidare a efectelor produse de avarie.

71. Atunci cînd în timpul executării lucrărilor în zona de protecţie a reţelelor de gaze executantul a admis deteriorarea indicatoarelor de identificare a amplasării conductei de gaze naturale şi/sau de semnalizare, restabilirea lor se efectuează din contul executantului lucrărilor şi predate operatorului de sistem, cu semnarea unui act de predare-primire.

72. Construirea cartierelor locative (localităţilor), obiectelor industriale şi de alt tip, clădirilor (locative şi nelocative), construcţiilor şi a instalaţiilor pentru diverse destinaţii poate fi efectuată cu respectarea strictă a distanţelor minime de la axa conductei de gaze naturale (de la obiectele ei) stabilite în normativele în construcţii.

73. În cazul deteriorării conductei de gaze naturale sau a stratului de izolare în timpul efectuării lucrărilor de excavaţie sau de construcţie, persoana juridică sau fizică care îndeplineşte lucrările menţionate anunţă imediat operatorul de sistem.

74. La efectuarea lucrărilor de excavaţie sau de construcţie în zona de protecţie a conductelor de gaze naturale din polietilenă, persoana juridică sau fizică care îndeplineşte lucrările menţionate asigură integritatea cablului trasator şi banda de avertizare (folie metalică), care permit determinarea poziţiei conductelor de gaze naturale cu ajutorul aparatelor, iar în cazul deteriorării –anunţă imediat operatorul de sistem.

Capitolul IV

INTERDEPENDENŢA ŞI CONLUCRAREA ÎNTREPRINDERILOR

ALE CĂROR COMUNICAŢII SÎNT AMPLASATE ÎN ACELAŞI

CORIDOR TEHNIC SAU SE INTERSECTEAZĂ

75. Aspectele concrete privind conlucrarea întreprinderilor, ale căror comunicaţii sînt amplasate în acelaşi coridor tehnic sau se intersectează, atît în procesul de exploatare a comunicaţiilor, cît şi în timpul lichidării avariilor la ele, se stabilesc prin contracte mutuale dintre aceste întreprinderi.

76. Comunicaţiile amplasate în coridorul tehnic, precum şi sectoarele de comunicaţii care îl intersectează, se dotează, în limitele coridorului tehnic, cu sisteme comune de protecţie împotriva coroziunii şi împotriva calamităţilor naturale (alunecări de teren, inundaţii). De asemenea, localităţile trebuie să fie protejate de scurgerile accidentale ale produselor transportate.

77. Amplasamentul fiecărei comunicaţii inginereşti în coridorul tehnic se marchează pe teren distinct cu indicatoare de identificare a amplasării fiecărei comunicaţii inginereşti.

78. Întreprinderile care exploatează comunicaţiile inginereşti amplasate în acelaşi coridor tehnic elaborează, în comun, schema generală a obiectelor, cu indicarea exactă a amplasării lor reciproce, iar lucrătorii tuturor întreprinderilor care deservesc comunicaţiile din coridorul tehnic deţin schema menţionată la locurile de muncă. Modificările introduse în schemă se aduc la cunoştinţa tuturor întreprinderilor interesate în termen de 30 de zile.

79. În scopul asigurării integrităţii şi condiţiilor inofensive de funcţionare a comunicaţiilor în coridorul tehnic, întreprinderile exploatatoare ale acestora sînt obligate să elaboreze instrucţiunea privind supravegherea comună şi întreţinerea comunicaţiilor în coridorul tehnic. În instrucţiune se reflectă:

1) componenţa comunicaţiilor, cu indicarea caracteristicilor tehnice de bază ale acestora;

2) hotarele de delimitare ale coridorului tehnic, inclusiv zonele de protecţie a tuturor comunicaţiilor din acest coridor;

3) lista întreprinderilor responsabile de exploatarea comunicaţiilor, adresele şi modul de comunicare;

4) particularităţile specifice ale avariilor şi defecţiunilor pentru fiecare comunicaţie din coridorul tehnic;

5) organizarea şi desfăşurarea inspectării, protecţiei şi înştiinţării despre încălcările constatate în coridorul tehnic, despre avariile şi defecţiunile comunicaţiilor;

6) modul de coordonare şi efectuare a lucrărilor de intervenţie şi restabilire;

7) termenele, volumul şi modul de revizie anuală a comunicaţiilor din coridorul tehnic şi lichidarea defectelor constatate;

8) organizarea şi volumele de acordare a ajutorului reciproc la lichidarea avariilor şi consecinţelor acestora;

9) modul de întreţinere tehnică şi reparare a obiectelor auxiliare comune (trecerilor de-a lungul coridorului, podurilor şi pasajelor de nivel).

80. Întreprinderile care exploatează comunicaţiile în acelaşi coridor tehnic trebuie să dispună de planuri de localizare şi lichidare a posibilelor avarii şi a consecinţelor acestora, precum şi planuri de interacţiune, în care se prevăd măsurile necesare de prevenire a defecţiunilor la obiectele învecinate din coridorul tehnic. Planurile menţionate se coordonează cu toate întreprinderile, care exploatează obiecte în coridorul tehnic şi prevăd participarea comună a acestora la lucrările de intervenţie şi restabilire.

81. Persoanele fizice şi juridice vinovate de producerea avariilor şi deteriorarea obiectelor reţelelor de gaze naturale poartă răspundere în conformitate cu legea şi compensează prejudiciile cauzate reţelelor de gaze naturale, mediului înconjurător, persoanelor fizice şi juridice.

În cazul deteriorării comunicaţiilor inginereşti în timpul executării lucrărilor în coridorul tehnic sau a avariei la comunicaţiile vecine, cercetarea se efectuează în comun cu participarea reprezentanţilor tuturor întreprinderilor interesate.

82. Modul de executare a lucrărilor de încărcare-descărcare, transportare, reparare şi a celor preventive la comunicaţiile din coridorul tehnic se coordonează cu toţi proprietarii comunicaţiilor amplasate în acest coridor tehnic. În cazuri de urgenţă se admite demararea lucrărilor de restabilire fără o coordonare prealabilă, cu întreprinderea măsurilor de asigurare a integrităţii celorlalte comunicaţii şi cu înştiinţarea proprietarilor despre executarea lucrărilor de urgenţă în coridorul tehnic.

83. Lichidarea consecinţelor avariilor în coridorul tehnic se efectuează conform planului coordonat cu toate întreprinderile interesate.

84. Înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale (alunecări de teren, inundaţii) din coridorul tehnic se efectuează de către întreprinderi în comun.

85. Proiectele privind construcţia conductelor noi şi reconstrucţia celor în funcţiune în coridorul tehnic se coordonează cu toate întreprinderile care exploatează comunicaţiile, amplasate în acest coridor, iar în timpul efectuării lucrărilor, conform acestor proiecte, se asigură exploatarea inofensivă a tuturor comunicaţiilor din acest coridor tehnic.

86. Oricare lucrări de construcţie-montare şi de terasament în coridorul tehnic pot fi executate numai în baza proiectului de executare a lucrărilor şi a acordului în scris de la toate întreprinderile care exploatează comunicaţiile în acest coridor tehnic.

87. Personalul autorizat şi persoanele cu funcţii de răspundere, care efectuează inspectarea comunicaţiilor, amplasate în coridorul tehnic, în cazul constatării executării de către persoane străine a unor lucrări de construcţie, explorare sau de altă natură sînt obligaţi să se convingă de existenţa acordului corespunzător în scris, iar în cazul lipsei unui asemenea acord sau nerespectarea condiţiilor tehnice menţionate în acesta – să sisteze lucrările.

88. Litigiile apărute între întreprinderile care exploatează comunicaţiile, amplasate în coridorul tehnic, se soluţionează în ordinea stabilită de legislaţie.