111/01.02.2007 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei de susţinere a dezvoltării comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2007-2009

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei de susţinere a dezvoltării comerţului

interior în  Republica  Moldova pentru  anii 2007 - 2009

nr. 111  din  01.02.2007

 (în vigoare 09.02.2007) 

Monitorul Oficial nr.18-20 art.124 din 09.02.2007

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

Pentru crearea condiţiilor favorabile dezvoltării comerţului interior, precum şi pentru asigurarea unui nivel adecvat de protecţie a consumatorilor, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia de susţinere a dezvoltării comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2007-2009 (se anexează).

2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale vor prezenta Ministerului Economiei şi Comerţului anual, pînă la data de 15 februarie, informaţia privind implementarea Strategiei în anul precedent anului de raportare.

Ministerul Economiei şi Comerţului va generaliza informaţiile primite şi va prezenta Guvernului spre examinare şi aprobare, pînă la data de 1 mai, Raportul anual privind implementarea Strategiei de susţinere a dezvoltării comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2007-2009.

3. Biroul Naţional de Statistică:

în comun cu Ministerul Economiei şi Comerţului, va perfecţiona setul de indicatori statistici pentru monitorizarea evoluţiei comerţului interior şi va asigura colectarea, prelucrarea şi diseminarea datelor statistice privind dezvoltarea sectorului;

va prezenta Ministerului Economiei şi Comerţului anual, pînă la 1 aprilie, informaţia privind evoluţia comerţului interior în Republica Moldova (pe sectoare) în anul anterior.

4. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Strategiei de susţinere a dezvoltării comerţului interior pentru anii 2007-2009 se pun în sarcina Ministerului Economiei şi Comerţului.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.111 din 1 februarie 2007

STRATEGIA

de susţinere a dezvoltării comerţului interior în Republica Moldova

pentru anii 2007-2009

INTRODUCERE

Strategia de susţinere a dezvoltării comerţului interior în Republica Moldova pentru anii 2007-2009 (în continuare - Strategia) reprezintă cadrul normativ de bază pe termen mediu pentru asigurarea dezvoltării durabile şi stabilirii liniilor directorii pentru dezvoltarea sectoarelor comerţului interior din Republica Moldova. Acest document va servi drept bază pentru elaborarea şi implementarea programelor şi planurilor de acţiuni ale instituţiilor guvernamentale centrale implicate în procesul de coordonare şi monitorizare a activităţilor de întreprinzător din domeniul comerţului interior, precum şi pentru autorităţile administraţiei publice locale, care au atribuţii funcţionale referitoare la autorizarea activităţii de comerţ.

Elaborarea prezentei Strategii a fost condiţionată de necesitatea sistematizării acţiunilor întreprinse, orientate spre asigurarea dezvoltării şi stimulării comerţului organizat şi legal în Republica Moldova, precum şi spre garantarea continuităţii şi durabilităţii rezultatelor obţinute în urma implementării acestora.

Strategia este menită să condiţioneze abordarea sistemică a procesului de implementare a strategiilor şi programelor de stat, tangente activităţii de comerţ.

Prezenta Strategie vine să stabilească priorităţile de bază în dezvoltarea cadrului juridic şi instituţional în domeniul comerţului interior şi asigurarea ridicării nivelului de protecţie a consumatorilor interni prin implementarea practicilor şi exigenţelor specifice ţărilor occidentale.

Prezenta Strategie determină direcţiile strategice de activitate şi acţiunile din cadrul acestora, care vor fi implementate de către Guvern şi structurile guvernamentale centrale şi locale în scopul facilitării procesului de dezvoltare şi legalizare a comerţului interior şi asigurării unui nivel adecvat de protecţie a consumatorilor autohtoni. Concomitent, Strategia determină rolul şi nivelul de intervenţie a statului în reglementarea comerţului interior şi formarea preţurilor, pornind de la premisa stimulării şi susţinerii principiilor şi valorilor economiei de piaţă.

În procesul elaborării Strategiei s-a ţinut cont de situaţia existentă în domeniu, experienţa ţărilor occidentale, necesităţile şi posibilitatea de absorbţie şi implementare a cerinţelor şi valorilor europene în domeniul comerţului interior şi al protecţiei consumatorului.

Sarcinile de bază stabilite în Strategie sînt:

majorarea valorii adăugate brute produse în sectorul comerţului;

majorarea ponderii comerţului organizat şi legalizarea treptată a comerţului ilicit;

sporirea aportului comerţului la formarea bugetului de stat prin intermediul dezvoltării noilor oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi creşterii veniturilor populaţiei;

crearea de întreprinderi în domeniul comerţului durabile şi competitive, în particular în zona rurală.

I. ANALIZA DINAMICII DEZVOLTĂRII COMERŢULUI

Sectorul comerţului cu amănuntul şi cu ridicata are o importanţă deosebită pentru economia naţională a Republicii Moldova şi contribuie anual la formarea Produsului Intern Brut în medie cu 11,2%. În pofida faptului că pe parcursul anilor valoarea adăugată brută în comerţ a fost în creştere, ponderea acesteia în PIB este într-o scădere lentă.

Creşterea volumului total de vînzări cu amănuntul de la 6,0 mlrd.lei în anul 2000 pînă la 19,5 mlrd.lei în anul 2005 (de 2,1 ori mai mult) şi îmbunătăţirea calitativă a structurii acestuia au fost determinate de:

creşterea ponderii veniturilor băneşti în formarea veniturilor totale ale populaţiei, ceea ce a contribuit la sporirea capacităţii de cumpărare a mărfurilor de către populaţie;

majorarea vînzărilor de mărfuri nealimentare în volumul total de mărfuri comercializate cu amănuntul, ceea ce a condiţionat creşterea ponderii acestora de la 54,8% în anul 2000 pînă la 63,8% în anul 2005;

creşterea ponderii comerţului organizat în volumul total de vînzări cu amănuntul de la 53,1% în anul 2000 pînă la 54,4% în anul 2005 (+1,3 p.p.).

Analizînd în retrospectivă evoluţia volumului de vînzări cu amănuntul, se observă o tendinţă de creştere a volumului de vînzări, care se va menţine şi pe parcursul anilor 2007-2009, prioritatea deţinînd-o vînzările cu amănuntul prin intermediul unităţilor comerciale (sectorul organizat).

Creşterea volumului de vînzări cu amănuntul pînă la 32869,0 mil.lei în anul 2009, conform estimărilor va fi condiţionată de:

reducerea treptată a volumului de vînzări cu amănuntul din cadrul sectorului neorganizat al comerţului de la 8456,9 mil.lei în anul 2005 pînă la 8231,0 mil.lei (estimativ) în anul 2009, datorită dezvoltării infrastructurii în sectorul rural al ţării (deschiderea reţelei de supermarketuri);

creşterea volumului de vînzări cu amănuntul prin intermediul unităţilor comerciale pînă la 24638,0 mil.lei (estimativ), sau cu 13607,2 mil.lei mai mult faţă de anul 2005.

Se cere de menţionat că unul dintre rezultatele pozitive ale complexului de măsuri întreprinse în scopul legalizării activităţii de comerţ este creşterea rapidă în anul 2005, în comparaţie cu anul 2004, a încasărilor de numerar ale instituţiilor bancare de la comercializarea mărfurilor de consum din reţeaua comercială cu 4,3 mlrd.lei, care depăşeşte volumul încasărilor din conturi a comerţului cu amănuntul în anul 2005 cu 2,9 mlrd.lei.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Modificările pozitive în structura volumului de vînzări cu amănuntul sînt determinate de creşterea ponderii mărfurilor nealimentare în volumul total, care poate fi urmărită în analiza dinamicii structurii volumului de vînzări cu amănuntul în perioada 1985-2005. Totodată, analiza modificărilor unor grupuri de mărfuri, a căror pondere reprezintă 65% din volumul de vînzări cu amănuntul, demonstrează existenţa unor probleme serioase în comerţul acestora.

  Tabelul 3

Dinamica principalelor grupe de produse alimentare în

volumul total de vînzări cu amănuntul

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Dacă reducerea pînă la 1% a volumului de vînzări cu amănuntul al zahărului în anul 2005 poate fi explicată prin deficienţe în evidenţa statistică a comercializării zahărului (conform datelor statistice, în anul 2005 volumul de vînzări cu amănuntul al zahărului a constituit 113,6 mil.lei, iar conform datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, volumul de vînzări cu amănuntul al zahărului în acelaşi an a constituit 203,1 mil.lei), atunci reducerea pînă la 97,1 mil.lei, sau 0,9% în structura volumului de vînzări cu amănuntul a ponderii cartofilor, legumelor şi fructelor denotă faptul că cea mai mare parte din producţia vegetală produsă în anul 2005, în volum de 7,3 mlrd.lei (în preţuri curente), a fost realizată pe piaţa neorganizată.

Despre existenţa unor lacune serioase în comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei şi încălţămintei vorbeşte reducerea considerabilă a volumului de vînzări în comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei de la 12,9% în anul 1985 pînă la 0,8% în anul 2005 şi, respectiv, încălţămintei de la 5,2% pînă la 0,4%.

Tabelul 4

Dinamica principalelor grupe de mărfuri nealimentare în

volumul total de vînzări cu amănuntul

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Cauza principală a modificărilor negative în structura volumului de vînzări cu amănuntul în sectorul organizat este vînzarea pe pieţe de către deţinătorii de patente a producţiei industriei uşoare aduse în ţară prin contrabandă şi orientarea producţiei industriei uşoare spre activitatea în lohn, ceea ce determină reducerea, iar apoi şi încetarea totală a livrărilor producţiei pe piaţa internă.

Tabelul 5 

Repartizarea volumului de vînzări cu amănuntul în

localităţile urbane şi rurale în anii 2000-2005 (mil.lei)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Modificări negative sînt înregistrate şi în modul de repartizare a vînzărilor cu amănuntul în localităţile urbane şi rurale.

Discordanţa dintre volumul de vînzări cu amănuntul în localităţile urbane şi rurale a crescut în perioada anilor 2000-2005 de la 4 la 5 ori, ceea ce demonstrează existenţa dificultăţilor în aprovizionarea populaţiei rurale cu mărfurile necesare.

Ritmul de creştere a vînzărilor în localităţile urbane în perioada 2000-2005 depăşeşte cu mult ritmul de creştere a vînzărilor în localităţile rurale, majorîndu-se de la 5 la 7 ori. Acest fapt a determinat volumele diferite ale vînzărilor cu amănuntul pe cap de locuitor în zonele respective.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Trebuie menţionat faptul că densitatea reţelei cu amănuntul, în majoritatea raioanelor, este mai mică de 1,5-2 ori în comparaţie cu indicatorul mediu pe ţară, care, conform datelor de la 1 ianuarie 2006, constituie 145 m²/1000 locuitori. Pornind de la normativele de asigurare cu suprafeţe comerciale, pentru 1000 locuitori se prevăd 260 m², indicatorul de fapt, în majoritatea raioanelor ţării, fiind în medie mai mic de 50 la sută decît cel calculat, de exemplu: Anenii Noi - 20,8%, Cahul - 29%, Cantemir - 40,8%, Călăraşi - 37,1%, Floreşti - 48,7%, Sîngerei - 47,9%, Soroca - 43% etc.

Politica statului în realizarea complexului de măsuri preconizate în cadrul Programului Naţional “Satul Moldovenesc”, ca parte de sine stătătoare a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, a fost orientată în mare parte spre creşterea nivelului de trai al populaţiei rurale, spre diminuarea decalajului dintre nivelul de trai al locuitorilor din oraşele mari şi cei din sate, inclusiv prin revitalizarea în localităţile rurale a activităţii întreprinderilor de deservire socială, a unităţilor de alimentaţie publică, a magazinelor de mărfuri alimentare şi nealimentare şi a centrelor comerciale.

Totodată, problema principală în dezvoltarea reţelei comerciale în zona rurală rămîne a fi orientarea investiţiilor în construcţia încăperilor comerciale (reţelei de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul), în principal în municipiile Chişinău, Bălţi şi Cahul. Pe parcursul anilor 2000-2005 suma totală a investiţiilor în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul în sectorul urban a constituit 3,3 mlrd.lei, în timp ce investiţiile în dezvoltarea comerţului cu ridicata în sectorul rural - doar 252 mil.lei; respectiv suma totală a investiţiilor pentru perioada dată în comerţul cu amănuntul în sectorul urban a constituit 863,3 mil.lei, iar în comerţul cu amănuntul în sectorul rural - numai 67,8 mil.lei. La etapa actuală discordanţa dintre volumul investiţiilor în dezvoltarea comerţului în sectoarele urban şi rural este de 13 ori.

Ca rezultat al dezvoltării neproporţionale a comerţului pe teritoriul ţării în anii 2000-2005 şi pe baza analizei repartizării volumului de vînzări cu amănuntul şi cu ridicata în anul 2005 în 5 zone teritoriale ale ţării, se poate evidenţia o pondere destul de redusă a volumului de vînzări a raioanelor în volumul total pe republică în comerţul cu amănuntul (pînă la 35%) şi în comerţul cu ridicata (pînă la 7%).

Tabelul 7

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Analizînd gradul de eficienţă a utilizării spaţiilor comerciale atît în localităţile urbane, cît şi în cele rurale, precum şi volumul vînzărilor cu amănuntul ce revine la un metru pătrat de spaţiu comercial, constatăm că în anul 2005 volumul vînzărilor cu amănuntul realizat în cadrul unităţilor comerciale din localităţile urbane a constituit 26 mii lei/m² de suprafaţă comercială, în timp ce cel realizat de unităţile comerciale din localităţile rurale nu depăşeşte în medie 11 mii lei/m² anual, adică de 2,4 ori mai puţin.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Agenţii economici cu forma de proprietate privată au comercializat în anul 2005 mărfuri cu amănuntul în sumă de 7597,7 mil.lei (68,8% din vînzările realizate de unităţile comerciale), sau cu 13,4% mai mult decît în anul 2004. Creşteri ale volumelor de vînzări s-au înregistrat, de asemenea, la unităţile comerciale cu forma de proprietate mixtă (cu participarea capitalului străin) şi străină şi mixtă (publică+privată), respectiv cu 20,0% şi 3,0%. Totodată, s-au diminuat vînzările cu amănuntul la unităţile comerciale cu forma de proprietate publică (-2,9%).

Analizînd dinamica repartizării volumului de vînzări cu amănuntul pe forme de proprietate în perioada 2000-2005, este important de menţionat creşterea stabilă a ponderii comerţului privat (de la 57,8% în anul 2000 la 68,8% în anul 2005) şi reducerea treptată a ponderii comerţului cu forma de proprietate publică (de la 4,8% în anul 2000 la 2,0% în 2005), precum şi a comerţului cu forma de proprietate mixtă (publică+privată) (de la 13,7% la 5,4%), ceea ce explică realizarea proceselor de privatizare în domeniul comerţului şi trecerea formei de proprietate publică în proprietate privată.

Cel mai mare interes însă, din punctul de vedere al realizării noilor tehnologii în comerţ şi al nivelului înalt de legalizare a comerţului, reprezintă analiza datelor privind repartizarea volumului de vînzări cu amănuntul ce revine în medie la o întreprindere pe forme de proprietate, mai ales pe forma de proprietate mixtă (publică şi privată fără participarea capitalului străin) şi mixtă (cu participarea capitalului străin) şi străină.

Datele ce caracterizează volumul anual al comerţului cu amănuntul ce revine în medie la o întreprindere de comerţ cu forma de proprietate mixtă, de la 2,4 mil.lei la 13,7 mil.lei, denotă volumul anual real al vînzărilor cu amănuntul ce revine în medie la o întreprindere în domeniul comerţului.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Rezultatele pozitive ale activităţii întreprinderilor de comerţ cu forma de proprietate mixtă sînt explicate prin faptul că facilităţile fiscale pentru investiţii, acordate prin art.49² al Codului fiscal agenţilor economici, inclusiv întreprinderilor cu investiţii străine, pe termen lung, stimulează majorarea volumului real legal al comerţului cu amănuntul.

În legătură cu aceasta, trebuie menţionat că, în conformitate cu datele statistice, 95,6% din unităţile de comerţ sînt agenţi economici ai micului business cu forma de proprietate privată. De aceea compararea datelor repartizării volumului de vînzări cu amănuntul la 1 m² de suprafaţă a întreprinderilor pe forme de proprietate privată denotă existenţa rezervelor în ceea ce priveşte majorarea volumului de vînzări legal ce revine la un 1 m² de suprafaţă comercială (cel puţin de la 3 la 5 ori) prin stimularea economică a activităţii legale.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Despre rezervele de majorare a volumelor de vînzări vorbesc şi datele statistice pe anul 2005. Conform rapoartelor financiare din domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, au raportat despre rezultatele financiare 13906 de întreprinderi, dintre care 865 întreprinderi (sau 6,2% din total) nu au activitate, 296 (sau 2,1%) nu au rezultat financiar şi 6820 (sau 49%) au suferit pierderi în sumă totală de 427,6 mil.lei.

Rezultatele menţionate pun în evidenţă importanţa acestui sector, rezervele nevalorificate şi necesitatea dezvoltării comerţului interior prin instrumente moderne, ceea ce presupune o abordare specifică din partea statului a problemelor din sectorul vizat.

Indicatorii de performanţă în domeniul comerţului sînt destul de modeşti, de aceea se impune realizarea unei serii de acţiuni în ceea ce priveşte simplificarea sistemului de evidenţă fiscală, prin asigurarea unui control mai adecvat în acest domeniu şi eficientizarea managementului întreprinderilor din domeniul comerţului, în particular la întreprinderile de comerţ cu forma de proprietate publică sau publică-privată.

II. DIRECŢIILE STRATEGICE DE ACTIVITATE

Analiza efectuată în domeniul comerţului interior a permis identificarea unei serii de rezerve şi direcţii strategice în dezvoltarea comerţului interior în Republica Moldova, pentru asigurarea unui nivel adecvat al protecţiei consumatorilor, precum şi pentru reglementarea acestuia de către stat, în vederea limitării evaziunilor fiscale în domeniu.

Analiza situaţiei în domeniul comerţului interior a scos în evidenţă următoarele probleme sistemice:

dificultăţi enorme şi inconsistenţe la aplicarea actelor legislative şi normative în vigoare. Unele prevederi legale sînt ignorate de agenţii economici (de exemplu etichetarea pe ambalaj a bunurilor plasate în regim vamal de import etc.);

lipsa unui cadru instituţional şi juridic, precum şi a unui sistem de conlucrare între organele cu funcţii de control în domeniul comerţului interior, care ar reglementa clar rolul şi funcţiile organelor guvernamentale implicate în elaborarea şi realizarea politicilor în domeniul comerţului interior;

lipsa unui organ central coordonator al activităţii tuturor organelor implicate în controlul activităţii agenţilor economici în domeniul comerţului interior, ceea ce permite acestor organe de a efectua controale inopinate şi excesive;

existenţa unor interese instituţionale în domeniu;

dublări de funcţii şi activităţi în domeniul comerţului, în particular între serviciile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Sănătăţii şi Serviciului Standardizare şi Metrologie;

insuficienţa de personal calificat în elaborarea şi implementarea politicii în domeniul comerţului interior;

lipsa unui concept unic de modernizare a cadrului normativ în domeniul comerţului interior, bazat pe practica internaţională şi experienţa ţărilor-membre ale UE în domeniu etc.

Analiza cadrului legal în domeniul comerţului denotă existenţa unor dezechilibre funcţionale în activitatea diferitelor structuri statale cu funcţii de control şi supraveghere a pieţei, precum şi a unor prevederi descentralizate la nivel de instituţii guvernamentale fără o abordare complexă şi sistemică. Mai mult ca atît, majoritatea prevederilor existente nu răspund rigorilor economiei de piaţă şi aspiraţiilor de integrare europeană.

În vederea realizării obiectivelor menţionate mai sus, Guvernul a identificat următoarele direcţii strategice de activitate pentru perioada 2007-2009:

promovarea unei politici favorabile dezvoltării comerţului interior prin modernizarea şi crearea unui cadru legislativ, normativ de reglementare, instituţional şi fiscal adecvat;

stabilirea normelor şi cerinţelor de bază în domeniul comerţului interior;

dezvoltarea subsectoarelor conexe comerţului;

asigurarea unui nivel adecvat de protecţie a consumatorilor;

sporirea competitivităţii şi eficientizarea activităţii unităţilor comerciale din domeniul comerţului;

asigurarea unui dialog permanent între organele centrale de specialitate, autorităţile administraţiei publice locale şi sectorul privat;

asigurarea aplicării cadrului juridic existent în Republica Moldova.

III. CREAREA UNUI CADRU NORMATIV DE REGLEMENTARE,

INSTITUŢIONAL ŞI FISCAL ADECVAT

Guvernul este conştient de faptul că pentru asigurarea dezvoltării durabile a comerţului interior sînt necesare legi şi reglementări clare şi transparente, aplicate în mod eficient şi univoc de către toate autorităţile administraţiei publice şi agenţii economici. Legislaţia şi reglementările în domeniu urmează să creeze un cadru de reguli comune, care ar asigura desfăşurarea deschisă şi liberă a tranzacţiilor comerciale, cu respectarea intereselor economice ale întreprinderilor comerciale, consumatorilor şi societăţii în ansamblu.

Comerţul interior este reglementat de o serie de acte legislative, care formează cadrul legal actual de activitate în domeniul comerţului.

Este vorba, în primul rînd, de Legea nr.749-XIII din 23 februarie 1996 cu privire la comerţul interior. Conform capitolului VII al numitei legi, statul reglementează activitatea comercială, dacă aceasta nu este reglementată de respectiva lege, după cum urmează:

limitează exportul şi importul de mărfuri conform listei stabilite de Guvern;

limitează activitatea comercială în cadrul căreia se încalcă modul stabilit de autorizare prin licenţă, interzice şi suprimă activitatea comercială neautorizată prin licenţă;

limitează şi interzice, în conformitate cu legislaţia, activitatea comercială;

stabileşte plafoanele de preţuri la mărfuri în cazurile prevăzute de legislaţie;

modifică, precizează şi stabileşte noile reguli de comerţ, normele şi regulile igienico-sanitare;

acordă întreprinderilor de comerţ, pe bază de concurs, terenuri pentru construcţie, în conformitate cu planurile urbanistice generale ale oraşelor şi ale altor localităţi, cu determinarea specializării acestor întreprinderi;

obligă întreprinderile de comerţ, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, să prezinte autorităţilor publice abilitate informaţia economico-statistică referitor la activitatea desfăşurată;

antrenează întreprinderile de comerţ, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, la realizarea programelor de stat cu destinaţie specială, asigurîndu-le finanţarea respectivă.

Analiza cadrului legal în domeniul comerţului demonstrează existenţa unor prevederi minime pentru asigurarea supravegherii situaţiei pe piaţa internă. Cu toate acestea, trebuie să menţionăm că unele prevederi sînt insuficiente şi nu răspund rigorilor şi exigenţelor economiei de piaţă. Mai mult ca atît, se observă o serie de prevederi contradictorii, precum şi neconforme practicii internaţionale în domeniu.

Guvernul intervine în activitatea de reglementare a comerţului interior prin intermediul instituţiilor statale care formează politica de stat în acest domeniu, îndeplinind următoarele funcţii principale:

elaborează şi realizează principiile de bază ale politicii de stat în domeniul comerţului interior şi exterior şi de prestări servicii, elaborează proiecte de acte legislative ce reglementează activitatea comercială a agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, precum şi reguli, instrucţiuni, regulamente în sfera comerţului;

promovează politica statului în domeniul formării preţurilor, asigură metodologic şi organizatoric procedeele de formare a preţurilor şi tarifelor în comerţ, alimentaţia publică şi prestări servicii;

întreprinde măsuri privind formarea şi saturarea pieţei de consum cu mărfuri, sporirea competitivităţii produselor autohtone;

monitorizează situaţia de pe piaţa internă de consum şi a prestărilor de servicii;

elaborează propuneri privind aplicarea măsurilor tarifare şi netarifare;

coordonează standardele naţionale în domeniul serviciilor, în comerţ şi alimentaţie publică;

coordonează activitatea bursieră din Moldova şi înaintează propuneri de dezvoltare a comerţului prin bursă;

elaborează politica statului în domeniul protecţiei consumatorilor etc.

În acest context, se cristalizează necesitatea modernizării Legii cu privire la comerţul interior, reieşind din exigenţele şi rigorile economiei de piaţă, precum şi prin prisma procesului de integrare europeană.

Pe parcursul anilor Guvernul a aprobat o serie de acte normative care reglementează diferite aspecte cu efect direct sau indirect asupra comerţului interior. De aceea, apare necesitatea revizuirii respectivelor acte normative prin implementarea unei abordări sistemice şi diversificate de reglementare a domeniilor de bază ale comerţului interior, în particular în ceea ce priveşte comerţul cu ridicata, cu amănuntul, bursier, electronic etc.

De asemenea, este necesar de a întreprinde o serie de acţiuni de modernizare şi ajustare a cadrului normativ în domeniul comerţului la cerinţele şi practicile europene. În acest context, este necesară elaborarea reglementărilor tehnice şi sanitare în domeniu, bazate pe normele şi cerinţele UE. Adiţional, se impune elaborarea şi realizarea principiilor de dezvoltare a comerţului interior şi rolului statului în acest proces.

Mai mult ca atît, conform articolului 36 al legii nominalizate “controlul de stat asupra activităţii comerciale îl exercită, în limitele competenţei lor, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Serviciul Standardizare şi Metrologie, autorităţile administraţiei publice locale şi alte organe de control special autorizate”.

Domeniile reglementate de instituţiile de stat sînt:

vamal: Serviciul Vamal efectuează controlul documentar şi fizic al mărfurilor importate în Republica Moldova şi percepe drepturile vamale de import în conformitate cu legislaţia în vigoare;

supravegherea şi controlul pieţei interne: Serviciile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, Serviciului Standardizare şi Metrologie efectuează controlul, certifică şi autorizează importul şi comercializarea bunurilor pe piaţa internă şi asigură supravegherea pieţei interne;

fiscal: Organele fiscale eliberează patentele de antreprenor şi asigură administrarea fiscală a instituţiilor comerciale.

În teritoriu, autorităţile locale autorizează deschiderea şi amplasarea punctelor comerciale, efectuează controlul activităţii acestora şi asigură protecţia drepturilor consumatorilor.

Cu toate acestea, decizia privind deschiderea unor centre comerciale aparţine sectorului privat, care se bazează pe business-planuri şi analize fundamentate, suportînd riscurile aferente investiţiei. Prin urmare, deschiderea unei afaceri în domeniul comerţului urmează a fi autorizată şi monitorizată de autorităţile locale, pe teritoriul cărora se creează obiectul comercial.

Totodată, Guvernul va consolida capacitatea instituţională a autorităţilor centrale şi a celor locale de definire, implementare şi monitorizare a politicii statului în domeniul comerţului. Astfel, se propune reducerea numărului organelor de stat cu drept de control în domeniul comerţului, care va fi de două tipuri de bază: financiar-fiscal şi sanitar. Controlul financiar-fiscal va fi asigurat, conform practicilor existente, de către organele fiscale, iar controlul sanitar va fi asigurat de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat. Colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne vor participa la procesul de verificare numai la solicitarea organelor cu funcţii de control. Mai mult ca atît, se propune de a institui un mecanism clar de efectuare a controalelor unităţilor comerciale prin delimitarea funcţiilor şi a responsabilităţilor participanţilor la acest proces, precum şi prin stabilirea periodicităţii lor.

De asemenea, se propune revizuirea atribuţiilor funcţionale ale Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Serviciului Standardizare şi Metrologie, precum şi ale structurilor subordonate în materie de reglementare şi control al normelor veterinare, igienico-sanitare, fitosanitare etc., pentru evitarea suprapunerilor şi eficientizării activităţii acestora.

Implementarea în totalitate a prevederilor nominalizate va contribui la crearea în Republica Moldova a unui cadru regulatoriu al activităţilor în domeniul comerţului şi instituţional compatibil celor mai bune standarde internaţionale.

IV. ROLUL STATULUI ÎN FORMAREA PREŢURILOR ŞI PRINCIPIILE DE BAZĂ

În conformitate cu Codul civil şi Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, formarea preţurilor şi tarifelor în Republica Moldova este liberă, pe baza costurilor de producţie şi a interesului comercial, astfel fiind respectată condiţia de bază a unei economii de piaţă.

În domeniul preţurilor Guvernul propune promovarea principiului de bază al economiei de piaţă - formarea liberă a preţului în funcţie de cerere şi ofertă şi puterea de cumpărare a consumatorilor. În aceste circumstanţe, rolul statului în procesul de formare a preţurilor este minim şi direcţionat asupra sectoarelor de importanţă vitală şi socială. Este de notat că aceasta este practica ţărilor occidentale, în particular a UE.

Cu toate acestea, există o serie de servicii şi mărfuri unde statul intervine în stabilirea preţurilor şi tarifelor pe piaţa internă. Acestea sînt reglementate printr-un şir de acte legislative şi normative. De regulă, statul reglementează tarifele la energia electrică; energia termică; gazele naturale; apă; canalizare şi epurare; serviciile comunale şi alte servicii menajere; transportul de pasageri şi mărfuri; serviciile medicale; serviciile notariale; serviciile de telecomunicaţii şi poştale etc.

Mai mult ca atît, există produse al căror preţ este reglementat de către stat în partea ce ţine de adaosul comercial. Aceste produse au, de regulă, o importanţă deosebită din punct de vedere social sau fiscal.

Considerînd angajamentele asumate de Republica Moldova pe plan internaţional referitor la minimizarea intervenţiei statului la formarea preţurilor şi tarifelor pe piaţa internă, precum şi pentru modernizarea cadrului normativ în acest domeniu şi conformarea la rigorile economiei de piaţă, se propune modificarea şi ajustarea actelor normative ce reglementează intervenţia statului în formarea tarifelor sau preţurilor, şi anume:

Hotărîrea Guvernului nr.335 din 24 mai 1994 “Privind liberalizarea continuă a preţurilor”;

Hotărîrea Guvernului nr.547 din 4 august 1995 “Cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)”.

Instituţiile guvernamentale centrale şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor elabora un set de măsuri privind reducerea comerţului neautorizat şi neorganizat, care are implicaţii asupra administrării fiscale şi vamale.

Cu toate că pe parcursul ultimilor ani se observă o reducere a comerţului neorganizat, ponderea acestuia este destul de impunătoare şi constituie, conform datelor statistice, circa 43,5%.

În vederea reducerii cotei-părţi a comerţului neautorizat, precum şi a efectelor negative ale acestuia, Guvernul propune implementarea reformei patentei de întreprinzător, limitarea subevaluărilor în vamă şi consolidarea politicii preţurilor pe piaţa internă la produsele social importante.

V. ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIUL POLITICII FISCALE

Un alt factor important de influenţă asupra activităţii economice din domeniul comerţului este sistemul fiscal. În scopul îmbunătăţirii performanţelor antreprenoriale, vor fi întreprinse acţiuni de eficientizare a sistemului de administrare fiscală. În acest sens, se propune reevaluarea instrumentelor fiscale utilizate şi simplificarea la maximum a evidenţei fiscale la unităţile comerciale, inclusiv la cele din sistemul alimentaţiei publice (restaurante, baruri etc.).

Practica internaţională de aplicare a formelor simplificate de evidenţă fiscală s-a dovedit a fi optimă şi viabilă.

Modernizarea abordărilor fiscale aplicate faţă de unităţile comerciale din domeniul comerţului va permite, pe lîngă legalizarea activităţii comerciale, majorarea aportului comerţului intern la bugetul consolidat şi creşterea ponderii ramurii în valoarea adăugată brută.

În acest sens, Guvernul propune:

elaborarea şi introducerea sistemului permanent de monitorizare (vamală, fiscală şi statistică) a tranzacţiilor de comerţ exterior dubioase din punctul de vedere al valorii reale în vamă şi al preţului de comercializare pe piaţa internă;

modificarea modului de evidenţă contabilă în cadrul unităţilor comerciale;

examinarea posibilităţii introducerii unor impozite pe baza suprafeţelor deţinute sau conform altor criterii cantitative vizibile;

aplicarea maşinilor de casă şi control la toate tipurile de comerţ şi sigilarea acestora ca măsură suplimentară de protecţie contra modificărilor neautorizate a datelor din memoria fiscală;

aplicarea practicii de instituire a posturilor fiscale la întreprinderi;

efectuarea paşaportizării obiectelor de comerţ pentru asigurarea pe deplin a bazei impozabile etc.

VI. ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIILE CERTIFICĂRII ŞI SUPRAVEGHERII

CALITĂŢII ŞI PARAMETRILOR SANITARO-IGIENICI

În scopul asigurării unui nivel adecvat de protecţie a consumatorilor, precum şi pentru reglementarea importului şi comercializării mărfurilor pe piaţa internă, Guvernul consideră necesar de a reevalua cadrul normativ de reglementare şi cel instituţional în domeniile certificării, supravegherii calităţii şi parametrilor sanitaro-igienici.

Este de notat că cerinţele sanitaro-igienice existente sînt destul de dure şi corespund exigenţelor pentru asigurarea protecţiei vieţii şi sănătăţii consumatorilor, cu toate acestea există dificultăţi la aplicarea şi controlul realizării acestora de către agenţii economici.

În acest context, se propune întreprinderea unor măsuri menite să redreseze situaţia din domeniile menţionate, şi anume:

implementarea cerinţelor europene în domeniul protecţiei consumatorilor şi stabilirea cerinţelor de plasare pe piaţă a mărfurilor, a cerinţelor privind etichetarea ecologică, a cerinţelor privind modul de afişare a preţului la producţia comercializată;

elaborarea şi aprobarea regulilor şi a normelor sanitare pentru întreprinderile de comerţ alimentar;

elaborarea normelor metodologice privind comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţă;

implementarea şi preluarea practicii UE în domeniile: legislaţia privind siguranţa generală a produselor; protecţia intereselor economice ale consumatorilor; reglementări privind produsele; reglementări privind serviciile: condiţii generale şi modalităţile de vînzare; reglementări specifice pe sectoare (de ex. transport, asigurări) etc.;

modernizarea şi ajustarea cerinţelor tehnice şi a parametrilor sanitaro-igienici la cerinţele şi practicile europene; publicarea şi mediatizarea acestor cerinţe; asigurarea respectării acestora prin intensificarea controlului în domeniu;

eliminarea treptată a comerţului stradal (piaţă) şi la sol cu produse agroalimentare; autorizarea comerţului cu produse agroalimentare în pieţe agricole autorizate cu condiţia că acestea au fost crescute individual;

stimularea implementării sistemelor de management al calităţii conform standardelor internaţionale ISO 9001 şi a sistemelor de analiză a pericolului şi de control al circuitului alimentar în punctele critice (HACCP);.

elaborarea ghidurilor practice pentru producători, comercianţi şi consumatori privind cerinţele tehnice faţă de diferitele grupe de mărfuri;

elaborarea ghidului întreprinzătorului din sectorul alimentar privind controlul în punctele critice de control;

elaborarea ghidurilor de bună practică igienică pentru întreprinderile alimentare, inclusiv pentru cele de comerţ alimentar şi de alimentaţie publică etc.

Un factor important este urgentarea şi asigurarea realizării procesului de elaborare a reglementărilor tehnice şi sanitare, în particular pentru produsele alimentare, precum şi realizarea Strategiei infrastructurii calităţii, elaborarea, aprobarea şi implementarea Strategiei inofensivităţii produselor alimentare.

În acest context, considerăm că asigurarea trecerii Moldovei la sistemul de standardizare voluntară şi asigurarea respectării acestor norme de către agenţii economici autohtoni sînt obiectivele de bază pe termen mediu. Tergiversarea implementării acestor procese subminează şi reduce capacitatea ţării noastre de a percepe şi valorifica avantajele regimurilor comerciale preferenţiale, în particular cel cu UE, precum şi admite plasarea în regim vamal de import în ţară a produselor de calitate şi provenienţă dubioasă.

De asemenea, este necesar de menţionat că atît calitatea produselor fabricate, cît şi comercializarea lor pe piaţa internă şi exportul pe pieţele europene depind în mare măsură de exactitatea, uniformitatea şi corectitudinea măsurilor.

Măsurile propuse au o importanţă deosebită pentru realizarea politicii vamale a statului şi pentru asigurarea realizării acţiunilor referitoare la controlul mărfurilor importate şi corespunderea acestora actelor normative naţionale. În scopul informării consumatorilor, neadmiterii importurilor de calitate joasă şi neconforme cu cerinţele pieţei interne, Guvernul propune eficientizarea mecanismului de control al produselor la intrarea lor în ţară şi de respingere la intrare a celor neconforme. De asemenea, Serviciul Vamal va acorda o atenţie deosebită respectării cerinţelor faţă de etichetarea şi calitatea mărfurilor importate şi va asigura neadmiterea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor neconforme cu cerinţele stabilite în legislaţie.

În acest context, se consideră necesară revizuirea atribuţiilor funcţionale ale Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Serviciului de Standardizare şi Metrologie, precum şi ale structurilor subordonate în materie de reglementare şi control al normelor veterinare, igienico-sanitare, fitosanitare etc., pentru evitarea suprapunerilor şi eficientizarea activităţii. Este necesar de a desemna o instituţie guvernamentală responsabilă de efectuarea controalelor unităţilor comerciale din Republica Moldova. Suplimentar, trebuie intensificată conlucrarea dintre organele guvernamentale centrale, autorităţile administraţiei publice locale şi subdiviziunile teritoriale în vederea controlului şi supravegherii pieţei şi protecţiei consumatorilor.

VII. ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII COMERŢULUI BURSIER ŞI ELECTRONIC

Obiectivele de bază ale dezvoltării comerţului bursier constau în realizarea, reieşind din interesele naţionale, a politicii economice, care să asigure transparenţa pieţei pe baza formării unui mecanism eficient de determinare a preţurilor, ceea ce va favoriza şi stimula interesul agenţilor economici faţă de operaţiunile în cadrul bursei de mărfuri, bazat pe principiile asigurării unei concurenţe loiale, şi va permite statului de a utiliza pîrghii de reglementare a pieţei la soluţionarea unui şir de probleme importante, cum ar fi baza fiscală pentru impozitare şi securitatea economică.

Principiile de bază în îndeplinirea obiectivelor trasate sînt crearea condiţiilor necesare pentru stimularea tranzacţiilor prin intermediul bursei de mărfuri, care ar putea asigura un nivel minim critic necesar al cererii şi ofertei pentru formarea preţurilor de piaţă la principalele categorii de mărfuri, ce pot fi calificate ca mărfuri bursiere, prin realizarea mecanismului de implementare a direcţiilor prioritare.

Mecanismul de implementare a direcţiilor constă în definirea clară a direcţiilor principale de dezvoltare a comerţului bursier şi realizarea lor pe etape de către instituţiile bursiere, cu susţinerea coordonată şi permanentă a Ministerului Economiei şi Comerţului, autoritate publică centrală ce reglementează politica de stat în domeniul comerţului bursier.

În conformitate cu modificările operate în Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30 aprilie 1997, ce au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, metodele de achiziţie sînt completate cu un nou tip: achiziţie prin bursa universală de mărfuri (art.18). Articolul 24 alin.(1) al aceleiaşi legi prevede că “achiziţia unor categorii de mărfuri prin bursa de mărfuri se efectuează în modul stabilit de Guvern”.

În acest scop, pentru crearea unor proceduri transparente în procesul achiziţiilor publice se va simplifica mecanismul de achiziţie a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor pentru necesităţile statului prin examinarea posibilităţii de utilizare a avantajelor mecanismului comerţului bursier, ce exclude influenţa factorilor subiectivi la stabilirea cîştigătorilor şi a preţurilor optime. Astfel, se consideră necesară elaborarea regulilor de achiziţie a mărfurilor pentru necesităţile statului, prin stabilirea categoriilor de mărfuri ce vor fi achiziţionate prin intermediul bursei de mărfuri, cu stipularea valorii minime a contractului pentru a fi obiectul unei tranzacţii bursiere.

În scopul prevenirii gestionării ineficiente a resurselor existente în cadrul întreprinderilor aflate în gestiunea statului şi al sporirii transparenţei activităţii acestora, se propune de a reglementa achiziţionările de materii prime şi producţie finită prin intermediul licitaţiilor bursiere. Ministerele de ramură, abilitate cu funcţii de gestionare a patrimoniului statului, ai căror reprezentanţi sînt incluşi în consiliile societăţilor respective, trebuie să determine lista acestor întreprinderi şi, în comun cu bursa, să stabilească lista mărfurilor ce urmează a fi tranzacţionate prin intermediul licitaţiilor bursiere şi valoarea minimă a contractului, în scopul determinării preţurilor reale pe piaţă pentru diferitele categorii de mărfuri, preţuri ce nu pot fi puse la îndoială de organele fiscale, vamale sau alte organe cu funcţii de control.

Un element esenţial în dezvoltarea comerţului electronic este introducerea sistemului electronic de comercializare prin bursă şi elaborarea planului de măsuri pentru transpunerea în practică a Legii cu privire la comerţul electronic.

VIII. ACTIVITĂŢI DE OPTIMIZARE A AMPLASĂRII CENTRELOR COMERCIALE

Pentru optimizarea amplasării centrelor comerciale de menire socială care practică comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, se propune elaborarea unui proiect de program-pilot privind dezvoltarea lanţului de supermarketuri în Republica Moldova.

Acest program trebuie să prevadă construcţia pe întreg teritoriul ţării, în special în zona rurală, a unui lanţ de supermarketuri moderne de tip european pentru comercializarea produselor de importanţă socială. Numărul acestora urmează a fi stabilit în baza unui business-plan. Programul dat va fi implementat în două etape. La prima etapă vor fi construite centre comerciale mari în zonele geografice ale Republicii Moldova, stabilite în funcţie de numărul populaţiei şi amplasare. La etapa a doua vor fi acoperite toate centrele raionale existente, precum şi unele sate cu o populaţie mai mare de 8-10 mii locuitori. Toate supermarketurile vor fi construite pe baza tehnologiilor moderne şi vor fi dotate cu utilaj şi echipament comercial performant.

În reţea vor fi comercializate produse alimentare şi produse de larg consum de prima necesitate. Datorită unui sistem integrat al reţelei şi a unui şir de centre logistice, precum şi datorită volumelor achiziţionate, reţeaua va oferi cele mai joase preţuri posibile de pe piaţă. Astfel, comerţul neorganizat, în primul rînd pieţele, va dispărea de la sine, nefiind în stare să concureze cu o reţea modernă ce va oferi preţuri joase şi servicii calitative.

Un aspect important al programului este facilitarea accesului producătorilor autohtoni de mărfuri de larg consum şi al fermierilor care produc şi comercializează produse agricole în reţeaua de centre comerciale. În acest context, producţia locală va fi comercializată în locurile unde a fost produsă.

Fiecare supermarket va avea suprafeţe suplimentare unde se vor deschide centre de colectare a produselor agricole. Vor fi prevăzute şi suprafeţe unde vor fi prestate populaţiei alte servicii: farmacii, filiale ale băncilor comerciale, curăţătorii chimice etc.

În scopul realizării acestui program, Guvernul va crea un grup de lucru format din reprezentanţii instituţiilor guvernamentale centrale şi ai administraţiei publice locale, pentru identificarea zonelor şi locurilor de amplasare a centrelor comerciale nominalizate. Ulterior vor fi elaborate business-planuri, care vor fi propuse spre examinare şi implementare atît investitorilor străini, cît şi celor locali.

Implementarea unui asemenea program va avea un impact socioeconomic şi comercial considerabil, şi anume:

crearea de noi locuri de muncă pe întreg teritoriul ţării, în special în zona rurală;

modernizarea sistemului de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata pe întreg teritoriul republicii;

reducerea, iar în unele regiuni chiar şi dispariţia comerţului neorganizat, inclusiv a pieţelor şi a altor centre de comerţ neorganizat şi neautorizat din raioane;

atragerea în zonele rurale a potenţialilor prestatori şi producători autohtoni de mărfuri şi servicii;

extinderea sortimentului de mărfuri oferit consumatorilor;

ridicarea calităţii de deservire a populaţiei în localităţile rurale;

ridicarea culturii de procurare şi consum în teritoriu;

implementarea practicii europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

optimizarea sistemului de logistică şi distribuţie, care va avea un efect dublu prin îmbunătăţirea calităţii produselor oferite, în principal a celor alimentare, şi prin diminuarea costurilor de distribuţie a mărfurilor;

dezvoltarea şi integrarea pe verticală a sistemelor comerţului cu ridicata şi cu amănuntul pe întreg teritoriul ţării;

accesul centrelor de achiziţii din zona rurală la reţeaua de supermarketuri;

dezvoltarea unei infrastructuri moderne de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul pe întreg teritoriul ţării;

diminuarea substanţială a ratei economiei tenebre în domeniul comerţului pe întreg teritoriul ţării;

intrarea unei părţi importante din comerţul ilegal şi neorganizat în circuitul economic legal;

pătrunderea pe piaţă a unor operatori străini şi integrarea reţelei de supermarketuri din Republica Moldova în circuitul internaţional;

implicarea altor ramuri conexe în dezvoltarea şi deservirea reţelei de supermarketuri, inclusiv ramura construcţiei, transportul etc.

IX. ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI CONSUMATORILOR

Comerţul interior constituie un factor important de creştere economică şi creare a noilor locuri de muncă, diversificarea şi lărgirea continuă a sectorului fiind considerate semne ale unei economii viabile. O componentă-cheie a oricărei politici pentru sectorul comerţului interior este consumatorul şi necesitatea protecţiei acestuia.

Pornind de la această convingere, precum şi de la cadrul legislativ existent în domeniul protecţiei consumatorilor, Guvernul a stabilit drept prioritate pentru perioada anilor 2007-2009 încurajarea dezvoltării active a comerţului interior şi asigurarea unui nivel adecvat de protecţie a drepturilor consumatorilor.

Indiferent de rezultatele reformei de reglementare a activităţii de întreprinzător din Moldova, se consideră necesară elaborarea prevederilor şi reglementărilor moderne, conforme cu principiile reformei regulatorii şi bazate pe practica UE, în vederea ţinerii evidenţei reclamaţiilor şi pretenţiilor consumatorilor, precum şi a condiţiilor de plasare a mărfurilor pe piaţă.

În scopul asigurării unui nivel minim de informare a consumatorilor, precum şi pentru limitarea plasării în regim vamal de import a produselor de calitate dubioasă, instituţiile guvernamentale vor promova activ stabilirea şi respectarea normelor faţă de etichetarea produselor importate în Republica Moldova în scopuri comerciale.

Conform principiilor de bună guvernare, înainte de operarea modificărilor propuse la cadrul juridic şi normativ în vigoare, urmează a fi consultaţi subiecţii interesaţi. În conformitate cu acest principiu, pentru asigurarea adaptării şi implementării cu succes a activităţilor optime, necesare dezvoltării comerţului interior şi asigurării protecţiei consumatorilor, Guvernul şi instituţiile guvernamentale centrale şi locale urmează să asigure un parteneriat şi un dialog continuu între sectorul public, privat şi societatea civilă reprezentată de asociaţiile obşteşti din domeniu.

În acest scop, o componentă aparte a Strategiei este stabilirea mecanismelor de consultanţă, cooperare şi informare reciprocă dintre instituţiile guvernamentale de resort şi structurile de reprezentare ale consumatorilor.

Astfel, pentru a crea un dialog stabil, transparent şi eficient, Guvernul va înainta o serie de iniţiative destinate consolidării coordonării interdepartamentale, va încuraja formarea şi activitatea asociaţiilor obşteşti din domeniul protecţiei consumatorilor şi va crea mecanisme care vor garanta dialogul permanent dintre sectorul privat şi public privind problemele din domeniul comerţului interior şi protecţiei consumatorilor.

X. IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA STRATEGIEI

Procesul de implementare a Strategiei se va desfăşura la nivel naţional şi local. La nivel naţional, responsabilitatea pentru implementarea componentelor incluse va fi pusă în seama ministerelor, birourilor şi serviciilor de resort, în timp ce la nivel local - a autorităţilor administraţiei publice locale. Coordonarea şi monitorizarea procesului respectiv se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Comerţului.

Acţiunile care ţin de funcţiile directe ale instituţiilor publice centrale, inclusiv elaborarea şi implementarea cadrului legislativ şi normativ, vor fi realizate nemijlocit de către acestea şi nu vor condiţiona costuri suplimentare celor curente la bugetul de stat.

Implementarea prezentei Strategii va fi monitorizată de instituţiile guvernamentale interesate, pe baza următorilor indicatori de performanţă cantitativi:

volumul comerţului interior organizat, inclusiv pe fiecare categorie (comerţ cu ridicata, comerţ cu amănuntul etc.);

numărul centrelor comerciale şi spaţiile comerciale ale acestora, inclusiv în zona rurală;

volumul investiţiilor în domeniul comerţului;

rentabilitatea utilizării spaţiilor comerciale;

structura comerţului interior pe grupe de mărfuri;

alţi indicatori de performanţă referitor la suma impozitelor achitate, profiturile etc.

Toate instituţiile centrale sau locale şi organizaţiile implicate în realizarea obiectivelor şi acţiunilor prezentei Strategii vor prezenta informaţia privind procesul de implementare a Strategiei Ministerului Economiei şi Comerţului, care va sintetiza informaţiile parvenite şi le va înainta Guvernului pentru examinare şi concluzii.

Adiţional, prezenta Strategie va fi coordonată şi ajustată, după caz, cu strategiile de stat sectoriale, pentru a asigura contribuţia sinergică a acestora la înlăturarea dezechilibrelor socioeconomice.