1113/06.10.2016 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului naţional

 de imunizări pentru anii 2016-2020

nr. 1113  din  06.10.2016

 (în vigoare 11.10.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 353-354 art. 1205 din 11.10.2016

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului hotărîrii , Programului şi al anexelor, cuvintele “Ministerul Sănătăţii” şi “Centrul Naţional de Sănătate Publică”, “serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice”, la orice caz gramatical, se substituie prin cuvintele “Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale” şi, respectiv, “Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică”, la cazul gramatical corespunzător conform Hot.Guv. nr.1090 din 18.12.2017, în vigoare 20.12.2017

În scopul realizării prevederilor art.3, art.20 alin.(2) lit.a) şi art.47 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările şi completările ulterioare, art.7, art.9 pct.3), art.10 alin.(1) pct.4) şi art.52 din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru reducerea morbidităţii şi mortalităţii populaţiei prin boli contagioase prevenibile prin vaccinări şi diminuarea prejudiciilor sociale şi economice, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Programul naţional de imunizări pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.1;

Regulamentul Consiliului de coordonare a implementării Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.2;

Componenţa nominală a Consiliului de coordonare a implementării Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.3.

2. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale:

va prevedea anual, în limitele mijloacelor financiare destinate sectorului sănătate, alocaţiile necesare pentru realizarea Programului nominalizat;

va asigura aprovizionarea instituţiilor medico-sanitare publice cu vaccinuri eficiente, care să corespundă standardelor internaţionale de calitate şi inofensivitate;

va asigura vaccinarea populaţiei contra bolilor contagioase în conformitate cu Programul aprobat;

va colabora, în baza acordurilor bilaterale şi multilaterale, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări, structurile cointeresate ale Uniunii Europene, alte organizaţii internaţionale şi nonguvernamentale în scopul realizării prezentului Program;

va prezenta în adresa Guvernului anual, pînă la 15 martie, o informaţie amplă privind executarea acţiunilor prevăzute în Programul naţional de imunizări pentru anii 2016-2020.

3. Se permite Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică să asigure cu vaccinuri şi dispozitive medicale Centrele de Igienă şi Epidemiologie Bender, Tiraspol, Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbniţa, Slobozia, în baza contractelor bilaterale cu Centrul de Igienă şi Epidemiologie Tiraspol, contra plăţii integrale a costurilor mărfurilor achiziţionate, precum şi achitării cheltuielilor de regie în volum de 5% din costul mărfurilor, indiferent de provenienţa lor, cu excepţia celor din asistenţa umanitară în situaţii de urgenţe epidemice. Mijloacele obţinute se vor acumula pe contul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică şi vor fi folosite exclusiv în scopul asigurării condiţiilor adecvate de păstrare a vaccinurilor, fortificării serviciilor de imunizări şi supravegherii epidemiologice a maladiilor infecţioase. Vaccinurile şi consumabilele recepţionate de Guvernul Republicii Moldova în calitate de asistenţă umanitară se vor elibera gratuit.

4. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale:

să elaboreze şi să aprobe, în termen de două luni, în baza Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020, programele teritoriale de imunizări pentru perioada menţionată, prevăzînd, în calitate de fondatori ai instituţiilor medicale, alocarea mijloacelor financiare necesare pentru crearea şi menţinerea condiţiilor adecvate de realizare a Programului;

să examineze anual realizarea programelor teritoriale de imunizări şi să întreprindă măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute.

5. Se recomandă companiilor de televiziune şi radiodifuziune, organizaţiilor neguvernamentale în domeniu, agenţiilor şi organelor de presă să familiarizeze pe larg publicul cu avantajele şi eficienţa medicală, economică şi socială a imunizării pentru prevenirea maladiilor transmisibile.

6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1113 din 6 octombrie 2016

PROGRAMUL NAŢIONAL

DE IMUNIZĂRI PENTRU ANII 2016-2020

I. IDENTIFICAREA PROBLEMEI

1. Programul Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020 (în continuare – Program) reprezintă un document pe termen mediu în domeniul imunizărilor, care include angajamentele prioritare ale statului în asigurarea procesului de vaccinare contra unor maladii prevenibile prin vaccinări în vederea diminuării poverii financiare şi sociale determinate de acestea.

2. Programul este elaborat în conformitate cu prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995, Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii, Legii nr.263-XVI din 27 octombrie 2005 cu privire la drepturile si responsabilităţile pacientului, Politicii Naţionale de Sănătate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.886 din 6 august 2007, Strategiei naţionale de sănătate publică pentru anii 2014-2020, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1032 din 20 decembrie 2013 şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS): Planul Global de acţiuni privind Vaccinurile, aprobat prin rezoluţia Asambleei Mondiale a Sănătăţii (AMS) WHA65.17 din 26 mai 2012¹, Planul European de acţiuni privind Vaccinurile pentru anii 2015–2020, aprobat prin Rezoluţia Comitetului Regional European OMS EUR/RC64/R5 din 17 septembrie 2014², rezoluţiei AMS WHA65.5 din 26 mai 2012 privind eradicarea globală a poliomielitei către anul 2018³, rezoluţiei EUR/RC60/R12 privind eliminarea rujeolei şi rubeolei indigene din regiunea Europeană OMS⁴, axate în vederea realizării obiectivelor 4-6 ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

___________________________

¹ http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/WHA65-REC1/A65_REC1-en.pdf#page=25 

² http://www.who.int/immunization/documents/general/ISBN_978_92_4_150498_0/en/

³ http://www.polioeradication.org/portals/0/document/resources/strategywork/endgamestratplan_whaversion.pdf

⁴ http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0016/122236/RC60_eRes12.pdf?ua=1  & http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/247356/Eliminating-measles-and-rubella-Framework-for-the-verification-process-in-the-WHO-European-Region.pdf?ua=1

3. Necesitatea prezentului Program este dictată de faptul că un şir de boli contagioase cu înalt potenţial epidemic şi consecinţe grave, pot fi eficient prevenite prin vaccinări – cea mai optimală investiţie în sănătatea publică, ce contribuie la stabilirea echităţii sociale, consolidarea socioeconomică a familiei şi societăţii. Aspectul moral al imunizărilor, recunoscut de comunitatea mondială, constă în faptul că fiecare om are dreptul la o viaţă sănătoasă, lungă şi fără suferinţe cauzate de boli prevenibile prin vaccinări.

4. La nivel global prin vaccinări a fost lichidată variola. Cuprinderea cu vaccinări contra tuberculozei, poliomielitei, difteriei, tusei convulsive, tetanosului, rujeolei la nivel global către anul 2014 a atins 84-91%, comparativ cu 74-80% în anul 2000. Datorită vaccinărilor, către anul 2014, comparativ cu anul 2000, numărul cazurilor de poliomielită a fost redus de la 2971 cazuri la 359, tuse convulsivă – de la 190475 la 123408, difterie – de la 11625 la 7307, tetanos – de la 23711 la 11306, tetanos neonatal de la 17935 la 2164, rubeolă de la 670894 la 29567, rujeolă – de la 853479 la 232738, numărul deceselor cauzate de rujeolă a scăzut cu 75%. Vaccinarea rămîne unicul mijloc de prevenire a rabiei, maladie care în toate cazurile se finalizează cu deces.

5. Însă posibilităţile imunizărilor încă nu sînt pe deplin realizate. OMS pledează pentru asigurarea accesului universal la imunizări cu respectarea dreptului fiecărui cetăţean, cu sporirea gradului de responsabilitate şi obligativitate al acestora, creşterea rolului comunităţii prin aprobarea Planului Global de acţiuni privind Vaccinurile pentru anii 2011-2020⁵. Realizarea obiectivelor trasate în Planul Global vor putea preveni de la 24,6 pînă la 25,8 milioane de decese, astfel, contribuind la realizarea scopului 4 al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, eradicarea globală a poliomielitei, eliminarea rujeolei, rubeolei.

___________________________

⁵ Asambleia Mondială a Sănătăţii 65 (mai 2012, document WHA65/17) Planul Global de Acţiuni privind Vaccinurile pentru anii 2011-2020, http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/WHA65-REC1/A65_REC1-en.pdf#page=25 & http://www.who.int/immunization/documents/general/ISBN_978_92_4_150498_0/en/

6. În Regiunea Europeană OMS, nivelul de acoperire vaccinală a copiilor în anul 2014 contra tuberculozei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, poliomielitei a fost de circa 95%. Pe parcursul anilor 2012–2014 regiunea si-a păstrat statutul liberă de poliomielită, nu au fost înregistrate cazuri de tetanos neonatal. Comparativ cu anul 2000, în anul 2014 numărul cazurilor de tuse convulsivă a scăzut de la 53675 la 27193, oreion de la 243344 la 8336, rubeolă de la 621039 la 6516, tetanos de la 412 la 46, difterie de la 1 585 la 18, rujeolă de la 37421 la 16156.

7. Însă, pe motiv de acces limitat la informaţiile veridice vis-a-vis de beneficiile şi siguranţa vaccinurilor, precum şi a pericolului care îl prezintă bolile contagioase prevenibile prin vaccinări, insuficienţa personalului medical calificat, în Regiunea Europeană OMS există grupuri marginale care rămîn în afara programelor de imunizări sau refuză imunizarea. Aceste fenomene se înregistrează şi în Republica Moldova. În acest scop, prin aprobarea Planului European de Acţiuni privind Vaccinările pentru anii 2015–2020⁶ se recomandă ţărilor regiunii întreprinderea măsurilor în vederea ameliorării situaţiei prin elaborarea şi realizarea programelor similare în domeniul vaccinărilor.

___________________________

⁶ Rezoluţia Comitetului Regional European OMS EUR/RC64/R5 din 17 septembrie 2014

8. În Republica Moldova procesul de imunizări este recunoscut ca o prioritate a sănătăţii publice. Graţie realizării a 4 programe de imunizări anterioare a fost eliminată poliomielita. În anii 2011-2015 nu au avut loc cazuri de tetanos şi difterie, cazuri indigene de rubeolă. Comparativ cu anul 2000 în anul 2015 numărul cazurilor de oreion a fost redus de la 1 949 la 70, hepatita virală B de la 751 la 40, iar la copii de la 85 la 4 cazuri. Numărul mediu anual al cazurilor de tuse convulsivă a fost redus – de la 117 în perioada anilor 1996-2005 la 73 în anii 2006-2015. Au fost prompt localizate şi lichidate focarele de rujeolă la importul infecţiei în anii 2012-2014, atingîndu-se stadiul de eliminare a acestei infecţii. Implementarea vaccinului contra infecţiei rotavirale a favorizat reducerea numărului de bolnavi de la 782 în anul 2012 la 239 în anul 2015. Imunizările au contribuit la diminuarea mortalităţii generale a copiilor cu vîrsta pînă la 5 ani de la 90 cazuri la 1000 copii în 1990 la 46 cazuri la 1000 copii în anul 2013.

9. Rezultatele au fost obţinute prin implicarea directă a lucrătorilor medicali la toate nivelurile, cu asistenţa internaţională acordată de Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări (AGVI), UNICEF, Biroul Regional pentru Europa a OMS. Toate acestea s-au datorat şi creşterii graduale a suportului Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale în susţinerea implementării programelor naţionale de imunizări anterioare.

10. Provocările cu care se confruntă sistemul de imunizări, sînt determinate de diminuarea în ultimii ani a ratei de acoperire cu vaccinări. Datorită influenţei propagandei antivaccinale, care s-a activizat din anul 2009, în ţară are loc o tendinţă de diminuare a ratei cuprinderii cu vaccinări de la 95-98% în anii 2003-2008 la 90-92% în anul 2015, care este şi mai joasă în municipii şi în teritoriile din stînga Nistrului (80-90%). Ca rezultat în ţară pe parcursul anilor 2012 şi 2013 au fost înregistrate, respectiv, 10 şi 21 cazuri de rujeolă cu transmitere locală printre populaţia nevaccinată. În ultimii ani se înregistrează o creştere ascendentă a numărului de cazuri de tuse convulsivă (de la 31 în 2010 la 188 în 2014, 50 în 2015), dintre care 80% cazuri fiind înregistrate la copiii nevaccinaţi. În teritoriile din stînga Nistrului din cauza insuficienţei financiare nu au fost implementate vaccinurile contra infecţiilor cu rotavirusi şi pneumococi, au loc întreruperi în continuitatea procesului de imunizări.

11. Sistemul instituţiilor medicale publice, care prestează servicii de imunizări conform Calendarului de vaccinuri aprobat, este coordonat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Planificarea cantităţilor de vaccinuri este efectuată de specialiştii Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, fiind ghidaţi de recomandările OMS. Achiziţionarea vaccinurilor se organizează de către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale în cadrul achiziţiilor publice. În Depozitul Naţional de Vaccinuri se păstrează în condiţii de regim termic special toate loturile de vaccinuri procurate la nivel naţional şi intrate în ţară în calitate de ajutoare umanitare. Ulterior, vaccinurile şi consumabilele sînt distribuite pentru toate centrele de sănătate publică teritoriale, inclusiv teritoriile din stînga Nistrului (conform condiţiilor stabilite). Acestea sînt responsabile de distribuirea vaccinurilor instituţiilor de asistenţă medicală primară şi maternităţilor, monitorizarea vaccinărilor la nivel teritorial şi raportarea către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

12. Procurările de vaccinuri precalificate de OMS şi consumabilele adiacente se efectuează anual în baza legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice. În ultimii 10 ani o parte din vaccinuri au fost procurate în comun prin cofinanţare cu Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări prin intermediul UNICEF, în baza condiţiilor unui Acord de colaborare trilateral. Ultimul Program a prevăzut preluarea graduală a acoperirii financiare a procurării vaccinurilor de către Guvern. Astfel, începînd cu 2017 Guvernul are responsabilitatea totală pentru asigurarea vaccinării populaţiei conform Calendarului vaccinărilor, parte componentă a prezentului Program (anexă).

13. Piaţa Republicii Moldova este una mică, iar procesul de fabricaţie al vaccinurilor este unul complex şi foarte scrupulos. În situaţia în care, Guvernul este responsabil integral de procurările vaccinurilor din surse bugetare, apare o problemă financiară, ce constă în achitarea sumelor mult mai mari pentru preţurile ofertanţilor (cca de 2-3 ori mai mari), în condiţiile licitaţiilor la nivel naţional faţă de preţurile oferite de producător prin utilizarea mecanismelor internaţionale ale agenţiei specializate UNICEF.

14. O problemă importantă în asigurarea eficientă a imunizărilor prezintă asigurarea condiţiilor adecvate de păstrare în condiţii de lanţ rece neîntrerupt la t˚ +2 - +8˚C sau -20 -25˚C după caz. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, în 70-80% din instituţii de nivel primar şi 10% centre de sănătate publică apare necesitatea stringentă de substituire a frigiderelor existente şi asigurarea cu utilaj de monitorizare permanentă a regimului termic.

15. O altă problemă cu care se confruntă sistemul imunizărilor astăzi în Moldova, este lipsa unui sistem informaţional automatizat integrat în domeniul imunizărilor. În contextul elaborării şi dezvoltării modulului Sistemului informaţional automatizat a asistenţei medicale primare, este prevăzut compartimentul evidenţa vaccinărilor, care urmează a fi ajustat şi integrat pentru accesul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, centrelor de sănătate publică teritoriale şi instituţiilor de asistenţă medicală primară, precum şi pregătirea personalului antrenat în imunizări atît la capitolul vaccinării propriu zise, cît şi în vederea utilizării sistemelor informaţionale.

16. Pentru Republica Moldova o problemă de sănătate publică o constituie cancerul de col uterin, care se clasează pe locul trei în patologia cancerului la femei cu incidenţa cazurilor noi 17,2, prevalenţa de 220,0 cazuri la 100 mii femei şi este cea mai frecventă cauză a deceselor, 7,4 de patologie oncologică la femei cu o tendinţă de creştere în ultimii ani. Rata incidentei cea mai înaltă se înregistrează în intervalele de vîrste cuprinse între 35 si 55 ani. Circa 80% din cazurile de cancer de col uterin sînt cauzate de tipurile oncogene de Papilomavirus uman. La recomandarea OMS vaccinarea contra infecţiei cu Papilomavirusul uman, către anul 2014 a fost deja implementată în 55 ţări ale lumii. Prin studii ştiinţifice a fost constatată o cost-eficienţă înaltă a acestui vaccin, inclusiv pentru ţările cu venituri mici.

17. Reieşind din contextul naţional, introducerea noului vaccin contra Papilomavirusul uman în mod obligatoriu, la moment este prematur. Vaccinul respectiv va fi promovat în calitate de vaccin opţional pentru fetiţele cu vîrsta de 12 ani. Iar, după analiza datelor în urma studiului de fezabilitate referitor la rezultatele vaccinării contra Papilomavirusul uman, planificat în cadrul Programului naţional de control al cancerului, se vor prezenta argumente membrilor Comitetului naţional de experţi în domeniul imunizărilor pentru stabilirea priorităţilor în Calendarul naţional de imunizări în următorii ani.

II. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

18. Prezentul Program are drept scop eliminarea sau reducerea morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii prin asigurarea populaţiei cu imunizări obligatorii, garantate de stat, conform Calendarului de vaccinări pentru anii 2016-2020 (anexă la prezentul Program), precum şi prin imunizări la indicaţii epidemice în situaţii de risc sporit privind îmbolnăvirea şi răspîndirea infecţiilor.

19. Pentru realizarea scopului sînt stabilite următoarele obiective specifice ale Programului:

1) sporirea gradului de conştientizare a fiecărei persoane şi a comunităţii privind importanţa imunizării şi promovării la toate nivelele a vaccinărilor drept unul din drepturile şi obligaţiile omului;

2) asigurarea acoperirii vaccinale cu cel puţin 95% din populaţie la vîrstele-ţintă la nivel naţional, prin accesul echitabil şi universal la serviciile de imunizări garantate de stat pentru toate persoanele, prin folosirea strategiilor inovaţionale adaptate la condiţiile locale;

3) fortificarea serviciilor de imunizări, supraveghere epidemiologică şi control al bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări, ca parte integrantă a sistemului de sănătate.

III. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

PENTRU REALIZAREA PROGRAMULUI

20. Obiectivul 1: Sporirea gradului de conştientizare a fiecărei persoane şi a comunităţii privind importanţa imunizării şi promovarea la toate nivelele a vaccinării drept unul dintre drepturile şi obligaţiile omului se va realiza prin următoarele acţiuni:

1) organizarea studiilor sociologice pentru identificarea cauzelor refuzurilor de la vaccinare;

2) instruirea lucrătorilor medicali în difuzarea informaţiilor cu privire la riscurile nevaccinării pentru a spori rolul lor în convingerea populaţiei privind siguranţa înaltă a vaccinărilor;

3) selectarea şi implicarea în promovarea vaccinărilor a persoanelor, adepte ale imunizărilor (lucrători din sfera educaţiei, lideri ai religiei, lideri ai mass-media tradiţionale şi din reţelele sociale, medici de familie, lucrători cu studii medicale medii, activişti voluntari, asociaţiile profesionale, instituţiile academice şi organizaţiile societăţii civile) instruite în domeniul imunizărilor;

4) elaborarea, în comun cu Ministerul Educaţiei, a propunerilor privind modalităţile didactice de familiarizare a elevilor şi studenţilor cu beneficiile, eficienţa şi necesitatea imunizărilor şi punerea lor în aplicare;

5) dezvoltarea relaţiilor cu mass-media la nivel naţional şi subnaţional, instruirea lor în domeniul prevenirii bolilor infecţioase prin imunizări şi încurajarea acestora în publicarea materialelor şi difuzarea emisiunilor echilibrate şi veridice despre vaccinare şi beneficiile ei, mai cu seamă în cadrul emisiunilor difuzate în direct;

6) elaborarea şi realizarea planurilor de comunicare în situaţii de criză, pentru implementarea vaccinurilor noi, realizarea campaniilor de imunizări în masă din indicaţii epidemice;

7) utilizarea celor mai performante metode şi căi de comunicare de către lucrătorii medicali pentru convingerea şi sporirea conştientizării privind beneficiile imunizării populaţiei, îndeosebi a grupurilor de populaţie ezitante şi celor ce refuză vaccinările;

8) organizarea şi desfăşurarea anuală a Săptămînii Imunizărilor în cadrul evenimentelor similare la nivel regional şi global;

9) iniţierea şi menţinerea permanentă a dialogului cu adepţii şi oponenţii vaccinărilor în reţelele de socializare şi alte mijloace de comunicare bazate pe tehnologii noi de mediatizare şi alte mijloace mass-media;

10) crearea şi menţinerea mecanismelor de implicare a liderilor opiniei publice în promovarea beneficiilor vaccinării;

11) monitorizarea şi reacţionarea rapidă la informaţiile neclare sau perverse, precum şi la orice îngrijorare sau frică a populaţiei privind vaccinările.

21. Obiectivul 2: Asigurarea acoperirii vaccinale a cel puţin 95% din populaţie la vîrstele-ţintă la nivel naţional, prin asigurarea accesului echitabil şi universal la serviciile de imunizării garantate de stat pentru toate persoanele prin folosirea strategiilor inovaţionale adaptate la condiţiile locale se va realiza prin următoarele acţiuni:

1) Prestarea serviciilor de vaccinare gratuită cu vaccinurile obligatorii incluse în Program ca parte componentă a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, la adresarea pacientului în orice maternitate sau instituţie de asistenţă medicală primară din ţară:

a) asigurarea condiţiilor pentru prestarea sistematică a serviciilor de imunizare a nou-născuţilor în maternităţi, pentru vaccinarea zilnică contra hepatitei virale B şi de cel puţin 2 ori pe săptămînă pentru vaccinarea cu vaccinul BCG;

b) monitorizarea statutului de vaccinare a fiecărei persoane prin punerea în practică a registrelor electronice de evidenţă a imunizărilor, care sînt parte integrantă a sistemelor informaţionale în sănătate şi vin să completeze celelalte formulare de evidenţă medicală;

c) evaluarea calităţii datelor privind imunizările prin verificarea veridicităţii vaccinărilor efectuate, exactităţii datelor analizate şi informaţiilor despre numărul populaţiei-ţintă, cu analiza şi utilizarea lor cu regularitate la toate nivelurile administrative;

d) asigurarea condiţiilor pentru prestarea sistematică a serviciilor de imunizare în cadrul cabinetelor şi punctelor de vaccinări din instituţiile de asistenţă medicală primară, iar în caz de necesitate, de regulă, săptămînal, dar cel puţin o dată pe lună – prin intermediul echipelor mobile;

e) asigurarea admiterii în colectivităţile de copii, în lipsa contraindicaţiilor medicale argumentate şi documentate, doar a copiilor vaccinaţi în conformitate cu prezentul Program;

f) realizarea imunizărilor contra plată de către instituţiile medicale private şi instituţiile medico-sanitare publice a contingentelor de populaţie cu vaccinuri neacoperite gratuit în cadrul Programului.

2) Asigurarea cu vaccinuri şi consumabile corespunzătoare standardelor internaţionale pentru realizarea imunizărilor prin:

a) ajustarea legislaţiei naţionale în domeniul achiziţii prin UNICEF, în scopul asigurării durabile a realizării Programului;

b) procurarea şi utilizarea doar a vaccinurilor înregistrate în ţară şi precalificate de către OMS pentru livrări internaţionale şi/sau înregistrate de Agenţia Europeană a Medicamentului, Agenţia Medicamentelor şi Alimentelor (SUA);

c) controlul şi monitorizarea calităţii vaccinurilor în conformitate cu recomandările OMS şi instrucţiunile producătorilor;

d) însoţirea fiecărui lot de vaccin livrat de instrucţiuni clare de mînuire şi aplicare, în limba de stat şi rusă;

e) admiterea la activităţile de imunizare doar a personalului instruit în domeniu, cu testarea cunoştinţelor şi efectuarea imunizărilor în locuri special amenajate, de regulă, în instituţii medicale, cu respectarea condiţiilor de siguranţă;

f) asigurarea cabinetelor şi punctelor de vaccinări cu medicamente şi instrucţiuni pentru conduita adecvată a cazurilor de reacţii adverse imediate în urma imunizării;

g) implementarea tehnologiilor noi sigure şi inofensive pentru populaţie şi mediul ambiant de nimicire a deşeurilor parvenite în urma imunizărilor;

h) păstrarea în condiţii adecvate de temperatură a vaccinurilor la toate etapele de transportare şi păstrare a lor;

i) monitorizarea condiţiilor de temperatură în echipamentul frigorifer la toate etapele de transportare şi păstrare a vaccinurilor de la producător pînă la pacient;

j) renovarea, repararea şi întreţinerea în stare funcţională a echipamentului frigorifer pentru păstrarea vaccinurilor sub responsabilitatea personală a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare, în colaborare cu fondatorii instituţiilor respective;

k) elaborarea şi implementarea actelor normative şi regulatorii privind standardizarea condiţiilor de păstrare, transportare şi administrare a vaccinurilor;

l) instituirea unui sistem de certificare a depozitelor de vaccinuri din instituţiile de sănătate publică în conformitate cu cerinţele OMS privind managementul efectiv al stocurilor de vaccinuri;

m) menţinerea stocului de rezervă de vaccinuri şi consumabile la depozitul naţional al Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică în cantităţi nu mai puţin de 50% din necesitatea anuală;

n) estimarea anuală a necesităţilor în vaccinuri şi consumabile pentru administrarea lor, elaborarea graficului de procurare şi realizarea procurării lor;

o) repartizarea şi eliberarea trimestrială a vaccinurilor şi mijloacelor necesare pentru administrarea lor de la nivelul central către centrele de sănătate publică teritoriale;

p) repartizarea şi eliberarea lunară a vaccinurilor şi mijloacelor necesare pentru administrarea lor de la centrele de sănătate publică teritoriale instituţiilor medico-sanitare;

q) recepţionarea lunară de către instituţiile medico-sanitare, responsabile pentru efectuarea vaccinărilor, a vaccinurilor şi mijloacelor necesare pentru administrarea lor de la centrele de sănătate publică teritoriale, transportarea, păstrarea, administrarea corectă a vaccinurilor şi gestionarea stocurilor;

r) monitorizarea la toate nivelurile a stocurilor de vaccinuri şi materiale pentru administrare cu utilizarea unui sistem unificat, electronic, de evidenţă şi raportare a consumului şi stocurilor de vaccinuri şi materiale pentru injectare;

s) elaborarea şi implementarea standardelor şi procedurilor operaţionale pentru sistemul de aprovizionare şi păstrare a vaccinurilor;

t) asigurarea sistemului de prestare a serviciilor de imunizări la toate nivelurile cu personal medical calificat şi instruit;

u) asigurarea supravegherii evenimentelor adverse după imunizare cu integrare în reţelele regională şi globală de supraveghere;

v) dezvoltarea şi integrarea Sistemului informaţional automatizat Imunizări în Sistemul informaţional automatizat Asistenţa medicală primară.

3) Identificarea grupurilor şi persoanelor greu accesibile pentru vaccinare şi asigurarea imunizării lor:

a) utilizarea practică a indicatorilor de acoperire vaccinală şi informaţiilor epidemiologice cu privire la cazurile de boala în scopul de a identifica localităţi, grupuri ale populaţiei cu indicatori nefavorabili pentru stabilirea cauzelor şi aplicarea măsurilor de redresare a situaţiei;

b) crearea condiţiilor fără bariere legale, sociale şi individuale privind accesul la servicii de imunizare pentru grupurile şi persoanele greu accesibile pentru vaccinare;

c) implicarea reprezentanţilor grupurilor şi persoanelor greu accesibile pentru vaccinare în scopul de a identifica ei înşişi cauzele nevaccinării şi a se implica în realizarea imunizării acestor grupuri de populaţie;

d) instruirea profesională a managerilor şi prestatorilor serviciilor de imunizări în scopul de a pune în aplicare noi strategii de imunizare, adaptate la contextul local, relevante grupurilor greu accesibile pentru vaccinare.

4) Alocarea mijloacelor financiare necesare din mijloacele bugetului de stat destinat ocrotirii sănătăţii, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru organizarea vaccinărilor planificate, iar în caz de agravare a situaţiei epidemice autorităţile abilitate vor precăuta mijloace suplimentare privind efectuarea măsurilor antiepidemice, pentru:

a) procurarea vaccinurilor, seringilor, utilajului frigorifer pentru păstrarea vaccinurilor, monitorizarea permanentă a temperaturii de păstrare a vaccinurilor şi a altor cheltuieli curente pentru reparaţia şi mentenanţa utilajului;

b) efectuarea campaniilor de imunizări în masă în caz de agravare a situaţiei epidemiologice;

c) activităţile operaţionale privind fortificarea calităţii serviciilor de imunizări, instruirea personalului, evaluarea şi supravegherea calităţii prestării serviciilor de imunizare;

d) efectuarea supravegherii vaccinărilor şi controlul morbidităţii prin infecţiile prevenibile prin vaccinări, măsurilor antiepidemice în focarele epidemice de boli infecţioase;

e) implementarea tehnologiilor informaţionale pentru supravegherea cuprinderii cu vaccinări, situaţiei epidemiologice privind maladiile infecţioase;

f) fortificarea capacităţilor laboratoarelor în diagnosticul specific al bolilor prevenibile prin vaccinări, asigurarea lor cu utilaje performante, consumabile pentru efectuarea investigaţiilor;

g) realizarea activităţilor de informare a populaţiei despre beneficiile imunizării, promovare a vaccinărilor.

5) Asigurarea cost-eficienţei sistemului de achiziţionare a vaccinurilor şi consumabilelor pentru vaccinări prin realizarea licitaţiilor internaţionale de procurări directe de la producători, procurări colective prin intermediul departamentului de aprovizionare UNICEF.

6) Asigurarea schimbului de informaţii privind preţurile de achiziţionare a vaccinurilor cu utilizarea sistemelor globale respective ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, UNICEF.

22. Obiectivul 3: Fortificarea serviciilor de imunizări, supraveghere epidemiologică şi control al bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări ca parte integrantă a sistemului de sănătate se va realiza prin următoarele acţiuni:

1) Familiarizarea şi informarea prestatorilor serviciilor de imunizări şi promovatorilor vaccinărilor cu documentele OMS în domeniul imunizării, programele de eliminare şi eradicare a unor boli infecţioase prin imunizări, precum şi despre accesarea informaţiilor şi documentelor internaţionale privind cuprinderea cu vaccinări şi situaţia epidemiologică privind bolile prevenibile prin vaccinări în diferite ţări, la nivel regional şi global:

a) elaborarea, editarea şi diseminarea materialelor informative, bazate pe date reale şi argumente ştiinţifice privind beneficiile şi importanţa imunizărilor pentru sănătate personală şi publică, prevenirea îmbolnăvirii, decesului, invalidităţii, eliminarea şi eradicarea infecţiilor, reducerea cheltuielilor personale şi publice pentru tratament şi întreţinere socială;

b) asigurarea unui răspuns urgent, transparent şi credibil la înregistrarea sau suspectarea unor reacţii postvaccinale sau preocupări ale populaţiei privind siguranţa vaccinurilor;

c) supravegherea bazată pe caz cu utilizarea definiţiilor standard de caz, recomandate de OMS şi Centrul European de Control al Bolilor (ECDC);

d) elaborarea planurilor de acţiuni şi procedurilor standard de operare pentru intervenţia rapidă şi eficientă de răspuns la apariţia focarelor epidemice de infecţii prevenibile prin vaccinări, crize umanitare şi alte situaţii de urgenţă;

e) asigurarea funcţionării eficiente a sistemului naţional electronic de supraveghere a bolilor infecţioase şi imunizărilor;

f) depistarea precoce şi raportarea centrului de sănătate publică teritorial şi naţional a fiecărui caz posibil (suspect) de infecţii prevenibile prin vaccinări, inclusiv raportarea săptămînală zero a cazurilor de paralizie acută flască;

g) extinderea listei şi îmbunătăţirea calităţii investigaţiilor de laborator pentru diagnosticul bolilor infecţioase prin implementarea testelor rapide, a tehnicilor de diagnostic moderne, sistemelor de control al calităţii şi de acreditare;

h) investigarea clinico-epidemiologică şi de laborator a fiecărui caz şi izbucnirilor de boli infecţioase, prevenibile prin vaccinări, cu aplicarea măsurilor de izolare, localizare, lichidare şi prevenire ce se impun;

i) confirmarea în laboratoarele de referinţă naţionale şi selectiv internaţionale regionale a cazurilor de rujeolă, rubeolă, oreion, difterie, hepatită virală B, tuse convulsivă, izolare a virusurilor poliomielitici;

j) monitorizarea circulaţiei agenţilor cauzali ai infecţiilor prevenibile prin vaccinări în populaţie şi mediul ambiant;

k) monitorizarea prin investigaţii serologice selective de screening a nivelului păturii imune în populaţie faţă de bolile prevenibile prin vaccinări;

l) analiza sistematică a morbidităţii, utilizînd caracteristicile de timp, loc şi persoană, clasificarea cazurilor de îmbolnăvire ca indigen, de import, primar, secundar;

m) ajustarea legislaţiei naţionale în domeniul supravegherii şi prevenirii infecţiilor dirijabile prin vaccinare la legislaţia Uniunii Europene;

n) evaluarea riscului de apariţie şi răspîndire pentru fiecare infecţie prin prisma variabilelor de probabilitate şi consecinţe în cazul acoperirii vaccinale sub 85% la vîrstele-ţintă, nivelului sub 80%, a păturii imune, depistării falsificărilor datelor despre vaccinările efectuate, apariţiei focarelor cu cazuri multiple de infecţii prevenibile prin vaccinări.

2) Consolidarea şi fortificarea capacităţilor managerilor şi personalului antrenat în prestarea serviciilor de imunizări, supravegherea şi controlul bolilor prevenibile prin imunizări:

a) menţinerea sistemului centralizat şi funcţiilor de bază ale Programului de imunizări în cadrul sistemelor de sănătate descentralizate pentru asigurarea în continuare a beneficiului public al imunizărilor;

b) întreprinderea măsurilor relevante şi crearea potenţialului necesar de acordare a asistenţei medicale şi serviciilor de imunizări echitabile pentru toată populaţia;

c) crearea condiţiilor în care Programul dispune de resurse umane suficiente pentru planificarea, organizarea şi efectuarea serviciilor de imunizări de înaltă calitate, prin intermediul unor mecanisme care să încurajeze munca personalului implicat;

d) fortificarea capacităţilor personalului implicat în implementarea Programului, în domeniul comunicării şi promovării vaccinărilor;

e) fortificarea capacităţilor Comitetului Naţional Consultativ de Experţi în domeniul Imunizărilor cu evaluarea periodică a activităţii lui în baza indicatorilor elaboraţi de OMS;

f) asigurarea colaborării membrilor Comitetului Naţional Consultativ de Experţi în domeniul Imunizărilor cu structurile similare de nivel regional şi global, în scopul accesului la politicile avansate în domeniul imunizărilor, diseminării informaţiilor privind aceste politici între specialişti şi pentru public;

g) extinderea timpului alocat instruirii în domeniul imunologiei şi vaccinologiei în programele instruirii medicale de bază şi de formare profesională a lucrătorilor medicali;

h) ajustarea curriculei la programele de studii superioare a medicilor de familie şi epidemiologi, asistenţilor medicali în domeniul imunizărilor conform prevederilor Programului;

i) perfecţionarea nivelului de formare postuniversitară şi de instruire la locul de muncă a personalului medical prin implicarea la aceste activităţi a instituţiilor de învăţămînt medical, autorităţilor din domeniul sănătăţii, asociaţiilor şi societăţilor profesionale ale cadrelor medicale;

j) elaborarea şi aprobarea materialelor didactice în scopul instruirii lucrătorilor din asistenţa medicală primară şi din sănătatea publică în domeniul imunizărilor;

k) implementarea unui sistem de atestare şi licenţiere a instituţiilor antrenate în prestarea serviciilor de imunizări;

l) organizarea atestării cunoştinţelor şi practicilor personalului ce prestează servicii de imunizare la angajare, o dată la 2 ani şi în caz de necesitate.

3) Realizarea studiilor ştiinţifice în domeniul imunizărilor şi supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinări:

a) evaluarea sistematică, cel puţin o dată la 2-3 ani, prin studii randomizate reprezentative a acoperirii vaccinale şi screening a nivelului păturii imune în mediul populaţiei la infecţiile incluse în Program;

b) evaluarea impactului Programului asupra răspîndirii infecţiilor prevenibile prin vaccinare;

c) implementarea vaccinurilor poliomielitice bivalent şi inactivat conform deciziilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;

d) desfăşurarea studiului de fezabilitate referitor la rezultatele vaccinării opţionale cu vaccin contra Papilomavirusul uman în perioada anilor 2016-2017;

e) studierea fezabilităţii introducerii unor vaccinuri şi scheme noi de imunizare în scopul extinderii spectrului de infecţii prevenibile prin vaccinare;

f) participarea specialiştilor din domeniul imunizărilor la conferinţe, simpozioane, ateliere de lucru naţionale şi internaţionale.

4) Colaborarea intersectorială şi internaţională în cadrul prezentului Program va include următoarele acţiuni:

a) funcţionarea eficientă a Consiliului de coordonare a implementării Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020;

b) elaborarea proiectelor de susţinere financiară a Programului şi prezentarea acestora partenerilor internaţionali pentru aprobare şi acordarea asistenţei;

c) asigurarea informării despre rezultatele implementării Programului OMS, Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, AGVI şi altor organizaţii internaţionale interesate de rezultatele implementării Programului;

d) solicitarea asistenţei şi expertizei organismelor internaţionale interesate în evaluarea Programului, elaborarea strategiilor, obiectivelor şi activităţilor de dezvoltare în continuare a imunoprofilaxiei infecţiilor prevenibile prin vaccinare.

IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI

23. Programul va fi implementat pe parcursul anilor 2016–2020, în conformitate cu Calendarul vaccinărilor, aprobat cu implicarea în proces a tuturor persoanelor responsabile antrenate, corespunzător competenţelor enumerate în Program.

V. RESPONSABILI ŞI PARTENERI ÎN CADRUL

IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI ŞI ATRIBUŢIILE LOR

24. Implementarea eficientă a prezentului Program se bazează pe colaborarea şi conlucrarea strînsă a mai multor ministere, servicii, organizaţii şi instituţii sub egida şi în parteneriat cu Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale:

1) instituţiile medico-sanitare de asistenţă medicală primară şi spitalicească şi de cercetări ştiinţifice;

2) instituţiile Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică;

3) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale;

4) Centrul Naţional de Management în Sănătate;

5) Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc” şi IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Toma Ciorbă”;

6) Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

7) autorităţile administraţiei publice locale;

8) instituţiile de învăţămînt de toate nivelele;

9) organizaţiile nonguvernamentale şi internaţionale (OMS, UNICEF, AGVI etc.), Consiliul de coordonare a implementării Programului Naţional de Imunizări.

25. Conducătorii instituţiilor de asistenţă medicală primară şi medicii de familie sînt responsabili nemijlocit de planificarea, organizarea şi prestarea serviciilor de imunizare populaţiei conform Calendarului de vaccinări (anexă la prezentul Program), coordonarea acestor activităţi cu structurile locale şi ierarhic superioare interesate. Instituţiile de asistenţă medicală primară vor asigura implementarea următoarelor acţiuni:

1) integrarea serviciilor de imunizare a populaţiei în cadrul serviciilor de asistenţă medicală primară;

2) crearea condiţiilor, dotarea cu echipament şi consumabile necesare pentru efectuarea imunizărilor;

3) planificarea vaccinărilor, asigurarea accesului populaţiei la servicii de imunizare şi calităţii înalte a serviciilor de imunizare;

4) planificarea şi asigurarea imunizării personalului medical din instituţie;

5) instruirea personalului medical cu evaluarea cunoştinţelor şi deprinderilor practice;

6) organizarea funcţionării sistemului de evidenţă a populaţiei şi a vaccinărilor efectuate şi de triere lunară a persoanelor care urmează a fi vaccinate;

7) stabilirea necesităţii, recepţionarea vaccinurilor şi materialelor pentru injectare de la centrele de sănătate publică teritoriale, transportarea, păstrarea, mînuirea, administrarea corectă şi monitorizarea utilizării stocurilor de vaccinuri şi consumabile;

8) respectarea condiţiilor de transportare, păstrare şi utilizare a vaccinurilor;

9) depistarea, investigarea, izolarea, tratamentul bolnavilor cu infecţii prevenibile prin vaccinări şi efectuarea măsurilor antiepidemice în focare, în comun cu Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică;

10) evidenţierea, acordarea asistenţei medicale şi raportarea instituţiilor abilitate cu privire la evenimentele medicale observate în perioada postvaccinală;

11) notificarea cazurilor de boli prevenibile prin vaccinări în sistemul naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică;

12) evaluarea anuală a necesităţilor şi asigurarea cu formulare statistice de evidenţă şi raportare a vaccinărilor;

13) monitorizarea sistematică a cuprinderii cu vaccinări a populaţiei eligibile, respectării condiţiilor “lanţului frig”, consumului de vaccinuri, apariţiei cazurilor de boli prevenibile şi a altor indicatori de performanţă din teritoriul deservit, evaluarea situaţiilor de risc şi prezentarea rapoartelor respective instanţelor superioare în modul stabilit;

14) comunicarea cu populaţia despre beneficiile vaccinării şi despre ordinea imunizării pentru fiecare persoană eligibilă;

15) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale privind organizarea implementării Programului.

26. Instituţiile medico-sanitare de asistenţă medicală spitalicească vor asigura implementarea următoarelor acţiuni:

1) crearea condiţiilor, dotarea cu echipament şi consumabile necesare pentru efectuarea imunizărilor;

2) planificarea, efectuarea vaccinării nou-născuţilor în maternităţi, personalului instituţiei conform Calendarului de vaccinări (anexă la prezentul Program) şi prezentarea rapoartelor despre vaccinările efectuate;

3) stabilirea necesităţii, recepţionarea vaccinului şi materialelor pentru injectare de la centrele de sănătate publică teritoriale, transportarea, păstrarea, mînuirea, administrarea corectă şi monitorizarea utilizării stocurilor de vaccinuri şi consumabile;

4) respectarea condiţiilor de transportare, păstrare şi utilizare a vaccinurilor;

5) instruirea personalului medical în domeniul vaccinărilor şi evaluarea cunoştinţelor lui;

6) diagnosticarea, investigarea de laborator, izolarea, tratamentul bolnavilor cu infecţii prevenibile prin vaccinări şi participarea la efectuarea măsurilor antiepidemice în focarele de boli contagioase, în comun cu Agenţia Naţională de Sănătate Publică;

7) notificarea cazurilor de boli prevenibile prin vaccinări în sistemul naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică;

8) diagnosticul diferenţial, investigarea de laborator, acordarea asistenţei medicale şi raportarea instituţiilor abilitate despre evenimentele medicale observate în perioada postvaccinală;

9) evaluarea anuală a necesităţilor şi asigurarea cu formulare statistice de evidenţă şi raportarea vaccinărilor;

10) asigurarea informării populaţiei privind eficacitatea imunizărilor şi importanţa lor pentru sănătate;

11) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale privind organizarea implementării Programului.

27. Centrele de sănătate publică teritoriale vor fi responsabile pentru efectuarea următoarelor activităţi:

1) elaborarea programelor teritoriale de imunizare şi monitorizarea implementării lor în colaborare cu conducătorii instituţiilor medico-sanitare şi autorităţile administraţiei publice locale;

2) elaborarea planurilor de vaccinare teritoriale, recepţionarea şi distribuirea la timp a vaccinurilor şi consumabilelor necesare pentru imunizări;

3) monitorizarea atingerii obiectivelor prezentului Program şi a altor indicatori de performanţă la nivel de teritoriu administrativ şi instituţie medicală, evaluarea situaţiilor de risc;

4) instruirea personalului medical privind practicile de imunizare;

5) atestarea cunoştinţelor personalului medical în domeniul imunizărilor, autorizarea instituţiilor care prestează servicii de imunizare;

6) supervizarea instituţiilor medico-sanitare din teritoriul deservit, acordarea ajutorului metodic şi practic necesar;

7) recepţionarea trimestrială a vaccinurilor şi materialelor pentru injectare de la depozitul naţional, transportarea, stocarea, păstrarea în condiţii adecvate şi distribuirea lor lunară instituţiilor medico-sanitare, monitorizarea sistematică a utilizării;

8) realizarea controlului periodic al respectării condiţiilor de transportare, păstrare şi administrare a vaccinurilor, a calendarului de vaccinări, veridicităţii efectuării vaccinărilor şi cuprinderii cu vaccinări în instituţiile medico-sanitare publice şi private;

9) exercitarea supravegherii epidemiologice a bolilor prevenibile prin vaccinări, evaluarea situaţiilor de risc, organizarea şi realizarea măsurilor antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire şi reacţii adverse la administrarea vaccinurilor;

10) organizarea activităţilor de comunicare şi promovare a cunoştinţelor populaţiei privind beneficiile imunizărilor;

11) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale privind organizarea şi controlul implementării Programului.

28. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică va fi responsabil de:

1) dezvoltarea, argumentarea şi promovarea propunerilor de politici în domeniul imunizărilor;

2) elaborarea şi perfecţionarea cadrului normativ şi instructiv în domeniul imunizărilor şi supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinări;

3) coordonarea problemelor imunizării cu instituţiile naţionale şi internaţionale;

4) elaborarea planului naţional de vaccinare, asigurarea cu vaccinuri şi consumabile pentru efectuarea vaccinărilor;

5) supervizarea, monitorizarea şi evaluarea realizării Programului şi situaţiilor de risc;

6) stabilirea necesităţilor şi graficului de livrare, comanda, recepţionarea, păstrarea, distribuirea şi monitorizarea stocurilor de vaccinuri şi materiale pentru injectare;

7) monitorizarea funcţionării “lanţului frig”, conform cerinţelor OMS şi Uniunii Europene, înaintarea propunerilor pentru asigurarea funcţionării “lanţului frig” la toate nivelurile;

8) verificarea corespunderii prevederilor contractelor vaccinurilor achiziţionate, inclusiv a respectării condiţiilor de ambalare şi transportare a lor pînă la depozitul naţional;

9) asigurarea transportării, păstrării şi eliberării vaccinurilor şi consumabilelor pentru administrarea lor în condiţii conforme recomandărilor OMS şi cerinţelor documentelor normative;

10) supravegherea epidemiologică şi diagnosticul specific de laborator a bolilor prevenibile prin vaccinări;

11) organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire prin infecţii prevenibile prin vaccinare;

12) monitorizarea, analiza, evaluarea cazurilor de reacţii adverse la administrarea vaccinurilor, în comun cu Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, participarea la investigarea cazurilor de reacţii adverse, în comun cu specialiştii instituţiilor naţionale de sănătate, delegaţi de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

13) organizarea şi dirijarea procesului de instruire şi atestare a personalului medical privind practicile de imunizare, cu elaborarea şi aprobarea programelor de instruire şi materialelor didactice corespunzătoare;

14) efectuarea studiilor ştiinţifice şi ştiinţifico-practice;

15) comunicarea cu populaţia, grupurile-ţintă, mass-media în scopul promovării imunizărilor.

29. Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale este responsabilă de:

1) organizarea licitaţiilor publice de procurare a vaccinurilor la comanda Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

2) înregistrarea vaccinurilor şi controlul conformităţii lor cerinţelor OMS.

30. Centrul Naţional de Management în Sănătate asigură:

1) participarea la monitorizarea Programului;

2) aprobarea anuală a formularelor statistice de evidenţă şi raportare a vaccinărilor;

3) publicarea în anuarele statistice a indicatorilor de acoperire vaccinală şi morbiditate prin bolile prevenibile prin vaccinări;

4) pregătirea anuală a informaţiei privind distribuţia teritorială şi de vîrstă a cazurilor de deces prin infecţiile incluse în Program.

31. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc” şi IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Toma Ciorbă” asigură:

1) pregătirea universitară şi postuniversitară a cadrelor medicale în domeniul imunoprofilaxiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor prevenibile prin vaccinări;

2) ajustarea programelor de studii prevederilor prezentului Program şi cadrului normativ aprobat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale pentru implementarea Programului;

3) participarea în cadrul grupurilor de experţi pentru pregătirea cadrului normativ de implementare a Programului şi evaluarea subiectelor specifice de importanţă epidemiologică;

4) includerea în programele de cercetare-dezvoltare a problemelor în domeniul imunoprofilaxiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinare;

5) comunicarea cu populaţia, grupurile-ţintă, mass-media în scopul promovării imunizărilor.

32. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale:

1) promovează politica în domeniul imunizărilor, aprobă cadrul normativ şi recomandările privind implementarea Programului;

2) ia decizii privind modificarea Calendarului de vaccinări, efectuarea vaccinării unor contingente suplimentare de populaţie cu risc sporit de infectare, realizare a campaniilor naţionale sau teritoriale de imunizări în masă, reieşind din situaţia epidemiologică;

3) emite directive anuale de planificare a vaccinărilor şi aprobă planurile anuale de vaccinare pe ţară;

4) monitorizează implementarea Programului;

5) asigură finanţarea centralizată a procurărilor de vaccinuri şi materiale necesare pentru administrarea lor, dispozitive pentru colectarea şi nimicirea sigură a deşeurilor medicale;

6) asigură coordonarea îndeplinirii Programului cu concursul Consiliului de coordonare şi implementare a Programului, Comitetului Naţional de Experţi în domeniul Imunizărilor, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Centrului Naţional de Management în Sănătate, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc”, IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Toma Ciorbă”, Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”;

7) efectuează evaluarea periodică selectivă a îndeplinirii funcţiilor sale de către instituţiile subordonate, conform cerinţelor stabilite.

33. Comitetul Naţional Consultativ de Experţi în domeniul Imunizărilor pe lîngă Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale:

1) consultă Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale sub aspect medical, ştiinţific şi de sănătate publică cu privire la vaccinuri şi măsurile de prevenire a bolilor, la Calendarul şi schemele de imunizare pentru vaccinurile neincluse în Calendar, la implementarea vaccinurilor noi, evaluarea eficienţei imunizărilor şi monitorizarea reacţiilor adverse vaccin-asociate;

2) avizează proiectele de acte legislative, normative şi reglementări în domeniul imunizării;

3) oferă suport consultativ în prevenirea bolilor infecţioase pentru care sînt disponibile vaccinuri;

4) elaborează recomandări privind implementarea vaccinurilor noi;

5) participă la examinarea şi prezentarea rezultatelor finale ale examinării evenimentelor de sănătate publică asociate cu apariţia reacţiilor adverse postvaccinale;

6) oferă suport consultativ cu privire la evaluarea eficienţei vaccinurilor si tehnologiilor noi;

7) studiază experienţa internaţională în domeniul imunizărilor şi elaborează propuneri pentru integrarea acestora în sistemul naţional de imunizări.

34. Compania Naţională de Asigurări în Medicină:

1) contribuie, în caz de necesitate, la acoperirea financiară a costurilor vaccinurilor şi consumabilelor în limitele mijloacelor financiare disponibile conform Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul respectiv;

2) elaborează mecanisme de încurajare/penalizare a instituţiilor medico-sanitare care sînt implicate în prestarea serviciilor de imunizare, cu stabilirea indicatorilor de performanţă privind nivelul de acoperire vaccinală şi lipsei cazurilor indigene de boli prevenibile prin vaccinări;

3) contribuie la finanţarea procurărilor centralizate de frigidere speciale pentru păstrarea vaccinurilor, dispozitive pentru monitorizarea permanentă a condiţiilor de păstrare a vaccinurilor pentru instituţiile medico-sanitare publice de asistenţă medicală primară şi maternităţi din sursele fondului de dezvoltare şi modernizare a activităţii prestatorilor publici de servicii medicale în conformitate cu prevederile Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul respectiv şi Hotărîrii Guvernului nr.594 din 14 mai 2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală”.

35. Autorităţile administraţiei publice locale asigură:

1) aprobarea programele teritoriale de imunizări, efectuează monitorizarea realizării lor;

2) suport instituţiilor medico-sanitare publice şi centrelor de sănătate publică în organizarea şi efectuarea măsurilor de mobilizare a populaţiei şi instituţiilor subordonate în realizarea prezentului Program;

3) acordarea suportului nemijlocit instituţiilor medico-sanitare publice de asistenţă medicală primară şi spitalicească pentru crearea condiţiilor de efectuare a vaccinărilor, inclusiv întreţinerea localului, asigurarea cu echipament pentru păstrarea vaccinurilor, legăturii telefonice, înlăturarea inofensivă a deşeurilor ascuţite şi tăioase, provenite în urma procesului de vaccinare şi susţinerea mesajelor de comunicare şi mobilizare socială adresate populaţiei.

36. Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţămînt în contextul partajării angajamentului privind imunizările, precum şi asigurării condiţiilor sigure din punct de vedere epidemiologic de educaţie şi instruire:

1) oferă suport în organizarea imunizării copiilor preşcolari, elevilor, studenţilor şi angajaţilor acestor instituţii în caz de efectuare a unor campanii de imunizări în masă din indicaţii epidemice;

2) contribuie la informarea corectă a cadrului didactic şi discipolilor privind eficienţa, beneficiile şi necesitatea imunizărilor;

3) cooperează cu instituţiile medicale pentru admiterea în instituţii de educare şi instruire doar a persoanelor vaccinate, conform prezentului Program, excepţie servind unele stări medicale rare, care urmează a fi constatate de medicul de familie;

4) participă la elaborarea materialelor educaţionale pentru copii, adolescenţi şi tineri în domeniul promovării beneficiilor imunizării.

37. Consiliul de coordonare a implementării Programului Naţional de Imunizări asigură realizarea activităţilor în conformitate cu Regulamentul aprobat conform anexei 2 la Hotărîrea Guvernului nr.___ din 2016 “Cu privire la aprobarea Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020”.

VI. ESTIMAREA GENERALĂ A BUGETULUI PROGRAMULUI

38. Bugetul estimat al Programului include cheltuieli necesare pentru achiziţionarea vaccinurilor şi consumabilelor pentru efectuarea imunizărilor, conform Calendarului de vaccinări, procurarea frigiderelor speciale pentru păstrarea vaccinurilor în instituţiile medico-sanitare publice de asistenţă medicală primară şi spitalicească (maternităţi), dispozitivelor pentru controlul permanent al temperaturii de păstrare a vaccinurilor în instituţiile medico-sanitare publice şi maternităţi, efectuarea activităţilor de informare şi mobilizarea socială a populaţiei.

Sursele potenţiale de finanţare a Programului vor fi:

a) mijloacele bugetului de stat în limitele mijloacelor totale destinate ocrotirii sănătăţii pentru procurarea vaccinurilor şi dispozitivelor medicale şi pentru administrarea lor;

b) mijloacele fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru procurarea frigiderelor şi dispozitivelor de control permanent al temperaturii la păstrarea vaccinurilor pentru instituţiile medico-sanitare publice de asistenţă medicală primară;

c) mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale pentru procurarea frigiderelor pentru instituţiile medico-sanitare publice de asistenţă medicală primară şi maternităţi;

d) mijloacele financiare ale organizaţiilor internaţionale (Fondul de Vaccinuri a Alianţei Globale pentru Vaccinuri şi Imunizări, UNICEF, OMS).

Cheltuielile preponderente ale prezentului Program se prevăd din următoarele surse de finanţare, în milioane lei:

Cheltuielile pentru activităţile operaţionale, instruirea personalului, evaluarea şi supravegherea prestării serviciilor de imunizări, controlul infecţiilor prevenibile prin vaccinări, măsurile antiepidemice în focare, diagnosticul de laborator, tratamentul bolnavilor vor fi acoperite din mijloacele financiara ale instituţiilor medico-sanitare publice şi centrelor de sănătate publică alocate în modul stabilit.

VII. REZULTATELE SCONTATE

39. Programul reprezintă o viziune pe termen de 5 ani, care tinde spre menţinerea şi îmbunătăţirea situaţiei epidemiologice favorabile prin bolile infecţioase prevenibile prin vaccinări. Accesul universal la vaccinări gratuite, garantate de stat, cu acoperire vaccinală a cel puţin 95% din populaţie la vîrstele-ţintă la nivel naţional, vaccinarea tuturor persoanelor care nu au contraindicaţii medicale şi contingentelor de risc, realizarea acţiunilor de susţinere financiară, materială şi operaţionale, prevăzute în Program, vor asigura:

1) menţinerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită şi contribuţia ţării la eradicarea Globală a poliomielitei;

2) eliminarea durabilă a cazurilor indigene de rujeolă, rubeolă, rubeolă congenitală, difterie;

3) menţinerea la nivel de unităţi a cazurilor de tetanos în populaţia generală şi de tuberculoză generalizată la copii;

4) menţinerea incidenţei prin hepatita virală B în populaţia generală sub 1 caz la 100 mii populaţie, printre copii – sub 0,5 cazuri la 100 mii;

5) reducerea incidenţei prin tuse convulsivă şi prin oreion – sub 2 cazuri la 100 mii populaţie;

6) reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin infecţia cu rotavirusuri, meningite septice şi pneumonii, cauzate de infecţiile cu Haemophilus influenzae tip b şi Streptococcus pneumoniae la copii cu vîrsta sub 5 ani.

VIII. INDICATORII DE PROGRES

40. Monitorizarea prezentului Program se va efectua în baza indicatorilor de monitorizare. La nivel naţional şi teritorial vor fi utilizaţi următorii indicatori:

1) rata cuprinderii cu vaccinuri pentru fiecare doză de vaccin administrată persoanelor care necesită vaccinarea va fi calculată lunar şi anual în baza rapoartelor statistice de ramură (formularul 5-san) la nivel naţional, teritorial şi de instituţie medicală;

2) rata acoperirii vaccinale globale va fi calculată anual în baza raportului statistic de stat (formularul 6) la nivel naţional, teritorial şi de instituţie medicală;

3) rata incidenţei prin bolile infecţioase, prevenibile prin vaccinări, va fi calculată lunar şi anual în baza raportului statistic de stat (formularul 2) la nivel naţional şi teritorial;

4) lipsa transmiterii indigene a virusului poliomielitic sălbatic, agenţilor cauzali ai rujeolei, rubeolei, difteriei;

5) rata indicatorilor de cuprindere vaccinală în teritoriile administrative la cel puţin 95%;

6) proporţia teritoriilor administrative cu indicatori de pierderi ai copiilor din programul de imunizări sub 5% .

IX. RISCURI DE IMPLEMENTARE

41. În realizarea prezentului Program pot fi identificate următoarele constrîngeri:

1) surse financiare insuficiente pentru procurarea vaccinurilor, consumabilelor, utilajului frigorifer, reparaţia, mentenanţa şi monitorizarea lui;

2) întreruperi în asigurarea cu vaccinuri din cauza sosirii cu întîrziere a unor loturi de vaccin, legate de lipsa lor pe piaţă, ofertelor de vînzare;

3) asigurarea insuficientă cu personal medical calificat pentru prestarea serviciilor de imunizări;

4) efectuarea cu întîrziere a vaccinărilor din cauza contraindicaţiilor medicale neargumentate, migraţiei înalte a populaţiei;

5) creşterea refuzurilor de la vaccinare din cauza informării incorecte a populaţiei despre vaccinuri în lipsa susţinerii adecvate din partea politicienilor, organelor puterii de stat.

X. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI EVALUARE

42. Monitorizarea prezentului Program va fi efectuată de către centrele de sănătate publică teritoriale şi de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică prin intermediul sistemului lunar de raportare a activităţilor de imunizare şi morbidităţii prin infecţiile prevenibile prin imunizări, precum şi prin evaluări selective a performanţei activităţilor de imunizare în cadrul instituţiilor medico-sanitare. În acest scop:

1) lunar instituţiile medico-sanitare care prestează servicii de imunizări vor prezenta centrelor de sănătate publică teritoriale date privind vaccinările efectuate şi vaccinurile utilizate conform rapoartelor statistice de ramură (formularul 5-san);

2) anual instituţiile medico-sanitare care prestează servicii de imunizări vor prezenta centrelor de sănătate publică teritoriale date privind cuprinderea copiilor cu vaccinări împotriva bolilor infecţioase în baza raportului statistic de stat (formularul 6);

3) centrele de sănătate publică teritoriale vor prezenta Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică date generalizate pe teritoriul deservit: lunar privind vaccinările efectuate şi vaccinurile utilizate, conform rapoartelor statistice de ramură (formularul 5-san) şi anual privind cuprinderea copiilor cu vaccinări împotriva bolilor infecţioase în baza raportului statistic de stat (formularul 6);

4) lunar de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică vor fi emise în adresa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi centrelor de sănătate publică teritoriale informaţii de monitorizare a nivelului cuprinderii cu vaccinări şi morbidităţii prin infecţiile prevenibile prin imunizări;

5) lunar de către centrele de sănătate publică teritoriale vor transmite instituţiilor medico-sanitare de asistenţă medicală primară şi spitalicească informaţii de monitorizare a nivelului cuprinderii cu vaccinări şi morbidităţii prin infecţiile prevenibile prin imunizări;

6) anual va fi efectuată evaluarea realizărilor Programului şi discutarea rezultatelor în cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, autorităţilor teritoriale de sănătate şi autorităţilor administraţiei publice locale;

7) în colaborare cu organismele internaţionale, vor fi efectuate studii populaţionale de evaluare a acoperirii vaccinale şi studii sistematice ale calităţii serviciilor de imunizare;

8) anual vor fi publicate în ediţii speciale ale Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică informaţii privind realizarea Programului, indicatorii de progres şi performanţă;

9) prezentul Program va fi evaluat la mijlocul termenului de implementare şi la finele implementării, inclusiv cu participarea organismelor internaţionale de referinţă în domeniu;

10) examinarea anuală a realizării programelor naţionale şi teritoriale de imunizări cu informarea a administraţiei publice centrale şi locale, ministerelor, instituţiilor, organizaţiilor nonguvernamentale privind beneficiile vaccinărilor, rezultatele realizării imunizărilor, riscurile care survin în cazul nevaccinării pentru persoană şi societate.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.1113 din 6 octombrie 2016

REGULAMENTUL

Consiliului de coordonare a implementării Programului

Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020

I. PRINCIPII GENERALE

1. Consiliul de coordonare a implementării Programului Naţional de Imunizări (în continuare – Consiliul) prezintă o structură intersectorială cu funcţii consultative, fără statut de persona juridică, care activează pe baze obşteşti şi are drept scop coordonarea proceselor necesare organizării eficiente şi suport în implementarea Programului Naţional de Imunizări şi minimalizarea impactului bolilor infecţioase, dirijabile prin vaccinări.

2. Consiliul activează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, Programul Naţional de Imunizări, recomandările OMS şi prezentului Regulament.

3. Consiliul este constituit din reprezentanţii ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Finanţelor, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, instituţiilor medico-sanitare republicane, responsabile de implementarea Programului Naţional de Imunizări, organismelor nonguvernamentale şi internaţionale, care activează în domeniul ocrotirii sănătăţii.

4. Se stabileşte că în cazul eliberării din funcţie a persoanelor ce fac parte din componenţa Consiliului nominalizat, atribuţiile lor în cadrul acestuia vor fi executate de persoane nou desemnate în posturile respective.

II. ATRIBUŢIILE DE BAZĂ ŞI DOMENIILE

DE SUPORT ALE CONSILIULUI

5. Consiliul exercită următoarele atribuţii:

1) coordonează implementarea Programului Naţional de Imunizări prin obţinerea unui consens în aprecierea priorităţilor, strategiei şi tacticii de implementare;

2) facilitează crearea unui parteneriat constructiv intersectorial între instituţiile de stat, internaţionale şi neguvernamentale prin coordonarea acţiunilor şi resurselor disponibile din ţară şi de peste hotare şi asigură colaborarea eficientă între organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi de peste hotare;

3) coordonează schimbul reciproc de informaţii între partenerii din ţară şi cei externi în procesul implementării Programului Naţional de Imunizări;

4) analizează problemele interdependente operative, tehnice de program în asigurarea cu vaccinuri şi consumabile cu propuneri de soluţionare a acestora, inclusiv în cadrul achiziţiilor.

6. Consiliul acordă suport în următoarele domenii:

1) Suport tehnic în:

a) perfecţionarea structurii serviciului naţional de imunizare, procesului de instruire a personalului şi aprovizionarea cu formulare, materiale metodice şi instructive necesare;

b) evaluarea şi planificarea activităţilor pe o perioadă de scurtă şi de lungă durată, promovarea priorităţilor Programului Naţional de Imunizări şi abordarea problemelor noi incluse în Programul Naţional de Imunizări;

c) susţinerea monitoringului permanent al nivelului de morbiditate, acoperire vaccinală şi activităţii serviciilor de imunizări;

d) susţinerea monitoringului mijloacelor financiare, stocurilor de vaccinuri şi dispozitive medicale necesare pentru imunizări în scopul asigurării adecvate şi la timp a resurselor materiale necesare pentru realizarea Programului Naţional de Imunizări;

e) evaluarea sistematică a rezultatelor realizării Programului Naţional de Imunizări;

f) perfecţionarea structurii naţionale de control al calităţii vaccinurilor.

2) Suport financiar şi material în:

a) acordarea de sprijin pentru mobilizarea resurselor interne şi externe în vederea realizării Programului Naţional de Imunizări;

b) acordarea de asistenţă în vederea asigurării transparenţei Programului Naţional de Imunizări şi utilizării fondurilor şi resurselor disponibile;

c) identificarea de surse noi şi organizaţii donatoare, stabilirea relaţiilor de colaborare cu ele.

3) Suport politic în:

a) atenţionarea diferitor structuri statale la problemele şi necesităţile serviciilor de imunizări;

b) asistenţa în crearea opiniei publice prin intermediul structurilor sociale şi surselor mass-media privind importanţa şi beneficiile imunizărilor.

III. DREPTURILE CONSILIULUI

7. Consiliul în activitatea sa are dreptul de a:

1) cere şi primi de la instituţiile sanitare informaţia privind realizarea Programului Naţional de Imunizări, acoperirea vaccinală, stocurile de vaccinuri, nivelul de morbiditate, necesităţile în surse financiare şi materiale, asistenţă umanitară, tratativele duse cu organizaţiile donatoare despre prezentarea asistenţei umanitare, destinaţia şi volumului ei;

2) aproba planul anual de asistenţă umanitară, de a contribui la realizarea lui şi de a controla evidenţa, distribuirea şi corectitudinea folosirii asistenţei umanitare;

3) organiza expertiza independentă a activităţilor legate de realizarea Programului Naţional de Imunizare şi de a face propuneri de perfecţionare a lor;

4) înainta, în caz de necesitate, propuneri de modificare a componenţei Comitetului şi de a invita la şedinţe specialişti şi persoane responsabile, reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor, organelor publice locale, organismelor internaţionale şi nonguvernamentale, responsabile, implicate sau interesate în realizarea Programului Naţional de Imunizare.

IV. ATRIBUŢIILE CONDUCERII ŞI MEMBRILOR CONSILIULUI

8. Preşedintele Consiliului exercită următoarele atribuţii:

1) convoacă şedinţele Consiliului;

2) conduce activitatea Consiliului;

3) semnează deciziile Consiliului şi exercită controlul executării acestora;

4) exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul Regulament.

9. Secretarul Consiliului asigură:

1) pregătirea materialelor pentru şedinţele Consiliului;

2) difuzarea deciziilor Consiliului membrilor acestuia, ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi instituţii interesate;

3) generalizarea rezultatelor privind executarea deciziilor adoptate şi informarea preşedintelui Consiliului despre aceasta;

4) elaborarea planurilor de activitate a Consiliului în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui), membrilor Consiliului şi autorităţilor publice, inclusiv prezentarea lor spre examinare la şedinţele Consiliului;

5) altă activitate a Consiliului sub aspect organizatoric, analitic şi informativ.

10. Membrii Consiliului sînt obligaţi:

1) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu prezentul Regulament;

2) să participe la şedinţele Consiliului;

3) să informeze conducerea instituţiilor pe care le reprezintă despre deciziile adoptate în cadrul şedinţelor.

V. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CONSILIULUI

11. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare, organizate cel puţin o dată în semestru.

12. Şedinţele Consiliului sînt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor acestuia.

13. La şedinţele Consiliului pot participa ca invitaţi şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, întreprinderilor, mass-media, organizaţiilor nonguvernamentale, organizaţiilor internaţionale şi ai altor beneficiari de informaţie, fără drept de vot.

14. Lucrările tehnice de secretariat se asigură de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

15. Pentru realizarea misiunii sale, Consiliul cooptează specialişti din diferite domenii specifice, din sectorul de stat, neguvernamental, precum şi parteneri pentru dezvoltare.

VI. ŞEDINŢELE CONSILIULUI

16. Şedinţele Consiliului sînt organizate la iniţiativa preşedintelui sau secretariatului Consiliului ori la solicitarea a 1/3 din membrii acestuia, cu informarea secretariatului cu o lună înainte despre această intenţie.

17. Şedinţele sînt prezidate de preşedintele Consiliului, iar în cazul absenţei acestuia – de vicepreşedinte.

18. Procesul-verbal al şedinţei Consiliului se întocmeşte de către secretarul acestuia, în termen de cel mult 2 zile de la data desfăşurării şedinţei şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Consiliului.

VII. DECIZIILE CONSILIULUI

19. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă decizii în problemele ce ţin de competenţa sa.

20. Deciziile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă. Membrii Consiliului sînt parteneri egali, cu drepturi depline de participare şi implicare în procesul de luare a deciziilor şi au dreptul de a-şi delega votul reprezentanţilor autorizaţi de ei.

21. Deciziile Consiliului sînt semnate de către preşedintele acestuia.

22. Deciziile Consiliului au un caracter consultativ pentru toate autorităţile publice participante la implementarea Programului Naţional de Imunizări, precum şi la stabilirea unui mecanism de implementare eficientă a activităţilor în domeniu.

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului

nr.1113 din 6 octombrie 2016

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Consiliului de coordonare a implementării Programului

 Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020