Hotărâre nr. 119 din 13.03.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Planului de măsuri

privind consolidarea independenţei

energetice a Republicii Moldova

nr. 119  din  13.03.2025

 (în vigoare 14.03.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.130-134 art.126 din 14.03.2025

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul de măsuri privind consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova (se anexează).

2. Entităţile competente din domeniul energetic vizate în Planul de măsuri privind consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova vor prezenta Ministerului Energiei rapoarte semestriale privind executarea măsurilor prevăzute în Planul de măsuri menţionat.

3. În baza rapoartelor menţionate la pct.2, Ministerul Energiei va evalua şi va actualiza măsurile prevăzute de Planul de măsuri privind consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.119/2025

PLANUL DE MĂSURI

privind consolidarea independenţei

energetice a Republicii Moldova

I. CONTEXT ŞI FUNDAMENTARE

1. Planul de măsuri privind consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova serveşte drept temei juridic pentru implementarea obiectivului de eliminare completă a dependenţei de livrările de resursele energetice din Federaţia Rusă, atât în sectorul electroenergetic, cât şi în sectorul gazelor naturale şi al produselor petroliere.

2. Republica Moldova se confruntă cu mai multe provocări critice în sectorul energetic, care au fost accentuate de agresiunea militară rusă în ţara vecină Ucraina. Creşterea economică a ţării nu poate fi atinsă dacă aprovizionarea cu resurse energetice este supusă unor perturbări/limitări permanente şi dacă preţurile resurselor energetice sunt instabile şi inaccesibile. În contextul geopolitic actual, care implică războiul din Ucraina şi politizarea comerţului cu resurse energetice de către Federaţia Rusă, au crescut exponenţial riscurile de perturbare a aprovizionării cu resurse energetice, toate economiile majore din Uniunea Europeană confruntându-se în ultimii ani cu o creştere a preţurilor pentru energie electrică şi gaze naturale. Nivelul de expunere a Republicii Moldova la şocuri externe este şi mai mare decât cel mediu şi va persista pe termen lung.

3. Contextul parcursului proeuropean al Republicii Moldova suprapus cu situaţia regională extrem de dificilă, deciziile luate pe parcursul anilor 2022 şi 2023 cu progres și determinare pentru Republica Moldova în direcţia obiectivului său central de aderare la Uniunea Europeană (deciziile istorice ale Consiliului European din 23 iunie 2023 de a oferi statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană și, mai apoi, din 14 decembrie 2023, de a iniţia negocierile pentru aderare) au constituit paşi semnificativi pentru îndeplinirea acestei aspiraţii, însă care au înăsprit atacurile hibride şi şantajul Federaţiei Ruse şi cel mai comun şi utilizat instrument – şantajul pe dimensiunea energetică.

4. Ţinând cont de contextul regional şi de necesitatea de dezvoltare/ liberalizare a pieţelor de energie electrică şi a gazelor naturale, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, precum liniile electrice de transport al energiei electrice, creşterea securităţii energetice, promovarea surselor regenerabile şi a eficienţei energetice, Guvernul şi Comisia Europeană, prin semnarea, la data de 4 februarie 2025, a Scrisorii de intenţie, au convenit asupra unui pachet de sprijin pentru sectorul energetic, prin care să fie asigurate securitatea şi eliminarea completă a oricărei forme de dependenţă în aprovizionarea cu resurse energetice.

5. De asemenea, conform Scrisorii de intenţie, urmează să fie agreată o agendă de reforme pentru sectorul energetic, care au ca scop alinierea la angajamentele ce reies din Tratatul de instituire a Comunităţii Energetice şi la cerinţele care decurg din procesul de aderare.

6. Pe parcursul anilor 2022-2024, ţinând cont de riscurile privind asigurarea de către SA “Moldovagaz” a furnizării neîntrerupte a gazelor naturale către consumatorii săi, ca urmare a reducerii livrărilor de gaze naturale de către SAP “Gazprom” şi a alocării întregului volum de gaze naturale de 5,7 mil. m³/zi pentru acoperirea consumului de pe malul stâng al râului Nistru şi pentru producerea energiei electrice de către Centrala Termoelectrică Moldovenească (MGRES) pentru malul drept, deficitul de gaze naturale a fost acoperit prin achiziţiile de gaze naturale de către SA “Moldovagaz” de la SA “Energocom”, în baza dispoziţiilor Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova şi a Hotărârii Guvernului nr.589/2022 cu privire la impunerea obligaţiei de serviciu public în vederea asigurării securităţii aprovizionării cu gaze naturale în situaţie de urgenţă (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.589/2022).

7. În conformitate cu prevederile Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale şi ale Legii nr.206/2022 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării proiectului “Securitatea furnizării gazelor naturale”, pentru asigurarea unei soluţii de rezervă privind aprovizionarea cu gaze naturale a Republicii Moldova în situaţie de urgenţă, prin Hotărârea Guvernului nr.589/2022, SA “Energocom” i-a fost impusă, pentru un termen de trei ani, obligaţia de serviciu public în vederea asigurării securităţii aprovizionării cu gaze naturale în situaţii de urgenţă, prin realizarea achiziţiilor şi/sau prin asigurarea stocurilor de gaze naturale.

8. Referitor la sectorul electroenergetic, în perioada 2022-2024, achiziţiile de energie electrică pentru necesităţile furnizorilor serviciului universal, de ultimă opţiune şi operatorilor de sistem au fost efectuate de către SA “Energocom” în baza obligaţiei de serviciu public impuse prin Hotărârea Guvernului nr.1059/2023 cu privire la impunerea obligaţiei de serviciu public în vederea asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică, cea mai mare pondere fiind asigurată de la MGRES în baza contractului valabil până la 31 decembrie 2024.

9. Sistarea furnizării gazelor naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către SAP “Gazprom”, în baza Contractului existent privind furnizarea gazelor naturale încheiat între SA “Moldovagaz” şi SAP “Gazprom”, a creat premise pentru declanşarea unei crize umanitare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, precum şi riscuri majore pentru asigurarea adecvaţiei sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

10. Întreruperea furnizării gazelor naturale către regiunea transnistreană a accentuat riscurile privind asigurarea adecvaţiei sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Dependenţa ridicată de MGRES implică vulnerabilităţi majore în contextul sistării livrărilor de gaze naturale către centrala electrică începând cu 1 ianuarie 2025. Astfel, în lipsa cantităţilor de energie electrică achiziţionate de la MGRES, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova depinde direct de importurile din zona de ofertare a sistemului sincron al Europei Continentale (ENTSO-E), în special din România.

11. Un al element de vulnerabilitate este constituit din faptul că linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES traversează atât teritoriul Ucrainei, cât şi staţia electrică de pe teritoriul centralei electrice aflate în regiunea transnistreană. Prin urmare, acesta reprezintă un element suplimentar de vulnerabilitate, existând riscul întreruperii fluxului de energie electrică de către MGRES. În cazul în care LEA 400 kV Vulcăneşti-Isaccea va fi avariată, în special din cauza unor bombardamente, Republica Moldova nu va mai putea importa energie electrică din România, fapt care ar determina un deficit de circa 50% din toată cantitatea necesară în perioada sezonului de încălzire.

12. În ceea ce priveşte asigurarea cu produse petroliere a Republicii Moldova este necesar a fi menţionat că, odată cu începerea războiului din Ucraina, au fost întrerupte lanţurile logistice de import al produselor petroliere în Republica Moldova, precum şi a fost modificată integral structura acestor importuri. Până la război, importul produselor petroliere în Republica Moldova era efectuat prin şase puncte de trecere a frontierei cu Ucraina şi erau importate majoritar din Est şi mai puţin din Vest – două puncte de trecere a frontierei cu România. Ulterior, ţinând cont de reorientarea importurilor respective, importul produselor petroliere s-a permis prin toate punctele de trecere a frontierei cu România, cu prioritizarea importului de produse petroliere prin Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”.

13. Acest context regional şi naţional, cu ameninţările directe la adresa securităţii statului, au catalizat demararea anumitor procese (sau planificarea demarării) de către autorităţile Republicii Moldova pentru a asigura aprovizionarea fiabilă cu resurse energetice şi a reduce dependenţa de importul de resurse energetice a Republicii Moldova.

14. În luna ianuarie 2025, sistarea livrărilor de gaze naturale din partea
SAP “Gazprom” către regiunea transnistreană a Republicii Moldova a marcat un punct de cotitură major pentru ţara noastră. Acesta a reconfirmat vulnerabilitatea economică şi energetică a Republicii Moldova în faţa şantajului energetic al Federaţiei Ruse, subliniind necesitatea urgentă de a accelera activităţile de reformare a sectoarelor energeticii pentru reducerea dependenţei de sursele externe tradiţionale. Acesta a fost un semnal clar că Republica Moldova trebuie să-şi regândească strategia energetică şi să pună accent pe soluţii pe termen lung, care să reducă riscurile geopolitice şi economice legate de dependenţa de un singur furnizor.

15. Pentru a evita potenţiala criză umanitară pe malul stâng al Nistrului, la 27 ianuarie 2025 Uniunea Europeană a pus la dispoziţia Republicii Moldova un pachet de sprijin în valoare totală de 64 de milioane de euro. Din această sumă 20 de milioane de euro au fost alocate pentru achiziţionarea de gaze naturale pentru consumatorii casnici şi de importanţă vitală din regiunea transnistreană în perioada 1-10 februarie 2025.

Suplimentar, conform Scrisorii de intenţie semnate la 4 februarie 2025, Uniunea Europeană a confirmat disponibilitatea de a oferi 60 de milioane de euro pentru achiziţia gazelor naturale, sub rezerva îndeplinirii unor condiţii. În figura 1 este prezentată evoluţia cotelor surselor de import al gazelor naturale şi cele petroliere lichefiate în perioada 2019-2024, care indică o evoluţie semnificativă privind reducerea dependenţei de o singură sursă.

 Figura 1. Evoluţia cotelor de import al gazelor naturale şi GPL

pentru malul drept, după ţara de origine în perioada 2019-2024

Sursa: Informaţiile prezentate de către SA “Moldovagaz” şi din rapoartele

de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

16. În figura 2 sunt prezentate diagrame care reprezintă evoluţia cotelor surselor de import al produselor petroliere, precum motorina şi benzina, în perioada 2019-2024, care evidenţiază o evoluţie semnificativă privind reducerea dependenţei de o singură sursă.

 Figura 2. Evoluţia cotelor de import al produselor petroliere pentru

malul drept, după ţara de origine în perioada 2019-2024

Sursa: Informaţiile preluate din rapoartele de activitate ale

Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

17. În figura 3 sunt prezentate informaţii cu privire la evoluţia cotelor surselor de energiei electrică în perioada 2019-2024, care evidenţiază o evoluţie semnificativă privind reducerea dependenţei de o singură sursă.

Figura 3. Evoluţia cotelor surselor de energiei electrică în perioada 2019-2025

Sursa: Informaţiile prezentate de către ÎS “Moldelectrica”

18. Astfel, Republica Moldova în ultimii patru ani a întreprins multiple măsuri de sporire a securităţii energetice, atingând rezultate considerabile (substituirea completă a surselor de aprovizionare). Luând în considerare riscurile care se menţin în privinţa securităţii aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene a Republicii Moldova şi în privinţa asigurării stabilităţii sectorului electroenergetic al Republicii Moldova, se impune elaborarea unui plan de măsuri care să asigure îmbunătăţirea rezilienţei şi securităţii energetice prin investiţii şi reforme în sectorul energetic şi prin eliminarea completă a dependenţei în aprovizionarea cu resurse energetice dintr-o singură sursă.

II. ANALIZA PROVOCĂRILOR LEGATE DE SECURITATEA ENERGETICĂ

ŞI DE DIVERSIFICAREA SURSELOR DE ENERGIE

19. Republica Moldova se confruntă cu mai multe provocări critice în sectorul energetic, care au fost accentuate de agresiunea militară rusă în curs de desfăşurare în Ucraina. Creşterea economică a ţării nu poate fi atinsă dacă aprovizionarea cu resurse energetice este supusă unor perturbări/limitări permanente şi dacă preţurile energiei sunt instabile şi inaccesibile pentru consumatori. Această instabilitate conduce la înrăutăţirea substanţială a climatului investiţional şi la scăderea încrederii în economia naţională, întrucât predictibilitatea este un factor esenţial în luarea deciziilor de investiţii. Situaţia privind aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova este marcată de o dependenţă semnificativă faţă de importuri, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuaţiile pieţei energetice internaţionale şi la evenimentele geopolitice din regiune.

20. Gazele naturale constituie una dintre principalele surse de energie pentru Republica Moldova, fiind utilizate atât pentru producerea de energie electrică, cât şi pentru încălzire în gospodării. Până în anul 2023, Republica Moldova a fost dependentă, practic, 100% de importul de gaze naturale din Federaţia Rusă. Începând cu luna decembrie 2022, întreg volumul de gaze naturale – de 5,7 mil. m³/zi livrat către Republica Moldova de SAP “Gazprom” a fost alocat pentru acoperirea consumului malului stâng al râului Nistru şi pentru producerea energiei electrice de către MGRES pentru malul drept al râului Nistru.

21. Începând cu luna aprilie 2024, SA “Moldovagaz” organizează licitaţii lunare pentru a cumpăra volumele de gaze naturale necesare consumatorilor săi. SA “Energocom” este unul dintre participanţii la licitaţiile organizate pe piaţa angro a gazelor naturale din Republica Moldova. Consumul lunar de gaze naturale pe malul drept în anul 2024 şi estimările pentru decembrie 2024 şi ianuarie-martie 2025 sunt prezentate în figura 4.

22. După criza energetică din ultimii ani, Republica Moldova (malul drept) şi-a majorat semnificativ securitatea energetică, micşorând şi dependenţa sa de o singură sursă de gaze naturale. Deja malul drept nu mai este dependent de gazele naturale livrate din Federaţia Rusă, compania de stat SA “Energocom” având asigurate instrumentele şi capacităţile necesare pentru achiziţia de gaze naturale pe piaţa spot şi/sau alte surse.

23. Asigurarea aprovizionării cu gaze naturale şi energie electrică, precum şi infrastructura electroenergetică şi de gaze naturale din regiunea transnistreană se află temporar în afara controlului autorităţilor constituţionale. Autorităţile din Republica Moldova, inclusiv Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, în condiţii de piaţă, nu pot interveni efectiv pe piaţa gazelor naturale şi a energiei electrice din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

24. În timp ce malul drept şi-a asigurat securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi liberalizarea treptată a pieţei, consumatorii de pe malul stâng, până la data de 1 ianuarie 2025, erau dependenţi de o singură sursă de import – SAP “Gazprom”, care se baza strict pe Contractul privind furnizarea gazelor naturale nr.1ГM-07-11 din 29 decembrie 2006 încheiat între SA “Moldovagaz” şi SAP “Gazprom”, al cărui termen a fost extins, prin Acordul adiţional nr.19 din octombrie 2021, până la 30 septembrie 2026.

25. În conformitate cu prevederile art.13 alin.(2) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale corelate cu prevederile art.VI alin.(2) din Legea nr.249/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, doar SA “Moldovagaz” poate furniza gaze naturale către malul stâng în baza Contractului privind furnizarea gazelor naturale încheiat cu SAP “Gazprom”, care a fost prezentat către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în conformitate cu art.85 alin.(9) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale până la data intrării în vigoare a Legii nr.249/2022 cu privire la modificarea unor acte normative.

26. În contextul acestor incertitudini, la situaţia din decembrie 2024 privind continuarea livrărilor de gaze naturale de către SAP “Gazprom” către Republica Moldova (malul stâng) cu începere de la 1 ianuarie 2025 şi ţinând cont de faptul că sistarea furnizării de gaze naturale către SA “Moldovagaz” pentru consum în regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către SAP “Gazprom” în baza Contractului ar genera o iminentă criză umanitară în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, precum şi riscuri inevitabile privind asigurarea stabilităţii sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe ambele maluri ale râului Nistru, prin Hotărârea Parlamentului nr.286/2024 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie 2024.

27. Deşi Contractul privind furnizarea gazelor naturale, încheiat între SA “Moldovagaz” şi SAP “Gazprom”, este în vigoare până la 30 septembrie 2026, în decembrie 2024 SAP “Gazprom” a informat SA “Moldovagaz” despre decizia de a sista livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova începând cu 1 ianuarie 2025, până la o notificare contrară a SAP “Gazprom” aferentă reluării livrărilor, fără a specifica expres orice intenţii de a relua livrările de gaze naturale sau de a rezoluţiona Contractul respectiv.

28. Începând cu 1 ianuarie 2025, a fost sistată livrarea gazelor naturale către malul stâng al Nistrului. În scopul economisirii gazelor naturale acumulate în reţea, furnizorul de gaze naturale din stânga Nistrului, SRL “Tiraspoltransgaz” a anunţat şi a început deconectarea instalaţiilor de utilizare ale consumatorilor industriali începând cu 28 decembrie 2024, ulterior au fost deconectate instalaţiile de utilizare ale gospodăriilor individuale, păstrând furnizarea gazelor naturale către blocurile locative şi unele edificii cu caracter social. Ca urmare a reducerii drastice a consumului de gaze naturale al consumatorilor din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, volumele de gaze naturale stocate în reţelele de transport au fost suficiente pentru a fi utilizate practic pe parcursul întregii luni ianuarie 2025.

29. În contextul situaţiei critice din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, au fost examinate şi propuse de către părţi mai multe scenarii de aprovizionare cu gaze naturale a malului stâng, datorită intervenţiei Comisei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova şi suportului Uniunii Europene, fiind diminuate riscurile apariţiei unei crize umanitare în această regiune.

30. La data de 4 februarie 2025, Comisia Europeană şi Republica Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independenţa şi rezilienţa energetică a Republicii Moldova. Strategia are un dublu obiectiv: detaşarea Republicii Moldova de nesiguranţa aprovizionării cu gaze naturale din Federaţia Rusă şi integrarea deplină a acesteia pe piaţa energetică a Uniunii Europene.

31. În cadrul acestei strategii, sprijinul global pentru Republica Moldova se va ridica la 250 de milioane de euro pentru anul 2025, din care 100 de milioane de euro vor fi furnizate de Uniunea Europeană până la mijlocul lunii aprilie.

32. Adiţional la acest sprijin global şi ca parte a aceleiaşi strategii, o ofertă de 60 de milioane de euro este pusă în continuare la dispoziţia populaţiei din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, sub rezerva anumitor condiţii.

33. Cu toate acestea, structurile din regiunea transnistreană au refuzat ajutorul oferit de Uniunea Europeană, în prezent fiind asigurată livrarea gazelor naturale către malul stâng prin intermediul unei companii ungare, cu condiţia respectării prevederilor Dispoziţiei Comsiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova nr.8 din 10 februarie 2025, care stabileşte că, în vederea asigurării livrării de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova ca urmare a stopării livrărilor de către SAP “Gazprom”, prin derogare de la art.13 alin.(2) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale şi de la normele privind aprobarea deciziilor de către consiliu şi/sau de către adunarea generală a acţionarilor, SA “Moldovagaz” poate încheia contracte de vânzare-cumpărare a gazelor naturale pentru a fi livrate către SRL “Tiraspoltransgaz”, cu condiţia recepţionării plăţilor în avans pentru gazele naturale şi serviciile de transport.

34. Pentru identificarea unui mecanism mai durabil de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene a Republicii Moldova, unde funcţionează întreprinderile din sector nelicenţiate, se examinează efectuarea unor modificări la Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

Figura 4. Consumul lunar de gaze naturale pe malul drept în anul 2024

şi estimările pentru decembrie 2024 şi ianuarie-martie 2025, mil. m³

Sursa: Informaţiile prezentate de către SA “Moldovagaz”

35. Cu referire la sectorul electroenergetic, este necesar a fi menţionat că sincronizarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei cu sistemul electroenergetic European ENTSO-E, din data de 16 martie 2022, a permis asigurarea stabilităţii sistemului electroenergetic şi a oferit posibilitatea de a realiza în regim de urgenţă schimburi comerciale de energie electrică de pe piaţa de energie electrică europeană.

Prin urmare, chiar şi în contextul geopolitic complicat a fost asigurată continuitatea aprovizionării cu energie electrică şi suportabilitatea preţurilor în perioadă de criză.

36. Pentru a menţine gradul de siguranţă în aprovizionare cu energie electrică, au fost diversificate sursele de aprovizionare cu energie electrică prin încheierea mai multor contracte bilaterale, atât cu producători din Ucraina, cât şi cu producători şi furnizori din România. Urmărind intensificarea relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi România, a fost posibilă înregistrarea SA “Energocom” la bursa OPCOM din România şi efectuarea tranzacţiilor pe această platformă.

37. Securitatea aprovizionării cu energie electrică a malului drept este cea mai vulnerabilă. Comparativ cu situaţia anului 2022, riscurile sunt crescute din cauza pierderii capacităţii de generare din Ucraina, care a schimbat situaţia regională, Ucraina devenind o ţară importatoare de energie electrică cu care Republica Moldova trebuie să concureze la importul energiei electrice.

38. Accesarea surselor (alternative) sigure şi competitive pentru achiziţionarea energiei electrice la preţuri rezonabile şi transportul acesteia către Republica Moldova rămâne o provocare în condiţiile în care importurile din Ucraina au fost sistate, ca urmare a bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice. Importul de energie electrică din România (OPCOM sau contracte directe cu anumiţi producători) nu garantează preţuri accesibile, România fiind la fel un importator de energie electrică în perioada rece a anului. Din cauza capacităţii insuficiente a interconexiunilor cu sistemul electroenergetic din România există riscuri atât de ordin tehnic, cât şi de ordin comercial.

39. Capacitatea comercială de 2100 MW permisă de ENTSO-E pentru importul de energie electrică pentru blocul Ucraina-Moldova (din care doar 315 MW exclusiv pentru Republica Moldova prin intermediul interconexiunii cu sistemul electroenergetic al României) nu garantează achiziţionarea în continuare a energiei electrice pentru acoperirea integrală din import a consumului de energie electrică a malului drept al Nistrului din România sau din alte ţări membre ale Uniunii Europene, fiind necesare acţiuni privind majorarea la cel puţin 600 MW a capacităţii comerciale, exclusiv pentru Republica Moldova, pentru a asigura acoperirea cererii de energie electrică în orele de vârf. Curba sarcinii de consum brut de energie electrică pentru zilele din sezonul de iarnă/vară este prezentată în figura 5.

Figura 5. Curba sarcinii de consum brut de energie

electrică pentru zilele din sezonul de iarnă/vară

Sursa: Informaţiile prezentate de către ÎS “Moldelectrica”

40. Producerea energiei electrice la centralele electrice de termoficare (CET-uri) se bazează aproape în întregime pe gazele naturale importate. Prin urmare, practic nu există niciun combustibil alternativ (cu excepţia păcurii) sau alte opţiuni de resurse energetice în Republica Moldova, ceea ce reprezintă un risc considerabil pentru securitatea furnizării energiei electrice. În cazul CET-ului din municipiul Bălţi, lipsa unui combustibil de rezervă reprezintă un risc major pentru securitatea energetică, făcând necesară identificarea unei soluţii viabile pentru asigurarea continuităţii furnizării energiei.

41. La producerea energiei electrice, unităţile de cogenerare ale
SA “Termoelectrica” şi SA “CET-Nord”, precum şi hidrocentrala ÎS “Nodul Hidroenergetic Costeşti”, funcţionează numai la sarcină nominală sau la sarcina impusă de cererea de energie termică. Partea variabilă a curbei de sarcină maximă este acoperită la momentul actual din import.

42. Interconectarea cu reţelele energetice din Uniunea Europeană reprezintă un prim pas important spre diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei. Investiţiile în surse de energie alternative pot contribui semnificativ la diversificarea mixului energetic, reducând astfel dependenţa de combustibilii fosili, Republica Moldova având un potenţial considerabil în acest sens, în special de energie solară şi eoliană.

43. În acest context, dezvoltarea surselor regenerabile de energie joacă un rol crucial în transformarea sectorului energetic. Republica Moldova a lansat licitaţii pentru capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, menite să atragă investiţii şi să accelereze tranziţia către o piaţă energetică competitivă. Evoluţia pieţei libere şi integrarea noilor producători de energie regenerabilă permit diversificarea surselor şi reducerea vulnerabilităţii faţă de fluctuaţiile preţurilor la combustibilii fosili. Aceste iniţiative, împreună cu reglementările europene privind liberalizarea pieţei energiei, sprijină trecerea de la un sistem centralizat, dependent de importuri, către un model descentralizat, bazat pe producţia locală şi sustenabilă.

44. Modernizarea infrastructurii energetice existente, inclusiv reţelele de transport şi distribuţie a energiei, precum şi renovarea clădirilor pentru a spori eficienţa energetică sunt măsuri esenţiale, acestea contribuind la reducerea pierderilor de energie şi la scăderea costurilor de producţie şi consum, precum şi la dinamica pozitivă a economiei prin crearea a noi locuri de muncă şi diminuarea intensităţii energetice.

45. Un pas important pentru consolidarea independenţei energetice este diversificarea surselor de aprovizionare, prin importul de gaze naturale din alte ţări, inclusiv din Uniunea Europeană sau din alte regiuni, prin utilizarea infrastructurii existente. Suplimentar, investiţiile în infrastructura necesară pentru accesul la gaze naturale lichefiate (LNG) ar oferi o alternativă mai sigură şi mai diversificată la gazele naturale din Federaţia Rusă.

46. Republica Moldova poate beneficia de sprijinul Uniunii Europene pentru modernizarea sectorului energetic, prin fonduri şi transfer de tehnologie. Uniunea Europeană are interes strategic ca ţările din vecinătatea sa, inclusiv Republica Moldova, să devină mai puţin dependente de sursele de energie din Federaţia Rusă, iar cooperarea cu ţările din regiune (inclusiv România, Ucraina) pentru implementarea de proiecte energetice comune va contribui la dezvoltarea infrastructurii şi la creşterea interdependenţei energetice în regiune.

47. În concluzie, consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova necesită un efort coordonat pe multiple dimensiuni, incluzând diversificarea surselor de energie, dezvoltarea infrastructurii, valorificarea surselor regenerabile de energie, promovarea eficienţei energetice şi cooperarea internaţională. Aceste măsuri vor ajuta Republica Moldova să devină mai rezilientă şi mai puţin vulnerabilă în faţa crizelor energetice provocate din exterior.

48. În scopul întreprinderii paşilor necesari pentru consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova în context regional, se propun o serie de măsuri pentru consolidarea treptată a independenţei de sursele externe de energie, în special de Federaţia Rusă, prin măsuri legislative, proiecte investiţionale care să permită diversificarea surselor de energie, modernizarea infrastructurii şi creşterea eficienţei energetice, acestea având termenul de realizare până în anul 2030.

III. OBIECTIVE ŞI SARCINI SPECIFICE

49. În Conceptul Strategiei energetice până în anul 2050, elaborat de către Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi prezentat publicului în noiembrie 2022, sunt stabilite obiectivele privind dezvoltarea sectorului energetic, care să asigure securitatea energetică, independenţa de furnizorii externi de resurse energetice, accesul la energie la preţuri scăzute şi decarbonizarea.

50. Obiectivele pe care se bazează Conceptul Strategiei sunt:

50.1. creşterea securităţii aprovizionării cu energie şi resurse energetice;

50.2. pieţe energetice competitive integrate în piaţa internă a Uniunii Europene;

50.3. un sector energetic decarbonizat, inclusiv prin valorificarea surselor regenerabile de energie;

50.4. disponibilitatea şi accesibilitatea energiei pentru toţi consumatorii.

Planul naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.86/2025, prevede o dimensiune dedicată securităţii energetice. Scopul acţiunilor ce se încadrează în această dimensiune este de a reduce dependenţa de importurile de energie şi de a diversifica resursele energetice şi rutele de import. Acestea includ:

a) asigurarea unui potenţial de stocare a gazelor naturale;

b) continuarea extinderii utilizării energiei din surse regenerabile pentru a satisface nevoile interne de energie (eoliană, solară, biomasă);

c) diversificarea surselor şi a modalităţilor de aprovizionare cu resurse energetice;

d) creşterea eficienţei energetice în transformarea, transportul şi distribuţia energiei. Republica Moldova intenţionează, de asemenea, să crească semnificativ interconectivitatea sistemului său electroenergetic prin construirea de noi interconexiuni de curent alternativ cu România şi ENTSO-E, ceea ce va creşte securitatea aprovizionării cu energie electrică şi va crea noi oportunităţi de piaţă în Republica Moldova şi în regiune.

51. Dimensiunea “Securitate energetică” a fost integrată în proiectul Planului de dezvoltare a reţelei electrice de transport pentru 10 ani al operatorului sistemului de transport al energiei electrice din Republica Moldova, şi în Planul de dezvoltare a reţelei de transport al gazelor naturale pe 10 ani al SRL “Moldovatransgaz” şi SRL “Vestmoldtransgaz”.

52. Pe parcursul a mai mulţi ani, securitatea energetică a statului a fost tratată separat de securitatea naţională, însă provocările din ultimii ani prin care a trecut Republica Moldova au demonstrat că securitatea energetică este şi securitatea statului. Astfel, Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.391/2023 (în continuare – Strategie), distinge o tendinţă-cheie relevantă la nivel regional, cum ar fi decuplarea economică a Uniunii Europene de Federaţia Rusă. În contextul războiului din Ucraina are loc destrămarea rapidă a relaţiilor economice bilaterale de lungă durată dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Cea mai rapidă decuplare a Uniunii Europene de Federaţia Rusă are loc în domeniul energetic şi în cel al transferurilor de tehnologii avansate. Acest proces, pe de o parte, grăbeşte tranziţia de la resursele de energie fosilă la resursele de energie regenerabilă în UE, iar, pe de altă parte, măreşte decalajul tehnologic între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă.

53. În acest sens, Strategia punctează că Republica Moldova se confruntă cu mai multe vulnerabilităţi în domeniul energetic, care sunt sau pot fi exploatate de actori distructivi interni şi externi, după cum urmează:

53.1. interconectarea directă insuficientă cu piaţa energetică europeană;

53.2. capacităţile autohtone insuficiente pentru generarea energiei electrice şi termice;

53.3. dependenţa persistentă de energia electrică din regiunea transnistreană a Republicii Moldova;

53.4. intensitatea energetică ridicată, cu mult peste media europeană;

53.5. valorificarea redusă a energiei din surse regenerabile.

54. În vederea realizării obiectivelor naţionale de securitate şi apărare, implicit pentru combaterea ameninţărilor, a riscurilor şi a vulnerabilităţilor, Strategia stabileşte următoarele direcţii de acţiune legate de securitatea şi rezilienţa energetică:

54.1. armonizarea legislaţiei naţionale cu normele europene în domeniul energetic;

54.2. consolidarea securităţii energetice, prin creşterea capacităţii de interconectare cu statele membre ale Uniunii Europene în sistemul energetic european, pentru a asigura continuitatea şi multiplicarea aprovizionării cu energie, precum şi pentru a garanta crearea anuală a rezervelor strategice de combustibili şi de gaze naturale;

54.3. asigurarea continuă a unei rezerve strategice de gaze naturale, produse petroliere şi alţi combustibili;

54.4. modernizarea şi adaptarea infrastructurii energetice naţionale pentru transportul de gaze naturale şi alte tipuri de combustibili;

54.5. modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie a energiei termice şi electrice, inclusiv din surse regenerabile;

54.6. dezvoltarea şi implementarea unor proceduri de gestionare a crizelor energetice;

54.7. implementarea programelor de eficientizare a consumului de energie, de educaţie şi de conştientizare în domeniul eficienţei energetice;

54.8. dezvoltarea şi consolidarea parteneriatelor energetice cu statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cu cele ale Comunităţii Energetice.

55. Conform Strategiei naţionale de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.319/2024, o atenţie deosebită va fi acordată asigurării rezilienţei energetice prin creşterea capacităţii locale de generare a energiei şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Pentru aceasta sunt necesare investiţii în dezvoltarea infrastructurii energetice, reducerea dependenţei de sursele de import, valorificarea tehnologiilor energiei regenerabile, crearea şi menţinerea stocurilor de combustibili, precum şi în implementarea măsurilor de eficienţă energetică pentru diminuarea consumului specific de energie. Se vor explora căi de atragere de fonduri, inclusiv europene, pentru finanţarea proiectelor de importanţă critică.

56. Foaia de parcurs elaborată pentru implementarea Strategiei securităţii naţionale (în perioada 2024-2025), prevede mai multe măsuri privind consolidarea securităţii energetice, prin creşterea capacităţii de interconectare cu statele membre ale Uniunii Europene în sistemul energetic european, pentru a asigura continuitatea şi multiplicarea aprovizionării cu energie, precum şi pentru a garanta crearea anuală a rezervelor strategice de combustibili şi de gaze naturale.

57. Astfel, în contextul celor enunţate, reformarea sectorului energetic capătă o dimensiune-cheie şi o interdependenţă directă dintre securitatea energetică a statului/dezvoltarea infrastructurii şi eficienţa, credibilitatea şi capacitatea de atragere/absorbţie a asistenţei externe.

58. Ţinând cont de crizele şi provocările din ultimii ani, asigurarea unui nivel adecvat de securitate energetică este echivalentă cu crearea unei baze solide pentru o dezvoltare economică continuă şi durabilă, cu minimizarea riscurilor şi provocărilor externe.

59. Pentru a promova dezvoltarea sectorului energetic şi a contribui la creşterea securităţii energetice a ţării, în ultimii ani Republica Moldova şi-a dezvoltat constant cadrul normativ pentru a-l armoniza cu cadrul european şi cu acquis-ul comunitar.

60. Pentru a asigura rezilienţa şi independenţa sistemului energetic al Republicii Moldova în cadrul celui de-al cincilea Dialog la Nivel Înalt Uniunea Europeană-Republica Moldova în domeniul energiei, desfăşurat la data de 2 februarie 2024 la Chişinău, Comisia Europeană şi Secretariatul Comunităţii Energetice au convenit asupra unei Foi de parcurs comune pentru continuarea reformelor în domeniul energetic al Republicii Moldova, care include acţiuni de reformă în sectorul electroenergetic, al gazelor naturale, al energiei regenerabile şi al eficienţei energetice.

61. Reformele agreate în Foaia de parcurs cuprind dezvoltarea/ liberalizarea pieţelor de energie electrică şi de gaze naturale, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, precum linii electrice de transport al energiei electrice, creşterea securităţii energetice, promovarea surselor regenerabile şi a eficienţei energetice.

62. În sensul reformelor prevăzute de Foaia de parcurs, Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană au semnat, la 4 februarie 2025, Scrisoarea de intenţie, care reprezintă un pachet financiar cuprinzător pentru rezilienţa şi independenţa energetică a Republicii Moldova, al cărui scop este de a aborda criza aprovizionării cu energie şi a preţurilor la energie din Republica Moldova şi de a permite îmbunătăţirea rezilienţei şi securităţii energetice prin investiţii şi reforme în sectorul energetic şi prin eliminarea completă a oricărei forme de dependenţă de aprovizionarea cu resurse energetice din Federaţia Rusă.

63. În acest context, Scrisoarea de intenţie trasează principalele direcţii, astfel încât să fie asigurată viabilitatea şi durabilitatea pe termen lung a sectorului energetic moldovenesc prin:

63.1. o foaie de parcurs care să accelereze reformele substanţiale şi cuprinzătoare aliniate la angajamentele ce reies din Tratatul de instituire a Comunităţii Energetice şi la cerinţele care decurg din procesul de aderare;

63.2. un plan de investiţii pentru a dezvolta capacităţi noi şi a moderniza capacităţile existente de producere a energiei electrice, pentru a dezvolta piaţa de echilibrare şi a serviciilor de sistem, de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor şi de modernizare a sistemelor de încălzire centralizată;

63.3. o abordare acceptabilă din punct de vedere social pentru alinierea progresivă a preţurilor la energie, însoţită de un mecanism solid şi extins de atenuare a impactului creşterii preţurilor la energie, incluzând, în special, protecţia consumatorilor vulnerabili;

63.4. o strategie clară pentru a se asigura că Republica Moldova poate fi deconectată de nesiguranţa privind aprovizionarea cu gaze naturale din Federaţia Rusă în viitor, atât în ceea ce priveşte utilizarea gazelor naturale pentru încălzire, cât şi pentru producerea de energie electrică.

IV. MĂSURI PENTRU consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova

64. Măsurile pentru consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova, cu termen specific de realizare, pentru asigurarea obiectivului specific privind independenţa energetică a Republicii Moldova sunt prezentate după cum urmează:

V. IMPACTUL APLICĂRII MĂSURILOR PENTRU CONSOLIDAREA

INDEPENDENŢEI ENERGETICE A REPUBLICII MOLDOVA

65. Aplicarea măsurilor de reducere a dependenţei Republicii Moldova de resursele energetice din Federaţia Rusă are un impact complex, printre care pot fi enumerate următoarele:

65.1. creşterea securităţii energetice – diversificarea surselor de energie reduce vulnerabilitatea la întreruperi de aprovizionare şi la fluctuaţii de preţuri. Interconexiunile cu reţelele energetice europene sporesc rezilienţa sistemului energetic al Republicii Moldova;

65.2. consolidarea independenţei politice – reducerea dependenţei energetice limitează capacitatea Federaţiei Ruse de a utiliza resursele energetice ca instrument de influenţă politică. Acest lucru permite Republicii Moldova să-şi urmeze interesele naţionale şi să-şi consolideze suveranitatea;

65.3. dezvoltarea economică durabilă – promovarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie va stimula creşterea economică, inovaţia şi crearea de noi locuri de muncă. Reducerea costurilor cu energia va spori competitivitatea produselor autohtone;

65.4. accelerarea procesului de integrare europeană – alinierea la piaţa energetică europeană facilitează integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Acest lucru va permite atragerea investiţiilor străine şi crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea economică;

65.5. tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon – va conduce la adaptarea la noile condiţii a industriilor bazate pe combustibili fosili.

VI. RISCURILE APLICĂRII MĂSURILOR PENTRU CONSOLIDAREA

INDEPENDENŢEI ENERGETICE A REPUBLICII MOLDOVA

66. Ţinând cont de contextul geopolitic şi de securitate din regiune, au fost identificate mai multe riscuri asociate cu implementarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivului de reducere a dependenţei de resursele energetice provenite din Federaţia Rusă:

66.1. diversificarea surselor de energie şi investiţiile în infrastructura energetică alternativă pot fi costisitoare. Acest lucru poate duce la preţuri mai mari la energie pentru consumatorii finali şi întreprinderi;

66.2. întreruperea bruscă a importurilor de energie din Federaţia Rusă poate duce la penurie de energie şi la perturbări ale lanţului de aprovizionare, afectând diverse sectoare economice;

66.3. costurile mai mari la energie pot afecta competitivitatea industriilor energointensive, cum ar fi industria materialelor de construcţii şi agricultura;

66.4. reducerea dependenţei de energia rusă poate duce la tensiuni politice şi economice cu Federaţia Rusă, care ar putea utiliza energia ca armă geopolitică;

66.5. concurenţa pentru resurse energetice alternative poate duce la instabilitate regională;

66.6. energia regenerabilă este intermitentă, ceea ce necesită soluţii eficiente de stocare a energiei pentru a asigura o aprovizionare constantă;

66.7. dezvoltarea şi implementarea de noi tehnologii energetice pot întâmpina provocări tehnologice şi de reglementare;

66.8. proiectele de infrastructură energetică pot întâmpina opoziţia politică şi a societăţii din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului şi asupra comunităţilor locale;

66.9. costurile mai mari la energie pot afecta în mod disproporţionat gospodăriile cu venituri mici, exacerbând inechitatea socială.