1291/02.12.2016 Hotărîre cu privire la Programul naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la Programul naţional de control

al cancerului pentru anii 2016-2025

nr. 1291  din  02.12.2016

 (în vigoare 16.12.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441-451 art. 1404 din 16.12.2016

* * *

În temeiul Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373) şi Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se instituie, pe lîngă Guvern, Consiliul consultativ pentru coordonarea Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025.

2. Se aprobă:

1) Programul naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni pentru anii 2016-2020 privind implementarea Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, conform anexei nr.2;

3) Componenţa nominală a Consiliului consultativ pentru coordonarea Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, conform anexei nr.3;

4) Regulamentul Consiliului consultativ pentru coordonarea Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, conform anexei nr.4.

3. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, administraţiei unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi consiliilor raionale să elaboreze, să aprobe şi să asigure realizarea programelor teritoriale de control al cancerului pentru anii 2016-2025.

4. Se stabileşte că finanţarea Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025 se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor bugetului public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se atribuie Ministerului Sănătăţii.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1291 din 2 decembrie 2016

PROGRAMUL NAŢIONAL

de control al cancerului pentru anii 2016-2025

I. INTRODUCERE

1. Cancerul este o problemă de sănătate publică majoră atît la nivel global, regional, cît şi naţional. Cancerul reprezintă deja principala cauză de deces în multe ţari cu venituri înalte şi este o cauză principală a morbidităţii şi mortalităţii în majoritatea ţărilor lumii. Ca grup de boli, cancerul este cea mai importantă cauză de deces la nivel mondial, cu un număr de decese care depăşesc cele cauzate de boala cardiacă ischemică sau de orice alt grup de boli specifice.

2. În Republica Moldova cancerul reprezintă acelaşi pattern specific celui mondial şi ocupă locul doi printre principalele cauze de deces ale populaţiei (după decesele cauzate de bolile aparatului circulator). Caracteristice ţării noastre sînt depistarea tumorală tardivă în circa jumătate de cazuri şi concentrarea serviciilor de tratament specializat în municipiul Chişinău, fapt ce influenţează negativ şansele de supravieţuire a persoanei. Mortalitatea prin cancer produce creşterea considerabilă a costurilor de tratament al acestei boli şi altor costuri sociale, asociate maladiei: excluderea persoanei din activitatea socioeconomică, îngrijire, timp şi resurse din partea altor membri ai familiei, transport etc.

3. Povara mare prin cancer în Republică Moldova este determinată de prezenţa înaltă a factorilor de risc (fumatul, consumul de alcool, alimentaţia nesănătoasă, activitatea fizică limitată etc.), care cauzează o mare parte a cazurilor de cancer, depistarea tardivă a maladiei, accesul limitat la servicii complexe de tratament, inclusiv servicii paliative. Lipsa unui Registru de Cancer funcţional, conform recomandărilor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetări în Domeniul Cancerului, nu permite monitorizarea şi evaluarea reală a situaţiei prin cancer în Republica Moldova, precum şi luarea unor decizii informate de evidenţe.

4. Astfel, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în Medicină au iniţiat elaborarea şi ulterior implementarea Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025 (în continuare – Program), care are drept scop reducerea poverii acestei maladii asupra societăţii în general şi asupra persoanei în particular.

II. ANALIZA SITUAŢIEI.

POVARA CANCERULUI ŞI A FACTORILOR DE RISC

5. Povara cancerului este o problemă de sănătate publică arzătoare la nivel mondial, regional şi naţional. La nivel mondial în 2012 au fost înregistrate 14,1 milioane de cazuri noi de cancer, iar 8,2 milioane de persoane au decedat în urma acestei maladii. Experţii estimează că, pînă în anul 2025, incidenţa prin cancer la nivel global va creşte la 19,3 milioane, iar decesele vor atinge cifra de circa 11,4 milioane. Riscul de a dezvolta cancer înainte de vîrsta de 75 de ani poate atinge în unele ţări 35% (mai mult de 1 din 3 persoane). Cancerul pulmonar este cel mai înregistrat cancer printre bărbaţi, urmat de cancerul colorectal şi cel al ficatului. Mortalitatea prin cancer la bărbaţi este cauzată de rata înaltă a cancerului pulmonar, urmată de cancerul

ficatului şi cel al stomacului. La femei cel mai diagnosticat cancer este cel mamar, urmat de cancerul colorectal, de col uterin şi de cel pulmonar.

6. Costul economic total al cancerului la nivel global în 2010 a fost estimat la circa 1160 de miliarde de dolari SUA. Agenţia pentru Cercetare în Sănătate şi Calitate (AHRQ) estimează că costurile medicale directe (toate costurile de îngrijiri de sănătate) pentru cancer în SUA în anul 2011 au constituit 88,7 miliarde de dolari SUA (circa 0,6% din PIB).

7. În regiunea europeană, în 2012 au fost înregistrate 3,5 milioane de cazuri noi de cancer şi 1,9 milioane de decese cauzate de cancer cu diferenţe geografice semnificative. Mortalitatea prin neoplasme este responsabilă pentru circa 20% din decesele din regiune, variind de la circa 5% în unele ţări europene pînă la mai mult de 30% în altele. Cea mai înaltă incidenţă prin cancer în Europa este cea prin cancer pulmonar, urmată de cel mamar, de colon şi de prostată (tendinţă prognozată că se va păstra), iar cele mai frecvente cauze de deces prin cancer sînt de cel pulmonar, de colon şi de stomac.

8. În Republica Moldova tumorile ocupă locul doi printre principalele cauze de deces al populaţiei şi înregistrează anual circa 2800 de ani de viaţă pierduţi prematur (YLL). La fel ca şi în ţările europene, incidenţa şi mortalitatea prin cancer sînt în continuă creştere şi, comparativ cu anul 1970, acestea s-au dublat (figura 1).

Figura 1. Incidenţa şi mortalitatea prin tumori maligne în

Republica Moldova, la 100 de mii populaţie, 1970-2014

9. În anul 2014 au fost înregistrate 8860 cazuri noi de cancer şi 5972 de persoane au decedat. Incidenţa cancerului pe grupe de vîrstă în Republica Moldova are un tipar comun cu cea a ţărilor din Europa, anume creşterea ratelor cu înaintarea în vîrsta (tabel). Această situaţie este valabilă pentru ambele sexe.

10. Incidenţa şi mortalitatea prin cancer în creştere sînt caracteristice pentru majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării. Cele mai înalte rate ale incidenţei şi mortalităţii prin cancer sînt înregistrate în mun. Chişinău, în regiunea de nord a ţării şi în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia (figura 2).

Figura 2. Incidenţa şi mortalitatea prin tumori maligne în Republica Moldova

 după regiunile de dezvoltare, la 100 de mii populaţie, 2013

11. În 2013 cele mai diagnosticate tumori maligne în Republica Moldova au fost cancerul colorectal, mamar, pulmonar, gastric, de prostată şi cervical, care au însumat în total 51,6% din numărul total de tumori. Cancerul colorectal este în creştere pe parcursul ultimilor 20 de ani, iar din 2008 acesta se plasează pe locul I printre cazurile noi diagnosticate şi în 2013 acesta a înregistrat 1013 cazuri noi, sau 12% din totalul de cazuri noi de cancer înregistrate.

12. Cancerul mamar este cea mai frecventă tumoare diagnosticată printre femei. Astfel, incidenţa prin cancer mamar în 2013 a constituit 969 de cazuri noi, sau 22,1% din totalul de cazuri noi de cancer în rîndul femeilor. Incidenţa prin cancer colorectal se situează pe locul II. Cancerul cervical se plasează pe poziţia a III-a după cazurile noi înregistrate printre femei şi poziţia I printre cazurile de cancer la femeile cu vîrsta de 15-44 ani. Acest fenomen are impact specific negativ asupra vieţii reproductive a femeilor, precum şi asupra condiţiilor sociale şi economice.

13. Cele mai frecvente cauze de deces prin cancer în Republica Moldova în 2013 au fost cancerul pulmonar, colorectal, hepatic, mamar şi gastric, care au înregistrat în total 56,4% din numărul total de decese prin cancer. Cancerul pulmonar şi colorectal sînt cele mai frecvente cauze de deces printre bărbaţi, iar printre femei cele mai des înregistrate cauze de deces sînt cancerul mamar (circa 20% din decese), colorectal şi pulmonar. Cancerul cervical a fost plasat pe poziţia a VI-a printre cauzele de deces în rîndul femeilor.

14. Cauza majoră a mortalităţii înalte prin cancer în Republica Moldova este depistarea maladiei în stadii tardive, fapt care influenţează negativ şi rata de supravieţuire a persoanei. În 2013, 50,7% dintre pacienţii cu cancer au fost diagnosticaţi în stadii tardive (III şi IV). Situaţia este alarmantă pentru localizările de cancer care, de fapt, pot fi supuse măsurilor de depistare precoce (screening sau diagnosticare precoce): cancerele colorectal (60%), cervical (56,6%) şi mamar (32,4%). Rata de cancer mamar diagnosticat în stadii avansate în Republica Moldova este mai înaltă comparativ cu ţările europene. Iar în unele raioane această cifră este de aproape 50%.

15. Prevalenţa înaltă a factorilor de risc ai stilului de viaţă: fumatul, consumul de alcool, alimentaţia nesănătoasă, activitatea fizică redusă şi de mediu înconjurător este cauza principală a incidenţei înalte prin cancer în Republica Moldova.

16. Consumul de tutun este factorul de risc care cauzează peste 20% din totalul deceselor prin cancer la nivel mondial şi aproximativ 70% din decesele de cancer pulmonar în lume. În Republica Moldova rata fumătorilor constituie 25,3% din populaţie; bărbaţii fumători - 43,6%, iar femeile fumătoare – 5,6% şi se atestă o creştere considerabilă a proporţiei fumătorilor în grupurile de vîrstă tînără, atît printre bărbaţi, cît şi printre femei.

17. Factorii de risc nutriţionali, cum ar fi consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans, zaharuri şi sare, consumul redus de fructe şi legume, consumul nociv de alcool şi inactivitatea fizică sînt responsabili pentru mai mult de 30% din decesele prin cancer al sistemului digestiv, mamar şi de prostată. În Republica Moldova 66,6% din populaţie consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi/sau legume pe zi. Consumul de alcool pentru perioada 2008-2010 constituie 16,8 litri de alcool pur per capita (populaţia 15 ani +), în creştere cu 3 litri de alcool pur per capita comparativ cu perioada 2003-2005.

18. Ratele înalte ale excesului ponderal şi obezităţii sînt direct corelate cu alimentaţia nesănătoasă şi inactivitatea fizică. Conform estimărilor, inactivitatea fizică este responsabilă pentru 21-25% din ponderea cancerului mamar şi de colon. În Republica Moldova unul din zece locuitori nu practică regulat exerciţii fizice, 56% din populaţie este supraponderală şi 23% din populaţie este obeză (bărbaţi 18% şi femei 28,5%).

19. Infecţiile virale, cum ar fi hepatita B şi C (HBV şi HCV), precum şi infecţia provocată de papilomul virusului uman (HPV) sînt responsabile de pînă la 20% din decesele de cancer în ţările cu venituri mici şi medii. În Republica Moldova incidenţa prin hepatite cronice şi ciroze hepatice este în descreştere, de la 341,9 cazuri/100 de mii de populaţie în 2010, la 224,0 cazuri/100 de mii de populaţie în 2014, deşi este încă înaltă.

20. Un alt factor de risc important privind controlul cancerului în Republica Moldova estre expunerea la radiaţiile ultraviolete.

Accesul, calitatea şi costul serviciilor

21. Situaţia epidemiologică prin cancer este determinată şi de accesul, calitatea şi costul serviciilor de control al cancerului. Referitor la serviciile de screening în Republica Moldova, acestea nu sînt clar definitivate şi sînt prestate teritorial neuniform. În iunie 2011 a fost lansat screeningul cervical în cîteva raioane ale ţării, prestat de instituţiile asistenţei medicale primare.

22. Pentru a asigura accesul la servicii de screening colorectal în raioane, în 2015 au fost procurate 33 de colonoscoape şi a fost creat şi asigurat cu dispozitive Centrul de screening colonoscopic în Institutul Oncologic. Însă, din lipsă de personal calificat, atît la nivel de instituţie, cît şi în teritoriu, şi a unei viziuni de organizare şi coordonare a acestor servicii, screeningul colorectal nu se efectuează.

23. Serviciile de colposcopie în Republica Moldova sînt limitate sau absente în multe raioane ale ţării. Doar una din trei femei diagnosticate cu patologii este supusă colposcopiei şi tratamentului. Una dintre cauze este că dispozitivele medicale funcţionale disponibile nu sînt utilizate din lipsă de personal calificat în colposcopie.

24. Pacienţii din Republica Moldova nu dispun de acces suficient la servicii de diagnosticare, cu aplicarea tehnologiilor nucleare standard şi nu accesează tehnologiile nucleare moderne. Astfel, pacienţii pleacă frecvent peste hotarele ţării pentru diagnosticare, utilizînd propriile lor fonduri şi foarte rar mijloacele oferite de Ministerul Sănătăţii. La momentul actual, sistemul de sănătate al Republicii Moldova nu dispune de capacităţi pentru a determina localizarea nodului limfatic santinelă în tumorile solide cu un risc înalt de răspîndire limfatică şi de tehnicile necesare pentru diagnosticarea tumorilor neuroendocrine. În ambele cazuri, rezultatul testului determină opţiunea de tratament.

25. Accesul la terapii efective şi aplicarea principiului abordării clinice multidisciplinare în managementul pacienţilor cu cancer nu este asigurat. Infrastructura nedezvoltată, insuficienţa resurselor financiare, lipsa de dispozitive medicale moderne şi insuficienţa de resurse umane bine instruite împiedică îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului de cancer. În pofida incidenţei şi mortalităţii înalte, în regiunile/raioanele republicii există o singură instituţie, Institutul Oncologic, care oferă tratament specializat persoanelor cu cancer. Astfel, anual, circa 9 mii de persoane nou-diagnosticate sînt tratate în această instituţie, suplementar celor diagnosticate în anii precedenţi. Prezenţa şi prestarea serviciilor specializate preponderent de o singură instituţie produce costuri sociale suplimentare enorme suportate de pacienţi şi familiile acestora (transport) şi nu asigură realizarea principiului aducerii serviciilor mai aproape de persoanele care au nevoie de ele.

26. Conform standardelor internaţionale, pentru a asigura un tratament efectiv, 60% dintre pacienţii nou-diagnosticaţi cu cancer trebuie să beneficieze de tratament sistemic, ceea ce ar fi circa 5300 de persoane beneficiare de tratament. Institutul Oncologic tratează anual între 2500-3000 de pacienţi, adică numai circa 60% din persoanele care ar trebui să beneficieze de acest tratament. Povara se dublează cu pacienţii din secţiile de chimioterapie şi onco - hematologie diagnosticaţi anterior. O situaţie similară este înregistrată şi în prestarea serviciilor de radioterapie. Rata utilizării radioterapiei în 2013 în Moldova a fost de 40%, cu 20% mai puţin comparativ cu recomandarea internaţională, din 8400 de pacienţi diagnosticaţi cu cancer, 3354 de pacienţi au primit radioterapie, cu 1867 de pacienţi mai puţin decît impun standardele internaţionale.

27. Accesul la medicamente este asigurat prin aplicarea recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care oferă Listă medicamentelor esenţiale şi include medicamente generice, care garantează sporirea supravieţuirii prin cancer cu un cost relativ redus, dar care conţine şi medicamente nebrevetate. În Moldova, Lista naţională de medicamente include mai multe denumiri de medicamente comparativ cu lista Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Însă o barieră privind accesul la medicamente este determinată de faptul că mulţi pacienţi nu sînt trataţi conform standardelor contemporane şi protocoalelor de tratament din diverse motive: stabilitate insuficientă în aprovizionarea cu medicamente oncologice; acces limitat la medicamente contemporane moderne; lipsă/insuficienţă de dispozitive şi de condiţii pentru pregătirea şi administrarea chimioterapiei.

28. Din numărul de pacienţi cu cancer care sînt vindecaţi, 49% de persoane sînt tratate ca rezultat al intervenţiilor chirurgicale; 40% de persoane – al radioterapiei; şi 11% persoane – al tratamentului sistemic chimioterapie/hormonoterapie/imunoterapie.

29. Pacienţii din Republica Moldova nu au acces la tratamentul cu izotopi radioactivi. Tratamentul specific pentru cancerul tiroidian diferenţiat (papilar şi folicular) cu Iod radioactiv (I¹³¹) nu este disponibil. Ţara înregistrează anual 334 de cazuri noi de cancer tiroidian diferenţiat, iar tratamentul peste hotare costă 800-2500 dolari SUA, plus costurile de transport şi cazare, fapt ce produce o povară semnificativă asupra familiei pacientului. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi cu privire la disponibilitatea tratamentului paliativ cu stronţiu (Sr⁸⁹), una dintre cele mai bune opţiuni de tratament pentru pacienţii cu metastază osoasă şi cu sindromul durerii severe şi care nu este disponibil în ţară.

30. Accesul la îngrijiri paliative în Moldova este încă limitat. La momentul actual sînt funcţionale trei unităţi cu paturi (una într-un spital public şi două în organizaţii ale societăţii civile), care prestează servicii paliative, o echipa de îngrijiri paliative intr-un spital şi şapte organizaţii neguvernamentale în care îngrijirile paliative sînt parte a activităţii lor. Adiţional, sînt organizate paturi pentru îngrijiri paliative în 36 de spitale raionale (circa şapte paturi în fiecare spital raional), asistate de medici generalişti, dar care nu au fost instruiţi în prestarea îngrijirilor paliative. Majoritatea activităţilor paliative sînt oferite de organizaţiile nonguvernamentale şi o bună parte din finanţarea acestora este asigurată din surse externe, inclusiv private. Cu toate acestea, acoperirea cu servicii de îngrijiri paliative nu garantează accesul populaţiei care necesită aceste servicii. Serviciile paliative existente sînt concentrate în cîteva oraşe mari. Costurile pentru prestarea serviciilor de îngrijiri paliative sînt mult mai mari comparativ cu resursele alocate pentru prestarea acestor servicii.

Prestarea serviciilor, finanţarea şi guvernarea controlului cancerului

31. Prestarea serviciilor de diagnosticare şi tratament al cancerului este efectuată preponderent de către Institutul Oncologic. Însă nici Institutul Oncologic nu dispune de dispozitive şi tehnologii moderne, conform standardelor şi de resurse umane calificate suficiente pentru a garanta prestarea serviciilor de calitate pentru toţi pacienţii cu cancer din ţară şi pentru a servi drept centru de dezvoltare a capacităţilor pentru specialiştii din domeniul oncologiei.

32. Tratamentul chirurgical pentru pacienţii cu cancer este efectuat preponderent în Institutul Oncologic, unde sînt identificate următoarele bariere pentru a oferi tratament chirurgical de calitate: lipsa/insuficienţa dispozitivelor medicale de diagnostic şi tratament al pacienţilor care ar permite evitarea şi reducerea erorilor, lipsa dispozitivelor care asigură un standard înalt al imaginii intra-operatorie, lipsa/insuficienţa dispozitivelor care garantează o sterilizare adecvată a materialului şi instrumentarului. Situaţia este în proces de a fi îmbunătăţită parţial cu suportul oferit de Guvernul Japoniei în cadrul proiectului “Îmbunătăţirea serviciilor medicale în Republica Moldova”.

33. Lipsa de investiţii în serviciul de diagnosticare radio-imagistică a dus la uzura acestei tehnologii în Republica Moldova, care la nivel global este un standard. Este remarcabilă situaţia în Institutul Oncologic, care dispune numai de tehnologie convenţională/simplă şi nu dispune de echipament cum ar fi tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară.

34. Ca şi multe ţări cu un nivel al veniturilor mici şi mijlocii, Republica Moldova nu întruneşte condiţiile recomandărilor internaţionale privind calitatea şi cantitatea dispozitivelor de radioterapie. Conform estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, în Republica Moldova, la momentul actual, reieşind din situaţia epidemiologică prin cancer, trebuie să funcţioneze 7 acceleratoare liniare, însă este disponibil numai unul (pentru anul 2020 necesitatea este de 9 acceleratoare liniare).

35. Organizarea serviciilor citomorfologice este redusă. Din cele 12 laboratoare de citologie actuale doar 7 sînt funcţionale, dar şi acestea dispun de dispozitive învechite şi capacităţi umane insuficiente, fapt ce deteriorează rezultatele screeningului din cauza numărului mare de rezultate fals-pozitive şi fals-negative.

36. În Republica Moldova serviciile de citologie prestate nu corespund standardelor internaţionale, acestea sînt prestate neadecvat din lipsă de capacităţi (personal calificat).

37. Multe dintre spitalele raionale nu dispun de laboratoare histopatologice funcţionale (Anenii Noi, Ialoveni, Străşeni, Cimişlia, Ungheni, Criuleni), iar unele dintre laboratoarele care funcţionează nu dispun de condiţii adecvate pentru efectuarea acestor investigaţii (Floreşti, Edineţ, Hînceşti, Călăraşi, Orhei, Glodeni, Ştefan-Vodă). Nu au secţii şi nici laboratoare histopatologice 10 raioane din tară. La momentul actual, din cele 31 de departamente de patologie care funcţionează în spitalele raionale, doar 16 dispun de laboratoare histopatologice. Din cauza absenţei laboratoarelor histopatologice, toate probele postoperatorii sînt studiate doar din punct de vedere morfologic (descriere macroscopică, fără examinare microscopică), ceea ce duce la erori în diagnosticare şi în tratament. Doar departamentul de histopatomorfologie de la Institutul Oncologic are dispozitive moderne, însă pentru efectuarea continuă a metodelor de diagnosticare, cum ar fi determinarea imunohistochimică a markerilor tumorali, acesta necesită aprovizionarea permanentă cu reactive şi consumabile.

38. Finanţarea serviciilor prestate persoanelor cu cancer este asigurată din mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care reprezintă resurse proprii ale instituţiilor medicale, obţinute în temeiul legislaţiei în vigoare, conform contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în limita mijloacelor financiare disponibile.

39. O barieră în prestarea serviciilor de control al cancerului în Republica Moldova este insuficienţa de personal medical specializat şi accesul limitat al specialiştilor din domeniu la instruiri privind aplicarea tehnologiilor moderne. În ţara nu sînt suficienţi specialişti în medicină nucleară, radio-farmacişti, fizicieni medicali şi tehnologi. În prezent 40% dintre profesioniştii care activează sînt pensionari. Chirurgia oncologică, oncologia medicală şi oncologia prin radiaţie sînt recunoscute ca specialităţi medicale, însă programele de instruire în aceste domenii nu sînt conforme standardelor internaţionale. Pe parcursul ultimilor 3 ani nu au fost solicitări pentru înscriere la programul curent de rezidenţiat. Iar cei care au finalizat studiile refuză să practice la nivel de raion, din motive economice, dar şi din cauză că specialiştii au fost instruiţi să aplice activităţi mai tehnice şi specializate decît pot să o facă în teritoriu. Nu sînt oferite instruiri suficiente pentru specialiştii care deja practică în aceste domenii, precum şi în domeniile ce ţin de oncohematologie şi oncologie pediatrică.

40. Personalul medical din chirurgie, în mod special chirurgii tineri, au acces limitat la instruiri în centre de înaltă performanţă, care ar asigura accesul la standardele internaţionale de diagnostic şi tratament.

41. În domeniul imagisticii de diagnosticare majoritatea angajaţilor curenţi din ţară sînt de vîrsta pensionară. În Institutul Oncologic la moment activează 8 medici radiologi şi 6 tehnicieni-radiologi, necesarul fiind de 22 de medici şi 22 de tehnicieni-radiologi.

42. Numărul personalului medical din domeniul radiote-rapiei: medici-radioterapeuţi, fizicieni medicali, dozimetrişti, tehnicieni-radiologi, este mult sub normele internaţionale. Din aceste considerente, lipsesc capacităţi pentru a asigura accesul la radioterapia de calitate pentru toţi pacienţii cu cancer şi nu pot fi implementate tehnicile moderne de radioterapie. Nu există curriculum aprobat pentru a instrui medici radioterapeuţi, fizicieni medicali şi tehnicieni-radiologi. Specialitatea fizician medical nu este in nomenclatorul specialităţilor.

43. O altă problemă majoră ţine de insuficienţa personalului medical de profil general în patologie şi calificat în oncomorfopatologie. Adiţional, medicii generalişti nu sînt interesaţi în patologie ca specialitate, din aceste considerente nu aplică pentru Programul de rezidenţiat la această specialitate.

44. Departamentul de histopatomorfologie din Institutul Oncologic, drept centru naţional de referinţă, nu dispune de posibilităţi pentru a instrui în mod adecvat specialişti, care să activeze în laboratoarele regionale. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în laboratorul citologic şi genetic al Institutului Oncologic, din cauza lipsei de echipamente, reactive, iar personalul calificat nu poate face faţă cerinţelor departamentului de hematologie.

45. La nivel de asistenţă medicală primară nu este disponibil personalul medical în îngrijiri paliative. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în Republica Moldova, reieşind din situaţia epidemiologică prin cancer, trebuie să activeze în îngrijiri paliative 143 de medici şi 684 de asistente medicale, însă la momentul actual în ţară sînt angajaţi circa 20 de profesionişti cu competenţe în acest domeniu. Aceştia au obţinut studiile peste hotare şi, pînă la moment, nu sînt certificaţi în ţară. Îngrijirea paliativă nu este recunoscută ca specialitate sau subspecialitate.

46. Nu există cooperare (un mecanism) în domeniul îngrijirilor paliative între instituţiile medicale, societatea civilă şi serviciile de asistenţă socială pentru soluţionarea problemelor complexe ale pacienţelor cu cancer şi a celor impuse de îngrijire la sfîrşit de viaţă. Îngrijitorii şi pacienţii cu cancer nu dispun de utilajul de bază în mod gratuit necesar pentru îngrijire (WC-uri mobile, scaune cu rotile, echipamente de fixare pentru fracturi, pansament pentru escare etc.).

47. În Republica Moldova pentru tratarea durerilor în cancer nu sînt disponibile formularele medicamentoase orale ale opioidelor pentru adulţi şi copii, care sînt un “standard de aur” global. Accesul la opioidele esenţiale în durere este asigurat cu întrerupere şi nu este suficient, iar reglementările actuale privind accesul şi disponibilitatea opioidelor acoperă administrarea per capita de morfină de 6 ori mai mic comparativ cu media europeană. Estimarea necesitaţilor pentru procurarea centralizată a opioidelor nu este clar definită.

48. Serviciile de reabilitare pentru bolnavii de cancer şi supravieţuitori sînt nedezvoltate. Unicul serviciu specializat de reabilitare a bolnavilor de cancer activează în Institutul Oncologic şi prestează servicii pentru circa 1700 de pacienţi pe an. Necesităţile în servicii de reabilitare după cancer şi de suport psihologic la scară naţională nu sînt evaluate şi nici determinate.

49. Sistemul informaţional în controlul cancerului este asigurat de Registrul de Cancer, creat în anul 1980, şi este localizat în Institutului Oncologic. În prezent acesta prezintă un sistem de colectare şi stocare a datelor care se face în registre de hîrtie şi prin utilizarea MS Excel. Capacitatea de analiză a datelor din Registrul de Cancer este foarte limitată.

50. Registrul de cancer nu este asigurat cu personal instruit în domeniul înregistrări cancerului, conform recomandărilor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetări în Domeniul Cancerului şi standardelor europene, capabil să pregătească rapoarte, analize epidemiologice şi publicarea de date. Nu există un program continuu de instruire pentru personalul Registrului de Cancer, precum şi nici un program de instruire pentru profesioniştii medicali în raioane.

51. Una dintre principalele bariere în îmbunătăţirea calităţii funcţionării Registrului de Cancer este absenţa cadrului normativ pentru înregistrarea şi stocarea datelor referitoare la cancer. Nu a fost elaborată şi aprobată o formă standard de raportare a cazului nou de cancer. Informaţiile colectate sînt incomplete, iar prestatorii privaţi de servicii medicale nu raportează cazurile noi de cancer. Regulamentul existent privind raportarea obligatorie a tuturor cazurilor de cancer diagnosticate de către toţi furnizorii de servicii medicale este învechit şi nu stabileşte clar responsabilităţile.

52. Problemele şi barierele prezente în Republica Moldova în controlul cancerului sînt cauzate, inclusiv, de mecanismul de guvernare a acestuia. Conform actelor normative în vigoare autoritatea responsabilă de elaborarea politicilor de sănătate, respectiv, a celor de control al cancerului, este Ministerul Sănătăţii. Însă dificultatea constă că la moment nu este creat şi nu funcţionează un mecanism/Consiliu de coordonare, responsabil de monitorizarea şi evaluarea implementării intervenţiilor publice în controlul cancerului. Lipsa unui astfel de consiliu face dificilă monitorizarea prevenirii/reducerii factorilor de risc (responsabilii sînt din sănătatea publică), coordonarea programelor de screening şi a acţiunilor realizate de diferiţi prestatori, publici şi privaţi, asistenţă spitalicească şi primară, servicii de asistenţă socială, alte autorităţi publice centrale şi locale. În lipsa unui astfel de mecanism de coordonare este mai simplu ca instituţiile responsabile să nu poarte răspundere pentru neproducerea de rezultate concrete (reducerea consumului de alcool şi a fumatului, efectuarea screeningului şi depistarea precoce, organizarea de servicii paliative etc.).

53. Pentru a reduce povara prin cancer în Republica Moldova şi pentru a îmbunătăţi prevenirea şi controlul maladiei au fost stabilite următoarele obiective şi măsuri concrete.

III. OBIECTIVELE PROGRAMULUI

54. Obiectivul general: Reducerea mortalităţii prin cancer cu 7% pînă în anul 2025.

55. Obiective specifice:

1. Reducerea cu 10% pînă în anul 2025 a incidenţei tipurilor de cancer: pulmonar, de piele, stomac, ficat, prostată, colorectal, cervical şi mamar, prin controlul factorilor de risc comportamentali (fumat, consum de alcool, alimentaţie, activitate fizică) şi prin vaccinare.

2. Sporirea cu 25% a ratei de depistare precoce a cancerului (stadiile I si II) pînă in anul 2025.

3. Asigurarea accesului a cel puţin 80% dintre pacienţii cu cancer la servicii calitative de diagnostic, tratament şi îngrijire continuă pînă în anul 2025.

4. Dezvoltarea serviciilor paliative şi a celor de reabilitare şi asigurarea accesului pacienţilor cu cancer la aceste servicii.

5. Îmbunătăţirea şi asigurarea funcţionării Registrului de Cancer conform recomandărilor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetări în Domeniul Cancerului.

IV. DIRECŢIILE DE ACŢIUNE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR

56. Programul stabileşte următoarele direcţii de acţiuni pentru realizarea obiectivelor identificate.

Obiectivul specific 1. Reducerea cu 10% pînă în anul 2025 a incidenţei tipurilor de cancer: pulmonar, de piele, stomac, ficat, prostată, colorectal, cervical şi mamar, prin controlul factorilor de risc comportamentali (fumat, consum de alcool, alimentaţie, activitate fizică) şi prin vaccinare.

Evidenţele ştiinţifice demonstrează că o treime din totalul de cazuri noi de cancer pot fi prevenite prin reducerea sau eliminarea factorilor de risc: consumul de tutun, consumul nociv de alcool, dieta nesănătoasă, inactivitatea fizică, excesul de greutate şi obezitatea, expunerea la soare, factorii determinaţi de stilul de viaţă.

Acţiuni:

1. Îmbunătăţirea controlului principalilor factori de risc şi reducerea prevalenţei acestora printre populaţie au condus la elaborarea şi implementarea de către Guvern a unor programe naţionale privind controlul tutunului, consumului nociv de alcool, în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei. Astfel, în cadrul prezentului Program vor fi realizate activităţi de monitorizare împreună cu specialiştii de la Centrul Naţional de Sănătate Publică, a reducerii factorilor de risc comportamentali abordaţi deja în programele naţionale menţionate.

2. Punerea în aplicare de către actualul Program a activităţilor specifice controlului şi monitorizării factorilor de risc care nu au fost abordaţi anterior printr-o modalitate sistematică, aşa cum este expunerea la soare; a factorilor de mediu: poluarea aerului, solului etc.

3. Vaccinarea ca metodă cost-eficientă de prevenire a cancerului este aplicată în Republica Moldova. Vaccinul HBV pentru prevenirea cancerului de ficat este inclus şi aplicat în cadrul Programului naţional de imunizări pentru anii 2011-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1192 din 23 decembrie 2010, însă vaccinul HPV nu este inclus în Programul de imunizări. Astfel, prezentul Program va dezvolta şi implementa un studiu de fezabilitate pentru introducerea vaccinului HPV în Programul naţional de imunizări.

4. Comunicarea, informarea şi educarea publicului larg şi a tuturor prestatorilor de servicii de sănătate privind măsurile de prevenire a cancerului. Aceste acţiuni reprezintă o intervenţie controversată (sînt aduse evidenţe care indică că comunicarea, informarea şi educarea publicului sînt măsuri mai puţin cost-eficiente), însa Codul European împotriva cancerului justifică şi recomandă această acţiune, care este promovată pentru sensibilizarea privind aspectele de cancer nu numai în rîndul populaţiei generale dar, de asemenea, printre factorii de decizie din alte sectoare şi în rîndul personalului medical de diferite niveluri.

Pentru monitorizarea realizării acestui obiectiv sînt stabiliţi următorii indicatori:

1) incidenţa prin cancer pulmonar, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

2) incidenţa prin cancer cervical, la 100 de mii populaţie (femei; rural/urban);

3) incidenţa prin cancer colorectal, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

4) incidenţa prin cancer mamar; la 100 de mii populaţie (femei; rural/urban);

5) incidenţa prin cancer de piele, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

6) incidenţa prin cancer de stomac, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

7) incidenţa prin cancer de ficat, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

8) incidenţa prin cancer de prostată, la 100 de mii populaţie (rural/urban);

9) prevalenţa fumatului, % (femei/bărbaţi; rural/urban);

10) cantitatea de alcool pur consumată per capita (15+ani) (femei/bărbaţi; rural/urban);

11) numărul mediu de porţii de fructe şi legume consumate zilnic (femei/bărbaţi; rural/urban);

12) rata vaccinării populaţiei cu HBV, % (femei/bărbaţi; rural/urban);

13) rata vaccinării populaţiei cu HPV, % (femei; rural/urban).

Obiectivul specific 2. Sporirea ratei de depistare precoce a cancerului

57. Depistarea precoce include acţiunile:

1) Efectuarea screeningului pentru cancerul cervical recomandat de evidenţele internaţionale actuale. Screeningul este o activitate complexă şi costisitoare, necesita un sistem de sănătate puternic şi acces la un tratament adecvat. Screeningul este recomandat, de asemenea, pentru cancerul colorectal, însă efectuarea acestuia este foarte costisitoare. În cazul screeningului privind cancerul mamar este important de a lua în consideraţie evidenţele care indică asupra beneficiului/daunei acestuia. Efectuarea screeningului privind cancerul cervical şi colorectal reduce incidenţa prin cancer cervical şi colorectal, prin detectarea leziunilor premaligne, şi a mortalităţii.

2) Diagnosticarea timpurie.

3) Elaborarea cadrului normativ şi a mecanismului de coordonare a organizării şi prestării serviciilor de screening cervical şi colorectal, inclusiv suportul informaţional. Astfel, în baza evidenţelor ştiinţifice internaţionale şi reieşind din dezvoltarea socioeconomică a ţării, capacitatea sistemului de sănătate şi a stării de sănătate a populaţiei urmează să fie dezvoltată şi aplicată modalitatea de organizare şi prestare a screeningului cervical şi colorectal şi a serviciilor de depistare precoce a cancerului mamar. În cadrul Programului va fi elaborat Standardul naţional privind procedurile operaţionale pentru screeningul cancerului colorectal.

4) Preluarea de către program a experienţei şi a rezultatelor obţinute în implementarea Planului de implementare a screeningului de cancer de col uterin pentru anii 2014-2015, care stabileşte intervalul de 3 ani de call-recall pentru femeile asimptomatice cu vîrsta cuprinsă între 25 şi 61 de ani, controlul calităţii screeningului efectuat şi mecanismul de supraveghere şi asigurare a finalizării diagnosticului pentru toate femeile testate pozitiv, precum şi tratamentul corespunzător.

5) Fortificarea capacităţilor lucrătorilor medicali implicaţi în prestarea serviciilor de screening cervical şi colorectal şi în depistarea precoce a cancerului mamar este o altă dimensiune foarte importantă care urmează să fie dezvoltată şi aplicată. În special efortul va fi direcţionat spre dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor personalului medical din asistenţa medicală primară.

6) Crearea de centre regionale pentru efectuarea screeningului de cancer cervical şi colorectal şi depistarea precoce a cancerului mamar, în zonele de nord şi sud ale ţării, pentru asigurarea accesului populaţiei la serviciile de screening şi reducerea costurilor determinate de prestare a acestora

Pentru monitorizarea realizării acestui obiectiv sînt stabiliţi următorii indicatori:

a) ponderea femeilor depistate cu cancer cervical în stadiul I, II, III şi IV, % (urban/rural);

b) ponderea populaţiei depistate cu cancer colorectal în stadiul I, II, III şi IV, % (femei/bărbaţi; urban/rural);

c) ponderea femeilor depistate cu cancer mamar în stadiul I, II, III şi IV, % (urban/rural);

d) numărul personalului medical instruit în prestarea serviciilor de screening, % personalului medical din asistenţa medicală primară;

e) numărul de centre regionale create pentru efectuarea screeningului de cancer cervical şi colorectal şi depistarea precoce a cancerului mamar.

Obiectivul specific 3. Asigurarea accesului a cel puţin 80% dintre pacienţii cu cancer la servicii calitative de diagnostic, tratament şi îngrijire continuă pînă în anul 2025

58. Disponibilitatea şi calitatea serviciilor de diagnostic, tratament şi îngrijire continuă reduce mortalitatea prin cancer. Experienţa ţărilor cu condiţii socioeconomice similare Republicii Moldova arată că aproximativ 60% dintre pacienţii cu cancer trebuie să beneficieze de tratament sistemic (chimio-/hormono-/imunoterapie), acelaşi procent de pacienţi trebuie să fie tratat chirurgical, şi circa 50% dintre pacienţi necesită radioterapie. În majoritatea cazurilor, opţiunea de tratament combină diverse modalităţi de tratament.

Acţiuni:

1. Fortificarea capacităţii, eficienţei şi calităţii serviciului oncologic la nivel naţional pentru a asigura eficienţă şi echitate în prestarea serviciilor. Pentru implementarea acestei acţiuni, va fi creat un grup de lucru, constituit din specialişti recunoscuţi din diverse domenii ale diagnosticării şi tratamentului cancerului, specialişti în sănătate publică, lucrători sociali şi economişti, care vor evalua capacitatea, necesităţile şi lacunele serviciului de diagnosticare şi tratament al cancerului, revizuirea sistemului de finanţare al serviciului şi estimarea costului per pacient în baza protocoalelor clinice aprobate, atît în tratament de ambulatoriu, cît şi spitalicesc, şi revizuirea organizării serviciului oncologic la nivel naţional, inclusiv al Institutului Oncologic, sub aspect de acces geografic la servicii la sistemul de referire a pacientului şi satisfacţia pacienţilor.

2. Elaborarea şi implementarea programelor de asigurare a calităţii pentru serviciile chirurgicale, de oncologie medicală şi de radioterapie. Pentru realizarea acestei acţiuni va fi creat un comitet tehnic pentru controlul calităţii procedurilor de diagnostic şi tratament, care va aproba procedurile standard privind tehnicile de diagnosticare şi tratament, inclusiv cele radioterapeutice, al pacienţilor cu cancer, va efectua auditul periodic al procedurilor de diagnosticare şi tratament al cancerului, va elabora lista naţională a medicamentelor oncologice esenţiale, va elabora şi prezenta Ministerului Sănătăţii propuneri de îmbunătăţire a procedurilor de procurare a medicamentelor pentru pacienţii cu cancer.

3. Dotarea cu dispozitive medicale, asigurarea cu personal şi îmbunătăţirea funcţionării Institutului Oncologic pentru sporirea capacităţilor acestuia şi desemnarea în calitate de Centru Naţional de Referinţă în Oncologie din Republica Moldova. Din 2013, Republica Moldova implementează în colaborare cu Guvernul Japoniei proiectul “Îmbunătăţirea serviciilor medicale în Republica Moldova”, care este direcţionat spre dotarea a 5 instituţii medicale de nivel terţiar cu dispozitive medicale performante, la care Institutul Oncologic este parte. Acesta va îmbunătăţi capacităţile de diagnosticare şi tratament al cancerului în ţară, deşi nu abordează în măsura necesară situaţia din Institutul Oncologic, iar necesitatea în dispozitive medicale din ţară nu va fi acoperită pe deplin.

4. Dezvoltarea reţelei oncologice naţionale este o direcţie foarte importantă şi necesară de implementat în Republica Moldova, pentru a asigura accesul populaţiei din regiuni la serviciile de diagnosticare, tratament şi îngrijire continuă. Această acţiune presupune stabilirea competenţelor referitoare la organizarea şi prestarea serviciilor oncologice la diferite niveluri: primar, secundar şi terţiar.

5. Revederea programelor (curriculumurilor) de instruire a specialităţilor în oncologie: chirurgia oncologică, oncologia medicală şi oncologia prin radiaţie; dezvoltarea şi implementarea programului de instruire în domeniul controlului cancerului pentru profesioniştii din medicina primară, creşterea importanţei activităţii de cercetare şi ştiinţifice în toate domeniile de control al cancerului, conform standardelor internaţionale, disponibilităţii resurselor şi a contextului naţional.

Pentru monitorizarea realizării acestui obiectiv sînt stabiliţi următorii indicatori:

1) Grupul de lucru pentru evaluarea capacităţii, necesităţilor şi lacunelor serviciului de diagnosticare şi tratament creat;

2) Comitetul tehnic pentru controlul calităţii procedurilor de diagnostic şi tratament creat;

3) Centrul Naţional de Referinţă în Oncologie din Republica Moldova desemnat;

4) nivelul dotării serviciului oncologic cu dispozitive medicale dintre cele necesare, %;

5) nivelul asigurării serviciului oncologic cu personal medical, % (municipii/raion);

6) reţeaua oncologică naţională dezvoltată;

7) numărul de programe de instruire revizuite/elaborate;

8) numărul de specialişti în oncologie pregătiţi;

9) rata de supravieţuire prin cancer colorectal, mamar, pediatric, % (femei/bărbaţi; urban/rural);

10) rata satisfacţiei pacienţilor, în baza studiilor populaţionale;

11) numărul de cercetări ştiinţifice efectuate;

12) numărul de publicaţii ale rezultatelor cercetărilor ştiinţifice la nivel naţional şi internaţional.

Obiectivul specific 4. Dezvoltarea serviciilor paliative şi a celor de reabilitare şi asigurarea accesului la aceste servicii

Acţiuni:

1. Asigurarea unor condiţii decente de îngrijire pentru pacienţii cu cancer în stadii terminale este fundamentală şi în cadrul Programului urmează să fie dezvoltate şi să fie asigurat accesul la îngrijiri paliative comprehensive şi servicii de reabilitare pentru astfel de pacienţi.

2. Extinderea accesului pacienţilor la servicii multidisciplinare de îngrijiri paliative de calitate prin dezvoltarea serviciilor paliative în teritoriu, asigurarea accesului la dispozitive specializate şi medicamente esenţiale pentru durere şi îngrijiri paliative conform standardelor internaţionale, dezvoltarea competenţelor în controlul durerii şi îngrijirii paliative, a sistemului de reabilitare pentru pacienţii cu cancer şi supravieţuitori.

3. Pentru a asigura serviciul de îngrijiri paliative cu personal medical urmează ca această profesie să fie introdusă în Nomenclatorul specialităţilor din ţară, iar specialiştii pregătiţi peste hotare să fie certificaţi.

4. Dezvoltarea şi implementarea unui mecanism de cooperare în domeniul îngrijirilor paliative între instituţiile medicale, societatea civilă şi serviciile de asistenţă socială va asigura soluţionarea problemelor complexe ale pacienţelor cu cancer.

Pentru monitorizarea realizării acestui obiectiv sînt stabiliţi următorii indicatori:

1) ponderea persoanelor cu cancer beneficiare de servicii paliative din numărul celor care necesită, % (municipii/raioane);

2) nivelul de asigurare cu dispozitive specializate în îngrijirile paliative, %;

3) nivelul de asigurare cu medicamente esenţiale pentru dureri, %;

4) nivelul de asigurare cu personal medical (medici/asistente), %;

5) mecanismul de cooperare în domeniul îngrijirilor paliative între instituţiile medicale, societatea civilă şi serviciile de asistenţă socială implementat, % (raioane).

Obiectivul specific 5. Asigurarea funcţionării Registrului de Cancer conform recomandărilor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetări în Domeniul Cancerului

59. Disponibilitatea unor date bune şi de calitate este crucială pentru planificarea activităţilor de control al cancerului. Acestea asigură monitorizarea şi evaluarea activităţilor şi intervenţiilor de control al cancerului: de prevenire, depistare precoce şi tratament. În acest context, Registrul de Cancer este principala sursă de date, care trebuie să fie de calitate şi de încredere.

Acţiuni:

1. Elaborarea în cadrul programului a cadrului legal referitor la funcţionarea Registrului de Cancer care să descrie structura registrului, actorii implicaţi şi sarcinile acestora, procedurile pentru înregistrare conform recomandărilor şi îndrumărilor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetări în Domeniul Cancerului.

2. Automatizarea Registrului de Cancer şi asigurarea interoperabilităţii acestuia cu alte sisteme informaţionale: Centrul Naţional de Management în Sănătate, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Sistemul Informaţional Automatizat “Asistenţa medicală primară” etc.

3. Asigurarea Registrului de Cancer cu resurse umane şi dezvoltarea capacităţilor acestora este fundamentală pentru obţinerea de date calitative.

Pentru monitorizarea realizării acestui obiectiv sînt stabiliţi următorii indicatori:

1) regulamentul cu privire la Registrul de Cancer elaborat şi aprobat;

2) Sistemul automatizat informaţional “Registrul de Cancer” dezvoltat şi implementat;

3) nivelul de asigurare cu personal al Registrului de Cancer, %.

V. REZULTATELE PRECONIZATE

60. Prezentul Program reprezintă un document de politică publică pe termen lung, 10 ani, care este elaborat şi urmează să fie implementat pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei prin reducerea mortalităţii şi morbidităţii. Acest obiectiv urmează să fie realizat prin consolidarea controlului cancerului pe toate dimensiunile acestuia: prevenirea factorilor de risc, depistarea precoce, asigurarea accesului la servicii calitative de diagnostic, tratament şi îngrijiri, inclusiv paliative, utilizînd un sistem modern de evaluare şi monitorizare în baza unor date statistice de calitate.

61. Rezultatele aşteptate în urma implementării prezentului Program pînă în anul 2025:

1) reducerea cu 10% pînă în anul 2025 a incidenţei următoarelor tipuri de cancer: pulmonar, cervical şi colorectal;

2) sporirea cu 25% a ratei de depistare precoce a cancerului cervical, colorectal şi mamar (stadiile I şi II);

3) asigurarea accesului a cel puţin 80% dintre pacienţii cu cancer la servicii calitative de diagnostic, tratament şi îngrijire paliativă;

4) serviciile paliative disponibile în toate unităţile administrativ-teritoriale şi oferite pacienţilor conform necesităţilor;

5) Registrul de Cancer funcţional conform recomandărilor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetări în Domeniul Cancerului.

62. Obţinerea acestor rezultate presupune implicarea autorităţilor publice centrale pentru a asigura implementarea intervenţiilor stabilite în prezentul Program în vederea reducerii poverii cauzate de cancer, asigurarea unui management eficient al utilizării resurselor umane, financiare, informaţionale, administrative, care să asigure organizarea serviciilor de sănătate centrate pe necesităţile populaţiei şi ale pacientului. Este esenţială implicarea asociaţiilor profesionale din domeniu, a autorităţilor publice locale, a organizaţiilor societăţii civile, a comunităţii şi familiei. În asigurarea obţinerii rezultatelor preconizate este esenţială colaborarea cu partenerii internaţionali de dezvoltare atît din perspectiva oferirii asistenţei tehnice, cît şi din cea a atragerii investiţiilor pentru dezvoltarea şi fortificarea serviciului oncologic din ţară.

VI. INDICATORII DE MONITORIZARE

A IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

63. Monitorizarea implementării şi evaluarea prezentului Program se va efectua în baza următorilor indicatori de monitorizare, la nivel naţional şi teritorial:

1) mortalitatea prin cancer, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

2) mortalitatea prin cancer pulmonar, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

3) mortalitatea prin cancer colorectal, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

4) mortalitatea prin cancer cervical, la 100 de mii populaţie (femei; rural/urban);

5) mortalitatea prin cancer mamar, la 100 de mii populaţie (femei; rural/urban);

6) incidenţa prin cancer pulmonar, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

7) incidenţa prin cancer cervical, la 100 de mii populaţie (femei; rural/urban);

8) incidenţa prin cancer colorectal, la 100 de mii populaţie (femei/bărbaţi; rural/urban);

9) ponderea femeilor depistate cu cancer cervical în stadiul I, II, III şi IV, % (urban/rural);

10) ponderea populaţiei depistate cu cancer colorectal în stadiul I, II, III şi IV, % (femei/bărbaţi; urban/rural);

11) ponderea femeilor depistate cu cancer mamar în stadiile I, II, III şi IV, % (urban/rural);

12) nivelul dotării serviciului oncologic cu dispozitive medicale dintre cele necesare, % (municipii/raioane);

13) nivelul asigurării serviciului oncologic cu personal medical: chirurgi oncologi, oncologi medicali şi oncologi specialişti în radiaţie, % (municipii/raioane);

14) ponderea persoanelor cu cancer beneficiare de servicii paliative din numărul celor care necesită, % (municipii/raioane);

15) Sistemul automatizat informaţional “Registrul de Cancer” funcţional;

16) numărul de publicaţii al rezultatelor cercetărilor ştiinţifice publicate/prezentate în cadrul evenimentelor ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

VII. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR

64. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea Planului de acţiuni pentru perioada 2016-2020 privind implementarea prezentului Program a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate. Astfel, costul estimativ al Planului de acţiuni pentru perioada 2016-2020 este de 1645,8 de mii lei şi este ajustat pe perioada implementării Programului reieşind din volumele de alocaţii disponibile componentelor bugetului public naţional.

65. În anul 2019 urmează să fie elaborat Planul de acţiuni pentru perioada 2021-2025 de implementare a prezentului Program şi, respectiv, va fi estimat costul pentru implementarea acestuia.

VIII. RISCURI ÎN PROCESUL IMPLEMENTĂRII

66. În realizarea prezentului Program au fost identificate următoarele constrîngeri şi măsuri de reducere a acestora:

1) capacităţi financiare şi umane limitate, fapt ce va impune o monitorizare şi evaluare riguroasă privind implementarea angajamentelor stabilite în Program şi care vor asigura reducerea mortalităţii prin cancer;

2) asigurarea insuficientă cu personal medical angajat în controlul cancerului, în special în raioane. Efectele acestui risc vor putea fi diminuate prin repartizarea tinerilor specialişti în teritoriu şi elaborarea unui mecanism de răspundere a acestora privind activitatea în raion;

3) menţinerea unei prevalenţe înalte a factorilor de risc comportamentali: consum de alcool, fumat, alimentaţie nesănătoasă, activitate fizică insuficientă, factori ai mediului înconjurător, care va fi abordată prin elaborarea şi aplicarea unor mecanisme de colaborare intersectoriale cu autorităţi publice centrale competente şi cele locale.

67. Riscurile vor fi evaluate şi monitorizate pe perioada realizării Programului şi vor fi depuse eforturi pentru diminuarea efectelor lor, în limitelor competenţelor.

IX. PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

68. Monitorizarea şi evaluarea Programului se efectuează de către Ministerul Sănătăţii, conform Planului naţional pentru monitorizarea şi evaluarea Programului prin intermediul instituţiei coordonatoare a Programului Naţional – Instituţia medico-sanitară publică Institutul de Oncologie, care va monitoriza implementarea Programului, a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia şi a deciziilor şi recomandărilor propuse de Consiliu spre implementare.

69. Instituţia coordonatoare a Programului Naţional va întocmi un raport anual al progresului Programului care se va baza pe indicatorii şi obiectivele conţinute în Program şi în planul de acţiuni.

70. Raportul de monitorizare a implementării va fi prezentat Ministerului Sănătăţii, responsabil de prezentarea acestuia la Guvern, pînă la data de 31 martie.

71. Prezentul Program se va implementa în 2 etape: etapa I va cuprinde perioada anilor 2016-2021; etapa a II-a va cuprinde perioada anilor 2021-2025.

72. În anul 2020 va fi efectuată evaluarea implementării Programului la mijloc de termen şi a Planului de acţiuni. Procedura de evaluare va fi coordonată de Ministerul Sănătăţii şi va fi realizată împreună cu Instituţia coordonatoare. În baza rezultatelor evaluării la mijloc de termen va fi elaborat proiectul Planului de acţiuni pentru anii 2021-2025. În anul 2025 va fi realizată evaluarea finală a implementării prezentului Program. Rapoartele de evaluare intermediare şi finale a implementării vor fi prezentate Guvernului.

X. AUTORITĂŢILE RESPONSABILE DE IMPLEMENTARE

73. Autoritatea responsabilă de implementarea prezentului Program este Ministerul Sănătăţii. Alte autorităţi publice centrale partenere în implementarea Programului sînt: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, precum şi autorităţile administraţiilor publice locale şi organizaţiile societăţii civile: asociaţii de profesionişti, prestatori de servicii, asociaţii ale pacienţilor, mass-media etc.

74. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.

75. Prevederile prezentului Program sînt valabile şi obligatorii atît pentru instituţiile de stat, cît şi pentru cele din sectorul privat. Instituţiile medicale private vor respecta întocmai aspectele legale şi normative referitor la controlul cancerului.

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului

nr.1291 din 2 decembrie 2016

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Consiliului consultativ pentru coordonarea Programului

naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025

Anexa nr.4

la Hotărîrea Guvernului nr.1291

din 2 decembrie 2016

REGULAMENT

al Consiliului consultativ pentru coordonarea Programului

naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Consiliul consultativ pentru coordonarea Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025 (în continuare – Consiliu consultativ) este o structură intersectorială de nivel naţional, cu funcţii consultative.

2. Consiliul consultativ este constituit din reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu, ai mediului academic şi ai partenerilor naţionali şi internaţionali şi funcţionează pe baze obşteşti, reflectînd priorităţile şi angajamentul Republicii Moldova în reducerea poverii morbidităţii, a dizabilităţii prevenibile şi a mortalităţii premature evitabile legate de cancer.

3. Scopul Consiliului consultativ este coordonarea activităţilor cuprinse în Programul naţional de control al cancerului în Republica Moldova pentru anii 2016-2025.

4. Consiliul consultativ îşi desfăşoară activitatea în baza unui parteneriat între instituţiile de stat, cele internaţionale şi neguvernamentale, pe principiul transparenţei şi al colaborării reciproce.

5. Misiunea Consiliului consultativ este eficientizarea comunicării şi colaborării intersectoriale pentru fortificarea şi ajustarea cadrului legal, conform prevederilor Strategiei naţionale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pe perioada 2012–2020 la legislaţia comunitară, precum şi stabilirea unui mecanism de implementare eficientă a activităţilor în controlul cancerului.

6. Consiliul consultativ are 22 de membri şi este condus de preşedinte, asistat de 2 vicepreşedinţi.

7. Consiliul consultativ îşi desfăşoară activitatea în baza legislaţiei în vigoare şi a prezentului Regulament.

8. Se stabileşte că, în caz de eliberare din funcţiile publice deţinute a unor membri ai Consiliului, atribuţiile lor în cadrul acestuia vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără emiterea altei hotărîri de Guvern.

II. ATRIBUŢIILE CONSILIULUI CONSULTATIV

9. Consiliul consultativ exercită următoarele atribuţii:

1) coordonează implementarea Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025;

2) asigură participarea părţilor interesate în procesul de elaborare, monitorizare şi implementare a activităţilor în controlul cancerului pe perioada 2016-2025 şi contribuie la stabilirea legăturilor durabile între toţi factorii-cheie de decizie, implicaţi în elaborarea, promovarea şi implementarea legislaţiei şi a politicilor publice;

3) promovează parteneriatul intersectorial între instituţiile de stat, cele internaţionale şi neguvernamentale pentru un mai bun control al bolilor netransmisibile şi asigură dialogul reciproc şi eficient între organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale din Republica Moldova şi de peste hotare;

4) coordonează procesul de elaborare şi de ajustare a legislaţiei în domeniul controlului cancerului, precum şi procesul de implementare a legislaţiei şi a documentelor de politici în domeniu;

5) facilitează colaborarea intersectorială pentru elaborarea politicilor publice destinate prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile şi coordonează punerea în aplicare a acestora.

III. ATRIBUŢIILE CONDUCERII ŞI MEMBRILOR

CONSILIULUI CONSULTATIV

10. Preşedintele Consiliului consultativ exercită următoarele atribuţii:

1) convoacă şi prezidează şedinţele Consiliului consultativ;

2) conduce activitatea Consiliului consultativ;

3) semnează deciziile Consiliului consultativ şi exercită controlul executării acestora;

4) exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul Regulament.

11. Secretarul Consiliului consultativ, cu statut de membru, asigură:

1) pregătirea materialelor pentru şedinţele Consiliului consultativ;

2) difuzarea deciziilor Consiliului consultativ către membrii acestuia, ministere, alte autorităţi administrative centrale şi instituţii interesate;

3) generalizarea rezultatelor privind executarea deciziilor adoptate şi informarea preşedintelui Consiliului consultativ despre acest fapt;

4) elaborarea planurilor de activitate ale Consiliului consultativ în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui), membrilor Consiliului consultativ şi autorităţilor publice, inclusiv prezentarea lor spre examinare la şedinţe;

5) realizarea altor activităţi ale Consiliului consultativ sub aspect organizatoric, analitic şi informativ.

12. Membrii Consiliului consultativ:

1) îşi exercită atribuţiile în conformitate cu prezentul Regulament;

2) participă la şedinţele Consiliului consultativ;

3) informează conducerea instituţiilor pe care le reprezintă despre deciziile adoptate în cadrul şedinţelor.

IV. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CONSILIULUI CONSULTATIV

13. Consiliul consultativ îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare, organizate cel puţin o dată pe semestru.

14. Şedinţele Consiliului consultativ sînt deliberative dacă la ele participă 1/3 din membrii acestuia.

15. La şedinţele Consiliului consultativ pot participa ca invitaţi, fără drept de vot, şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, întreprinderilor, instituţiilor mass-media, organizaţiilor neguvernamentale, organizaţiilor internaţionale şi ai altor beneficiari de informaţie.

16. Pentru realizarea misiunii sale, Consiliul consultativ instituie grupuri tehnice de lucru pe diferite domenii specifice, care întrunesc specialişti în domeniul cancerului din sectorul de stat, neguvernamental, precum şi parteneri de dezvoltare.

17. Sarcinile grupurilor tehnice de lucru constau în:

1) oferirea suportului tehnic în procesul ajustării cadrului legal în domeniul maladiilor oncologice la legislaţia comunitară;

2) realizarea activităţilor de pledoarie pentru fortificarea cadrului legal în domeniul maladiilor oncologice;

3) asigurarea transparenţei activităţii Consiliului consultativ prin oferirea de informaţii şi prin elaborarea materialelor pentru mass-media;

4) monitorizarea şi evaluarea situaţiei şi a implementării legislaţiei şi a documentelor de politici, identificarea problemelor de sănătate şi participarea la elaborarea politicilor publice.

V. ŞEDINŢELE CONSILIULUI CONSULTATIV

18. Şedinţele Consiliului consultativ sînt organizate la iniţiativa preşedintelui sau a secretariatului ori la solicitarea a 1/3 dintre membri, cu informarea secretariatului cu o lună înainte despre această intenţie.

19. Ordinea de zi a şedinţelor Consiliului consultativ se întocmeşte de către secretar, la propunerea preşedintelui, şi se prezintă membrilor Consiliului consultativ pentru completări şi modificări cu cel puţin 14 zile înainte de convocarea şedinţei, după care se prezintă spre aprobare preşedintelui Consiliului consultativ cu cel puţin 7 zile înainte de convocarea şedinţei.

20. Ordinea de zi definitivată se aduce la cunoştinţa membrilor Consiliului consultativ şi, după caz, persoanelor invitate cu cel puţin 5 zile înainte de convocarea şedinţei.

21. Şedinţele sînt prezidate de preşedintele Consiliului consultativ, iar în cazul absenţei acestuia – de vicepreşedinte.

22. Procesul-verbal al şedinţei Consiliului consultativ se întocmeşte de către secretarul acestuia, în termen de cel mult 2 zile de la data desfăşurării şedinţei şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Consiliului consultativ.

VI. DECIZIILE CONSILIULUI CONSULTATIV

23. Deciziile Consiliului consultativ se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă. Membrii Consiliului consultativ sînt parteneri egali, cu drepturi depline de participare şi implicare în procesul de luare a deciziilor şi au dreptul de a-şi delega votul reprezentanţilor autorizaţi de ei.

24. Deciziile Consiliului consultativ sînt semnate de către preşedintele acestuia.

25. Deciziile Consiliului au un caracter consultativ pentru toate autorităţile publice participante la implementarea Programului naţional de control al cancerului.