1327/12.12.2016 Hotărîre pentru aprobarea Avizului la amendamentele înaintate la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Avizului la amendamentele înaintate

 la proiectul de lege cu privire la modificarea şi

completarea unor acte legislative

nr. 1327  din  12.12.2016

 (în vigoare 13.01.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 9-18 art. 17 din 13.01.2017

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la amendamentele înaintate la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1327 din 12 decembrie 2016

AVIZ

la amendamentele înaintate la proiectul de lege cu privire

la modificarea şi completarea unor acte legislative

Guvernul a examinat amendamentele înaintate de către deputaţii în Parlament la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (nr.429 din 18 noiembrie 2016) (în continuare – proiect de lege), şi comunică următoarele.

Amendamentul VB nr.21 din 5 decembrie 2016 referitor la înlocuirea cuvintelor “dare de seamă” cu cuvintele “raport” nu se susţine, deoarece substituirea cuvîntului “raport” este neargumentată şi implică costuri financiare în legătură cu modificarea tuturor actelor legislative şi normative, precum şi a dărilor de seamă existente la momentul actual.

Amendamentele Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016, ZG nr.66 din 5 decembrie 2016, avizul CSD nr.485 din 29 noiembrie 2016 şi IL nr.62 din 1 decembrie 2016 referitor la art.I pct.2 din proiectul de lege se susţin, prin excluderea propunerii respective din proiectul de lege.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.3 din proiectul de lege (art.5 pct.36 din Codul fiscal) se susţine în următoarea formulare:

“Articolul 5:

la punctul 36), textul “ juriştilor,” se exclude, iar în final se completează cu textul “Prevederile prezentului punct nu se extind asupra persoanelor menţionate la punctul 36²) al prezentului articol.”

Se susţine propunerea la art.I pct.7 şi 8 din proiectul de lege (art.13 alin.(1) lit.a) şi art.14 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal), înaintată prin amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016, fiind propusă expunerea articolelor în următoarea formulare:

“Art.13 alin.(1):

a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care desfăşoară servicii profesionale şi care practică activitate profesională în sectorul justiţiei, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova”;

“Art.14 alin.(1)

a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care desfăşoară servicii profesionale şi persoanele care practică activitate profesională;”.

Amendamentul M.S. nr.77 din 5 decembrie 2016 referitor completarea art.I pct.9 din proiectul de lege (completarea art.15 din Codul fiscal) nu se susţine, dat fiind faptul că implementarea propunerii date reprezintă un concept nou de impozitare şi se consideră oportună examinarea mai amplă a acestuia în contextul rescrierii Codului fiscal. Astfel, amendamentul propus necesită a fi examinat în vederea identificării tuturor elementelor impozitului, concomitent cu efectuarea unui studiu prin prisma celor mai bune practici internaţionale şi a unei analize privind impactul economic, bugetar şi social.

Amendamentele O.R. nr.585 din 2 decembrie 2016 şi ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 privind modificarea art.15 din Codul fiscal şi art.24 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 prin instituirea cotei “zero” la impozitul pe venitul persoanelor juridice nu se susţine, deoarece sistemul actual de impozitare asigură condiţii favorabile şi stimulatorii pentru agenţii economici, precum şi un echilibru bugetar prin diversificarea surselor de venituri.

Suplimentar, măsura respectivă va determina apariţia pierderilor la bugetul public naţional, pentru care, la momentul actual, nu există surse de acoperire.

Amendamentul Z.G. nr.66 din 5 decembrie 2016 (modificări la art.15, 33, 34, 35, 83, 88 din Codul fiscal) privind majorarea grilelor de impozitare a persoanelor fizice cu introducerea unei cote suplimentare în mărime de 25% nu se susţine.

Considerăm oportună examinarea mai amplă a acestei propuneri în contextul revizuirii noului Cod fiscal, în vederea identificării celui mai bun scenariu de impozitare a veniturilor persoanelor fizice. Astfel, urmează a fi examinate scenariile introducerii unei noi cote de impozitare a persoanelor fizice, majorării grilelor de impozitare, precum şi urmează a fi calculat impactul acestora asupra bugetului public naţional, cu identificarea surselor financiare suplimentare de acoperire a pierderilor bugetare. În prezent, nu există surse de acoperire a pierderilor bugetare ca urmarea implementării acestei propuneri.

Amendamentul I.L. nr.62 din 1 decembrie 2016 referitor la art.I pct.12 din proiectul de lege (completarea art.20 din Codul fiscal) nu se susţine, deoarece la moment nu există un mecanism eficient şi sustenabil privind emiterea obligaţiunilor de către autorităţile administraţiei publice locale, fapt care poate determina riscul supraîndatorării autorităţilor locale.

Amendamentul MS nr.77 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.12 din proiectul de lege (completarea art.20 din Codul fiscal) nu se susţine, deoarece va genera pierderi la bugetul public naţional, pentru care nu există, actualmente, surse de acoperire şi va complica administrarea fiscală.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 şi I.L. nr.62 din 1 decembrie 2016 referitor la completarea art.20 cu lit.p²) şi r¹) nu se susţine, deoarece, de asemenea, nu există surse de acoperire a pierderilor bugetare înregistrarea după implementarea acestei propuneri.

Amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.18 din proiectul de lege (modificarea art.27 alin.(9) din Codul fiscal) nu se susţine, fiindcă deducerea cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor de transport aerian internaţional în mărime de 100% din rata de leasing operaţional este în avantaj în comparaţie cu reparaţia altor categorii de mijloace fixe.

Amendamentul IV nr.59 din 25 noiembrie 2016 referitor la art.I pct.26 din proiectul de lege (completarea art.40 din Codul fiscal) se acceptă parţial în următoarea redacţie.

“La art.I pct.26 se propune completarea art.40 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 cu alin.(5) cu următorul cuprins: “Creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale, în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.” Alineatele (5) şi (6) devin alineatele (6) şi, respectiv, (7).”

Amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.26 din proiectul de lege (excluderea art.42 alin.(3) din Codul fiscal) nu se susţine, deoarece prin modificarea propusă de Guvern se stabileşte un mecanism de determinare a mărimii bazei valorice a acţiunilor procurate pînă în anul 1998, în lipsa căruia baza valorică este zero.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.26 din proiectul de lege în partea ce ţine de:

- expunerea într-o nouă formulare a art.39 alin.(2) din Codul fiscal se susţine. Astfel, art.39 alin.(2) va avea următorul cuprins:

“ (2) Creşterea sau pierderile de capital nu se recunosc în cazul redistribuirii (transmiterii) proprietăţii între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ.”;

- completarea art.40 alin.(4) din Codul fiscal nu se susţine, deoarece, conform art.52 alin.(2) din Codul fiscal, organizaţiile necomerciale sînt scutite de plata impozitului pe venit;

- modificarea propusă la art.41 alin.(2) din Codul fiscal se susţine;

- modificarea propusă la art.42 alin.(1) pct.1), pct.2) şi pct.3) din Codul fiscal nu se susţine, deoarece norma propusă de Guvern vine să stimuleze persoanele care construiesc bunurile imobile cu forţe proprii să solicite documente confirmative (bon de casă, factură etc.) de la agenţii economici, fapt ce stimulează creşterea economiei formale. Mai mult decît atît, menţionăm că această normă nu va afecta locuinţa de bază, pentru care se prevede exceptarea de la creşterea de capital;

- modificarea propusă la art.42 alin.(1) pct.6) din Codul fiscal se susţine. Astfel, după pct.6 urmează să se introducă pct.7) cu următorul cuprins:

“7) valoarea activelor de capital privatizate”.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.31 din proiectul de lege (completarea art.49 din Codul fiscal) se susţine, cu excluderea din proiectul de lege a propunerii de completare în final a art.49 din Codul fiscal.

Amendamentul Şt. C. nr.592 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.31 din proiectul de lege (completarea art.49 din Codul fiscal cu lit.e) şi f)) se susţine.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.33 din proiectul de lege (modificarea art.54⁹ alin.(2) lit.a) din Codul fiscal) se susţine.

Amendamentele LA nr.305 din 5 decembrie 2016 şi IC nr.17 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.42 din proiectul de lege se susţine, cu excepţia propunerii de modificare a art.69⁴ (cota impozitului pentru desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul justiţiei), deoarece persoanele respective urmează să beneficieze de deducerea cheltuielilor aferente activităţii profesionale, precum şi de scutiri şi deduceri de care beneficiază persoana fizică. Astfel, urmează a fi menţinută cota impozitului pe venit în mărime de 18% din obiectul impunerii.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.42 din proiectul de lege (modificarea art.69⁵ alin.(1) şi art.69⁷ alin.(3)) se susţine.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.43 din proiectul de lege se susţine în următoarea formulare:

“Capitolul 10²

REGIMUL FISCAL AL PERSOANELOR FIZICE CE

DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE ÎN

DOMENIUL COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL

Articolul 69⁶. Sfera aplicării

Prezentul regim fiscal se aplică numai activităţilor independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor).

La art.69⁸ alin.(1), textul “în evidenţa fiscală” se exclude.

La art.69⁹ alin.(3), textul “Registrul de evidenţă” se înlocuieşte cu textul “Registrul fiscal de stat”.

La art.69¹⁰ alin.(2), cuvintele “returul de marfă” se vor substitui cu cuvintele “returnare sau restituire de marfă”.

Art.69¹³ se completează cu alin.(3) cu următorul cuprins:

“(3) Pentru desfăşurarea activităţii independente, subiectul se înregistrează la Serviciul Fiscal de Stat în baza cererii. Dovadă a înregistrării fiscale serveşte confirmarea luării în evidenţă fiscală.”

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.47 din proiectul de lege (art.79³ alin.(2¹)) se susţine parţial. Propunerea de completare se referă la situaţiile de ajustare a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor prin prisma tratatelor internaţionale.

Ca urmare a studierii practicilor statelor-membre IOTA şi statelor CSI, în partea ce ţine de eliberarea certificatelor de rezidenţă, au fost stabilite cazuri în care atestările respective se fac în a doua jumătate a anului (după termenul de 183 de zile) sau pentru anul trecut. Condiţiile rigide stabilite de legislaţia naţională de prezentare a certificatului de rezidenţă pînă la data plăţii implică dificultăţi de respectare a normei în cazul în care plăţile se fac în prima jumătate a anului.

Modificarea are drept scop micşorarea poverii administrative pentru contribuabili şi optimizarea activităţii curente a organelor fiscale.

Astfel, pentru depăşirea celor invocate în amendament, se propune ca la articolul 79³ alineatul (2¹), textul “urmează să” să fie substituit cu textul “este în drept să”.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.49 din proiectul de lege (art.81 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal) se susţine.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor art.I pct.51 din proiectul de lege (completarea art.83 alin.(2) din Codul fiscal cu o liniuţă nouă) se susţine parţial, în următoarea formulare:

“se completează cu o nouă liniuţă cu următorul cuprins:

“- vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital, cu excepţia locuinţei de bază;”.

Amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.54 din proiectul de lege (completarea art.90 din Codul fiscal) se susţine.

Amendamentul VG nr.048/16 din 7 decembrie 2016 referitor la completarea art.I pct.54 din proiectul de lege se susţine parţial în următoarea formulare:

“La articolul 90, punctul 54, după textul “conform art.20, 88, 89, 901 şi 91,” se propune de completat cu textul “din înstrăinarea valorilor mobiliare,”.

Amendamentul MS nr.77 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.55 din proiectul de lege (modificarea art.90¹ alin.(3⁴) din Codul fiscal) se susţine parţial. Astfel, la art.I pct.55 din proiectul de lege, textul “la alineatul (3⁴), cifra “5” se înlocuieşte cu cifra “10” se substituie cu textul “la alineatul (3⁴), cifra “5” se înlocuieşte cu cifra “7”.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.55 din proiectul de lege (art.90¹ din Codul fiscal, pct.10 şi 11 din amendament) nu se susţine, deoarece mărimea cotei reţinerii finale urmează să se încadreze între cota cea mai mică de impozitare (7%) şi cea mai mare (18%).

Amendamentul Şt.C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.56 din proiectul de lege (art.92 alin.(3) şi (13) din Codul fiscal) se susţine parţial, cu excluderea propunerii privind completarea art.92 alin.(3) din Codul fiscal; “Prevederile prezentului alineat nu se aplică plătitorilor de venituri menţionate la art.90¹ alin.(3⁵) - dacă venitul achitat (pe tip de venit) nu depăşeşte suma de 31140 lei.”

În partea ce ţine de declararea plăţilor ce constituie venituri neimpozabile, modificarea are drept scop optimizarea activităţii curente a organului fiscal pentru estimarea obligaţiilor fiscale prin metode şi surse indirecte.

Cu referire la abrogarea alin.(13) al art.92 din Codul fiscal, menţionăm că, potrivit cadrului legislativ actual, agenţia imobiliară are ca activitate profesională intermedierea vînzării sau închirierii bunurilor imobile şi oferă consultanţă în domeniul vînzării, asigurînd legătura între cerere şi ofertă, în scopul plăţii, de regulă a unui comision. Astfel, agentul imobiliar este responsabil de identificarea cererilor şi a ofertelor, selectarea cererilor şi ofertelor, stabilirea contactelor cu solicitanţii şi ofertanţii şi nu dispun de informaţiile aferente contractelor încheiate.

Referitor la amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 art.I pct.57 şi pct.63 din proiectul de lege (art.96 lit.b) şi art.104 lit.b)¹ din Codul fiscal), comunicăm faptul că acesta nu se susţine.

Aplicarea cotei reduse a TVA de 8% se realizează pe tot lanţul de producere şi livrare a biocombustibilului solid, şi anume atît pentru biocombustibilul solid, cît şi pentru materia primă utilizată la producerea acestuia, fapt care, în mod sigur, va reduce povara fiscală în domeniul energiei regenerabile.

La aceasta, propunerea de aplicare a cotei reduse a TVA de 8% este condiţionată de tratamentul fiscal existent la momentul respectiv pentru producţia de fitotehnie şi horticultură, în contextul în care materia primă destinată producerii biocombustibilului solid este asigurată, în mare parte, din ramurile respective ale agriculturii.

Concomitent, scopul modificării privind aplicarea cotei reduse a TVA de 8% în loc de 0% este reducerea cheltuielilor bugetare în partea ce ţine de restituirea sumei TVA, precum şi reducerea cheltuielilor administrative aferente restituirii TVA la beneficierea cotei zero a TVA.

Suplimentar, menţionăm că, în contextul prevederilor Acordului de Asociere RM-UE, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul privind armonizarea legislaţiei fiscale aferente TVA-ului la Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, care se va realiza după calendarul stabilit în Acordul de Asociere nominalizat.

În acest sens, Directiva 2006/112/CE nu conţine prevederi referitoare la acordarea facilităţilor fiscale pentru livrarea biocombustibilului solid, inclusiv pentru materia primă livrată în scopul producerii acestuia.

Totodată, propunerea de la art.96 lit.b) aferentă aplicării cotei de 8% pentru biocombustibil solid va avea următorul cuprins:

“se completează în final cu o liniuţă nouă cu următorul cuprins:

“- 8% – la biocombustibilul solid destinat producerii energiei termice, apei calde şi energiei electrice, livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite din industria alimentară, reziduuri de lemn;”.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.57 din proiectul de lege (art.96 lit.b) din Codul fiscal) privind reducerea cotei reduse a TVA de la 8% la 5% pentru gazele naturale şi aplicarea cotei reduse a TVA de 8% pentru ulei şi făină nu se susţine. Menţionăm că eventualele pierderi ale bugetului public naţional, ca urmare a realizării propunerii date, vor constitui peste 160 mil. lei, fapt care va duce la constrîngerea (reducerea) programelor bugetare existente de cheltuieli, inclusiv de ordin social.

Amendamentul VG nr.048/16 din 7 decembrie 2016 referitor la completarea art.101 alin.(3) din Codul fiscal prin acordarea posibilităţii de restituire a sumei TVA pentru întreprinderile producătoare de lapte nu se susţine. Menţionăm că, actualmente, regimul TVA al producătorilor de lapte este asemeni cu cel al producătorilor agricoli. Suplimentar, măsura respectivă va determina apariţia pierderilor la bugetul public naţional, pentru care, la momentul actual, nu există surse de acoperire.

Amendamentul Şt.C. nr.593 din 5 decembrie 2016 pct.15 referitor la art.I pct.60 din proiectul de lege (completarea art.102 din Codul fiscal cu alin.(6¹)) nu se susţine, deoarece modificarea respectivă este condiţionată de faptul că specificul activităţii întreprinderilor care prestează servicii regulat nu permite tot timpul eliberarea facturilor fiscale la momentul livrării serviciilor, pînă la finele lunii în care a fost prestat serviciul, ci cu o întîrziere de pînă la 10 zile în luna imediat următoare livrării acestora. De asemenea, măsura dată este utilizată în practica internaţională şi nu afectează veniturile bugetare.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.61 din proiectul de lege nu se susţine, deoarece prin propunerea respectivă se urmăreşte stimularea tipurilor de transport ecologic, în cazul dat a scuterelor cu motor electric. Menţionăm că, prin Legea pentru modificarea şi completarea actelor legislative nr.138 din 17 iunie 2016, a fost introdusă scutirea de TVA pentru autoturismele electrice.

Menţionăm că amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.61 din proiectul de lege (completarea art.103 din Codul fiscal) în partea ce ţine de scutirea de TVA pentru importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană de la poziţia tarifată 850231000 cu capacitatea generatorului electric mai mare de 1MW se susţine din următoarele considerente.

Potrivit art.4 alin.(20²) din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III din Codul fiscal şi art.28 lit.w) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, în perioada de pînă la 31 decembrie 2015 a fost scutit de TVA şi taxă vamală importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană de la poziţia tarifară ex.8502 31 000 cu capacitatea generatorului electric mai mare de 1 MW.

Concomitent, menţionăm că, pe parcursul anului 2016, au fost importate grupuri electrogene pentru energia eoliană de la poziţia tarifară 8502 31 000 în valoare de 2 908 000 lei comparativ cu anul 2015, în care au fost importate grupuri electrogene pentru energia eoliană în valoare de 2 460 000 lei, ceea ce presupune că facilitatea fiscală care a fost acordată pe o perioadă limitată nu şi-a atins obiectivul.

Suplimentar, măsura respectivă va determina apariţia pierderilor la bugetul public naţional, pentru care, în prezent, nu există surse de acoperire.

Astfel, agenţii economici respectivi urmează să beneficieze de facilităţile fiscale existente (scutirea de TVA a activelor pe termen lung incluse în capitalul statutar, restituirea de TVA la investiţiile capitale).

Amendamentul SS nr.52 din 28 noiembrie 2016 referitor la art.I pct.61 din proiectul de lege (art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal) se susţine.

Comunicăm, de asemenea, că amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 privind completarea art.103 alin.(1) din Codul fiscal, şi anume aplicarea scutirii de TVA pentru lucrările de cercetare ştiinţifică, dezvoltare de proiecte experimentale şi alte activităţi asociate în scopul creării de noi produse sau de îmbunătăţire a produselor şi tehnologiilor nu poate fi susţinut din următoarele considerente.

Actualmente, conform art.103 alin.(1) pct.27) din Codul fiscal, sînt scutite de TVA serviciile organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare. Scutirea se acordată începînd cu perioada fiscală în care organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării a fost acreditată de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

Astfel, potrivit art.15 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259-XV din 15 iulie 2004, organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării reprezintă persoană juridică cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare care, în calitate de activităţi de bază, efectuează cercetări ştiinţifice şi/sau ştiinţifico-tehnologice, ştiinţifico-organizatorice, consulting ştiinţific, practică instruirea cadrelor ştiinţifice prin intermediul studiilor universitare, postuniversitare şi de perfecţionare.

La fel, Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată nu prevede scutirea de TVA a lucrărilor de cercetare ştiinţifică, dezvoltarea de proiecte experimentale şi alte activităţi asociate în scopul creării de noi produse sau de îmbunătăţire a produselor şi a tehnologiilor efectuate în scopul creării noilor tipuri de produse sau de perfecţionare a producţiei şi tehnologiilor.

Amendamentul VB nr.21 din 5 decembrie 2016 privind modificările la art.103 şi art.104 din Codul fiscal în partea ce ţine de excluderea scutirii de TVA şi aplicarea cotei zero a TVA pentru serviciile de transportare a pasagerilor pe teritoriul ţării, precum şi serviciile de comercializare a biletelor pentru transportul de pasageri pe teritoriul ţării nu se susţine, deoarece propunerea respectivă va atrage după sine majorarea cheltuielilor bugetare în partea ce ţine de restituirea sumei TVA, precum şi majorarea cheltuielilor administrative aferente restituirii TVA la beneficierea cotei zero a TVA.

Totodată, Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată nu prevede aplicarea cotei zero a TVA pentru serviciile de transportare a pasagerilor pe teritoriul ţării, precum şi serviciile de comercializare a biletelor pentru transportul de pasageri pe teritoriul ţării.

Partea ce ţine de acordarea posibilităţii eşalonării obligaţiilor fiscale privind TVA aferente importului de active materiale pe termen lung destinate utilizării în procesul de producţie din amendamentul Şt. C. nr.591 din 5 decembrie 2016 privind completarea art.109 din Codul fiscal nu se susţine, deoarece propunerea respectivă va atrage după sine riscul de insuficienţă a lichidităţilor la bugetul de stat, în special în primul an de implementare, dat fiind faptul că achitarea TVA se va face pe anumite perioade îndelungate de timp. La momentul actual nu există surse de acoperire a pierderilor la buget ca urmare a implementării propunerii respective.

Amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 privind majorarea pragului de înregistrare obligatorie în calitate de contribuabil al TVA de la 600 000 lei la 1 000 000 lei (pct.4 din amendament) nu se susţine.

Măsura respectivă contravine recomandărilor experţilor internaţionali, precum şi determină apariţia pierderilor la bugetul public naţional (aproximativ 30 mil. lei), pentru care, în prezent, nu există surse de acoperire.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.66 din proiectul de lege (art.124 alin.(18) din Codul fiscal) nu se susţine, deoarece reducerea respectivă a fost introdusă recent prin Legea nr.138 din 17 iunie 2016 cu privire la modificarea şi completarea actelor legislative, iar modificarea acesteia urmează a avea loc doar după efectuarea unei analize de impact economic, fiscal şi ecologic.

Amendamentul Şt.C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.67 din proiectul de lege (art.125 alin.(7) din Codul fiscal) nu se susţine, fiindcă modificarea are drept scop susţinerea producătorilor autohtoni care utilizează carburanţi şi combustibili drept materie primă pentru fabricarea mărfurilor nesupuse accizelor, avînd ca finalitate reducerea preţului de vînzare a mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova şi creşterea competitivităţii în raport cu produsele importate.

Amendamentul FPD2 nr.9 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.71 şi 72 din proiectul de lege (modificarea anexei nr.1 şi nr.2 la titlul IV din Codul fiscal) se susţine, cu excepţia accizei la bere (a se vedea amendamentul VB nr.21 din 5 decembrie 2016 cu referinţă la art.I pct.71 din proiectul de lege) şi accizei pentru ţigarete care conţin tutun (cu filtru şi fără filtru), fiind propusă a fi expusă în următoarea formulare:

Astfel, amendamentele OR nr.586 din 2 decembrie 2016 şi Şt.C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.71 din proiectul de lege (modificarea anexei nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, accizele la ţigaretele fără filtru) nu se susţine, în contextul modificării înaintate la amendamentul FPD2 nr.9 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.71 şi 72 din proiectul de lege. Totodată, stabilirea cotei accizei în funcţie de nivelurile emisiilor de gudron va complica procesul de administrare fiscală. În partea ce ţine de amendamentul Şt. C nr.593 din 5 decembrie 2016 privind reducerea cotei accizelor pentru ţigaretele fără filtru, aceasta va determina apariţia pierderilor la bugetul public naţional, pentru care, la momentul actual, nu există surse de acoperire, şi va mări decalajul de impozitare a accizului pentru ţigaretele cu filtru şi fără filtru.

Amendamentele Şt.C. nr.593 din 5 decembrie 2016 şi ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.71 şi art.V din proiectul de lege (modificarea anexei nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, menţinerea accizului pentru articolele de bijuterie sau de giuvaiergerie şi părţi ale acestora, din metale preţioase sau din metale placate sau dublate cu metale preţioase) se susţine următorul cuprins:

De asemenea, la art.V din proiectul de lege, textul “alineatele (4¹) şi (4³) se abrogă” urmează a fi exclus din proiectul de lege.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la pct.71 art.I din proiectul de lege (anexa nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, menţinerea redacţiei accizei pentru aparatele de înregistrare şi reproducere a sunetului, aparatele video de înregistrat sau de reprodus şi aparatele de recepţie pentru radiodifuziune) nu se susţine, pentru că excluderea acestora din lista mărfurilor suspuse accizelor este determinată de costul de administrare a mărfurilor respective, care este mai mare decît veniturile încasate din aplicarea accizului, care s-au redus în ultimii ani de la 1580,9 mii lei în 2013, 1463,9 mii lei în 2014 şi pînă la 1303,6 mii lei în 2015.

Actualmente utilizarea aparatelor menţionate mai sus nu mai sînt considerate mărfuri de lux, fiind bunuri care nu aduc daune sănătăţii sau producătorilor autohtoni, fapt pentru care nu apare necesitatea aplicării accizelor.

Amendamentul VB nr.21 din 5 decembrie 2016 cu referinţă la art.I pct.71 din proiectul de lege (anexa nr.1 la titlul IV din Codul fiscal, majorarea cotei accizei pentru bere) se susţine parţial, în următoarea formulare:

Amendamentul OL nr.10/11 din 25 noiembrie 2016 şi amendamentul PS nr.51 din 30 noiembrie 2016 referitor la art.I pct.72 din proiectul de lege (modificarea anexei nr.2 la titlul IV din Codul fiscal) nu se susţine, deoarece va determina apariţia pierderilor la bugetul de stat, pentru care, la momentul actual, nu există surse de acoperire.

Pe lîngă aceasta, menţionăm că, la determinarea cotei accizei, este necesar a fi luată în considerare elasticitatea încasărilor fiscale în raport cu povara fiscală, ceea ce presupune că, în cazul majorării cotei accizelor pentru autovehicule cu capacitate cilindrică mare, se diminua şi mai mult numărul importurilor acestora şi, respectiv, veniturile la buget.

Reieşind din cele expuse supra şi în vederea majorării încasărilor din accize aferente categoriei de autoturisme respective, prin prisma proiectului de lege înaintat spre adoptare Parlamentului, s-a propus diminuarea doar a mărimii cotei accizelor pentru autoturismele cu capacitate cilindrică mare.

Totodată, nediferenţierea cotei accizei în contextul tipului motorului (benzină sau diesel) duce la apariţia riscului de a favoriza creşterea importului autovehiculelor cu capacitate cilindrică mare şi cu motor diesel ale căror norme tehnice de emisii poluante sînt cu mult mai înalte decît cele cu motor pe benzină.

Amendamentul Şt.C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.73 (modificarea art.129 pct.12) din Codul fiscal) nu se susţine, deoarece nu este clară formularea propusă.

Amendamentele IL nr.62 din 5 decembrie 2016 şi Şt. C. nr.593 din 5.12.2016 referitor la art.I pct.74 din proiectul de lege (completarea art.131 cu alin.(5²) din Codul fiscal) se susţin.

În privinţa amendamentului IL nr.62 din 5 decembrie 2016, referitor la art.I pct.76 din proiectul de lege (art.132³ alin.(3) din Codul fiscal), comunicăm despre susţinerea parţială a acestuia, în următoarea formulare a art.132³ alin.(3):

“(3) Candidat la funcţia de director al Serviciului Fiscal de Stat poate fi persoana care corespunde cerinţelor specifice minime stabilite în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr.155 din 21 iulie 2011, precum şi condiţiile prevăzute de Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

Totodată, art.132³ se propune a fi completat cu două alineate noi cu următorul cuprins:

“(2¹) Ocuparea funcţiei publice vacante de director al Serviciului Fiscal de Stat se face prin concurs, pe termen de 5 ani, fără posibilitatea de a fi prelungit.

(2²) Prin derogare de la prevederile alin.( 2¹), dacă pe durata mandatului de director al Serviciului Fiscal de Stat, se schimbă conducerea Ministerului Finanţelor (Ministru al Finanţelor), mandatul directorului Serviciului Fiscal de Stat poate fi întrerupt, dar nu mai de vreme de 6 luni de la numirea în funcţie a Ministrului Finanţelor.”

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016, referitor la art.I pct.76 din proiectul de lege (modificarea art.132¹, 132³, 133, 134 din Codul fiscal) şi pct.84 din proiectul de lege (modificarea art.158 lit.a) din Codul fiscal), se susţine.

Amendamentul VB nr.21 din 5 decembrie 2016, referitor la art.I pct.76 din proiectul de lege (modificarea art.132³ alin.(6) şi (6¹)) se susţine în formularea propusă prin amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016, cu excepţia modificării prevăzute la alin.(2) în partea ce ţine de termenul exercitării funcţiei de 7 ani, care nu se susţine, deoarece directorul Serviciului Fiscal de Stat este funcţionar public şi este ales prin concurs pentru o perioadă nelimitată de timp.

Amendamentele IL nr.62 din 1 decembrie 2016 şi ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.80 din proiectul de lege (art.136¹ alin.(5)) se susţine cu următoarea formulare:

“(5) Soluţia fiscală individuală anticipată se emite contra plată, după cum urmează:

a) de 30 000 lei, pentru contribuabilii deserviţi de Direcţia generală administrarea marilor contribuabili;

b) de 60 000 lei, pentru celelalte categorii de contribuabili.”

Amendamentele ŞV nr.22 din 2 decembrie 2016, EB nr.106 din 28 noiembrie 2016 şi LC nr.7 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.77, 82, − 84 din proiectul de lege (modificarea art.133, 156−158, 195 din Codul fiscal) nu se susţine, deoarece Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale (SCITL) are suficiente pîrghii pentru a asigura creşterea colectării impozitelor şi taxelor locale. SCITL-ul execută în comun cu Serviciul Fiscal de Stat acţiunile de executare silită pentru a evita situaţiile cînd aceleaşi sume să fie executate silit de către două organe (Serviciul Fiscal de Stat şi SCITL-ul). Executarea silită de către două organe generează impedimente şi dificultăţi procesului de administrare fiscală, deoarece nu este clar care va fi prioritatea acţiunilor unui organ în raport cu acţiunile similare ale altui organ. De asemenea, SCITL-ul calculează şi încasează în numerar impozite şi taxe care sînt administrate de Serviciul Fiscal de Stat. În acest sens în scopul asigurării unui management eficient al resurselor financiare administrate, SFS are nevoie de competenţa de control asupra SCITL-urilor în scopul constatării corectitudinii procesului de calcul, recepţionare în numerar a impozitelor şi taxelor şi de achitare a acestora la buget. Prin urmare, atribuţia de control este una necesară pentru asigurarea unei proces efectiv de administrare fiscală.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.84 din proiectul de lege (art.158 lit.g) din Codul fiscal) se susţine.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.91 din proiectul de lege (art.176 alin.(2¹) din Codul fiscal) nu se susţine, întrucît declaraţiile prezentate pe suport de hîrtie necesită mai mult timp pentru a fi procesate şi nu se vor încadra în termenul stabilit pentru examinare. Totodată, stabilirea unui termen mai restrîns pentru cele prezentate în mod electronic are ca scop promovarea prezentării Declaraţiei în mod electronic şi optimizarea proceselor de administrare.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.93 din proiectul de lege (completarea art.187 alin.(2¹) lit.e) din Codul fiscal) nu se susţine, reieşind din faptul că propunerea din proiectul de lege a fost înaintată în scopul evitării neconcordanţelor cu prezentarea dărilor de seamă în adresa Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Astfel, conform Legii bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2016 nr.156 din 1 iulie 2016 (anexa nr.3), este reglementat faptul că în mod obligatoriu, se utilizează metoda automatizată de raportare electronică, cu aplicarea semnăturii electronice de către plătitorii care, la situaţia de 1 ianuarie 2016, au 5 şi mai multe persoane angajate.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.99 din proiectul de lege (art.203 alin.(8) din Codul fiscal) se susţine.

Amendamentul SS nr.50 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.99 din proiectul de lege (completarea art.206 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal) se susţine.

Amendamentul SS nr.52 din 28 noiembrie 2016 privind art.I pct.144 din proiectul de lege (modificarea art.348³ alin.(3) din Codul fiscal) se susţine parţial. Pentru realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin art.195 din Acordul de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană şi ca urmarea adoptării Legii nr.138 din 17 iunie 2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, începînd cu 1 iulie 2016 competenţele de calculare, încasare şi de control pe teritoriul ţării a vinietei urmează a fi transferate în competenţa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

În afară de aceasta, în contextul proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (nr.423 din din 16 noiembrie 2016) şi ca urmare a discuţiilor dintre Serviciul Vamal şi Poliţia de Frontieră, avînd în vedere că există o distribuire a responsabilităţii între Serviciul Vamal şi Ministerul Afacerilor Interne privind calcularea, încasarea şi aplicarea sancţiunii aferent vinietei, s-a propus ca responsabilitatea pentru calcularea, încasarea şi aplicarea sancţiunii aferente vinietei se transmită de la organul vamal în competenţa Poliţiei de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fiind completat Codul contravenţional.

Totodată, se propune de a expune art.I pct.144 din proiectul de lege în următoarea redacţie:

“La articolul 348³ alineatul (3), textul “organul vamal calculează taxa în cauză conform alin.(1) şi” se înlocuiesc cu cuvintele “Poliţia de Frontieră”.”

Amendamentul EB nr.106 din 28 noiembrie 2016 referitor la art.I pct.123-124, 125 din proiectul de lege (modificări la art.280 alin.(1) din Codul fiscal) se susţine prin completarea art.280 alin.(1) lit.a) cu sintagma “şi deliberativă”.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.128 din proiectul de lege (art.283 din Codul fiscal) se susţine.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la completarea art.283 alin.(4) lit.k) din Codul fiscal privind extinderea facilităţilor fiscale pentru bunurile imobiliare utilizate în realizarea cercetătorilor ştiinţifice, dezvoltarea de proiecte experimentale şi alte activităţi asociate în scopul creării de noi produse sau de îmbunătăţire a produselor şi a tehnologiilor nu se susţine, deoarece ar conduce la distorsionarea sistemului fiscal naţional, contribuind la complicarea administrării fiscale şi apariţia pierderilor la bugete locale.

Amendamentul ŞV nr.22 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.127, 128 şi 138 din proiectul de lege (art.282, 283, 295 din Codul fiscal) şi pct.7 din amendamentul EB nr.106 din 28 noiembrie 2016, nu se susţin. Completarea cu sintagma “de nivelul întîi” nu este necesară, deoarece art.5 al Legii privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16 octombrie 2003 prevede expres repartizarea veniturilor între bugetele UAT, unde impozitul pe bunurile imobiliare este atribuit şi se încasează la bugetele locale de nivelul întîi. Completarea dată va crea confuzii în cazul municipiilor Bălţi şi Chişinău, deoarece în bugetele municipale, de asemenea, se încasează acest impozit. De asemenea, nu se susţine anularea scutirii de impozitul pe bunuri imobiliare şi taxe locale pentru proprietarii sau deţinătorii de bunuri rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei. Or, impozitarea persoanelor respective, ţinînd cont de limitarea dreptului său de utilizare a bunului imobil, se consideră o măsură injustă. De asemenea, autoritatea administraţiei publice locale urmează să decidă doar limitele scutirilor conform propunerii la art.283 alin.(2), nu şi condiţiile de acordare a acestora. Referitor la art.I pct.126 acesta se susţine.

Amendamentele EB nr.106 din 28 noiembrie 2016 referitor la art.I pct.126 din proiectul de lege (art.281 din Codul fiscal) se susţine, iar în partea ce ţine de propunerea la art.I pct.127 nu se susţine. A se vedea argumentele alineatului precedent.

Amendamentul IL nr.62 din 1 decembrie 2016 referitor la art.I pct.125 din proiectul de lege (art.280 din Codul fiscal), art.VI pct.2 (anexa nr.2 la Legea nr.1056-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) şi amendamentul VG nr.048/16 din 7 decembrie 2016 referitor la art.I pct.125 (art.280 din Codul fiscal) se susţine parţial, prin revederea propunerilor de majorare a cotei pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă.

Astfel, la art.I pct.125 din proiectul de lege, textul “la litera b) cifra “0,1” se înlocuieşte cu cifra “0,4”, se va înlocui cu textul “la litera b): cifra “0,1” se înlocuieşte cu cifra “0,3”, iar la art.VI pct.2 din proiectul de lege cifra “0,4” se va înlocui cu cifra “0,3”.

Modificarea are drept scop consolidarea autonomiei financiare a autorităţilor locale prin majorarea surselor proprii de venit.

De menţionat că modificarea respectivă este impusă şi de faptul că bunurile imobiliare nu au fost reevaluate niciodată din momentul în care au fost evaluate (2004, 2007), iar inflaţia anilor respectivi a erodat enorm baza impozabilă a impozitului respectiv.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.126, 130, 135, − 137, 139, 140 şi art.VI pct.1 din proiectul de lege şi amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la pct.136, 137 şi art.VI pct.1 din proiectul de lege în partea ce ţine de excluderea de pe seama gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) a obligaţiei de calculare de sine stătător a impozitului pe bunurile imobiliare şi a taxelor locale se susţine.

Concomitent, se propune examinarea suplimentară a acestor norme în noua formulare a Codului fiscal.

Amendamentele Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.127 şi art.VI pct.1 din proiectul de lege şi VG nr.048/16 din 7 decembrie 2016 referitor la art.I pct.127, ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.VI pct.1 din proiectul de lege se susţin şi, respectiv, avizul CSD nr.485 din 29 noiembrie 2016 referitor la art.VI pct.1 din proiectul de lege se susţine parţial. Astfel, urmează a fi retrase normele prin care se anulează reducerea în mărime de 15% la achitarea integrală a impozitului pe bunuri imobiliare pînă la data de 30 iunie.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.129 din proiectul de lege (art.285 alin.(1) din Codul fiscal) se susţine în următoarea formulare:

“Articolul 285 alineatul (1) va avea următorul cuprins:

(1) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru prezintă, zilnic, Serviciului Fiscal de Stat informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. Structura informaţiei şi modul de transmitere a acesteia se stabilesc de Serviciului Fiscal de Stat.”

În scopul administrării eficiente a informaţiei privind subiecţii şi obiectul impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, informaţia din sistemul informaţional al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru urmează a fi prezentat Serviciului Fiscal de Stat zilnic.

Amendamentele ŞV nr.22 din 2 decembrie 2016 şi EB nr.106 din 28 noiembrie 2016 referitor la art.I pct.132 din proiectul de lege privind includerea în efectivul de salariaţi a persoanelor angajate prin contracte civile nu se susţine, deoarece în cazul acceptării noţiunii respective apare riscul dublei impozitări pentru unele şi aceleaşi persoane. Totodată, aceasta contribuie la complicarea administrării fiscale.

Amendamentul ZG nr.66 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.132 din proiectul de lege (art.288 pct.10¹ din Codul fiscal) privind revizuirea noţiunii de “efectiv de salariaţi” se susţine.

Amendamentul ŞV nr.22 din 2 decembrie 2016 referitor la art.I pct.134 din proiectul de lege (art.291 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal) şi pct.3 din amendamentul EB nr.106 din 28 noiembrie 2016 nu se susţin.

Obiecte ale impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii sînt unităţile care corespund activităţilor expuse în anexa nr.1 la Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23 septembrie 2010. De menţionat că instituţiile financiare, întreprinderile de stat achită impozite generale de stat, precum şi impozite şi taxe locale, cum ar fi: impozitul pe bunuri imobiliare, taxa pentru amenajarea teritoriului etc.

Amendamentul FPD2 nr.8 din 5 decembrie 2016 referitor la propunerea de completare a art.291 din Codul fiscal cu alin.(2¹) nu se susţine, iar propunerea de completare a art.297 cu alin.(8) şi alin.(9) din Codul fiscal se susţine.

Amendamentul IL nr.62 din 1 decembrie 2016 referitor la art.I pct.139 din proiectul de lege (completarea art.297 din Codul fiscal nu se susţine. Menţionăm că, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

De asemenea, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale poate aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în funcţie de posibilităţile şi necesităţile unităţii administrativ-teritoriale.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale aprobă cuantumul taxelor locale ţinînd cont de caracteristicile obiectelor impunerii, precum şi de posibilităţile şi necesităţile unităţii administrativ-teritoriale.

Amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.139 din proiectul de lege (completarea art.297 din Codul fiscal) privind stabilirea taxelor locale nu se susţine.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.I pct.142 din proiectul de lege (art.340 alin.(4) din Codul fiscal) se susţine prin excluderea pct.142 din proiectul de lege.

Amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 referitor la completarea art.III din proiectul de lege, şi anume a art.17² din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, se susţine.

Amendamentul SS nr.52 din 28.11.2016 referitor la completarea art.III din proiectul de lege, şi anume modificarea anexei nr.2 din Legea cu privire la tariful vamal în partea ce ţine de reducerea taxei pentru sigiliu, se susţine.

Amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 referitor la completarea art.VII din proiectul de lege, şi anume modificarea art.64 alin.(3) din Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000, se susţine.

În partea ce ţine de propunerea de completare a art.69 din Codul vamal cu alin.(2), înaintată prin amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016, se susţine şi se propune expunerea alin.(2) şi completarea articolului cu un alin.(2¹) în următoarea formulare:

“(2) În cazul în care, în împrejurări excepţionale, perioada pentru utilizare autorizată menţionată la alineatul (1) nu este suficientă, Serviciul Vamal, în baza unei cereri justificate depuse de titularul autorizaţiei, poate acorda o prelungire a acesteia pe o durată rezonabilă, pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor şi mijloacelor de transport.

(2¹) Perioada totală pe durata căreia mărfurile şi mijloacele de transport pot rămîne sub regim de admitere temporară nu depăşeşte 10 ani, cumulativ.”

Amendamentul Şt. C. nr.590 din 5 decembrie 2016 referitor la completarea art.VII din proiectul de lege privind acordarea posibilităţii cetăţenilor străini de a plasa bunurile de uz personal şi un mijloc de transport sub regimul de admitere temporară pe perioada implicării acestora în implementarea proiectelor de dezvoltare sau de asistenţă tehnică externă în baza vreunui tratat internaţional se susţine.

Amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 referitor la art.VII din proiectul de lege (completarea şi/sau modificarea art.129 alin.(2), art.130² alin.(2), art.141² alin.(2¹³), art.202¹ alin.(2¹), art.300 alin.(3) din Codul vamal) se susţine.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la excluderea pct.12 art.VII al proiectului de lege (art.181 alin.(3) din Codul vamal) în vederea irelevanţei acestuia se susţine parţial şi se propune expunerea acestuia într-o nouă formulare:

“se completează cu alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins:

“(3) Organul vamal este în drept ca, la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 4 ani de la data depunerii declaraţiei vamale să modifice declaraţia vamală.

(4) Organul vamal este în drept ca, din oficiu şi cu înştiinţarea declarantului, într-o perioadă de 4 ani de la data depunerii declaraţiei vamale să modifice declaraţia vamală, în cazul în care nu generează obligaţii vamale.”

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.VII pct.13 din proiectul de lege (art.181¹ alin.(3) din Codul vamal) privind excluderea elementului procedural de valorificare a rezultatelor controlului ulterior se susţine.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.VII pct.13 din proiectul de lege (art.181¹ alin.(5) din Codul vamal) nu se susţine. Prevederea conform căreia Serviciul Vamal este în drept să iniţieze control repetat în cazul auditării de către organul ierarhic superior se consideră necesară, dat fiind faptul că norma ar putea constitui unica posibilitate de depistare a încălcărilor admise de către organul vamal.

Amendamentul Şt.C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.VII pct.15 din proiectul de lege (art.202¹ alin.(16) din Codul vamal) se susţine, cu excluderea din pct.15 al proiectului de lege a propunerii: “alineatul (16) se abrogă.”

Amendamentul SS nr.67 din 5 decembrie 2016 cu privire la modificarea art.195¹ din Codul vamal se susţine, fiind propusă o nouă formulare pentru alin.(3):

“(3) Statutul de AEO se atestă prin următoarele tipuri de autorizări:

a) autorizaţie AEO pentru simplificări vamale – pentru agenţii economici care solicită să beneficieze de simplificările prevăzute de prezentul Cod şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.195³ alin.(1) pct.1)-5);

b) autorizaţie AEO pentru securitate şi siguranţă – pentru agenţii economici care solicită să beneficieze de facilităţi în ceea ce priveşte controalele vamale care vizează securitatea şi siguranţa aplicate la trecerea frontierei vamale şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.195³ alin.(1) pct.1)-4) şi 6).”

Amendamentul SS nr.67 din 5 decembrie 2016 cu privire la modificarea art.195² din Codul vamal se susţine, fiind propusă o nouă formulare pentru alin.(5):

“(5) În cazul în care titularul autorizaţiei AEO pentru securitate şi siguranţă depune o declaraţie vamală sau declaraţie sumară, organul vamal îl notifică în prealabil, pînă la traversarea frontierei vamale, că mărfurile şi mijloacele de transport au fost selectate pentru un control fizic suplimentar ca urmare a analizei riscurilor în ceea ce priveşte securitatea şi siguranţa. AEO nu este notificat în cazul în care acest fapt poate dăuna controlului care urmează a fi efectuat. Organul vamal poate să efectueze controlul fizic chiar în cazul în care AEO nu a fost notificat.”

Amendamentul SS nr.67 din 5 decembrie 2016 cu privire la modificarea art.195³ din Codul vamal se susţine, fiind propusă o nouă formulare pentru alin.(1) pct.2) şi 3):

“la alineatul (1), punctul 2) se completează în final cu următorul text “şi solicitantul respectă următoarele cerinţe:

(a) nu face obiectul unei proceduri de insolvabilitate;

(b) în ultimii trei ani anteriori depunerii cererii şi-a îndeplinit obligaţiile în ceea ce priveşte plata drepturilor de import/export şi a oricăror alte taxe sau plăţi în legătură cu importul sau exportul de mărfuri;

(c) demonstrează, în baza contabilităţii şi a informaţiilor disponibile pentru cei trei ani anteriori depunerii cererii, că are o situaţie financiară suficientă pentru a-şi îndeplini obligaţiile şi a-şi respecta angajamentele, ţinînd seama de tipul şi volumul activităţii economice, inclusiv că nu are active nete negative, cu excepţia cazului în care acestea pot fi acoperite”;”

“3) lipsa încălcărilor repetate ale legislaţiei vamale şi fiscale, constatate conform procedurii legale, inclusiv lipsa infracţiunilor grave legate de activitatea economică a solicitantului pe perioada ultimilor doi ani anteriori prezentării cererii. Condiţia este considerată ca fiind îndeplinită în cazul în care, în decursul celor doi ani anteriori prezentării cererii, solicitantul, persoana împuternicită să îl reprezinte pe solicitant sau care exercită control asupra gestiunii acestuia, angajatul responsabil de domeniul vamal al solicitantului nu au comis încălcări repetate ale legislaţiei vamale şi fiscale şi nu au avut infracţiuni grave legate de activitatea sa economică. Ca excepţie, Serviciul Vamal poate decide altfel dacă determină, în baza informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o importanţă redusă în raport cu numărul sau amploarea operaţiunilor vamale, precum şi nu creează suspiciuni cu privire la buna-credinţă a solicitantului.”

Amendamentul OL nr.9/11 din 25 noiembrie 2016 referitor la completarea art.IV din proiectul de lege, aferent scutirii de TVA la importul şi livrarea panourilor solare fotovoltaice, inventoarelor pentru staţiile solare fotovoltaice, cablurilor din cupru pentru tensiuni înalte şi joase destinate pentru staţiile solare fotovoltaice, blocurilor de comandă pentru staţiile solare fotovoltaice/electrice nu se susţine, deoarece măsura respectivă va determina apariţia pierderilor la bugetul public naţional, pentru care, în prezent, nu există surse de acoperire.

Astfel, agenţii economici respectivi urmează să beneficieze de facilităţile fiscale existente (scutirea de TVA a activelor pe termen lung incluse în capitalul statutar, restituirea de TVA la investiţiile capitale).

Amendamentul Şt.C. nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la art.VIII pct.2 din proiectul de lege (cu privire la Aspectele administrative internaţionale) se susţine prin excluderea din proiectul de lege şi se propune completarea art.4 din Codul fiscal cu un nou alineat cu următorul conţinut:

“(3) Normele şi procedurile potrivit cărora Republica Moldova oferă/recepţionează asistenţă administrativă reciprocă în materie fiscală conform tratatelor internaţionale la care Republica Moldova se aprobă de Guvern.”

Amendamentul FPD2 nr.9 din 5 decembrie 2016, cu referinţă la pct.II al amendamentului, se susţine în următoarea formulare:

“Art.__ − Legea nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.10, art.283), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 12:

la propoziţia a doua, cuvintele “dispune de conturi, inclusiv valutare, în băncile republicii” se substituie cu fraza “dispune de conturi curente în sistemul trezorerial şi se finanţează de la bugetul de stat, în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală”;

propoziţia a treia se exclude.

2. Articolul 15 se completează în final cu litera i) cu următorul cuprins:

“(i) organizarea sistemului de planificare, monitorizare şi raportare a programelor de mediu şi utilizarea resurselor bugetare în conformitate cu principiile bunei guvernări.”

3. La articolul 20 alineatul (2), cuvintele “dispun de conturi, inclusiv valutare, în băncile republicii” se substituie cu “dispun de conturi curente în sistemul trezorerial”.

4. Articolul 83 va avea următorul cuprins:

“Art. 83. – (1) Fondul Ecologic Naţional (în continuare – Fondul) se instituie în cadrul bugetului de stat în scopul finanţării programelor în domeniul protecţiei mediului înconjurător.

(2) Volumul Fondului se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat.”

5. Articolul 84 se abrogă.

6. Articolele 85-87 se expun după cum urmează:

“Art. 85. – (1) Mijloacele Fondului se utilizează pentru următoarele domenii:

a) politici şi management în domeniul protecţiei mediului (inclusiv şi administrarea Fondului ecologic naţional, consolidarea bazei tehnico-materială a instituţiilor de mediu, dezvoltarea profesională a specialiştilor, dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniu, premierea specialiştilor care au adus un aport real în domeniul protecţiei mediului);

b) protecţia şi gestionarea resurselor de apă;

c) asigurarea accesului populaţiei la apă potabilă calitativă şi sanitaţie;

d) protecţia aerului atmosferic şi a stratului de ozon;

e) protecţia resurselor de sol;

f) protecţia şi conservarea biodiversităţii;

g) gestionarea resurselor minerale;

h) gestionarea deşeurilor şi substanţelor chimice;

i) monitoringul calităţii mediului înconjurător;

j) atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice;

k) securitatea ecologică;

l) securitatea biologică,

m) cercetări ştiinţifice.

Art. 86. – (1) Fondul se gestionează de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu în baza Regulamentului de administrare a Fondului Ecologic Naţional aprobat de Guvern.

(2) Alocarea de mijloace se efectuează în baza proiectelor prezentate de către autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderi şi organizaţii, indiferent de forma lor de proprietate, de către organizaţiile neguvernamentale, care se încadrează în programele de cheltuieli din domeniile menţionate la art.85 alineatul (1), aprobate de autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu.

(3) Finanţarea proiectelor menţionate la alineatul (2) care implică cheltuieli cu caracter investiţional se realizează în temeiul Legii nr.721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea în construcţii, precum şi al altor acte normative în vigoare.

Art. 87. – Autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi instituţiile subordonate ale acesteia asigură transparenţa în gestionarea mijloacelor alocate Fondului Ecologic Naţional, făcînd publice, prin orice mijloace informaţionale, rapoartele de utilizare a Fondului, rapoartele statistice, precum şi alte informaţii ce ţin de procesul decizional.”

Art.__ – Legea nr.1540-XIII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.54-55, art.378), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2:

la alineatul (1), după cuvintele ”persoanele fizice” se introduc cuvintele ”care desfăşoară activitate de întreprinzător”, iar cuvintele “denumite în continuare beneficiari de resurse naturale” se exclud;

la alineatul (2), după cuvintele “în legătură cu” se introduce textul “punerea în circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului,”.

2. Articolul 5 se abrogă.

3. La articolul 6 alineatul (1), cuvintele “beneficiarii de resurse naturale în caz de” se substituie cu cuvintele “subiecţii ce admit”.

4. Articolul 7 se abrogă.

5. La articolul 9 alineatul (1), cuvintele “beneficiarii de resurse naturale în caz de” se substituie cu cuvintele “subiecţii ce admit”.

6. Articolul 10:

la alineatul (1), cuvintele “beneficiarii de resurse naturale” se substituie cu cuvîntul “subiecţi”;

se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) Plata pentru depozitarea deşeurilor de producţie se stabileşte proporţional perioadei de depozitare a deşeurilor pe parcursul lunii de gestiune.”

7. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

“Articolul 11. Taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului

(1) Subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele specificate în art.2 alin.(1) al prezentei legi, care produc, importă şi/sau procură de la persoane de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii cu sistemul ei bugetar mărfuri care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, stabilite în alin.(3) al prezentului articol, sau produse ambalate în ambalaj din materiale plastice (poziţiile tarifare 3923 21, 3923 29 şi 3923 30 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) sau în ambalaj din carton neondulat (poziţia tarifară 4819 20 000 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) cu sau fără folie de aluminiu şi/sau polietilenă.

(2) Obligaţia privind taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului survine:

- pentru subiecţii importatori – la momentul importului mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, stabilite în alin.(3) al prezentului articol, sau produselor ambalate în ambalaj din materiale plastice (poziţiile tarifare 3923 21, 3923 29 şi 3923 30 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) sau în ambalaj din carton neondulat (poziţia tarifară 4819 20 000 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) cu sau fără folie de aluminiu şi/sau polietilenă;

- pentru subiecţii care procură de la persoane de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii cu sistemul ei bugetar mărfuri care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, stabilite în alin.(3) al prezentului articol, sau produse ambalate în ambalaj din materiale plastice (poziţiile tarifare 3923 21, 3923 29 şi 3923 30 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) sau în ambalaj din carton neondulat (poziţia tarifară 4819 20 000 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) cu sau fără folie de aluminiu şi/sau polietilenă – la momentul trecerii posturilor vamale interne de control;

- pentru producători – la momentul livrării mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, stabilite în alin.(3) al prezentului articol, sau produselor ambalate în ambalaj din materiale plastice (poziţiile tarifare 3923 21, 3923 29 şi 3923 30 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) sau în ambalaj din carton neondulat (poziţia tarifară 4819 20 000din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25.07.2014) cu sau fără folie de aluminiu şi/sau polietilenă.

(3) Cota taxei constituie:

a) pentru mărfurile indicate în anexa nr.8 la prezentă lege:

- 2% de la valoarea vamală a mărfurilor importate şi celor procurate de la persoane de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii cu sistemul ei bugetar;

- 2% de la valoarea livrării fără TVA a mărfurilor livrate de producătorii autohtoni;

b) pentru produsele ambalate în ambalaj din materiale plastice (poziţiile tarifare 3923 21, 3923 29 şi 3923 30 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) şi ambalaj din carton neondulat cu sau fără folie de aluminiu şi/sau polietilenă (poziţia tarifară 4819 20 000 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) după cum urmează:

pentru ambalajul din materiale plastice a cărui capacitate este:

- sub 1 litru – 0,80 lei;

- de la 1 litru la 3 litri – 1,00 lei;

- peste 3 litri – 1,50 lei;

pentru produsele ambalate în ambalaj din carton neondulat cu sau fără folie de aluminiu şi/sau polietilenă a cărui capacitate este:

- sub 1 litru – 1,00 lei;

- de 1 litru – 1,50 lei;

- de la 1 litru la 2 litri – 2,50 lei;

- peste 2 litri – 3,00 lei.

(4) Se scutesc de taxa stabilită de prezentul articol:

a) mărfurile importate şi/sau livrate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;

b) mărfurile destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în cadrul tratatelor la care Republica Moldova este parte, conform listei aprobate de Guvern;

c) mărfurile destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, precum şi mărfurile primite în calitate de ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;

d) mărfurile pentru export;

e) mărfurile autohtone la producerea cărora, în calitate de materie primă, au fost utilizate mărfuri indicate în anexa nr.8 la prezenta lege, cu condiţia aplicării de către producătorul autohton a taxei stabilite de prezentul articol la importul acesteia;

f) produsele autohtone nespecificate în anexa nr.8 la prezenta lege, ambalate în ambalaj din materiale plastice (poziţiile tarifare 3923 21, 3923 29 şi 3923 30 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014) şi ambalaj din carton neondulat cu sau fără folie de aluminiu şi/sau polietilenă (poziţia tarifară 4819 20 000 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014), cu condiţia că producătorul autohton al produselor a aplicat taxa stabilită de prezentul articol la importul ambalajului menţionat sau mărfurilor utilizate în calitate de materiale pentru producerea ambalajului utilizat la ambalarea produselor de fabricaţie proprie.”

8. Articolul 12 se abrogă.

9. Articolul 13 se abrogă.

10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Articolul 14. Declararea, modul şi termenul de achitare a plăţilor pentru poluarea mediului

(1) Subiecţii specificaţi în art.6 alin.(1), art.9 alin.(1), art.10 alin.(1) şi art.11 alin.(1) din prezenta lege calculează de sine stătător şi achită la bugetul de stat obligaţiile corespunzătoare pentru poluarea mediului, lunar, pînă la data de 25 inclusiv a lunii imediat următoare lunii de gestiune.

(2) Subiecţii sînt obligaţi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă privind plăţile pentru poluarea mediului lunar, pînă la data de 25 inclusiv a lunii imediat următoare lunii de gestiune. Forma şi modul de completare a dării de seamă se aprobă de Ministerul Finanţelor. Darea de seamă privind plăţile pentru poluarea mediului se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(2¹) din Codul fiscal.”

11. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Articolul 15. Răspunderea subiectului şi controlul asupra încasării plăţii

(1) Răspunderea subiecţilor pentru corectitudinea calculului şi plenitudinea achitării în termen a plăţilor pentru poluarea mediului, precum şi aplicarea măsurilor de executare silită este reglementată de Codul fiscal şi de alte acte legislative.

(2) Funcţiile de evidenţă a obligaţiilor şi de urmărire a restanţelor pentru plăţile şi taxa ce ţin de poluarea mediului specificate în art.6, 9, 10 şi 11 din prezenta lege se exercită de către Serviciul Fiscal de Stat.

(3) Funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a plăţilor specificate în art.6, 9 şi 10 este exercitată de către agenţiile/inspecţiile ecologice ale autorităţilor centrale de specialitate.

(4) Funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, specificate în art.11 din prezenta lege, se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat.”

12. Articolul 16 se abrogă.

Anexele nr.1, nr.3 şi nr.4 se abrogă.”

Totodată, conţinutul anexelor nr.8 şi nr.9 la proiectul legii privind plata pentru poluarea mediului se susţine, fiind propusă o nouă denumire a anexei nr.8, care va avea următorul cuprins: “Lista mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului”.

Amendamentul OR nr.587 din 2 decembrie 2016 referitor la completarea proiectului de lege cu modificări ce vizează Legea nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, menţionăm că acesta nu se susţine, fiind propusă o nouă redacţie a art.11 din Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998.

Amendamentul IV nr.66 din 5 decembrie 2016, în partea ce ţine de introducerea în proiectul de lege a modificărilor la Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior şi la Codul contravenţional nr.218-XVI din 24.11.2008, se susţine.

Suplimentar, în contextul modificării Legii nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior, se propune a fi modificate art.273 pct.5) şi 5¹) din Codul contravenţional, după cum urmează:

“Articolul 273:

la punctul 5), cuvintele “produselor agroalimentare uşor perisabile” se substituie cu cuvintele “produselor alimentare”;

la punctul 5¹), cuvîntul “produselor” se înlocuieşte cu cuvintele “produselor alimentare”.

Amendamentul SS nr.65 din 5 decembrie 2016 privind introducerea în proiectul de lege a modificărilor la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici şi Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, menţionăm despre susţinerea parţială a acestuia în următoarea formulare:

“Art. . – Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.63, art.213), cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. Se completează cu articolele 8¹-8² cu următorul cuprins:

“Articolul 8¹

(1) Angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal, care au statut de funcţionar public, inclusiv cu statut special, li se stabileşte un spor lunar pentru eficienţă în activitatea desfăşurată în organele vamale şi fiscale, în mărime de la 0,8 pînă la 1,5 salariu mediu lunar pe economie realizat în anul precedent.

(2) Modul şi condiţiile de plată a sporului se aprobă de Guvern.

Articolul 8²

(1) Reexaminarea sporului stabilit în condiţiile articolului 8¹ reieşind din noul cuantum al salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent se efectuează anual la 1 aprilie, în limitele alocaţiilor prevăzute în acest scop în bugetul public naţional.

(2) Cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent se prezintă anual de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei spre a fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.”

2. La anexa nr.2, compartimentul “Organele Serviciului Fiscal de Stat şi ale Inspecţiei financiare” şi, respectiv, compartimentul “Serviciul Vamal” vor avea următorul cuprins:

Art. . – Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.35-38, art.148), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 21¹ literele a) şi b), cuvintele “pentru anul” se substituie cu cuvintele “realizat în anul”.

2. Se completează cu articolul 21² cu următorul cuprins:

“Articolul 21².

Agenţii constatatori din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne care au contribuit la încasarea veniturilor la bugetul de stat prin examinarea contravenţiilor, conform competenţelor, sînt stimulaţi financiar, în mărime de 25% din sumele încasărilor respective, din contul bugetului Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de stabilire a stimulărilor menţionate se va efectua în baza unui regulament aprobat de Guvern.”

3. La articolul 22¹ prima propoziţie, după cuvintele “medii pe economie” se introduc cuvintele “realizate în anul precedent”.

4. Se completează cu articolul 22² cu următorul cuprins:

“Articolul 22²

(1) Reexaminarea sporurilor şi salariilor, stabilite în condiţiile articolelor 21¹, 22¹ şi anexelor 13 şi 14, reieşind din noul cuantum al salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent, se efectuează anual la data de 1 aprilie, în limitele alocaţiilor prevăzute în acest scop în bugetul public naţional.

(2) Cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent se prezintă anual de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei spre a fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.”

5. Nota la anexa nr.8 se completează cu punctul 4 cu următorul cuprins:

“ 4. Salariile de funcţie pentru personalul de deservire tehnică din Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal se majorează cu 50% faţă de cele indicate în prezenta anexă.”

Art. . – Legea nr.328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor şi procurorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.14-16, art.32), cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu articolul 10¹ cu următorul cuprins:

“Articolul 10¹

(1) Salariile de funcţie ale judecătorilor şi procurorilor stabilite în condiţiile art.1 din lege se reexaminează anual la data de 1 aprilie, în limitele alocaţiilor prevăzute în acest scop în bugetul public naţional.

(2) Cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent se prezintă anual de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei spre a fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.”

Art. . – Prevederile articolelor [...] se pun în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2017.

“Amendamentul AZ nr.98 din 7 decembrie 2016 privind introducerea în proiectul de lege a modificărilor aferente Legii nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nu se susţine, în contextul susţinerii parţiale a amendamentului SS nr.65 din 5 decembrie 2016.

Amendamentul LC nr.7 din 5 decembrie 2016 privind introducerea în proiectul de lege a modificărilor aferente Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat nu se susţine, deoarece Ministerul Justiţiei a lansat un proiect de lege pentru completarea şi modificarea unor acte legislative (inclusiv a Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat), iar modificarea art.51 a fost discutată în cadrul Grupului de lucru pentru optimizarea procedurilor de înstrăinarea şi înregistrarea a bunurilor imobile.

Amendamentul Şt. C nr.593 din 5 decembrie 2016 referitor la completarea proiectului de lege cu modificările aferente Legii nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nu se susţine.

Actualmente, politica statului este de a minimiza plăţile cu numerar în scopul eliminării fraudelor fiscale în cadrul tranzacţiilor cu numerar, optînd pentru promovarea operaţiunilor fără numerar cu utilizarea cardurilor şi altor moduri de plată fără numerar. Modificarea propusă contravine tendinţelor statului în domeniul utilizării numerarului în activitatea de antreprenoriat.

Efectuarea decontărilor în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 mii lei per tranzacţie şi nelimitarea acestora vor stimula contribuabilii să utilizeze preferenţial decontări în numerar şi nu prin virament, ceea ce va conduce la stimularea economiei tenebre.

Totodată, calificarea termenului de “tranzacţie” în sensul aplicării normei respective are un tratament dual. Astfel, termenul în cauză poate fi înţeles ca o achitare, fiind posibile mai multe achitări în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 mii lei, sau ca o livrare.

Amendamentul VG nr.048/16 din 7 decembrie 2016 referitor la completarea proiectului de lege cu modificările aferente Legii nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nu se susţine. Această modificare este una complexă şi nu vizează domeniul fiscal-bugetar.

Amendamentul SS nr.67 din 5 decembrie 2016 referitor la art.II şi art.III din amendament cu privire la intrarea în vigoare a prevederilor ce reglementează statutul AEO se susţine.

Amendamentul O.R. nr.585 din 2 decembrie 2016 referitor la dispoziţiile finale privind intrarea în vigoare a art.15 lit.b) din Codul fiscal nu se susţine, ca urmare a respingerii propunerii de la art.15 din Codul fiscal.

Amendamentul Şt. C. nr.593 din 5 decembrie 2016 aferent art.XI privind completarea acestuia cu dispoziţii tranzitorii se susţine.

Suplimentar, la art.I pct.11 din proiectul de lege, propunerea referitor la art.18 lit.b) se va expune în următoarea formulare:

“ la litera b), textul “ , conform prevederilor cap.9” se exclude”.

La punctul 26:

la articolul 37, textul “(scot din uz)” se va exclude;

la articolele 38 şi 39, textul “(scoatere din uz)” se va exclude;

la art.42 alin.(1):

la lit.a), textul “la data de 31 decembrie 2003” se va înlocui cu textul “la data înstrăinării”;

la lit.b), textul “la data de 31 decembrie 2006” se va înlocui cu textul “la data înstrăinării”;

la lit.c), textul “la data de 31 decembrie 2016” se va înlocui cu textul “la data înstrăinării”;

Articolul 42 se va completa cu un alineat nou cu următorul cuprins:

“(2) În cazul divizării activului de capital în două sau mai multe active, baza valorică a activelor nou create se va determina proporţional din baza valorică a activului iniţial, conform modului stabilit de Guvern.”

De asemenea, se propune excluderea poziţiei tarifare pentru timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor. Astfel, la art.I pct.61 din proiectul de lege, textul “se înlocuieşte cu cifra “490700” se substituie cu textul “se exclude”.

Actualmente, poziţia tarifară 490700 include timbrele de acciz destinate marcării mărfurilor supuse accizelor confecţionate din hîrtie.

Însă, pe viitor, se examinează posibilitatea modernizării marcării mărfurilor supuse accizelor şi, respectiv, înlocuirii acestora cu timbre de acciz confecţionate şi din alte materiale, cum ar fi cele din material plastic clasificate la alte poziţii tarifare.

Astfel, pentru neadmiterea încălcării clasificării corecte a poziţiei tarifare pentru timbrele de acciz destinate marcării mărfurilor supuse accizelor, precum şi modificării permanente a legislaţiei, se propune excluderea poziţiei tarifare respective.