1333/12.03.93 Hotărîre cu privire la programul de stat de privatizare în Republica Moldova pentru anii 1993-1994

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la programul de stat de privatizare în

Republica Moldova pentru anii 1993-1994

Nr.1333-XII din 12.03.93

 (în vigoare 12.03.1993) 

* * *

Abrogat: 15.03.1995

Hotărîrea Parlamentului nr.391 din 15.03.1995

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. - Se aprobă Programul de stat de privatizare în Republica Moldova pentru anii 1993-1994 (se anexează).

Art. 2. - Guvernul:

- prin intermediul Departamentului de Stat pentru Privatizare, va realiza Programul şi va informa anual Parlamentul despre desfăşurarea privatizării;

- va asigura finanţarea livrărilor legate de Programul de stat de privatizare;

- va elabora, în comun cu Banca Naţională a Moldovei, mecanismul introducerii valutei naţionale şi modul ei de circulaţie, al cărei termen de introducere va fi corelat cu funcţionarea pieţei hârtiilor de valoare;

- va elabora, în termen de două luni, propuneri vizând accesul valutei naţionale la procesul de privatizare.

Art. 3. - Se aprobă Lista obiectelor patrimoniului de stat propuse pentru a fi privatizate contra bonuri patrimoniale în anii 1993-1994 (se anexează) şi se dă publicităţii.

Art. 4. - Departamentul de Stat pentru Statistică va organiza colectarea, sistematizarea şi publicarea datelor statistice privind îndeplinirea Programului de stat de privatizare.

Art. 5. - Procurarea republicii, alte organe de drept, Departamentul de Stat pentru Privatizare, Fondul proprietăţii de stat, Departamentul Controlului de Stat vor asigura controlul asupra respectării legislaţiei în procesul de privatizare.

Art.6. - Va fi creat un mecanism de control al Parlamentului asupra procesului de privatizare bunurilor de stat.

Art. 7. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

Programul de stat de privatizare în Republica Moldova

pentru anii 1993-1994

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Programul de Stat de privatizare în Republica Moldova pentru anii 1993-1994 (în continuare Programul de privatizare), elaborat în conformitate cu Legea nr. 627-XII din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare şi Hotărârea Parlamentului nr.628-XII din 4 iulie 1991 despre modul de punere în aplicare a Legii cu privire la privatizare, stabileşte acţiunile practice de transpunere în viaţă a prevederilor acestei legi.

Programul de privatizare include mecanismele procesului de privatizare, modul de efectuare şi particularităţile privatizării în diferitele sfere ale economiei.

Etapa iniţială a procesului de privatizare este precedată de aprobarea actelor normative necesare, de formarea infrastructurii privatizării (sistem unic de asistenţă informaţională), publicaţii informaţionale, firme de consultaţii şi de mediere, organe pentru efectuarea licitaţiilor şi concursurilor, fonduri de investiţii, societăţi de tip holing, companii fiduciare (de încredere, de tip trast) etc.*(1. Fondul de investiţii este instituţie funciară care emite şi realizează propriile sale hârtii de valoare, le schimbă pe bonuri patrimoniale (B.P.) şi din contul dividendelor obţine, precum şi al diferenţei dintre preţul de comercializare şi preţul de procurare a hârtiilor de valoare, plăteşte dividende titularului de B.P. Fondul nu are dreptul să fie deţinătorul pachetului de acţiuni de control al întreprinderilor.

2. Societatea de holding, spre deosebire de fondul de investiţii, are dreptul să fie deţinătorul pachetului de acţiuni de control al întreprinderilor.

3. Compania fiduciară (de încredere, de tip trast) este subiect economic, care nu emite acţiuni proprii, însă care primeşte B.P., acţiuni sau alte bunuri ale depunătorului, pe care le gestionează în baza contractului în numele şi în interesele depunătorului, oferindu-i diferite garanţii.).

Sfere de privatizare, conform Legii cu privire la privatizare sunt toate ramurile economiei şi obiectele de menire social-culturală.

În condiţiile Legii (punctul 3, articolul 3) (aici şi în continuare se face trimitere la punctele şi articolele din Legea cu privire la privatizare.) nu sunt pasibile de privatizare obiectele care:

- asigură capacitatea de apărare şi securitatea statului;

- constituie patrimoniul culturii naţionale;

- asigură minimul garantat de stat al serviciilor sociale gratuite pentru populaţie;

- sunt monopol al statului, precum şi terenurile din fondul funciar de stat sau transmise mănăstirilor în modul stabilit de lege.

Lista obiectelor patrimoniului de stat care nu sunt pasibile de privatizare şi Lista obiectelor patrimoniului de stat propuse pentru a fi privatizate parţial de către lucrătorii lor contra B.P. ce le aparţin în limită a 20% din valoarea lor în 1993-1994 sunt aprobate de Parlament.

În conformitate cu articolul 14 din Legea cu privire la privatizare, fondul funciar se privatizează în conformitate cu Codul funciar.

Obiectele patrimoniului de stat al Republicii Moldova, amplasate peste hotare, se privatizează în conformitate cu Acordul privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea relaţiilor de proprietate, semnat la Bişkek la 9 octombrie 1992, precum şi cu acordurile bilaterale, interstate, la care Republica Moldova este parte.

Privatizarea fondului de locuinţe de stat se va efectua în conformitate cu Legea privatizării fondului de locuinţe (punctul 7, articolul 15). Bunurile coopiraţiei de consum vor fi privatizate în condiţiile legislaţiei.

Bunurile care se privatizează în condiţiile Legii cu privire la privatizare vor fi procurate contra B.P. şi mijloace băneşti, inclusiv valută convertibilă.

Listele, obiectelor patrimoniului de stat propuse pentru privatizare în Republica Moldova contra B.P., contra mijloacelor băneşti şi valută convertibilă în anii 1993-1994 sunt aprobate de Parlament.

Cota-parte din bunurile de stat propuse pentru privatizare contra B.P. este de circa o treime din valoarea patrimoniului statului. Procurarea de bunuri ale statului contra B.P. se efectuează pe parcursul a doi ani de la data în care cetăţenii republicii au primit B.P.

Obiectele de valoare de până la 1 milion ruble inclusiv (conform preţurilor în vigoare la 1 ianuarie 1992) se înstrăinează contra B.P. la licitaţii sau concursuri drept complexe patrimoniale unice. Obiectele ce depăşesc valoarea indicată se privatizează prin emitere de acţiuni.

Vor fi înstrăinate în primul rând obiectele a căror privatizare nu necesită o mare muncă de pregătire dar care pot asigura un efect social-economic considerabil: unităţile de comerţ, de alimentaţie publică, deservire socială, fondul de locuinţe de stat, micile întreprinderi industriale, de transport auto şi fluvial, de construcţie şi de producţie a materialelor de construcţie, unităţi agricole, ale gospodăriei comunale, ale industriei locale, de artizanat etc.

În măsura acumulării unei experienţe în domeniul privatizării şi antreprenoriatului, creării infrastructurii pieţei, în procesul de înstrăinare în proprietate cetăţenilor şi asociaţiilor lor vor fi atrase obiecte mai mari şi mai complexe din patrimoniul de stat.

Capitolul II

MODUL DE PRIVATIZARE

Procesul de privatizare se pregăteşte în conformitate cu articolul 10 din Legea cu privire la privatizare. Se efectuează pregătirea întreprinderii pentru transformare, inclusiv divizarea ei raţională în scopul demonopolizării, inventarierea şi estimarea bunurilor în conformitate cu Indicaţiile metodice privind estimarea bunurilor întreprinderilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, aprobate de Guvern, precum şi pregătirea obiectelor pentru licitaţie sau concurs.

Preţul iniţial al bunurilor care se privatizează este determinat de comisia de privatizare a obiectelor în conformitate cu metodica aprobată de departamentul de Stat pentru Privatizare (punctul 5, articolul 10). Preţul obiectelor din patrimoniul de stat care urmează să fie vândute contra mijloace băneşti este supus unei expertize independente. Datele privind obiectele propuse pentru privatizare şi preţul lor iniţial se dau publicităţii.

În procesul de pregătire a întreprinderilor pentru privatizare, comisiile de privatizare fac un aviz obligatoriu asupra gradului de monopolizare al producţiei lor şi propuneri în vederea unei eventuale divizări a acestora. Pentru întreprinderile care deţin monopolul a mai mult de 35 procente din piaţa de mărfuri şi servicii, modul lor de privatizare îl stabileşte ţinând cont de cerinţele demonopolizării, Departamentului de Stat pentru Privatizare, de comun acord cu Ministerul Economiei.

Principalul mod de înstrăinare a proprietăţii de stat este licitaţia. ea permite să fie relevată valoarea reală de piaţă a obiectelor, ţinându-se cont de cerere şi ofertă. Obiectele care necesită anumite condiţii de funcţionare (securitate ecologică, calificare şi profesionalism dai partea cumpărătorului, menţinerea profilului de activitate etc) se înstrăinează prin concurs (punctul 1, articolul 11).

Dreptul de proprietate asupra bunurilor de stat apare în momentul în care Departamentul Sde Stat pentru Privatizare eliberează titlul de proprietate privată.

Drept mijloace pentru procurarea bunurilor de stat în 1993-1994 servesc: B.P., economiile cetăţenilor, mijloacele proprii ale asociaţiilor de cetăţeni, înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, creditele bancare, valuta convertibilă a investitorilor străini şi persoanelor fără cetăţenie (articolul 5).

Mijloacele îngheţate ale cetăţenilor Republicii Moldova, calculate prin indexarea depunerilor (40% în anul 1991 şi 75% în 1992), precum şi mijloacele cetăţenilor înregistrate în obligaţii, în obligaţii ale împrumutului cu destinaţie specială, certificate, bonuri de tezaur (cu o valoare totală de 7,3 miliarde ruble) se admit la procesul de privatizare pentru plata:

- taxei de stat pentru primirea B.P.;

- impozitului pe bunuri procurate;

- acţiunilor procurate la licitaţii, şi anume a valorii care depăşeşte valoarea lor nominală;

- locuinţelor privatizate;

- serviciilor prestate de fondurile de investiţii, fondurile de tip holding, companiile fiduciare (de încredere, de tip trast).

emiterea şi eliberarea B.P. sunt reglementate de Legea cu privire la bonurile patrimoniale.

Suma mijloacelor pentru care se emit B.P. este determinată de valoarea bunurilor de stat care se privatizează contra acestor hârtii de valoare.

Valoarea B.P. eliberate cetăţenilor Republicii Moldova se compune din două părţi:

- valoarea B.P. eliberate tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv copiilor născuţi până la data începerii eliberării B.P., luând ca bază 5 ani de muncă convenţională;

- valoarea B.P. eliberate cetăţenilor Republicii Moldova în dependenţă de vechimea totală în muncă la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile republicii (punctul 3, articolul 12).

B.P. se folosesc pentru procurarea bunurilor de stat în toate ramurile economiei fără restricţii.

Cu mijloacele băneşti, inclusiv împrumuturi bancare, valută convertibilă a investitorilor străini şi a apatrizilor pot fi privatizate:

- construcţii neterminate şi conservate;

- întreprinderi care sau sistat activitatea;

- întreprinderi declarate, în modul stabilit, falite;

- bunuri mobiliare şi imobiliare înstrăinate, conform legislaţiei în vigoare, în favoarea statului;

- bunuri de stat (acţiunile întreprinderii) propuse de trei ori spre vânzare la licitaţii contra B.P. şi nevândute;

- obiectele pasibile de privatizare, la hotărârea Parlamentului, contra valută convertibilă în cazurile în care există ofertă.

Bonurile de stat menţionate se privatizează în conformitate cu Regulamentul pentru privatizarea proprietăţii de stat contra mijloace băneşti în Republica Moldova, aprobat de Guvern.

Pentru a se evit concentrarea excesivă a capitalului şi monopolizarea producţiei, Departamentul de Stat pentru Privatizare, în comun cu Ministerul Economiei stabileşte cota la care persoanele juridice pot procura acţiuni şi alte bunuri.

Mijloacele băneşti obţinute din vînzarea bunurilor de stat se acumulează în Fondul republican al privatizării (punctul 1, articolul 6). Mijloacele indicate sunt folosite pentru acordarea de credite cetăţenilor ca să procure bunuri de stat, pentru susţinerea micului business, reciclarea şi plasarea în câmpul muncii a lucrătorilor disponibilizaţi în procesul privatizării, pentru organizarea şi desfăşurarea acestui proces, pentru asigurarea asistenţei lui informaţionale. O parte din mijloacele Fondului republican al privatizării se transferă în Fondul de susţinere socială a populaţiei.

Bunurile de stat, arendate anterior, se privatizează pe principii generale prin încheierea unui contract de arendă cu noul proprietar, în condiţiile Legii cu privire la arendă.

Instrăinarea bunurilor de stat în proprietate privată prin arendă cu drept de răscumpărare este interzisă.

Bunurile de stat a căror înstrăinare este calificată, în modul stabilit, ilegală urmează să fie privatizate pe principii generale.

Obiectele ale căror bunuri au statut juridic calificat de organele de resort ca fiind ilegal se supun privatizării. Dacă lucrătorii unor astfel de obiecte nu sunt de acord cu privatizarea lor pe principii generale, nu primesc B.P, iar structurile pe care le-au format pe baza lor nu se înregistrează. Pentru acţiunile ilicite lucrătorii obiectelor indicate poartă răspundere conform legislaţiei în vigoare.

Capitolul III

PARTICULARITĂŢILE PRIVATIZĂRII ÎN

DIFERITE RAMURI ALE ECONOMIEI

Agricultura

În agricultură privatizarea se efectuează în conformitate cu Concepţia reformei agrare şi a dezvoltării social-economice a satului, Codul funciar, Legile cu privire la privatizare, cu privire la gospodăria ţărănească (de fermier), cu privire la societăţile pe acţiuni şi cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Obiectul privatizării în agricultură îl constituie bunurile colhozurilor, sovhozurilor, sovhozurilor fabrică, întreprinderilor şi asociaţiilor intergospodăreşti. Obiectele din sfera social-culturală, construite sau procurate cu mijloace de la balanţa gospodăriilor indicate, se înstrăinează în modul prevăzut pentru privatizarea bunurilor principale.

Privatizarea bunurilor colhozurilor, sovhozurilor şi ale sovhozurilor-fabrică începe cu formarea, în modul stabilit, a comisiilor funciare şi a comisiilor de privatizare a bunurilor întreprinderilor agricole.

Comisiile funciare stabilesc cotele-părţi de terenuri echivalente care vor fi date în proprietate privată membrilor de colhoz, lucrătorilor de sovhoz, din alte unităţi agricole, inclusiv pensionarilor acestor unităţi, veteranilor celui de-al doilea război mondial originari din aceste localităţi şi altor persoane care sunt egale cu aceştia din urmă, conform legislaţiei în vigoare, familiilor participanţilor, care şi-au pierdut viaţa, la conflictul armat din raioanele de est ale Republicii Moldova, precum şi persoanelor care au lucrat mai înainte la întreprinderile agricole din localitatea respectivă: bărbaţi 25 de ani, femeile 20 de ani, persoanelor care au fost supuse represiunilor nedrepte şi reabilitate ulterior, persoanelor care au adus pământ îm întreprinderile agricole, dar nu lucrează în ele, cu condiţia de a-şi stabili domiciliul în localitatea respectivă şi de a se ocupa cu agricultura.

Pentru stabilirea cotei-părţi din bunuri, a cărei valoare este respectată în acţiunile participantului la privatizare comisia de privatizare a întreprinderilor agricole efectuează inventarierea şi estimarea bunurilor gospodăriei.

La privatizarea unităţilor de prelucrare a strugurilor din întreprinderile agricole participă şi furnizorii de materie primă. Metodica determinării cotei lor şi modul lor de participare este elaborată de departamentul de Stat pentru Privatizare în comun cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

Adunarea generală a colectivului de muncă al întreprinderii agricole supuse privatizării aprobă valoarea bunurilor şi stabileşte partea care urmează să fie distribuită lucrătorilor şi pensionarilor din gospodărie, precum şi partea din valoarea bunurilor care urmează să fie distribuită foştilor membri ai gospodăriei şi lucrătorilor din obiectele de infrastructura, care locuiesc pe teritoriul gospodăriei.

Cota-parte din bunuri a fiecărui lucrător şi pensionar din gospodărie se stabilesc prin hotărâre a adunării generale a colectivului de muncă, calculându-se valoarea bunurilor ce revin unui an de vechime în muncă, sau a unei om-zile sau a unei ruble câştigate, sau în îmbinarea lor. Cu acordul colectivului de muncă pot fi utilizate şi alte criterii de stabilire a cotei-părţi. Valoarea bunurilor care revin unui an de vechime în muncă, sau unei om-zile, sau unei ruble câştigate se determină prin împărţirea valorii părţii din bunuri care urmează să fie distribuită acestor categorii de lucrători la numărul total de ani lucraţi de ei sau la numărul de om-zile, sau la mijloacele câştigate (calculate). Rezultatul obţinut se înmulţeşte respectiv la numărul de ani, sau de zile lucrate de fiecare om în parte, sau la salariul calculat, ceea ce va constitui cota individuală din bunuri.

Cota-parte a lucrătorului din infrastructura care locuieşte pe teritoriul gospodăriei se determină în mod analogic. Calculate astfel, cotele-părţi (părţi sociale) de bunuri ale cetăţenilor se fixează într-un proces-verbal, aprobat de adunarea generală a colectivului de muncă. Procesul-verbal se întocmeşte în trei exemplare: un exemplar se remite primăriei respective, unul administraţiei gospodăriei şi unul agenţiei teritoriale a Departamentului de Stat pentru Privatizare.

Pentru privatizarea colhozurilor, sovhozurilor şi sovhozurilor-fabrică la adunările generale ale colectivelor d muncă se examinează problema reorganizării lor. În cazul adoptării unei hotărâri privind schimbarea statului juridic al colhozului, sovhozului şi sovhozului-fabrică, participanţii la privatizare, pe baza cotelor-părţi de bunuri obţinute, constituie societăţi pe acţiuni sau alte forme juridico-organizatorice de antreprenoriat în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Întreprinderile (asociaţiile) intergospodăreşti se transformă în societăţi pe acţiuni la hotărâre a adunării fondatorilor. La Întreprinderile industriei de prelucrare furnizorilor de materie primă li se stabileşte o cotă parte de acţiuni de 50%, care se distribuie gratuit (fără bonuri patrimoniale). Metodica determinării cotei de acţiuni furnizorilor de materie primă este aprobată de Guvern.

Totodată, toţi lucrătorii de la sat, inclusiv copiii, primesc pe baze generale B.P. pentru a participa la privatizarea obiectelor patrimoniului de stat.

Bunurile întreprinderilor agricole, create cu mijloacele personale ale lucrătorilor şi legalizate conform legislaţiei în vigoare, nu se privatizează. Apartenenţa acestor bunuri poate fi stabilită de societatea pe acţiuni, creată pe baza întreprinderilor agricole, şi proprietarii acestor bunuri de comun acord, iar dacă nu ajung la un numitor comun, pe cale juridică.

Modalitatea privatizării bunurilor întreprinderilor şi asociaţiile intergospodăreşti, inclusiv ale asociaţiei “Moldagroconstrucţia”, este următoarea: sunt evaluate bunurile ce se privatizează, în conformitate cu metodica aprobată, şi se stabilesc cotele din bunurile statului şi ale fondatorilor.

Dreptul la privatizarea cotei-părţi valorice din bunurile întreprinderii (asociaţiei) intergospodăreşti îl au lucrătorii şi pensionarii, de asemenea lucrătorii obiectelor din infrastructura acestei unităţi.

Valoarea bunurilor rămare la dispoziţia întreprinderii (asociaţiei) intergospodăreşti, care urmează să fie distribuite participanţilor la privatizare este stabilită de fondatori. Cota-parte din bunuri a fiecărui participant la privatizare e determinată în modul stabilit pentru colhozuri şi sovhozuri.

Pentru toate bunurile întreprinderii (asociaţiei) intergospodăreşti se emite acţiuni care se distribuie la costul lor nominal participanţilor la privatizarea întreprinderii şi fondatorilor în conformitate cu valoarea cotei-părţi care le revine.

Acţiunile destinate participanţilor la privatizare întreprinderilor (asociaţiilor) intergospodăreşti pentru fabricarea producţiei agricole sunt distribuite gratuit conform cotei-părţi ce revine fiecăruia.

Participanţii la privatizarea întreprinderilor (asociaţiilor) intergospodăreşti pentru deservirea sectorului agrar, asociaţiei “Moldagroconstrucţia” procură acţiunile, destinate lor, la costul nominal cantra B.P. care le aparţin. Din cota-parte a acţiunilor care aparţin statului, ei pot cumpăra la valoarea nominală până la 20%. Acţiunile rămase se vând la licitaţii.

Cheltuielile de privatizare a bunurilor colhozului, sovhozului, sovhozului-fabrică, întreprinderii (asociaţiei) intergospodăreşti, asociaţiei “Moldagroconstrucţia” le achită aceste unităţi.

Privatizarea bunurilor de stat ale întreprinderilor de reparaţie, aprovizionare, construcţii, colectare şi ale altor întreprinderi din complexul agroindustrial se efectuează pe principii generale. dacă vre-o gospodărie va formula pretenţii întemeiate juridice asupra bunurilor întreprinderilor menţionate, privatizarea lor se va efectua în modul stabilit pentru întreprinderile (asociaţiile) intergospodăreşti care deservesc sectorul agrar.

Construcţii

În acest domeniu se privatizează toate organizaţiile de construcţie. Se privatizează în mod prioritar bunurile organizaţiilor de construcţie generală, de construcţie şi reparaţie cu dreptul de antrepriză generală care sunt concentrate, de regulă, la Ministerul Arhitecturii şi Construcţiilor, precum şi ale organizaţiilor de construcţie şi reparaţie de antrepriză de toate tipurile.

Privatizarea bunurilor organizaţiilor de construcţie generală de antrepriză şi organizaţiilor specializate de construcţii-montaj se efectuează după divizarea posibilă a asociaţiilor, trusturilor şi altor complexe patrimoniale după principiul teritorial-tehnologic şi organizatoric. Aceeaşi metodă se aplică la privatizarea organizaţiilor de construcţii şi reparaţii de toate tipurile, precum şi a întreprinderilor industriei materialelor de construcţie, care fac parte din concernul de stat “Inmacom”.

Organizaţiile specializate de construcţie, care lucrează după principiul de subantrepriză, se privatizează, preferenţial, după terminarea procesului de privatizare a bunurilor organizaţiilor de antrepriză generală şi ale organizaţiilor de construcţie şi reparaţie de antrepriză.

La privatizarea organizaţiilor de construcţie, o condiţie obligatorie de vânzare-cumpărare a obiectelor este, de regulă, menţinerea profilului activităţii lor pentru cel puţin 2-3 ani şi terminarea lucrărilor de construcţie începute, dacă ele sunt finanţate.

Construcţiile neterminate din componenţa întreprinderilor care funcţionează şi sectoarele reconstruite urmează să fie privatizate în componenţa acestor întreprinderi.

Privatizarea construcţiilor conservate, din cauza faptului că nu au fost finanţate, o efectuează Departamentul de Stat pentru Privatizare, după ce primeşte actele de estimare a bunurilor şi prospectele lor de la organizaţiile de construcţii pe bază de antrepriză generală.

Cheltuielile suferite de organizaţiile pe bază de antrepriză generală care nu au fost restituite de beneficiari, se complectează din contul mijloacelor obţinute din vânzarea acestor obiecte.

Bunurile de stat, atribuite direcţiilor în funcţiune ale întreprinderilor care se află în proces de construcţie. se privatizează în componenţa bunurilor obiectelor care se dau în exploatare.

Bunurile de stat ale organizaţiilor de proiectare şi cercetare se privatizează pe principii generale.

Transportul şi telecomunicaţiile

Se privatizează uzinele de reparare a automobilelor, camioanelor şi autobuzelor, de producţie şi reparare a mijloacelor tehnice rutiere, întreprinderile de fabricare a materialelor de construcţie şi unităţile transportului auto.

Flota fluvială se privatizează prin obiecte aparte.

Nu se privatizează unităţile şi mijloacele de transport urban de pasageri (cu excepţia unităţilor de taximere) autogările şi staţiile auto atât cele de sine stătoare, cât şi cele care fac parte din întreprinderi de transport auto, construcţiile porturilor fluviale, ale gărilor feroviare, autogărilor, aerogărilor.

În domeniul telecomunicaţiilor nu se privatizează staţiile telefonice orăşeneşti şi raionale, radioul, televiziunea, sistemele de telecomunicaţie prin radiorelee. Unităţile poştale, care constituie un sistem de telecomunicaţii unic de stat, Unităţile reţelei de difuziune cu amănuntul a tipăriturilor se privatizează ca obiecte aparte la licitaţii sau prin concurs.

Gospodăria comunală

Programul de privatizare include în procesul de privatizare din anii 1993-1994 hotelurile şi băile care se află în gestiunea Ministerului Serviciilor Comunale şi Exploatării Fondului de Locuinţe. Hotelurile şi băile departamentale de stat sunt supuse privatizării în componenţa complexelor patrimoniale ale întreprinderilor în a căror gestiune se află. Înstrăinarea acestor obiecte se efectuează prin concurs în condiţii de vânzare deosebite sau la licitaţii.

Unităţile gospodăriei comunale: de amenajare, înverzire, salubrizare, reţele de alimentaţie cu apă şi de canalizare, reţelele termice, unităţile de prestări servicii rituale nu sunt pasibile de privatizare în anii 1993-1994.

Locuinţele de stat care se află în exploatare se privatizează în conformitate cu Legea privatizării fondului de locuinţe.

Comerţul, alimentaţia publică şi deservirea socială

Serviciul acestor ramuri impune un şir de măsuri de demonoposizare şi pregătire a întreprinderilor pentru privatizare. Din aceste considerente înainte de privatizare Ministerul Comerţului şi Resurselor Materiale, ministerele şi departamentele, uniunea de stat “Moldova-service”, alte instituţii care au în sistemul lor unităţi de stat comerciale, de alimentaţie publică şi deservire socială desfăşoară următoarea activitate:

- lichidează asociaţiile raionale de comerţ şi alimentaţie publică, direcţiile unificate ale magazinelor, combinatele de alimentaţie publică Întreprinderile autogestionare zonale de comerţ şi alimentaţie publică;

- aprobă listele unităţilor de comerţ, alimentaţie publică, de deservire socială nou-constituite, cărora li se acordă drepturi de persoane juridice şi cărora li se distribue bunurile structurilor lichidate, păstrându-se pentru persoanele juridice nou-constituite localurile şi suprafeţele de producţie, inclusiv cele arendate, de care s-au folosit până în momentul obţinerii drepturilor de persoană juridică.

Reţeaua de alimentaţie publică din instituţiile preşcolare şi din instituţiile de învăţământ nu se privatizează în anii 1993-1994.

Unităţile de comerţ şi de alimentaţie publică ce funcţionează în componenţa altor unităţi din alte ramuri se privatizează împreună cu ele.

Privatizarea unităţilor de comerţ se efectuează, de regulă, în condiţii speciale de înstrăinare, menţionându-se profilul, respectându-se sortimentul producţiei etc.

Sfera socială

În sfera socială nu sunt pasibile de privatizare bunurile de stat folosite în activitatea de bază în domeniul ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului public, ştiinţei şi asistenţei ştiinţifice, sportului, culturii şi artelor.

În anii 1993-1994 urmează să fie privatizate:

- bunurile subdiviziunilor autogestionare de producţie care deservesc instituţii ştiinţifice;

- instituţiile ştiinţifice autogestionare sau subdiviziunile lor care funcţionează, de regulă, pe bază de contract;

- instituţiile de ocrotire a sănătăţii: cabinetele, secţiile şi policlinicile stomatologice, de protejare dentară şi cosmetologice, farmaciile şi magazinele “Optica”;

- instituţiile de cultură, spot, odihnă: atracţionele, sălile şi terenurile de dans;

- unităţile de turism.

Capitolul IV

AVANTAJELE ACORDATE PARTICIPANŢILOR

LA PRIVATIZARE

În procesul de privatizare persoanele ale căror loc permanent de lucru este unitatea care se privatizează au dreptul să procure la cost nominal până la 20% din acţiunile unităţii. De acest drept se bucură şi foştii lucrători ai unităţii:

- care a lucrat în unitate cel puţin 10 ani;

- care au fost concediaţi după intrarea în vigoare a Legii cu privire la privatizare în legătură cu reducerea statelor, cu necorespunderea funcţiei ocupate sau muncii prestate, din motiv de sănătate, indiferent de vechimea lor în muncă în această unitate;

- care satisfac serviciul militar în termen sau serviciul de alternativă;

- care sunt aleşi în funcţii elective de stat.

Persoanele menţionate mai sus au dreptul să procure acţiuni la preţ nominal în limita cotei stabilite contra B.P., primite în modul stabilit de la rudele de gradul întâi.

Modul de realizare a acţiunilor este reglementat de Regulamentul cu privire la procurarea fără concurs de către participanţii la privatizare a acţiunilor întreprinderilor care se privatizează contra B.P.

La determinarea valorii B.P. se acordă anumite avantaje, conform Hotărîrii Parlamentului nr. 1344-XII din 16 martie 1993, invalizilor de gradul I şi al II-lea, invalizilor din copilărie, victimelor de represiunilor politice, participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, precum şi membrilor familiei persoanelor care şi-au pierdut viaţa în aceste acţiuni.