Hotărâri
1337/29.12.2000 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei preliminare de reducere a sărăciei
HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la aprobarea Strategiei preliminare
de reducere a sărăciei
Nr.1337 din 29.12.2000
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.16-18/120 din 15.02.2001
* * *
Abrogat: 18.05.2002
Hotărîrea Guvernului nr.524 din 24.04.2002
Pentru a asigura participarea masivă a instituţiilor
neguvernamentale şi ale societăţii civile la procesul de elaborare a
Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică, Guvernul
Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Strategia preliminară de reducere a sărăciei, conform
anexei.
2. Ministerele, departamentele şi autorităţile administraţiei
publice locale vor realiza în termenele stabilite măsurile politicii
privind asigurarea unei creşteri economice multilaterale şi durabile şi
de reducere a sărăciei, conform anexelor A şi B la strategia
sus-aprobată.
3. Se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Reformelor:
organizarea şi coordonarea activităţilor specificate în programul de
lucru şi în planul de participare la elaborarea Strategiei de reducere a
sărăciei şi de creştere economică, conform anexei D la strategia
sus-aprobată;
lansarea campaniei de informare a instituţiilor neguvernamentale şi
a întregii societăţi privind determinarea priorităţilor în procesul de
participare la elaborarea pe larg a Strategiei de reducere a sărăciei şi
de creştere economică;
asigurarea executării măsurilor preconizate, în comun cu ministerele
implicate în elaborarea sus-numitei strategii, şi informarea
trimestrială a Guvernului despre rezultatele obţinute.
4. În termen de două luni ministerele şi departamentele ramurale vor
elabora şi vor prezenta spre aprobare Guvernului strategiile de
dezvoltare a ramurilor economiei naţionale, conform competenţelor
fiecăruia.
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Dumitru BRAGHIŞ
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei şi reformelor Andrei Cucu
Ministrul justiţiei Valeria Şterbeţ
Chişinău, 29 decembrie 2000.
Nr. 1337.
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1337
din 29 decembrie 2000
Strategia preliminară de reducere a sărăciei
I. Introducere
1. Pe parcursul ultimilor trei ani Republica Moldova a realizat
progrese semnificative în atingerea şi menţinerea stabilităţii
macroeconomice şi financiare. De asemenea, a fost implementată o serie
de reforme structurale şi instituţionale, necesare pentru funcţionarea
eficientă a economiei de piaţă. Aceste eforturi au condus la menţinerea
stabilităţii macroeconomice şi financiare în circumstanţe externe
dificile şi la crearea unui mediu, ce va facilita creşterea economică şi
dezvoltarea ţării pe termen mediu.
2. Cu toate acestea Republica Moldova continuă să rămînă pe unul din
ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte venitul pe cap de
locuitor. Conştientizînd această realitate, Guvernul consideră că
creşterea economică rapidă şi durabilă este principalul instrument de
reducere a decalajului dintre dezvoltarea Republicii Moldova şi a
celorlalte ţări europene, de îmbunătăţire a nivelului de trai al
populaţiei şi reducere a efectelor sărăciei printre cetăţenii nevoiaşi.
Pentru a realiza aceste obiective la scară republicană, Guvernul va
elabora şi va pune în aplicare către începutul anului 2002 o strategie
de reducere a sărăciei şi de creştere economică (în continuare - SRS CE)
şi un program naţional de reducere a sărăciei, aceste acţiuni
corespunzînd întru totul aspiraţiilor Republicii Moldova de a se integra
în structurile europene. Pentru a consolida eficienţa politicilor
economice, Guvernul va elabora SRS CE cu consultarea nemijlocită şi
participarea largă a reprezentanţilor Parlamentului, societăţii civile
şi organismelor donatoare.
3. În scopul obţinerii unei creşteri economice rapide şi durabile,
Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca
Mondială asupra creării unui cadru macroeconomic pe trei ani şi
promovării unui set de măsuri politice expuse în anexele la acest
document, menite să asigure o creştere economică cuprinzătoare şi
durabilă şi să reducă substanţial nivelul sărăciei. Guvernul
intenţionează să solicite Fondului Monetar Internaţional un suport
financiar pentru Programul de reducere a sărăciei şi creştere economică
(în continuare - PRSCE) pe trei ani. De asemenea, Guvernul va continua
să conlucreze cu Banca Mondială în cadrul operaţiunilor pentru ajustări
structurale şi investiţionale.
II. Caracteristicile sărăciei în Republica Moldova
4. Cercetările existente privind sărăcia în Republica Moldova includ
un studiu asupra familiilor sărace efectuat la finele anului 1996,
raportul de evaluare a sărăciei formulat de Banca Mondială şi sondajele
bugetelor casnice din Republica Moldova, desfăşurate şi publicate
trimestrial (începînd cu trimestrul II al anului 1997). Concluziile
acestor studii atestă că sărăcia în Republica Moldova este masivă şi se
datorează în principal posibilităţilor limitate ale cetăţenilor de a se
încadra în cîmpul muncii şi veniturilor mici, pe care le are în special
populaţia din zonele rurale şi angajaţii sectorului agricol.
5. Analiza comparativă denotă că, în raport cu alte ţări în
tranziţie, Republica Moldova este mult mai defavorizată în ceea ce
priveşte nivelul de viaţă şi indicatorii dezvoltării umane: PIB-ul pe
cap de locuitor este mai mic decît media în ţările postsovietice şi cu
mult mai mic decît media în ţările în tranziţie din Europa Centrală şi
de Sud. Indicele dezvoltării umane, calculat de PNUD pentru anul 1999
(în baza datelor anului 1997), plasează Republica Moldova pe locul 104
din cele 174 ţări din clasament. Ea ocupă ultima poziţie în comparaţie
cu ţările din Europa Centrală (33-47), Europa de Sud (55-73) şi
penultima printre cele din fosta Uniune Sovietică, pe ultima fiind
Tadjikistanul. De asemenea, au influenţat negativ nivelul de viaţă şi
indicatorii dezvoltării umane efectele crizei regionale din anul 1998 şi
cele ale secetei din anul 2000.
6. Investigaţiile în cauză au evidenţiat faptul că un contingent
considerabil (cu o certă tendinţă de creştere) dintre cetăţenii
Republicii Moldova este grav afectat de sărăcie. În speţă, în luna mai
1997 circa 35% din populaţie se aflau sub pragul absolut al sărăciei, pe
cap de locuitor revenind doar cîte 82,1 lei. Conform estimărilor
preliminare, în ultimul trimestru al anului 1999 (vezi tabelul 1),
această proporţie a crescut semnificativ pînă la 53,4%.
Tabelul 1. Nivelul sărăciei raportat la pragul absolut al sărăciei
------------------------------------------------------------------------
|tr.III 1997|tr.IV 1997|tr.III 1998|tr.IV 1998|tr.III 1999|tr.IV 1999
---|-----------|----------|-----------|----------|-----------|----------
P0| 30,4 | 37,0 | 41,3 | 46,1 | 55,6 | 53,4
---|-----------|----------|-----------|----------|-----------|----------
P1| 9,7 | 13,2 | 15,4 | 15,8 | 21,9 | 19,5
---|-----------|----------|-----------|----------|-----------|----------
P2| 4,7 | 6,6 | 7,8 | 7,5 | 11,3 | 9,5
------------------------------------------------------------------------
Notă. P0 este indicatorul "per capita" de evaluare a sărăciei -
procentul gospodăriilor ce au un consum sub pragul sărăciei; P1 este
indicatorul ce estimează profunzimea sărăciei, iar P2 evaluează
gravitatea sărăciei.
7. De regulă, creşterea sărăciei se asociază cu aprofundarea
inegalităţii sociale. Astfel, coeficientul Gini al inegalităţii
veniturilor s-a majorat de la 24 (în perioada 1987-1988) pînă 34,4 (în
anul 1992) şi 36 (în anul 1993). În 1999 sondajul bugetelor casnice
estima coeficientul Gini pentru consum de circa 41, celei mai înstărite
categorii a populaţiei (circa 20%) revenindu-i aproape jumătate din
consumul total intern.
8. Studiile existente demonstrează că criza regională din anul 1998
a avut un grav impact nefavorabil atît asupra extinderii sărăciei, cît
şi asupra creşterii inegalităţii sociale. Rezultatele analizei bugetelor
casnice pe anul 1999 arată că venitul global a circa 80% din gospodării
a fost mai mic decît minimul lunar de existenţă de 233 lei pentru un
locuitor, calculat conform normelor internaţionale. Analiza efectuată
pentru elaborarea Programului naţional de reducere a sărăciei a relevat
că aproape 20% din populaţie pot fi considerate extrem de sărace, mai
mult de două treimi din acest contingent locuind în zonele rurale. În
anul 2000, din cauza secetei, situaţia s-a agravat şi mai mult.
9. Actualmente în Republica Moldova populaţia săracă este
reprezentată de toate categoriile şi grupurile sociale - de la persoane
cu un nivel scăzut de cunoştinţe, lucrători necalificaţi sau membri ai
familiilor numeroase cu un singur părinte pînă la persoane cu studii
superioare, care au beneficiat cîndva de funcţii sociale prestigioase şi
bine remunerate, activînd în calitate de cercetători, savanţi şi
profesionişti reputaţi în diverse domenii. Printre categoriile cele mai
sărace sînt lucrătorii necalificaţi şi neîncadraţi în cîmpul muncii, în
special ţăranii care nu au pămînt, familiile cu copii, familiile formate
din mai mult de cinci membri, familiile cu unul sau mai mulţi membri
socialmente vulnerabili şi şomerii, o treime din care se află sub
limitele sărăciei.
10. Extrem de săraci sînt locuitorii zonelor rurale. Datele
statistice atestă că în anul 1997 circa 21,1% din populaţia rurală se
afla sub pragul sărăciei relative, faţă de 17,2% din populaţia urbelor
şi 6,7% din populaţia municipiului Chişinău. În cea mai grea situaţie
sînt angajaţii din sectorul agricol: 27% din lucrătorii sectorului
agricol în 1997 se aflau sub pragul sărăciei relative (comparativ cu 15%
de fermieri şi 21% de şomeri).
11. În pofida faptului că multe persoane sărace din localităţile
săteşti tind să se asigure cu produse alimentare de pe loturile
individuale (fapt care le-a permis să evite ruinarea), condiţiile de
existenţă a populaţiei rurale rămîn a fi extrem de dificile. Multe
gospodării din această zonă supravieţuiesc datorită grădinilor de pe
lîngă casă. Din lipsa mijloacelor necesare, gospodăriile agricole şi
cele de fermieri nu-şi pot extinde activitatea şi spori
profitabilitatea. Fără mijloace în numerar şi cu posibilităţi reduse de
a obţine credite, membrii acestor gospodării nu sînt în stare să crească
culturi profitabile din cauză că nu-şi pot permite procurarea
echipamentelor, îngrăşămintelor, pesticidelor, seminţelor sau irigarea
plantaţiilor. Cu toate că ţara a realizat un progres semnificativ în
restructurarea gospodăriilor agricole şi în privatizarea pămîntului,
reformele au fost amînate pînă în momentul cînd gospodăriile colective
s-au destrămat (împreună cu sistemul de prelucrare şi de marketing, pe
care se sprijinea sectorul agricol). Ar putea fi un progres actuala
consolidare a terenurilor private, care va permite prelucrarea lor
conform tehnologiilor agricole moderne. Deocamdată, însă, nu s-a reuşit
majorarea volumelor producţiei agricole.
12. Intensificarea sărăciei în Republica Moldova în perioada
tranziţiei este rezultatul vectorial al mai multor factori, atît
externi, cît şi interni. La aceştia se referă:
a) efectul destrămării Uniuni Sovietice, agravat de distrugerea
relaţiilor comerciale şi a sistemului de plăţi, în special de şocul
preţurilor, determinat de liberalizarea preţului la energie - componenta
de bază, importată, în formarea costurilor interne. Un studiu comparativ
realizat de Banca Mondială conchide că din fostele republici ale URSS,
Moldova a avut de suferit cel mai mult din cauza efectelor balanţei
comerciale, condiţionate de majorarea preţurilor interne la energie pînă
la nivelul preţurilor internaţionale;
b) conflictul din Transnistria din anul 1992 şi o serie de
calamităţi naturale cu efecte dezastruoase asupra sectorului agricol şi
industriei prelucrătoare, acestea formînd circa jumătate din PIB-ul
ţării (inclusiv inundaţiile din anii 1992 şi 1994, seceta din 2000);
c) instabilitatea continuă regională, îndeosebi efectele crizei din
Rusia din anul 1998. Factorii exogeni sus-menţionaţi au fost exacerbaţi
şi de schimbările de direcţie în implementarea reformelor structurale.
13. Pentru asigurarea creşterii economice şi dezvoltării durabile a
ţării pe termen mediu şi abordarea constructivă a problemei sărăciei,
Guvernul va elabora un program cuprinzător şi participativ. În acest
scop vor fi depuse eforturi continue pentru actualizarea datelor
existente despre sărăcie în vederea eficientizării programului de
reducere a sărăciei. În august 2000 a fost semnat un program de
colaborare, susţinut de PNUD, care va contribui la dezvoltarea în
continuare a instrumentelor informaţionale şi la optimizarea procesului
decizional în sectorul social, inclusiv îmbunătăţirea structurii
instituţionale pentru estimarea şi monitorizarea consecinţelor
politicilor de reducere a sărăciei. Actualmente se lucrează la
identificarea lacunelor informaţionale şi determinarea direcţiilor
analitice, necesare pentru elaborarea Strategiei de reducere a sărăciei
şi de creştere economică.
III. Trei piloni ai Strategiei de reducerea
sărăciei şi de creştere economică
14. Strategia de reducere a sărăciei şi de creştere economică ce va
fi elaborată de Guvern se va baza pe trei obiective:
creşterea economică durabilă şi cuprinzătoare, care va oferi
populaţiei posibilităţi de angajare în cîmpul muncii;
o politică de dezvoltare umană, întemeiată pe accesul sporit la
serviciile de bază (în special la serviciile medicale primare şi la
învăţămîntul general);
protejarea socială a celor mai nevoiaşe categorii şi grupuri sociale.
15. Strategia de reducere a sărăciei se va axa pe distribuirea
corectă către întreaga populaţie a beneficiilor creşterii economice şi
va ţine cont de capitalul social existent la nivelul comunităţii.
Printr-o asemenea abordare, această strategie oferă Republicii Moldova
oportunitatea de a statua reducerea sărăciei drept o finalitate a
politicii sale, formulîndu-i dezideratele într-o manieră participativă
şi contribuind în acest mod la susţinerea masivă a realizării ei.
A. Creşterea economică durabilă şi cuprinzătoare
16. Guvernul va menţine un cadru macroeconomic stabil, adaptat la
constrîngerile financiare ale ţării, care va favoriza creşterea
economică şi dezvoltarea pe termen mediu. Scopul Strategiei de reducere
a sărăciei şi de creştere economică constă în consolidarea stabilizării,
realizate pe parcursul primelor zece luni ale anului curent, şi în
crearea premiselor necesare creşterii economice durabile şi dezvoltării
pe termen mediu. Guvernul, prin consultări cu FMI, a elaborat un program
de dezvoltare macroeconomică, care prevede ca pe parcursul următorilor
trei ani economia Moldovei să obţină o rată anuală de creştere de
aproximativ 5%. Principalele elemente ale acestui program sînt
reflectate în anexa A "Cadrul macroeconomic pentru următorii trei ani".
17. Promovarea creşterii economice durabile este componenta cea mai
importantă a Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică.
Creşterea economică durabilă pe termen mediu urmează a fi realizată prin
dezvoltarea activităţilor sectorului privat în domeniile în care ţara
are anumite avantaje comparabile. Aceste domenii cuprind sectorul
agroindustrial, al businessului mic şi mijlociu şi cel al serviciilor,
adică sferele de bază sau cele care nu au fost dezvoltate în cadrul
economiei de comandă. Urmează să se efectueze un studiu detaliat pentru
a identifica sursele de creştere a economiei naţionale.
18. Guvernul consideră că s-ar putea obţine o creştere economică
durabilă într-un răstimp scurt prin modelarea unei dezvoltări bazate pe
creşterea sectorului privat şi dezvoltarea industriilor competitive de
export. Dezvoltarea sectorului privat este esenţială pentru crearea
economiei de piaţă şi pentru acumularea beneficiilor asociate unei
economii de piaţă, care funcţionează normal. Guvernul planifică
elaborarea unei strategii de creştere economică în baza sporirii
exporturilor, prin diversificarea produselor competitive de export şi
obţinerea accesului la pieţele netradiţionale.
19. Guvernul va continua implementarea programului său de reforme
structurale, prin intermediul căruia va promova crearea cadrului stabil
şi previzibil pentru activităţile sectorului privat, atragerea
investiţiilor străine directe şi majorarea ponderii investiţiilor
interne. În acest scop, Guvernul va realiza ajustările structurale ce
includ reforma sectorului financiar pentru a majora accesul la creditele
ieftine necesare pentru dezvoltarea întreprinderilor private,
privatizarea industriilor-cheie, restructurarea întreprinderilor,
ameliorarea mediului de afaceri, simplificarea procedurilor de
reglementare a activităţilor economice, raţionalizarea proceselor de
licenţiere şi înregistrare a activităţilor economice, optimizarea
managementului corporativ şi îmbunătăţirea mediului instituţional şi
juridic în vederea favorizării investiţiilor interne şi străine.
20. În ceea ce priveşte derularea programului guvernamental de
privatizare, se va pune accent pe privatizarea transparentă şi deschisă
a sectorului energetic (trei întreprinderi de distribuire a energiei
electrice au fost deja vîndute unui investitor strategic, fiind lansate
concursuri pentru vînzarea altor două companii de distribuire şi trei
unităţi producătoare de energie electrică), a sectorului
telecomunicaţiilor (privatizarea "Moldtelecom"-ului) şi a ramurii
vinicole. În stadiul final se află realizarea programului de privatizare
a pămîntului.
21. În ceea ce priveşte restructurarea agenţilor economici,
întreprinderilor cu datorii considerabile li se va aplica procedura de
faliment şi de lichidare pe întreaga perioadă. Proceduri de faliment au
fost deja iniţiate unităţilor economice cu datorii semnificative la
bugetul de stat şi la cel al asigurărilor sociale. De asemenea, va
continua îmbunătăţirea cadrului legal al administrării corporative. Cu
asistenţa donatorilor, Guvernul va identifica acţiunile specifice ce se
impun în acest domeniu.
22. Guvernul va depune eforturi continue pentru ameliorarea
climatului investiţional prin eliminarea barierelor în ceea ce priveşte
deschiderea noilor întreprinderi (prin simplificarea procedurii de
licenţiere şi a reglementărilor privind înregistrarea întreprinderilor)
şi perfecţionarea cadrului legal în vederea asigurării creşterii
economice şi dezvoltării permanente a sectorului privat.
23. Reducerea sărăciei prin realizarea unei creşteri economice
durabile şi cuprinzătoare impune nu numai crearea unui sector privat
dinamic, ci şi a unui sector public eficient, care ar putea să activeze
într-un mod transparent şi care ar fi accesibil întregii populaţii.
Recent Guvernul a aprobat strategia reformării sectorului public, prin
care se urmăreşte crearea unui sector public orientat spre relaţiile de
piaţă, depolitizat şi rezistent la tentative de corupere, care ar
corespunde celor mai bune modele europene şi care, fiind asigurat cu
mijloacele financiare necesare, ar garanta prestarea eficientă a
serviciilor şi administrarea bunurilor publice de importanţă vitală
într-o strînsă interacţiune cu sectorul privat, prin sprijinirea lui
efectivă.
24. Programul guvernamental de reformă a sectorului public, susţinut
de către Banca Mondială prin acordarea unei serii de credite, va include:
- raţionalizarea şi direcţionarea mai eficientă a cheltuielilor
sectorului social (inclusiv cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii,
învăţămînt şi asistenţa socială);
- promovarea reformei administrării publice în vederea actualizării
şi reorientării rolului statului de la dirijarea şi controlul
activităţii economice către promovarea transparentă a creşterii şi
dezvoltării sectorului privat, restabilindu-se astfel încrederea
societăţii şi a antreprenorilor în instituţiile de stat şi
descentralizîndu-se atribuţiile autorităţilor publice prin reorganizarea
sistemului şi fortificarea administraţiei publice locale;
- consolidarea sistemelor legislativ şi judecătoresc;
- eradicarea corupţiei în sectorul de stat (care limitează
concurenţa şi fluxurile investiţionale directe interne şi externe);
- perfecţionarea managementului cheltuielilor publice (inclusiv
modul de elaborare şi executare a bugetului, precum şi de gestionare a
lichidităţilor şi a datoriilor), consolidarea în viitor a sistemului de
finanţare interguvernamentală şi perfecţionarea strategiei veniturilor.
25. Dat fiind faptul că sărăcia în Republica Moldova este masivă şi
atinge cote extreme îndeosebi în localităţile rurale, în paralel cu
măsurile sus-menţionate, Guvernul va acorda o prioritate deosebită
dezvoltării rurale şi agricole prin eliminarea restricţiilor existente
în dezvoltarea acestor localităţi, crearea locurilor de muncă şi
generarea unor venituri stabile. Guvernul va elabora şi va aproba o
strategie cuprinzătoare de dezvoltare agricolă şi rurală, în care îşi va
stabili obiectivele şi priorităţile, determinînd, totodată, conţinutul
şi calendarul acţiunilor preconizate. Obiectivul principal al strategiei
va fi majorarea veniturilor şi a standardelor de viaţă ale populaţiei
rurale prin promovarea antreprenoriatului rural, producţiei agricole,
diversificării economice şi a comerţului în zonele rurale.
26. Măsurile politice pentru asigurarea unei creşteri economice
durabile şi reducerea sărăciei (2001-2003) sînt specificate în anexa B
la acest document, angajamentele formulate şi obiectivele stabilite
pentru următorii ani fiind preliminare. Ele urmează să fie revizuite
odată cu înlocuirea prezentei Strategii preliminare prin Strategia de
reducere a sărăciei şi de creştere economică, după aprobarea acesteia
prin hotărîre de Guvern.
B. Dezvoltarea umană
27. Guvernul consideră că o creştere economică, ce nu are drept
efect îmbunătăţirea nivelului de viaţă al populaţiei din punct de vedere
social, economic şi ecologic, nu este durabilă. Promovarea unei
dezvoltări umane durabile în Republica Moldova va conduce la
consolidarea coeziunii sociale - prin identificarea exactă a cauzelor şi
consecinţelor excluderii sociale a celor mai vulnerabile categorii ale
populaţiei şi prin elaborarea politicilor necesare de ameliorare a
situaţiei.
28. Guvernul va promova dezvoltarea umană prin elaborarea şi
implementarea unor strategii cuprinzătoare şi unitare, urmărind
preponderent sporirea nivelului de ocrotire a sănătăţii şi al
învăţămîntului. Corelaţia strînsă între sărăcie şi indicii
corespunzători ai dezvoltării umane oferă un reper sigur în ceea ce
priveşte impactul programelor de dezvoltare umană asupra reducerii
sărăciei. Un efect direct asupra reducerii sărăciei îl au, în special,
progresele realizate în sectorul ocrotirii sănătăţii şi în învăţămînt,
care îşi vor dinamiza şi pe viitor efectele pozitive asupra sectorului
producător al economiei naţionale, contribuind la obţinerea creşterii
economice durabile şi cuprinzătoare în cadrul unei societăţi unitare din
punct de vedere social. Republica Moldova are puţine resurse naturale,
de aceea capitalul uman ar putea deveni cea mai importantă resursă, care
să favorizeze creşterea economică.
Ocrotirea sănătăţii
29. Pe parcursul tranziţiei, sectorul sănătăţii a suportat o
deteriorare semnificativă, inclusiv datorită reducerii enorme a
alocaţiilor bugetare (doar 2,9% din PIB în 1999 faţă de 6,0% în 1997),
înregistrîndu-se un declin esenţial în ceea ce priveşte speranţa de
viaţă şi o creştere considerabilă a numărului de persoane afectate de
diverse maladii.
30. Strategia ocrotirii sănătăţii, propusă de Guvern, are
următoarele obiective:
- menţinerea nivelului de cheltuieli pentru sănătate, cel puţin la
nivelul bugetului pentru anul 2000;
- iniţierea unor acţiuni de reducere a sărăciei, cu accentul pe
serviciile medicale de bază şi profilaxia maladiilor;
- optimizarea alocării resurselor prin asigurarea repartizării
echitabile şi a eficienţei lor, inclusiv prin restructurarea
infrastructurii;
- stimularea autonomiei financiare a sectorului prestator de
servicii medicale, îndeosebi a spitalelor;
- instruirea continuă a medicilor şi administratorilor din sfera
ocrotirii sănătăţii.
31. Pe termen scurt, reforma ocrotirii sănătăţii presupune:
- garantarea şi transparenţa accesului la minimul de asistenţă
medicală;
- modernizarea serviciilor medicale şi a celor de urgenţă;
- eficientizarea capacităţilor instituţionale ale sferei ocrotirii
sănătăţii, inclusiv prin reducerea capacităţilor excesive;
- elaborarea unor strategii de combatere şi prevenire a tuberculozei
şi infecţiilor HIV/SIDA.
Învăţămîntul
32. Ca şi ocrotirea sănătăţii, sfera învăţămîntului a suferit şi ea
un declin serios pe parcursul perioadei de tranziţie, mai ales din cauza
reducerii alocaţiilor bugetare pentru acest sector (în anul 1999 acestea
constituiau circa 4,7% din PIB în comparaţie cu 10% în 1997), ceea ce a
condiţionat reducerea contingentului cuprins în învăţămînt, instaurarea
unui absenteism cronic în rîndul copiilor săraci şi înmatricularea a tot
mai puţini studenţi săraci în învăţămîntul secundar şi terţiar. Dată
fiind importanţa deosebită a învăţămîntului în stabilirea modalităţilor
de reducere a sărăciei pentru beneficiarii de studii şi a efectelor
pozitive ale dezvoltării capitalului uman pentru întreaga ţară, Guvernul
va depune eforturi permanente pentru a ameliora situaţia în învăţămîntul
autohton.
33. În particular, strategia Guvernului în sectorul educaţional are
drept scop majorarea eficienţei şi calităţii învăţămîntului. Asistat
financiar de Banca Mondială, Guvernul lucrează asupra strategiei
sectorului educaţional, formulînd recomandări specifice pentru atingerea
acestor obiective, în special în cadrul următoarelor componente:
- promovarea şi asigurarea accesului elevilor săraci la învăţămîntul
primar şi secundar;
- îmbunătăţirea managementului şi responsabilităţilor sistemului
educaţional;
- analiza cauzelor reducerii în perioada de tranziţie a gradului de
cuprindere cu învăţămîntul primar a copiilor;
- revizuirea structurii învăţămîntului secundar în vederea ajustării
ei la cerinţele curente ale pieţei muncii şi identificarea măsurilor de
sporire a calităţii şcolarizării secundare;
- revizuirea standardelor curriculare şi soluţionarea problemelor ce
ţin de calitatea pregătirii şi remunerarea personalului din învăţămînt;
- crearea unei baze de date analitice care să includă sistemul
informaţional al managementului educaţional cu baza de date a şcolilor,
datele financiare, informaţii privind resursele umane, investigaţii
privind plăţile reale, achitate de familii la toate nivelurile
sistemului de învăţămînt, şi un studiu al căilor alternative de
economisire a energiei electrice şi termice în şcoli.
C. Protecţia socială
34. Reforma sistemului protecţiei sociale este necesară pentru
asigurarea unei asistenţe sociale durabile şi bine direcţionate către
cetăţenii nevoiaşi. În trecut, sistemul autohton de asistenţă socială se
baza pe acordarea de pensii, suplimentate de privilegii, şi beneficii
inexact direcţionate şi, în mare măsură, neasigurate financiar.
Acţiunile preconizate de Guvern în Programul naţional de reducere a
sărăciei atestă că peste o treime din populaţia ţării se bucura de
privilegii ineficient direcţionate şi foarte costisitoare, volumul
cărora constituia în anul 1998 circa 8% din PIB.
35. Reformele curente din sectorul protecţiei sociale au inclus
raţionalizarea facilităţilor la consumul de energie şi, parţial, la
transport, prin anularea sistemului vechi şi aprobarea unei scheme de
compensaţii pentru energia electrică şi serviciile comunale, argumentată
şi cu destinaţie precisă, compensaţiile urmînd să fie plătite în numerar
direct beneficiarilor pe categorii. Legea cu privire la protecţia
socială specială a unor categorii de populaţie, prin care au fost
anulate înlesnirile nedirecţionate pentru consumul de energie, limitează
beneficiarii privilegiilor existente pînă la nouă categorii
reprezentative ale celor mai vulnerabile segmente ale populaţiei. Ea va
avea un efect benefic asupra finanţelor publice, va spori semnificativ
eficienţa şi direcţionarea programului guvernamental de asistenţă
socială.
36. Crearea unui sistem de asistenţă socială cu o destinaţie
precisă, care să fie transparent, viabil şi asigurat cu mijloacele
financiare necesare, va constitui obiectivul următoarei faze a
elaborării politicii în sfera protecţiei sociale. Modificarea şi
stabilirea diferitor parametri strategici (salariul minim şi minimul de
subzistenţă) trebuie să se bazeze pe analiza economică şi financiară a
corelaţiei lor cu impactul programelor de ajutor social. În lipsa unui
procedeu sigur de certificare a veniturilor, acest sistem de asistenţă
socială va consta dintr-un set de programe la nivel local şi naţional şi
va urmări să îmbine în mod optim mecanismele de direcţionare.
37. Programele privind asistarea socială a familiilor cu copii, în
special a celor cu mulţi copii, vor constitui nucleul programului
naţional de asistenţă socială, deoarece studiul gradului de pauperizare
sugerează că aceste familii sărăcesc cu timpul tot mai mult. Analiza
opţiunilor de raţionalizare a asistenţei, de avantajele căreia vor
beneficia copiii, ar fi prima treaptă în această direcţie. Posibilitatea
de a oferi ajutorul necesar în natură, direct copiilor de vîrstă
şcolară, poate fi considerată o măsură binevenită pentru suplimentarea
transferurilor în numerar şi pentru încurajarea în acelaşi timp a
frecventării lecţiilor. Actualmente Guvernul lucrează, împreună cu
donatorii (UNICEF, European Trust şi SIDA), asupra programelor de
dezinstituţionalizare a copiilor orfani. Acest efort este susţinut şi de
Banca Mondială, prin intermediul proiectelor realizate de Fondul de
Investiţii Sociale.
38. În ceea ce priveşte reforma sistemului de pensii, Guvernul este
decis să consolideze corelaţia directă dintre contribuţii şi beneficii,
să anuleze pensiile privilegiate şi să stabilească destinatarii şi
formele asigurărilor sociale, conferind sistemului transparenţa
necesară, pentru aplicarea unei formule clare de calcul al beneficiilor,
indexarea mărimii acestora cu rata inflaţiei şi deschiderea conturilor
personale pentru fiecare contribuabil.
39. De asemenea, pentru ameliorarea funcţionării pieţelor de muncă,
protecţia cetăţenilor săraci şi a şomerilor şi pentru facilitarea
accesului la serviciile de angajare în cîmpul muncii va fi iniţiată
realizarea celei de-a doua componente a programului de protecţie
socială. Finalmente, se prevede ca programele administrate la nivel
local să constituie un element important al sistemului de asistenţă
socială. Concomitent, se va efectua o analiză minuţioasă a opţiunilor
valabile şi a mecanismelor de cercetare, pentru a asigura programelor
durabilitate şi capacitatea de a oferi ajutor persoanelor sărace de o
manieră eficientă şi echitabilă.
40. Politica angajării în cîmpul muncii şi dezvoltării pieţei muncii
este un element important al strategiei de reducere a sărăciei. Pentru a
facilita dezvoltarea unei pieţe flexibile a muncii, apte să contribuie
la utilizarea mai eficientă a forţei de muncă, strategia Guvernului
prevede: analiza cuprinzătoare a dezvoltării pieţei muncii şi a
impactului reformelor structurale asupra angajării în cîmpul muncii,
creării locurilor de muncă, ajustării salariilor; identificarea şi
eliminarea impedimentelor legislative privind asigurarea funcţionării
unei pieţe flexibile a forţei de muncă; evaluarea eficienţei programelor
existente în domeniul angajării, reciclării şi amplasării cadrelor în
cîmpul muncii. În acest context, Guvernul are nevoie de asistenţă
tehnică în următoarele domenii:1) monitorizarea pieţei muncii; 2)
revizuirea şi perfecţionarea cadrului legislativ; 3) elaborarea unui
program eficient de susţinere a angajării în cîmpul muncii.
41. O prioritate deosebită este pentru Guvern eradicarea sărăciei în
rîndul copiilor. Rezultatul studiilor atestă că familiile cu copii
reprezintă cea mai vulnerabilă categorie socială din Republica Moldova.
În plus, există dovezi sigure că fenomenul de malnutriţie a copiilor ia
amploare.
42. Programul naţional de reducere a sărăciei, aprobat de Guvern,
are ca scop reducerea şi eradicarea sărăciei în rîndul copiilor prin
intervenţii bine direcţionate, care urmează să se încadreze în limitele
impuse de situaţia financiară a ţării. Aceste măsuri prevăd asigurarea
nivelului adecvat de securitate alimentară şi de ocrotire a copiilor,
protecţia socială a orfanilor şi a copiilor handicapaţi. Pentru a atinge
aceste obiective, Guvernul va solicita o anumită asistenţă tehnică în
vederea desfăşurării muncii analitice necesare pentru elaborarea
programului de asistenţă a copiilor.
IV. Mecanismul instituţional al SRS CE
A. Aranjamente instituţionale
43. Guvernul a instituit Comitetul de monitorizare a elaborării
Strategiei de reducere a sărăciei şi creştere economică, atribuind
funcţia de coordonator al procesului de elaborare viceprim-ministrului,
ministrul economiei şi reformelor. Pentru întocmirea acestui proiect a
fost creat un grup de lucru interministerial, condus de
viceprim-ministru, ministrul economiei şi reformelor. În sectoarele în
care politicile şi programele guvernamentale pot avea un efect
considerabil asupra reducerii sărăciei au fost şi urmează să fie
instituite grupuri sectoriale de lucru, responsabile de elaborarea
politicilor şi strategiilor generale de dezvoltare economică, inclusiv
de determinarea programelor şi măsurilor prioritare din cadrul planului
de cheltuieli în sectorul public.
B. Măsuri de optimizare a managementului cheltuielilor publice
44. Implementarea reuşită a programului guvernamental de reducere a
sărăciei impune revizuirea punctelor slabe în planificarea şi
gestionarea cheltuielilor publice. În cadrul programului de reformare a
sectorului public, Guvernul intenţionează să creeze un sistem drastic,
durabil şi eficient de gestionare a resurselor publice, apt să asigure
un nivel înalt al controlului fiscal (pentru eliminarea deficitelor
bugetare considerabile la toate nivelurile de guvernare); determinarea
priorităţilor strategice (eficienţa alocaţiilor în elaborarea bugetului,
revizuirea cheltuielilor şi prioritizarea la toate nivelurile de
guvernare) şi eficienţa tehnică în executarea bugetului (la toate
nivelurile de administrare). Au fost implementate măsuri specifice
pentru: 1) abordări strategice în determinarea priorităţilor
cheltuielilor publice, potrivit cărora deciziile vizînd cheltuielile
sînt conforme întru totul cu politicile guvernamentale; 2) stabilirea
unui orizont de trei ani pentru planificarea cheltuielilor publice,
elaborarea politicii de cheltuieli încadrîndu-se astfel în activitatea
pe termen mediu; 3) reorientarea gestiunii bugetare spre obţinerea
rezultatelor şi efectelor scontate, iar nu spre satisfacerea nevoilor
aparente. Suplimentar, se vor întreprinde măsuri în scopul optimizării
monitorizării cheltuielilor publice şi distribuirii resurselor
financiare beneficiarilor prevăzuţi.
45. Guvernul recunoaşte că implementarea eficientă a planului de
cheltuieli pe termen mediu (în continuare - PCTM) presupune o sporire
semnificativă a capacităţii sale de administrare. Măsurile în cauză,
menite să-i sporească aceste capacităţi, vor fi specificate în cadrul
strategiei naţionale de reformă a sectorului public, susţinute de Banca
Mondială printr-o serie de credite pentru reforma sectorului public.
Graţie asistenţei membrilor parteneriatului pentru dezvoltarea
Republicii Moldova, Guvernul a început să aplice aceste cerinţe prin
introducerea PCTM şi a altor iniţiative necesare pentru consolidarea
procedurilor de executare a bugetului. PCTM va asigura axarea
cheltuielilor publice şi a politicilor sectoriale pe obiectivul
reducerii sărăciei şi elaborarea lor în corespundere cu disponibilul
resurselor financiare ale ţării.
46. Guvernul îşi va spori eforturile întru îmbunătăţirea executării
bugetului. În cadrul acţiunilor, întreprinse anterior cu susţinerea
organismelor internaţionale, a fost preconizată revizuirea sistemului de
clasificare a bugetului pentru fortificarea, direcţionarea şi
monitorizarea mai eficientă a cheltuielilor publice, creîndu-se sistemul
trezorerial central şi aplicîndu-se Legea cu privire la finanţele
publice locale, care este corelată cu Legea cu privire la reforma
teritorial-administrativă. Acţiunile preconizate în scopul
eficientizării operaţiunilor Trezoreriei de Stat privind asigurarea
eliberării şi previzibilităţii în timp a fondurilor şi planificarea
repartizării mai eficiente a cheltuielilor, sporirea responsabilităţilor
bugetelor locale pentru eficientizarea gestionării serviciilor de către
administraţiile publice locale, conform standardelor minime de
gestionare a finanţelor publice, asigurîndu-se astfel utilizarea
acestora potrivit sarcinilor guvernamentale de reducere a sărăciei şi
familiarizarea pe larg a populaţiei cu PCTM şi executarea bugetului.
47. Conştientizînd faptul că pentru aplicarea reuşită a Legii cu
privire la finanţele publice locale este necesară consolidarea, pe
termen mediu şi lung, a capacităţii de administrare a autorităţilor
publice locale, Guvernul lucrează împreună cu donatorii la îmbunătăţirea
executării bugetelor la nivelul autorităţilor publice locale, se
elaborează proiecte de dezvoltare a capacităţii organelor locale - şi de
raţionalizare a sistemului relaţiilor fiscale interguvernamentale,
inclusiv prin revizuirea legislaţiei existente privind sistemul bugetar,
reforma administrării teritoriale şi a finanţelor publice locale,
ajustarea metodei de determinare a cheltuielilor şi finalizarea
regulamentului privind transferul drepturilor de proprietate către
autorităţile administraţiei publice locale.
48. Elaborarea Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere
economică va fi strîns legată de întocmirea PCTM, în special în ceea ce
priveşte asigurarea concordanţei între prezenta strategie preliminară,
planurile de cheltuieli şi resursele financiare disponibile ale ţării.
V. Procesul de participare şi agenda SRS CE
49. Strategia preliminară de reducere a sărăciei a fost elaborată de
Ministerul Economiei şi Reformelor în cadrul consultărilor cu
Parlamentul, ministerele de resort şi cu alte organe guvernamentale. Au
fost folosite, de asemenea, comentariile oferite de cîteva institute de
cercetare-dezvoltare, de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale
şi de comunităţile donatoare - FMI, Banca Mondială şi "Tacis".
50. Elaborarea Strategiei preliminare de reducere a sărăciei a fost
iniţiată în luna iulie 2000 prin crearea unui grup de lucru
interministerial şi a grupurilor de lucru sectoriale în ministerele de
ramură. Datorită susţinerii membrilor parteneriatului de dezvoltare a
Republicii Moldova, au fost organizate şedinţe în scopul informării
succinte a oficialităţilor, societăţii civile şi organizaţiilor
donatoare despre această iniţiativă, în special despre modul de
participare la atare activităţi.
51. Guvernul se angajează să aplice modul participativ de abordare
la elaborarea, implementarea şi monitorizarea SRS CE, descris în anexa D
la prezenta strategie. În acest scop, va fi efectuată o evaluare
generală a participanţilor, bazată pe informaţiile privind activismul
lor social şi gradul de participare la soluţionarea problemelor
societăţii civile. Pentru efectuarea acestei analize, Guvernul
definitivează o listă a organizaţiilor, considerate de ministerele de
resort importante în anumite domenii. Conform rezultatelor acestei
analize, Guvernul va stabili criterii clare de selecţie pentru
participarea la procesul de consultări, în scopul asigurării unei
reprezentări generale a participanţilor locali şi internaţionali în
activitatea de întocmire a SRS CE.
52. Guvernul îşi asumă obligaţia de a furniza informaţii în procesul
de elaborare a Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere
economică şi de a consulta pe larg partenerii locali şi internaţionali,
care au consimţit să contribuie la dezvoltarea ţării. El va continua să
furnizeze participanţilor la elaborarea Strategiei de reducere a
sărăciei şi de creştere economică informaţii generale, prin mass-media
şi prin expunerea informaţiilor relevante pe pagina sa web. Mecanismele
instituţionale de consultare a participanţilor vor include sondaje, mese
rotunde, seminare şi conferinţe. Gradul de participare la elaborarea SRS
CE va fi reflectat în cadrul seminarelor participanţilor, care se vor
desfăşura în scopul validării şi finalizării materialelor pînă în luna
octombrie 2001. Integral, cuprinzînd contribuţiile tuturor
participanţilor, SRS CE va fi elaborată către sfîrşitul anului 2001.
Calendarul elaborării SRS CE este expus în anexa D.
VI. Indicatorii de monitorizare
53. Guvernul va întreprinde o serie de măsuri pentru a stabili şi
optimiza mecanismele adecvate de colectare sistematică şi la timp,
inclusiv de analiză şi publicare, a informaţiilor necesare monitorizării
indicatorilor sociali de relevanţă pentru elaborarea Strategiei de
reducere a sărăciei şi de creştere economică. Departamentul Analize
Statistice şi Sociologice, în colaborare cu PNUD, va prezenta către luna
septembrie 2001 o sinteză informativă actualizată privind nivelul
sărăciei, bazată pe sondajele bugetelor casnice din anul 2000 şi
conţinînd o estimare participativă.
54. Pentru completarea bazei de date, Guvernul, cu suportul
membrilor parteneriatului pentru dezvoltarea Moldovei, va depune pe
parcursul acestei perioade eforturi continue în vederea sporirii
capacităţilor analitice, necesare pentru a înţelege natura şi cauzele
apariţiei sărăciei în ţară. Acest fapt va contribui atît la ameliorarea
calităţii elaboratelor SRS CE, cît şi la monitorizarea cît mai exactă a
impactului intervenţiilor lui strategice. Sinteza informativă privind
întreaga activitate şi rezultatele relevante ale muncii analitice vor fi
mediatizate pe larg, Guvernul asumîndu-şi obligaţia de a consulta
partenerii importanţi asupra acestor rezultate prin modalităţile
adecvate convenite - întruniri, seminare şi conferinţe.
55. Guvernul intenţionează să monitorizeze progresul strategiei sale
de reducere a sărăciei, bazîndu-se pe un şir de indicatori şi anume: 1)
durata medie de viaţă la bărbaţi şi femei; 2) rata mortalităţii şi rata
sporului natural al populaţiei; 3) rata mortalităţii infantile; 4) rata
mortalităţii materne; 5) rata mortalităţii la copiii de pînă la 5 ani;
6) ratele imunizărilor; 7) gradul de cuprindere a copiilor în
învăţămîntul de bază şi 8) gradul de cuprindere a copiilor cu
învăţămîntul secundar. Lista indicatorilor relevanţi pentru Moldova este
expusă în anexa C la prezenta strategie. Suplimentar, pentru evaluarea
etapelor de realizare a strategiei vor fi utilizate rezultatele
sondajelor bugetelor casnice pentru anul 2000, cît şi ale altor
activităţi asociate, în special ale programului derulat cu suportul
PNUD, în scopul elaborării în continuare a instrumentelor informaţionale
şi a politicilor decizionale în sectorul social, precum şi pentru
îmbunătăţirea structurii instituţionale de evaluare şi monitorizare a
impactului politicii de reducere a sărăciei.
Anexa A
la Strategia preliminară
de reducere a sărăciei
Cadrul macroeconomic pentru următorii trei ani
I. Introducere
1. Creşterea economică durabilă şi rapidă este instrumentul cel mai
important pentru îmbunătăţirea nivelului de viaţă al populaţiei şi
reducerea sărăciei în rîndul celor mai nevoiaşe categorii ale
societăţii. Obiectivele politicilor macroeconomice ale Guvernului
constau în consolidarea stabilizării, obţinute în circumstanţe externe
dificile de-a lungul primelor nouă luni ale anului curent, şi stabilirea
condiţiilor preliminare pentru creşterea economică durabilă şi
dezvoltarea pe termen mediu.
II. Politici curente şi progrese recente
2. Anul trecut absenţa finanţării externe a impus ajustarea urgentă
a politicii fiscale în scopul reducerii deficitului bugetar şi
menţinerii stabilităţii macroeconomice. Veniturile la buget au depăşit
cotele prevăzute datorită sporirii nivelului de colectare a impozitelor,
la fel ca şi transferurile de profit de la Banca Naţională a Moldovei
către buget. De asemenea, achitările reciproce la executarea bugetului
consolidat au fost cu mult mai mici decît plafonul prevăzut de 5%.
Ajustarea politicii fiscale s-a realizat, în mare parte, prin reducerea
cheltuielilor guvernamentale. Este semnificativ faptul că cheltuielile
guvernamentale au fost reduse în pofida creşterii salariilor angajaţilor
din sfera ocrotirii sănătăţii şi a învăţămîntului. În plus, pe parcursul
primelor şase luni ale anului curent, Guvernul a redus volumul
restanţelor la plata salariilor şi pensiilor cu 190 milioane lei şi
pentru prima dată a achitat o parte din datoriile sale faţă de Banca
Naţională a Moldovei.
3. Politica monetară a fost mai rigidă, creşterea rezervelor
monetare fiind de 17,8% pe parcursul primelor nouă luni ale anului
curent, în comparaţie cu 33,8% în aceeaşi perioadă a anului 1999. În
decursul primelor nouă luni ale anului 2000 inflaţia a scăzut pînă la
15,5% (inflaţia calculată pe 12 luni a diminuat pînă la 29,2% în
comparaţie cu 43,8% la finele anului 1999), iar rata de schimb a fost
stabilizată. Procurările de valută străină, efectuate de Banca
Naţională, au contribuit la creşterea rezervelor valutare peste nivelul
de 200 milioane dolari SUA, în comparaţie cu 180 milioane dolari SUA de
la sfîrşitul anului 1999. Valoarea minimă a rezervelor obligatorii ale
băncilor comerciale a crescut, contribuind la consolidarea sistemului
bancar al Moldovei.
4. Asupra economiei naţionale seceta îndelungată de la începutul
verii anului 2000 a avut efecte dezastruoase. Dată fiind importanţa
primordială a agriculturii şi industriei de prelucrare pentru economia
ţării, nu este exclus ca şi în anul curent această secetă să aibă un
impact semnificativ asupra PIB-ului şi finanţelor publice. Potrivit
estimărilor preliminare, PIB-ul ţării va rămîne la nivelul anului trecut.
III. Politici de viitor
5. Cu referinţă la politicile şi pronosticurile viitoare, programul
preconizează pe următorii doi ani o creştere economică de aproximativ 5%
anuale. Către finele anului 2001 se prevede o diminuare a inflaţiei pînă
la 10 la sută.
6. Politicile fiscale ale Guvernului îşi vor păstra severitatea de-a
lungul întregii perioade, deficitul bugetar de angajament constituind în
perioada de referinţă circa 1 - 2% din PIB. În acest context,
optimizarea continuă a colectării veniturilor se va face prin sporirea
eficienţei administrării fiscale. Se vor depune, de asemenea, eforturi
permanente în scopul raţionalizării şi eficientizării continue a
cheltuielilor guvernamentale curente în cadrul elaborării programului de
cheltuieli, în conformitate cu prevederile reformei fiscale şi ale
programului de reducere a sărăciei.
7. Politica monetară va continua să rămînă severă. Se prevede ca
masa monetară de rezervă să crească ceva mai mult decît rata creşterii
preţurilor, ceea ce va permite o majorare uşoara a cererii de bani.
Politica monetară şi fiscală prudenţială a Guvernului va permite
majorarea creditării sectorului economic privat. Rata de schimb va
continua să reflecte condiţiile de pe piaţa valutară, pentru atenuarea
fluctuaţiilor pe termen scurt fiind necesare doar intervenţii limitate.
Pe parcursul acestei perioade, se prevede o creştere a rezervelor
valutare, ele urmînd să atingă către sfîrşitul anului 2001 echivalentul
trimestrial de acoperire a importurilor.
8. Guvernul este de părere că menţinerea ţării în regimul comerţului
liber şi deschis este esenţială pentru încurajarea investitorilor şi
facilitarea exporturilor, această acţiune constituindu-se în mod
specific ca o contribuţie la Strategia de reducere a sărăciei şi de
creştere economică. Guvernul se va abţine de la majorarea tarifelor la
import şi intensificarea restricţiilor comerciale, în special în ceea ce
priveşte exporturile. Deficitul contului curent va oscila de-a lungul
acestei perioade în limitele a 6% din PIB, fiind în scădere datorită
utilizării mai eficiente a resurselor energetice şi unei majorări
moderate a volumelor exporturilor. Parţial, deficitul va fi finanţat
prin fluxurile de investiţii străine directe vizînd privatizarea şi alte
proiecte investiţionale.
9. Guvernul este conştient de necesitatea de a reduce pe parcursul
acestei perioade volumul datoriei de stat externe şi povara deservirii
ei. În anul 2002 datoria externă va constitui deja peste 28% din
exportul de bunuri şi servicii. Guvernul intenţionează să aloce o parte
din veniturile de la privatizare pentru deservirea datoriei externe sau
să le folosească pentru a o diminua. El va depune, de asemenea, eforturi
în vederea iniţierii sau finalizării negocierilor cu creditorii privind
restructurarea acestei datorii.
10. Promovînd o asemenea politică macroeconomică judicioasă şi
echilibrată, Guvernul consideră că aceste reforme structurale vor
asigura creşterea economică şi dezvoltarea ţării pe termen mediu,
obiective ce vor fi realizate prin transpunerea în viaţă a măsurilor
specificate în anexa B.
Anexa B
la Strategia preliminară
de reducere a sărăciei
Măsurile politice pentru asigurarea unei
creşteri economice cuprinzătoare şi durabile
şi pentru reducerea sărăciei (2001-2003)
------------------------------------------------------------------------
Domeniul | Obiectivele | Măsurile |Termenele
---------------|----------------|-----------------------------|---------
1 | 2 | 3 | 4
------------------------------------------------------------------------
A.Obţinerea unei creşteri economice cuprinzătoare şi durabile
I.Stabilizarea Creşterea econo-
cadrului mac- mică rapidă şi
roeconomic durabilă
1.Politica fis- Crearea unui me- 1.Aprobarea unui buget cores- 2001
cală generală diu macroecono- punzător obiectivelor prog-
mic stabil menit ramului (cu un deficit de
să favorizeze casă al bugetului consoli-
creşterea econo- dat,conform definiţiei FMI,
mică prin inter- sub 400 mil.lei)
mediul unei po-
litici fiscale
prudenţiale
2.Colectarea veniturilor fis- 2001
cale şi nefiscale la buge-
tul de stat şi bugetele lo-
cale sub formă monetară şi
reducerea ponderii operaţi-
unilor de achitări recipro-
ce pînă la 3%
2.Politica fis- Lărgirea bazei 1.Prezentarea în Parlament a sem.II,
cală pentru asigura- proiectului codului privind 2001
rea unui sistem taxele locale
fiscal eficient
şi echitabil
2.Aprobarea de către Parla- martie
ment a titlului V "Adminis- 2001
trarea fiscală" al Codului
fiscal
3.Aprobarea de către Parla- sem.II,
ment a legii cu privire la 2001
imobil şi metodologia de
evaluare a proprietăţii
4.Renunţarea la practica 2001
scutirilor de impozite şi
a facilităţilor fiscale
5.Renunţarea la practica ap- 2003
licării ratei zero la ener-
gie
Simplificarea re- Analiza aplicabilităţii impo- 2002
gimului fiscal zitului prezumtiv faţă de în-
pentru între- treprinderile mici,în scopul
prinderile mici includerii de noi întreprin-
deri private în reţeaua de
impozitare
Raţionalizarea 1.Eliminarea accizelor pentru 2003
accizelor toate bunurile, cu excepţia
produselor de tutun,a alco-
olului şi a băuturilor
tari, automobilelor de im-
port şi produselor petro-
liere, la care cotele acci-
zelor se vor majora
2.Exprimarea accizelor în 2002
termeni ad valorem (în ca-
zurile în care acest lucru
este posibil)
Eficientizarea 1.Limitarea contribuţiilor în 2001
colectărilor la natură la BASS (fiind per-
bugetul asigură- misă achitarea prin produse
rilor sociale de agricole, produse alimenta-
stat (BASS) re şi servicii comunale)
2.Trecerea la achitarea cont- 2003
ribuţiilor la BASS în formă
bănească,în conformitate cu
calendarul stabilit
3.Poiltica în Eliminarea ari- 1.Reducerea restanţelor buge- 2001
domeniul chel- eratelor bugeta- tare cu cel puţin 100 mil.
tuielilor pub- re lei
lice
2.Eliminarea restanţelor la 2002
salarii şi pensii
3.Verificarea, cu asistenţa 2001
FMI, a cerinţelor excesive
faţă de Guvern, inclusiv a
celor ce se referă la ener-
gie, şi adoptarea unui plan
de restructurare a datorii-
lor verificate
4.Evitarea acumulării de noi perma-
datorii restante bugetare nent
(inclusiv pentru energie)
Limitarea sub- 1.Limitarea subvenţiilor pen- perma-
venţiilor de la tru sectorul agricol (Fon- nent
buget dului de susţinere a agri-
culturii), în conformitate
cu recomandările Băncii
Mondiale
2.Abţinerea de la introduce- perma-
rea facilităţilor nefinan- nent
ţate şi/sau nedirecţionate
pentru consumul de energie
4.Politica mo- perma-
netară şi re- nent
forma secto-
rului finan-
ciar
a) politica mo- Reducerea in- 1.Asigurarea unei creşteri perma-
netară flaţiei şi ratei consistente a masei moneta- nent
dobînzii la cre- re impuse de rata inflaţiei
dite
2.Menţinerea volumului de re- 2001
zerve valutare la nivelul
echivalentului trimestrial
de acoperire a importurilor
3.Reducerea treptată a nive- perma-
lului rezervelor obligato- nent
rii
4.Conversiunea treptată a perma-
stocului creditelor BNM nent
către Guvern în hîrtii de
valoare de stat
5.Menţinerea mecanismului de perma-
transfer trimestrial al nent
profitului de la BNM către
Guvern, în baza venitului
net realizat
b) reforma sec- Modificarea Le- Prezentarea în Parlament a trim.I,
torului fi- gii privind ins- modificărilor la Legea pri- 2001
nanciar tituţiile finan- vind instituţiile financiare
ciare privind abilitarea instanţe-
lor judecătoreşti cu funcţia
de numire din oficiu a admi-
nistratorilor şi de lichidare
a băncilor, ale căror autori-
zaţii au fost retrase de BNM
Perfecţionarea Prezentarea în Parlament a 2001
procedurilor de proiectelor de lege privind
faliment şi de- falimentul şi gajarea
punere în gaj
Combaterea feno- Adoptarea legii cu privire la 2002
menului de spă- prevenirea şi combaterea fe-
lare a banilor nomenului de spălare a bani-
lor
5.Politica co-
merţului şi
a ratei de
schimb
a) politica ra- Menţinerea unei Menţinerea în tranzacţiile perma-
tei de schimb politici stabile internaţionale curente a sis- nent
şi competitive a temului de plăţi şi de schimb
ratei de schimb valutar liber de restricţii
b) politica co- Liberalizarea co- 1.Abţinerea de la majorarea 2001
mercială merţului exte- tarifelor la import
rior
2.Eliminarea interdicţiilor perma-
existente la export (de ex. nent
la exportul grîului) şi ab-
ţinerea de la introducerea
unor interdicţii
6.Politica în
domeniul ges-
tiunii dato-
riei publice
a) politica în Promovarea unei Finalizarea şi implementarea 2001-
domeniul da- politici pruden- strategiei guvernamentale de 2003
toriei pub- ţiale în domeni- gestionare a datoriei publice
lice ul datoriei pub-
lice
b) gestionarea Consolidarea de- 1.Comasarea departamentelor trim.I,
datoriei pu- partamentului de datoriei interne şi externe 2001
blice administrare a
datoriilor
2.Îmbunătăţirea capacităţii perma-
analitice de gestionare a nent
activelor şi obligaţiunilor
(în special, perfecţionarea
practicii gestionarii mij-
loacelor băneşti şi con-
tractarea împrumuturilor
doar după analiza eficien-
ţei fiecărui împrumut şi a
serviciului datoriei)
3.Sporirea capacităţii de 2001
lucru în ceea ce priveşte
operaţiunile de creditare
(atît emiterea, cît şi în-
casarea obligaţiei)
4.Elaborarea şi implementarea 2001
strategiei de colectare şi
achitare a portofoliului de
garanţii
II.Reforma sec- Crearea unei ad- 1.Adoptarea strategiilor de 2001
torului pub- ministraţii pub- reformă a administraţiei
lic lice orientate publice şi a planului de
spre relaţiile activitate pentru implemen-
de piaţă, depo- tarea lor
litizată şi re- 2.Analiza salariilor şi bene- 2001
zistentă tenta- ficiilor funcţionarilor
tivelor de co- publici şi ale lucrătorilor
rupere, care ar din sectorul bugetar,publi-
corespunde ce- carea grilei de salarizare
lor mai bune şi oferirea informaţiilor
practici euro- referitor la alte beneficii
pene
1.Administraţia Reforma admi-
publică şi nistraţia publi-
serviciul pu- că şi a servciu-
blic lui public
2.Descentrali- Raţionalizarea 1.Revizuirea legilor organice sem.I,
zarea fiscală relaţiilor fis- cu privire la sistemul bu- 2001
şi reforma cale ale autori- getar, autorităţile admi-
administraţi- tăţilor adminis- nistraţiei teritoriale, fi-
ei publice traţiei publice nanţele publice locale şi
locale centrale şi lo- a Codului fiscal în scopul
cale depistării şi excluderii
neconcordanţelor
2.Finalizarea transferului finele
drepturilor de proprietate an.2000
către autorităţile locale
3.Managementul
resurselor pu-
blice
a) managementul Raţionalizarea Implementarea, cu asistenţa 2002
cheltuieli- şi îmbunătăţi- donatorilor, a cadrului de
lor publice rea managementu- cheltuieli pe termen mediu
lui bugetar
Consolidarea 1.Implementarea sistemului 2001
gestionării tre- trezorerial la nivelul ad-
zoreriale ministraţiilor locale
2.Crearea unei unităţi de ma- 2001
nagement a numerarului în
trezorerie,pentru îmbunătă-
ţirea sistemului de pronos-
ticare a fluxului bănesc
şi managementului lui ope-
raţional
Optimizarea ges- Elaborarea planului de acţi- 2001
tionării bugetu- uni de raţionalizare a poli-
lui asigurărilor ticii de asistenţă socială
sociale de stat şi de optimizare a gestionă-
rii cheltuielilor BASS
b) administra- Optimizarea ad- 1.Reorganizarea departamentu- 2001
rea fiscală ministrării fi- lui marilor contribuabili
scale potrivit recomandărilor FMI
2.Elaborarea unui program 2001
complex de colectare a da-
toriilor şi a unui sistem
al Inspectoratului Fiscal
de Stat (IFS) pentru supra-
vegherea colectării datori-
ilor la toate nivelurile
de administrare fiscală.
Elaborarea unei strategii
de audit pentru IFS,care să
prevadă o cuprindere mai
largă a contribuabililor,
automatizarea şi îmbunătă-
ţirea tehnicilor de selec-
tare şi a metodelor de au-
dit
3.Prezentarea unui plan de 2001
revizuire a sistemului de
posturi fiscale şi imple-
mentarea acestuia
Consolidarea ro- Raţionalizarea încasării con- 2002
lului IFS ca in- tribuţiilor la BASS (pentru a
stituţie unică permite IFS să funcţioneze
de colectare a efectiv în calitate de organ
contribuţiilor mic de colectare) şi a impo-
băneşti zitelor după eliminarea comp-
letă a achitărilor în natură;
stabilirea practicii operaţi-
onale de transfer prompt al
informaţiilor privind contri-
buţiile IFS către casa Naţio-
nală de Asigurări Sociale
c) administrarea Modernizarea ad- Implementarea sistemului 2001
vamală ministrării va- "ASYCUDA"
male
III.Dezvoltarea Încurajarea cre-
sectorului şterii economice
privat în sectorul pri-
vat
1.Strategia ge- 1.Iniţierea unui studiu pen- 2001
nerală tru determinarea potenţia-
lelor surse de creştere,ba-
zate pe sectoarele economi-
ce competitive
2.Dezvoltarea strategiei de 2001
promovare a exporturilor
2.Cadrul stra- Îmbunătăţirea 1.Analiza studiilor şi cerce- 2001
tegic pentru mediului de afa- tărilor existente privind
atragerea in- ceri barierile în dezvoltarea
vestiţiilor sectorului privat şi iden-
străine di- tificarea măsurilor ce ne-
recte şi sus- cesită investigări sumpli-
ţinerea în- mentare în acest domeniu
treprinderi- 2.Elaborarea unui plan de lu- 2001
lor mici şi cru (inclusiv a propuneri-
mijlocii lor specifice) privind eli-
minarea obstacolelor şi în-
curajarea iniţiativei an-
treprenoriale
Liberalizarea 1.Stabilirea unui mecanism 2001
sectorului pri- de consultare pentru revi-
vat şi perfecţi- zuirea reglementărilor ce
onarea interac- frînează creşterea sec-
ţiunii lui cu torului privat, asigurarea
sectorul public capacităţii tehnice necesa-
re pentru amendarea proiec-
telor de lege, a legilor,
regulamentelor şi politici-
lor existente
2.Limitarea numărului şi pe- 2001
riodicităţii inspecţiilor
şi implementarea mecanismu-
lui de limitare (institui-
rea şi verificarea regist-
relor inspecţiilor oficiale
la fiecare întreprindere)
Raţionalizarea 1.Revizuirea tipurilor de li- 2001
regimului de li- cenţe, stipulate în Legea
cenţiere cu privire la licenţiere
2.Excluderea licenţelor de 2001
prisos
Optimizarea pro- 1.Includerea informaţiilor 2001
cesului de înre- privind înregistrarea înt-
gistrare reprinderii (denumirea şi
profilul) într-un singur
formular, care să fie pre-
lucrat în oficiu de un sin-
gur organ guvernamental
2.Excluderea înregistrării 2001
repetate a întreprinderilor,
cu excepţia cazurilor cînd
structura,statutul său pro-
prietatea lor au suportat
modificări esenţiale
3.Perfectarea de către ace- 2001
laşi oficiu, la care s-a
efectuat înregistrarea ini-
ţială, şi în acelaşi mod a
înregistrărilor repetate
sau a modificărilor
Ameliorarea ma- 1.Perfecţionarea cadrului le- 2001
nagementului gal al managementului cor-
corporativ porativ:
a) verificarea dreptului de
proprietate al întreprinde-
rilor asupra pămîntului;
b) revizuirea regulamentelor,
gestiunii şi activităţii
fondurilor de investiţii în
scopul eficientizării aces-
tora al îmbunătăţirii con-
ducerii lor corporative
c) elaborarea planului de ac-
ţiuni privind îmbunătăţirea
managementului corporativ
(inclusiv adoptarea anumi-
tor standarde de evidenţă
transparentă, protejarea
drepturilor minorităţii ac-
ţionarilor,asigurarea tran-
sparenţei în aplicarea unor
reguli bine definite ale
pieţei hîrtiilor de valoare
şi a unui nivel înalt de
supraveghere a acesteia)
2.Iniţierea procedurii de fa- 2000
liment/restructurare împo-
triva a 24 de întreprinderi
generatoare de pierderi,
datoriile faţă de buget ale
cărora depăşesc 3 mil.lei
3.Completarea de către Parla- 2001
ment a Codului civil cu di-
spoziţii privind reglemen-
tarea noilor raporturi ale
economiei de piaţă
3.Privatizarea
sectoarelor
strategice-
cheie
a) sectorul vi- 1.Aprobarea de către Parla- 2000
nicol ment a planurilor individu-
ale de privatizare pentru
5 combinate vinicole de
stat
2.Lansarea unui tender de 2001
vînzare a 5 combinate vini-
cole de stat
b) industria Privatizarea şi 1.Elaborarea unei strategii 2001
tutunului asanarea ramu- vizînd problemele politicii
rii tutunului concurenţiale, fiscale şi
într-o manieră comerciale, ocrotirii sănă-
care să-i maxi- tăţii protecţiei mediului
mizeze creşterea în legătură cu cultivarea
economică (spo- şi consumul tutunului
rirea venituri- 2.Elaborarea programelor de 2001
lor) şi să-i mi- control asupra ramurii tu-
nimizeze impac- tunului, în colaborare cu
tul negativ, in- Ministerul Sănătăţii
clusiv pericolul 3.Elaborarea strategiei de 2001
îmbolnăvirii po- privatizare a întreprinde-
pulaţiei rilor din ramura tutunului
4.Privatizarea întreprinderi- 2002
lor din industria tutunului
c) telecomuni- Încurajarea par- 1.Ajustarea tarifelor la ser- 2001
caţiile şi ticipării largi viciile de telecomunicaţii
economia Web şi permanente la la nivelul corespunzător
noua formă de unui sector privat viabil
organizare eco- de telecomunicaţii
nomică, bazată
pe tehnologiile
Internet -econo-
mia Web
2.Angajarea unui consultant 2001
pentru supravegherea pregă-
tirii de privatizare a S.A.
"Moldtelecom" şi derularea
negocierilor. Lansarea unui
tender pentru atragerea in-
vestitorilor strategici la
privatizarea S.A. "Moldte-
lecom"
IV.Politici
sectoriale
1.Agricultura Creşterea veni- Înregistrarea în masă în ofi- finele
şi dezvolta- turilor în zone- ciile cadastrale teritoriale anului
rea rurală le rurale şi a a unui milion de titluri asu- 2000
standardelor de pra proprietăţii funciare şi
viaţă prin pro- legalizarea comercializării
movarea antrep- pămîntului
renoriatului ru-
ral, producţiei
agricole, diver-
sificării econo-
mice şi comerţu-
lui rural
Lichidarea integrală a gospo- sfîr-
dăriilor de stat în cadrul şitul
Programului "Pămînt" 2001
(cu ex-
cepţia
U.T.A.
Găgău-
zia)
Crearea cadrului de drept, a- 2001
decvat înfiinţării şi funcţi-
onării cooperativelor de pro-
ducere şi prestare a servici-
ilor
Stabilirea unui cadru legal, 2001
fiscal şi de evidenţă conta-
bilă, care ar facilita utili-
zarea leasingului financiar
pentru procurările de utilaje
şi echipamente
2.Sectorul Privatizarea Anunţarea concursurilor pent- 2001
energetic unităţilor din ru privatizarea centralelor
complexul ener- electrice şi a reţelelor de
getic distribuţie (RED Nord şi RED
Nord-Vest) şi atragerea in-
vestitorilor strategici
Eficientizarea 1.Divizarea Companiei "Termo- 2001
serviciilor de comenergo" în companii mai
livrare a agen- mici şi trecerea acestora
tului termic în proprietatea autorităţi-
lor municipale/regionale
2.Elaborarea strategiei de 2001
optimizare a sistemului de
încălzire a spaţiilor loca-
tive şi a clădirilor publi-
ce
Crearea unei pi- Menţinerea cadrului legisla- 2001
eţe competitive tiv şi de reglementare în
de comercializa- sectorul energetic şi adopta-
re a electrici- rea regulelor de piaţă pentru
tăţii comercializarea energiei
electrice, fapt ce va facili-
ta crearea unei pieţe viabile
şi competitive de energie e-
lectrică şi ar încuraja par-
ticiparea sectorului privat
Eficientizarea Instalarea contoarelor în 2001
consumului de punctele de intrare a conduc-
gaze telor de presiune înaltă,care
traversează teritoriul Repub-
licii Moldova, pentru conto-
rizarea consumului efectiv de
gaze şi a tranzitului livră-
rilor de gaze
B.Dezvoltarea Promovarea unei
umană dezvoltări umane
durabile
1.Alte domenii Raţionalizarea 1.Revizuirea integrală a 2001
cheltuielilor în cheltuielilor în sfera în-
sfera învăţămîn- văţămîntului şi ocrotirii
tului şi ocroti- sănătăţii
rii sănătăţii
2.Elaborarea strategiilor de 2001
reformare a sferei învăţă-
mîntului şi ocrotirii sănă-
tăţii în vederea eficienti-
zării lor
3.Implementarea strategiilor 2001
de reformare a învăţămîntu-
lui şi ocrotirii sănătăţii
4.Menţinerea bugetelor secto-
riale pentru învăţămînt şi
ocrotirea sănătăţii în ter-
menele reale, cel puţin la
nivelul bugetului pe anul
2000. Direcţionarea mai e-
ficientă a cheltuielilor
pentru învăţămînt şi ocro-
tirea sănătăţii către cele
mai vulnerabile categorii
ale populaţiei
II.Învăţămîntul Eficientizarea 1.Adoptarea şi transpunerea
sistemului de în viaţă a strategiei re-
învăţămînt formei învăţămîntului, pot-
rivit recomandărilor Băncii
Mondiale
2.Asigurarea accesului stu- perma-
denţilor săraci la studii ment
în învăţămîntul de bază şi
secundar
3.Ameliorarea administrării perma-
şi evidenţei contabile în nent
sistemul învăţămîntului
III.Ocrotirea Facilitatea ac- 1.Restructurea reţelei de perma-
sănătăţii cesului la ser- furnizori în vederea redu- nent
viciile medicale cerii supracapacităţilor şi
de bază, îndeo- redirecţionarea resurselor
sebi în zonele de la nivelul sectorului
rurale curativ terţiar către sec-
torul de bază al ocrotirii
sănătăţii
2.Consolidarea reţelei prima- 2003
re de ocrotire a sănătăţii
pentru satisfacerea masivă
a necesităţilor populaţiei
în servicii medicale şi
sporirea calităţii servici-
ilor furnizate
Implementarea 1.Participarea oficială a perma-
strategiei de sectorului privat la finan- nent
reformare a sfe- ţarea ocrotirii sănătăţii,
rei ocrotirii prin specificarea cheltu-
sănătăţii ielilor utilizatorului
2.Alocarea resurselor desti- perma-
nate ocrotirii sănătăţii nent
pentru satisfacerea necesi-
tăţilor populaţiei în ser-
vicii medicale
C.Protecţia so-
cială şi mă-
surile direc-
te pentru e-
radicarea să-
răciei
I.Reforma asis- Eradicarea să- 1.Elaborarea programelor în perma-
tenţei socia- răciei în rîndul domeniul învăţămîntului,oc- nent
le copiilor rotirii sănătăţii şi pro-
tecţiei sociale în vederea
eradicării sărăciei în rîn-
dul copiilor
2.Asigurarea nivelurilor a- perma-
decvate de securitate ali- nent
mentară şi ocrotire a copi-
ilor,inclusiv protecţia so-
cială a orfanilor şi copii-
lor handicapaţi
Reforma sistemu- Reformarea sistemului de pen- 2002
lui de pensiona- sionare în vederea consolidă-
re rii legăturii între contribu-
abili şi beneficiari, elimi-
narea pensiilor privilegiate
şi acordarea către benefici-
ari a posibilităţilor de a-şi
alege fondurile şi tipurile
de pensionare
II.Politica Optimizarea fun- 1.Analiza eshaustivă a pieţei 2002
privind pia- cţionării pieţei muncii şi a impactului re-
ţa muncii muncii şi a po- formelor structurale asupra
liticii de anga- ocupării forţei de muncă,
jare creării locurilor de lucru
şi ajustării salariilor la
minimul de existenţă
2.Determinarea şi excluderea perma-
impedimentelor legale, pri- nent
vind funcţionarea unei pie-
ţe de muncă flexibile
3.Evaluarea eficienţei prog- 2002
ramelor existente privind
piaţa muncii, instituirea
locurilor de muncă şi reca-
lificarea şomerilor, şi e-
laborarea unor proiecte de
certă valoare practică
Anexa C
la Strategia preliminară
de reducere a sărăciei
Indicatorii pentru monitorizare
Tabelul.1 Durata de viaţă şi indicatorii fertilităţii
(1990-1998)
-----------------------------------------------------------------------
|1990 |1991 |1992 |1993 |1994 |1995 |1996 |1997 |1998 |1999
-----------------------------------------------------------------------
Speranţa de viaţă, bărbăţi (ani)
Republica 65,0 64,3 63,9 64,3 62,3 61,8 62,9 62,9 nu e- n/d
Moldova xistă
date
(n/d)
CSI 64,3 64,2 63,2 61,0 60,2 60,5 61,4 62,3 62,8 n/d
Uniunea 73,1 73,2 73,5 73,6 74,1 74,2 74,4 74,4 74,5 n/d
Europea-
nă (UE)
Media pe 69,0 69,0 68,8 68,1 68,1 68,2 68,7 69,2 n/d n/d
Europa
Durata la viaţă, femei (ani)
Republica 71,8 71,0 71,9 71,1 69,8 69,7 70,4 70,3 n/d n/d
Moldova
CSI 74,0 74,1 73,6 72,2 71,7 71,9 72,4 72,9 73,2 n/d
UE 79,8 79,9 80,3 80,3 80,7 80,8 81,0 80,9 80,9 n/d
Media pe 76,9 77,1 77,1 76,6 76,7 76,8 77,1 77,4 n/d n/d
Europa
Rata mortalităţii
(la 1000 persoane)
Republica 9,7 10,5 10,2 10,7 11,8 12,2 11,5 11,9 11,1 n/d
Moldova
CSE 10,4 10,7 11,2 12,7 13,4 13,2 12,7 12,3 12,1 n/d
UE 10,2 10,2 10,0 10,2 9,9 10,0 10 9,9 n/d n/d
Media pe 10,3 10,5 10,6 11,2 11,4 11,3 11,1 10,9 n/d n/d
Europa
Sporul natural
(la 1000 persoane)
Republica 8,0 6,0 5,8 4,5 2,5 0,8 0,5 0,0 -0,2 n/d
Moldova
CSI 16,8 16,0 14,7 13,5 10,0 12,7 11,9 11,4 11,2 n/d
UE 10,0 11,7 11,5 11,2 10,9 10,8 10,8 10,8 10,7 n/d
Media pe 14,1 13,6 13,0 12,3 11,9 11,6 11,3 11,1 10,9 n/d
Europa
Rata fertilităţii
(naşterii la femei)
Republica 2,39 2,26 2,21 2,10 1,95 1,76 1,60 1,67 n/d n/d
Moldova
CSI nu există date
UE nu există date
Media pe nu există date
Europa
-----------------------------------------------------------------------
Tabelul 2. Indicatorii sănătăţii (1990-1999)
-----------------------------------------------------------------------
|1990 |1991 |1992 |1993 |1994 |1995 |1996 |1997 |1998 |1999
-----------------------------------------------------------------------
Rata mortalităţii infantile
(la 1000 naşteri)
Moldova 19,0 19,8 18,4 21,5 22,6 21,2 20,2 19,8 17,5 18,2
CSI 22,0 23,0 24,0 24,9 23,0 21,7 20,6 20,0 18,6 n/d
UE 7,6 7,4 6,9 6,5 6,1 5,7 5,5 n/d n/d n/d
Europa 15,4 15,4 15,3 15,1 14,2 13,2 12,4 11,9 n/d n/d
Rata mortalităţii materne
(la 100000 naşteri)
Moldova 53,2 48,4 51,3 51,8 25,8 40,8 40,2 48,3 36,3 28,6
CSI 40,7 41,7 41,8 41,3 41,0 40,9 36,8 38,0 35,1 n/d
UE 7,8 7,3 7,4 5,7 6,6 5,9 7,1 n/d n/d n/d
Europa 24,9 24,5 23,7 22,3 22,3 21,5 19,6 19,2 n/d n/d
Rata mortalităţii la copiii
sub 5 ani
Moldova n/d n/d n/d 28,0 29,1 27,3 26,4 26,5 22,8 23,6
CSI 29,0 30,3 31,7 34,2 32,1 30,3 28,3 27,6 25,9 n/d
UE 9,1 8,9 8,2 7,8 7,3 6,9 6,7 n/d n/d n/d
Europa 19,6 19,6 19,5 19,9 18,8 17,5 16,3 15,7 n/d n/d
Rata imunizării la diferite, tuse convulsivă,
tetanos (procentul copiilor sub 2 ani)
Moldova 86,5 86,0 89,0 85,2 92,0 97,0 97,7 98,0 97,4 97,4
CSI n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
UE n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
Europa n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
Rata imunizării la poliomielită (procentul
copiilor sub 2 ani)
Moldova 91,1 89,0 93,0 91,8 94,0 97,0 98,6 98,4 97,6 97,6
CSI n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
UE n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
Europa n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
Rata imunizării la pojar (procentul
copiilor sub 2 ani)
Moldova 93,8 93,0 92,0 92,0 95,0 98,0 98,4 98,9 99,2 98,8
CSI n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
UE n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
Europa n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
Medici
(la 10000 persoane)
Moldova 37,4 37,5 37,4 37,9 38,0 37,1 37,5 37,4 37,6 33,7
CSI 40,0 39,9 38,7 39,2 38,2 38,3 36,7 36,8 37,3 n/d
UE 31,0 31,8 32,5 33,2 33,5 34,2 34,5 34,8 n/d n/d
Europa 33,4 33,8 33,8 34,3 34,1 34,5 34,1 34,4 34,6 n/d
Surori medicale
(la 10000 persoane)
Moldova 103,7 106,3 106,5 107,2 104,0 99,0 95,1 93,0 89,5 79,1
CSI 101,1 94,3 92,4 93,1 90,2 89,3 82,0 80,7 80,0 n/d
UE n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d
Europa 86,5 80,5 79,7 80,4 80,0 78,7 76,3 75,7 75,4 n/d
------------------------------------------------------------------------
Tabelul 3. Indicatorii nivelului educaţiei (1990-1998)
-----------------------------------------------------------------------
|1990 |1991 |1992 |1993 |1994 |1995 |1996 |1997 |1998 |1999
-----------------------------------------------------------------------
Rata cuprinderii
cu învăţămîntul primar
Moldova 95,6 94,4 95,9 93,7 92,3 93,1 92,7 92,5 92,7 95,4
CSI* 93,6 93,4 92,9 92,0 91,6 92,1 92,1 91,9 n/d n/d
ESE** 92,9 91,7 90,2 90,3 91,1 93,2 93,8 94,5 n/d n/d
Rata cuprinderii cu învăţămîntul general
secundar (clasele superioare)
Moldova 26,6 22,6 24,1 24,8 25,3 25,6 27,3 29,3 37,1 28,8
CSI 24,8 28,0 23,8 23,2 24,0 24,5 26,1 27,8 n/d n/d
ESE 22,5 24,7 25,6 26,0 26,8 26,9 27,8 28,4 n/d n/d
Rata totală a cuprinderii cu învăţămîntul superior
(clasele superioare academice+înmatriculările în şcolile
profesionale polivalente)
Moldova 65,0 61,6 51,6 48,5 47,7 44,6 45,4 46,2 48,3 n/d
CSI 71,9 69,9 67,9 66,0 64,4 63,7 64,7 63,7 n/d n/d
ESE 80,7 70,0 62,1 59,0 59,2 59,7 60,1 60,2 n/d n/d
Rata elevi/profesor
în învăţămîntul primar
Moldova 12,4 12,6 12,4 12,5 18,1 18,7 19,2 19,2 19,3 n/d
CSI 12,9 12,5 12,2 11,8 11,7 11,8 11,4 11,2 n/d n/d
ESE 16,9 16,4 15,6 15,4 15,6 15,4 15,3 15,8 n/d n/d
------------------------------------------------------------------------
* Pentru ţările din arealul vestic CSI
** Europa de Sud şi de EST
Anexa D
la Strategia preliminară
de reducere a sărăciei
Programul de lucru privind elaborarea Strategiei
de reducere a sărăciei şi de
creştere economică (SRS CE)
------------------------------------------------------------------------
Acţiunile | Participanţii |Termenele
------------------------------------------------------------------------
I.Crearea unei structuri de coordonare şi
elaborare a SRS preliminare
(1) Crearea comitetului pentru monitori- Guvernul Republicii iulie
zarea elaborării şi realizării SRS Moldova 2000
CE, condus de Primul Ministru şi for-
mat din membrii Guvernului
(2) Crearea grupului de lucru intermi- iulie
nisterial, responsabil de elabora- 2000
rea Strategiei preliminare de redu-
cere a sărăciei şi de coordonare a
acestui proces
(3) Elaborarea Strategiei preliminare Grupul de lucru in- august-
de reducere a sărăciei şi prezen- terministerial septem-
tarea ei în Guvern şi în Parlament brie
2000
II.Pregătirea şi organizarea consultărilor
cu participanţii la elaborarea SRS CE
(1) Constituirea grupului consultativ Guvernul Republicii decem-
responsabil pentru coordonarea şi Moldova brie
facilitatea dialogului în cadrul
procesului de elaborare a SRS CE
(2) Discuţii asupra SRS CE cu cei mai Grupul de lucru in- septem-
importanţi membri ai parteneriatu- terministerial brie-
lui de dezvoltare a Republicii Mol- noiem-
dova brie
2000
(3) Organizarea la nivel naţional a Grupul de lucru in- noiem-
unui seminar pentru mediatizarea terministerial brie
informaţiei şi dezbaterea proiectu- 2000
lui SRS CE
(4) Determinarea unui set bine argumen- Grupul de lucru in- decem-
tat de criterii pentru selecţia şi terministerial şi brie
definirea mecanismelor instituţio- grupul consultativ 2000
nale prin care participanţii (in-
clusiv reprezentanţii societăţii
civile, ai administraţiei publice
locale) şi donatorii vor putea con-
tribui la formularea SRS CE şi la
lansarea procesului interactiv de
elaborare a ei
(5) Asigurarea difuzării informaţiei Grupul de lucru in-
printre participanţi şi facilitatea terministerial şi
schimbului eficient de opinii şi grupul consultativ
comentarii prin folosirea tehnolo-
giilor informaţionale
III.Elaborarea şi definitivarea bazei de date necesare pentru
reducerea sărăciei în mod direcţionat
şi monitorizarea acestui proces
(1) Evaluarea concluziilor studiilor Grupul de lucru in- din au-
analitice din proiectele anterioare terministerial şi gust
privind sărăcia (inclusiv protecţia grupul consultativ 2000
socială, dezvoltarea sectorului ru-
ral, dezvoltarea mediului, dezvol-
tarea umană)
(2) Elaborarea,în comun cu membrii par- Grupul de lucru in- decem-
teneriatului de dezvoltare a Repub- terministerial şi brie,
licii Moldova,a unui plan de colec- grupul consultativ, ianua-
tare a informaţiilor, necesar pent- Departamentul Ana- rie
ru evaluarea şi monitorizarea sără- lize Statistice şi 2000
ciei Sociologice
(3) Actualizarea,în comun cu donatorii, Grupul de lucru in- martie
a indicatorilor ce caracterizează terministerial şi 2001
sărăcia,în baza datelor sondajului grupul consultativ,
bugetelor casnice pe anul 2000 Departamentul Ana-
lize Statistice şi
Sociologice
(4) Completarea bazei de date a benefi- Grupul de lucru in- mai
ciarilor de asistenţă socială terministerial şi 2001
grupul consultativ,
MMPSF
IV. Elaborarea strategiilor sectoriale în corespundere
cu cadrul de cheltuieli pe termen mediu
(1) Pregătirea şi desfăşurarea unui Ministerul Economiei aprilie
studiu pentru identificarea surse- şi Reformelor,grupul 2001
lor de dezvoltare durabilă, cu ac- consultativ
centul pe ameliorarea climatului
investiţional şi dezvoltarea indus-
triilor competitive de export
(2) Elaborarea strategiilor de reducere Grupul de lucru in- mai
a sărăciei în domeniul ocrotirii terministerial, MS 2001
sănătăţii, învăţămîntului, lucrări- MMPSF, MAIP, MEŞ
lor publice, muncii, protecţiei so-
ciale şi dezvoltării rurale
(3) Elaborarea unui raport privind mer- Grupul de lucru in- iunie
sul îndeplinirii SRS CE,cu stabili- terministerial, MS 2001
rea direcţiilor principale de redu- MMPSF, MAIP, MEŞ
cere a sărăciei, de care se va ţine
cont la elaborarea cadrului de
cheltuieli pe termen mediu pentru
anii 2002-2004
(4) Elaborarea proiectelor privind cad- Grupul de lucru in- iulie
rul de cheltuieli pe termen mediu terministerial, MS 2001
pentru anii 2002-2004, corelat cu MMPSF, MAIP, MEŞ
potenţialul sectorial şi obiective-
le strategice specificate în stra-
tegiile sectoriale vizînd cheltuie-
lile, şi stabilirea direcţiilor
prioritare de reducere a sărăciei,
menţionate în raportul privind SRS
CE
V.Finalizarea SRS CE
(1) Evaluarea şi analiza informaţiilor Grupul de lucru in- iunie-
obţinute în cadrul consultărilor cu terministerial şi septem-
participanţii la elaborarea SRS CE, grupul consultativ brie
prezentarea acestor informaţii co- 2001
mitetului de supraveghere, şi in-
cluderea rezultatelor în raportul
privind SRS CE
(2) Organizarea unui seminar de coordo- Grupul de lucru in- octom-
nare, finalizare şi aprobare a SRS terministerial şi brie
CE grupul consultativ 2001
-----------------------------------------------------------------------