1373/06.04.93 Hotărîre privind desfăşurarea reformei agrare

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind desfăşurarea reformei agrare

nr. 1373-XII din 06.04.93

 (în vigoare 06.04.1993) 

Monitor nr.4, 1993

* * *

În conformitate cu Concepţia reformei agrare şi a dezvoltării social-economice a satului, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un şir de acte legislative care constituie baza juridică a reformei agrare în perioada de tranziţie la economia de piaţă, inclusiv Codul funciar şi legile: cu privire la privatizare; cu privire la proprietate; cu privire la arendă; cu privire la modificarea articolului 82 din Codul funciar al R.S.S. Moldova; cu privire la gospodăria ţărănească (de fermier); cu privire la cooperaţie; cu privire la societăţile pe acţiuni; cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare; privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar.

Guvernul, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Departamentul de Stat pentru Privatizare, împreună cu organele de administrare locală, au instituit pe teren comisii funciare săteşti, de orăşel, orăşeneşti şi raionale, secţii pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare şi reforma funciară, pentru reforma agrară, comisii pentru evaluarea bonurilor patrimoniale ale întreprinderilor.

Conform Legii cu privire la modificarea articolului 82 din Codul funciar al R.S.S. Moldova, au fost repartizate 90,3 mii ha terenuri pe lîngă casă ca prim pas spre privatizarea pămîntului. Astfel, suprafaţa totală a loturilor de pămînt pe lîngă casă constituie 305 mii ha.

În procesul acesta însă au fost comise şi greşeli. Astfel, în raioanele Vulcăneşti, Donduşeni, Cimişlia, Sîngerei terenurile au fost repartizate într-o cotă mai mare de cum prevede legea. Primăria satului Alexandru I. Cuza, raionul Vulcăneşti, a repartizat cetăţenilor care locuiesc şi lucrează în localitate cîte 0,50 ha de familie, în loc de 0 30 legale. Există şi cazuri de repartizare a terenului într-o cotă mai mică de 0,30 ha de familie, ca de exemplu, în raioanele Rîşcani, Anenii Noi, Glodeni, Hînceşti, Criuleni, Drochia etc.

Multor cetăţeni nu li s-a dat titlul de proprietate asupra terenului de lîngă casă.

Guvernul, organele de autoadministrare locală au soluţionat peste 600 de litigii funciare interraionale şi intergospodăreşti. Problema însă nu este soluţionată, litigiile funciare continuînd să apară, multe dintre care nu se rezolvă la timp şi eficient, ceea ce conduce la destabilizarea situaţiei social-politice din republică.

Pentru realizarea eficientă a reformei funciare s-au efectuat lucrări de bonitare şi inventariere a fondului funciar, s-a stabilit fondul de stat şi fondul de privatizare, au fost întocmite listele persoanelor care au dreptul la cotă-parte de teren, a fost determinată cota-parte de teren echivalent pentru majoritatea lucrătorilor din agricultură, a început atribuirea terenurilor în natură.

Au fost înfiinţate 70 de societăţi agricole pe acţiuni, 491 de gospodării ţărăneşti (de fermier), care deţin în total o suprafaţă de 1366 ha. În complexul agroindustrial activează 180 cooperative de producţie şi 50 de întreprinderi de arendă. Actualmente însă la unităţile ce s-au organizat în forme noi de gospodărire se produce cel mult un procent din volumul producţiei agricole globale.

Una din cauzele care stopează procesul reformei agrare constă în faptul că în multe gospodării n-a fost dusă la bun sfîrşit evaluarea patrimoniului, nu au fost pregătite listele cetăţenilor care au dreptul la cota-parte valorică a patrimoniului. Aceasta îi împiedică pe mulţi agricultori să-şi organizeze munca în forme noi de gospodărire, neavînd mijloacele de producţie necesare şi nici resurse pentru a le procura.

Reforma agrară se desfăşoară într-un ritm latent. Nu se realizează întregul complex de măsuri cuprinse în Concepţia reformei, care prevede nu numai reforma funciară propriu-zisă, dar şi formarea infrastructurii de producţie şi socială pentru economia de piaţă, formarea unui nou sistem bancar, creditar, financiar, fiscal, de asigurare tehnico-ştiinţifice, de pregătire şi reciclare a cadrelor, de analiză şi pronosticare, de aprovizionare a complexului agroindustrial cu mijloace de producţie, formarea unei reţele de achiziţie şi realizare a materiei prime şi a produselor finale.

Reforma agrară impune schimbării cardinale în organizarea industriei de prelucrare şi în relaţiile economice dintre furnizorii de materie primă şi întreprinderile de prelucrare, în relaţiile de export-import, schimbarea funcţiilor şi structurii organelor de conducere a complexului agroindustrial şi de autoadministrare locală, elaborarea şi realizarea unui şir de măsuri pe problemele sociale ale satului.

Măsurile care se realizează în aceste direcţii rămîn cu mult în urmă de procesul reformei funciare. Procesele de destrămare a fostului sistem de producere depăşeşte cu mult procesul de creare a condiţiilor pentru funcţionarea eficientă a unor noi forme de gospodărire. Toate acestea, la care s-au mai adăugat şi condiţiile climaterice nefavorabile din anul 1992, au condus la reducerea considerabilă a volumului producţiei agricole, care în 1992 a scăzut cu aproape o treime faţă de 1990. S-a redus considerabil nivelul de consum al producţiei în mediu pe cap de locuitor, mai ales la zahăr cu 38%, lapte şi produse lactate cu 35,%, ulei vegetal cu 33,3%, carne cu 24%, iar la produsele piscicole acest indice este de aproape 5 ori mai mic, constituind doar 21,7% faţă de anul 1990.

Un exemplu elocvent care demonstrează lipsa infrastructurii de producţie şi sociale poate servi experienţa satelor Tabăra şi Vatici, raionul Orhei, unde a fost desfiinţat sovhozul, dar forme noi de gospodărire nu s-au înfiripat încă. Foştii muncitori umblă pe la primărie şi întreabă de unde vor primi bani. Nimeni nu-şi asumă întreţinerea băii, pentru care, în 1991, gospodăria a cheltuit 160 mii ruble, întreţinerea drumurilor, asigurarea cu electricitate şi alte necesităţi de producţie şi sociale. Proprietarii n-au de unde lua credite pentru a-şi organiza gospodăria. Nu a fost rezolvată încă problema aprecierii şi atribuirii cotei bunurilor patrimoniale.

În republică există un mare decalaj între preţurile de cumpărare a producţiei industriale pentru ambalaj, chimicale, îngrăşăminte minerale, nutreţuri combinate şi altele, care sînt exagerat de mari, şi preţurile de vînzare a materiei prime agricole şi produselor finale ale complexului agroindustrial, care nu asigură rentabilitatea necesară reproducerii în ritmuri îndestulătoare.

Anumite contraziceri se atestă şi între diferite acte legislative care urmează a fi înlăturate prin modificările de rigoare. Totodată se simte necesitatea adoptării unui şir de legi şi hotărîri, care să asigure realizarea reformei agrare într-un cadru legal.

O muncă încordată în această direcţie va trebui să desfăşoare atît comisiile parlamentare cît şi Guvernul.

Se atrage atenţia Guvernului, Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Departamentului de Stat pentru Privatizare, organelor de drept şi organelor de autoadministrare locală asupra faptului că au loc încălcări ale legislaţiei din partea conducătorilor întreprinderilor, primăriilor, executivelor raionale în atribuirea terenurilor, în aprecierea cotei-parte valorice a patrimoniului. Aceste încălcări trebuie să fie prevenite, iar vinovaţii să fie traşi la răspundere.

O mare importanţă are reflectarea obiectivă a procesului reformei agrare şi propagarea legislaţiei în vigoare în presă, la radio şi televiziune. Organele mass-media trebuie să-şi asume toată răspunderea pentru asigurarea populaţiei cu informaţie obiectivă.

Pornind de la cele expuse mai sus,

Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Art.1 - Guvernul:

- va elabora pînă la 1 iulie 1993 un program complex de realizare a reformei agrare pentru perioada 1993-1995;

- va prezenta Parlamentului, trimestrial, informaţii privind desfăşurarea procesului reformei agrare.

Art.2 - Comisiile parlamentare, în comun cu Guvernul, vor asigura pregătirea propunerilor în vederea lichidării contrazicerilor în actele legislative adoptate.

Art.3 - Se recomandă organelor de informare în masă să reflecte mai obiectiv procesul de realizare a reformei agrare.

Art.4 - Controlul asupra îndeplinirii prezentei hotărîri revine comisiei agrare şi pentru problemele dezvoltării sociale a satului (dl Sergiu Fondofan) şi Comisiei pentru problemele economiei şi privatizării (dl Tudor Marcinici).