1442/24.12.97 Hotărîre privind Concepţia de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind Concepţia de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale

Nr.1442-XIII din 24.12.97

 (în vigoare 24.12.1997) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.24-25 art.157 din 19.03.1998

* * *

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. - Se aprobă Concepţia de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale (se anexează).

Art.2. - Guvernul va asigura îndeplinirea măsurilor de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale prevăzute în concepţia nominalizată.

Art.3. - Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Aprobată

prin Hotărîrea Parlamentului

nr.1442-XIII din 24 decembrie 1997

CONCEPŢIA

de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale

Republica Moldova, aşezată la o confluenţă biogeografică, reprezintă o zonă de interferenţă a arealelor multor specii de plante şi animale, ceea ce a determinat diversitatea faunei sale cinegetice.

Exploatarea extensivă a ecosistemelor naturale prin defrişarea pădurilor, valorificarea stepelor, desecarea bălţilor, construcţia de baraje pe rîuri, precum şi intensificarea proceselor agricole au contribuit la diminuarea diversităţii specifice a faunei de vînătoare.

Odată cu debutul tranziţiei de la forma colectivă la cea privată de gospodărire agricolă, atît ecosistemele naturale şi agrocenozele, cît şi fauna de interes vînătoresc sînt expuse unor noi pericole. În ultimii ani, efectivul animalelor de vînat s-a redus considerabil: al cerbilor de circa 10 ori, al căpriorilor şi mistreţilor de 5-6 ori, al iepurilor de cîmp de 2-3 ori.

Starea actuală a speciilor de vînat reflectă situaţia generală în care se află întreaga lume animală şi vegetală din ecosistemul naţional.

Pentru ameliorarea radicală a situaţiei existente, este necesară elaborarea unei baze conceptuale de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale.

Scopul şi obiectivele

Concepţia de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale (în cele ce urmează Concepţia) are drept scop restabilirea şi conservarea diversităţii specifice, structurii şi densităţii optime a populaţiilor speciilor de vînat şi asigurarea cotei maxime de recoltare a producţiei prin folosirea raţională a resurselor naturale.

Concepţia prevede realizarea următoarelor obiective principale:

- crearea unei reţele naţionale de fonduri de vînătoare şi de gospodării cinegetice;

- corelarea intereselor cinegetice cu cele silvice şi agricole;

- crearea unui cadru economic şi juridic favorabil ocrotirii şi reproducerii vînatului;

- stabilirea capacităţii de suport (bonităţii) fondurilor de vînătoare;

- estimarea cît mai exactă a efectivelor actuale şi a sporului anual al fiecărei specii de vînat;

- optimizarea condiţiilor de reproducere pentru speciile de vînat prin măsuri de gospodărire cinegetică;

- repopularea fondurilor de vînătoare cu specii tradiţionale de vînat;

- înfiinţarea crescătoriilor de specii de vînat valoros;

- intensificarea cercetărilor ştiinţifice şi colaborarea internaţională în domeniul cinegetic;

- pregătirea cadrelor pentru managementul gospodăriei cinegetice şi buna ei funcţionare.

Principii

Pentru realizarea scopului şi obiectivelor prevăzute, este necesar să se ţină cont de următoarele principii:

- păstrarea biodiversităţii la un înalt nivel structural şi funcţional;

- valorificarea în complex a fondurilor silvic, agricol şi cinegetic;

- exploatarea raţională a resurselor naturale;

- obţinerea cotei maxime de recoltare a vînatului prin folosirea rezervelor ecologice ale populaţiilor;

- practicarea vînătorii selective;

- restabilirea speciilor de vînat în arealele din care au dispărut;

- aplicarea bazelor ştiinţifice în organizarea şi gestionarea fondurilor cinegetice;

- stimularea activităţii de combatere a braconajului;

- asigurarea publicităţii, popularizării ştiinţei, prin care să se stimuleze participarea publicului la acţiunile de protecţie a vînatului.

Cadrul legislativ

Activitatea de organizare şi gestionare a fondului cinegetic este reglementată de legislaţie, care cuprinde: Codul funciar, Codul silvic, Legea privind protecţia mediului înconjurător, Legea regnului animal şi Regulamentul gospodăriei cinegetice.

Pentru realizarea obiectivelor prevăzute de prezenta Concepţie, se preconizează racordarea legislaţiei naţionale la convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte şi dezvoltarea cadrului legislativ pentru gospodăria cinegetică. În această direcţie, sînt necesare, în special, elaborarea şi adoptarea unei legi privind fondul cinegetic şi protecţia vînatului, a unor acte legislative şi altor acte normative privind combaterea braconajului, a unor instrucţiuni şi norme tehnice privind vînatul şi vînătoarea.

Organizarea fondului cinegetic

Fondul cinegetic este o resursă naturală, care se constituie din fondul funciar, inclusiv fondurile silvic şi acvatic, şi din totalitatea animalelor sălbatice de interes vînătoresc care le populează şi care pot fi folosite în gospodăria cinegetică.

Fondul cinegetic naţional este constituit din unităţi teritoriale de gospodărire a vînatului, denumite fonduri de vînătoare, care pot fi unite în gospodării cinegetice.

Fondurile de vînătoare cuprind teritorii (terenuri forestiere şi agricole, ape) cu suprafeţe între 2000 - 15000 ha, cu hotare fixe, naturale sau artificiale, delimitate distinct, ce asigură stabilitatea vînatului în ele.

Gospodăria cinegetică, prin specificul funcţionării sale, este o ramură independentă, care nu face parte din componentele gospodăriilor agricole sau silvice.

Gestionarea fondului cinegetic naţional o efectuează autoritatea silvică centrală.

Autoritatea silvică centrală va încredinţa gestionarea fondurilor de vînătoare organizaţiilor vînătoreşti legal constituite, întreprinderilor de stat pentru silvicultură şi altor organizaţii de interes cinegetic în baza unui contract de arendă, încheiat pe un termen minim de 10 ani, în care se vor stabili tarifele de folosinţă.

În cadrul organizării şi gestionării gospodăriilor cinegetice, se va urmări valorificarea raţională a resurselor naturale şi se va ţine cont de formaţiunile peisagistice, care vor permite delimitarea distinctă a fondurilor de vînătoare în corespundere cu condiţiile naturale.

Pentru o mai bună gestionare a fondului cinegetic naţional, se va efectua, în primul rînd, divizarea acestuia în fonduri de vînătoare. În baza fondurilor de vînătoare cu o productivitate biologică înaltă, se vor organiza gospodării cinegetice de stat. Datorită faptului că cele mai productive terenuri silvice se află în posesiunea autorităţii silvice centrale, gospodăriile cinegetice pot fi organizate în baza întreprinderilor de stat pentru silvicultură.

Reieşind din faptul că suprafeţele ocupate cu păduri sînt limitate şi că unele specii de vînat, ca cerbul nobil, căpriorul, mistreţul, îşi găsesc hrana şi în agrocenoze, iar altele, ca iepurele de cîmp, fazanul, potîrnichea, şi în păduri, se presupune ca gospodăriile cinegetice să-şi extindă activitatea şi în terenurile agricole adiacente. Celelalte fonduri de vînătoare se vor atribui, prin contract de arendă, organizaţiilor vînătoreşti.

Structura şi efectivul faunei cinegetice

Fauna sălbatică de interes vînătoresc, a cărei vînătoare este autorizată în modul stabilit, include 8 specii de mamifere şi circa 35 specii de păsări. Un interes deosebit prezintă păsările de apă şi de baltă migratoare ce sosesc într-un număr relativ mare. Dintre păsările terestre, fazanul şi potîrnichea ar putea să devină principale specii de vînat cu pene, în cazul organizării de gospodării reproducătoare şi al optimizării condiţiilor habitatului lor în mediul natural. Dintre mamifere, interesul principal pentru gospodăriile de vînătoare îl pot prezenta cerbul nobil, căpriorul, mistreţul şi iepurele de cîmp.

Datorită cercetărilor, au fost determinate suprafeţele cu condiţiile necesare fiecărei specii în parte. În teritoriul ţării, cerbul nobil poate dispune de atare condiţii pe o suprafaţă de 100 mii ha de pădure, căpriorul de 400 mii ha terenuri forestiere şi parţial agricole, mistreţul de 300 mii ha, iepurele de cîmp de 2 milioane ha terenuri agricole şi parţial forestiere, fazanul de 500 mii ha păduri, perdele forestiere, agrocenoze etc.

În funcţie de capacităţile şi mărimile terenurilor incluse în fonduri de vînătoare, se va determina profilul gospodăriei cinegetice.

În vederea obţinerii unui randament maxim, se prevede organizarea de gospodării cinegetice complexe pentru 2-3 specii de vînat, dar cu determinarea speciei principale, cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Planificarea activităţii unei gospodării cinegetice, a măsurilor de îngrijire, stabilirea efectivului de reproducere, a sporului anual, a volumului recoltei şi altor indicatori se vor întemeia pe valoarea obiectivă a datelor despre efectivul numeric al speciilor de vînat, despre densitatea şi structura social-ecologică a populaţiilor acestora.

Analiza materialelor privind estimările efectivelor şi a componenţei pe specii ale vînatului, efectuate în anii 1985-1991 (perioadă cu cei mai înalţi indici), a demonstrat că densitatea populaţiilor era de 2-3 ori mai mică decît cea optimă, cu excepţia speciei de mistreţ. În perioada vizată, datorită hrănirii suplimentare, dehelmintizării animalelor şi unei paze mai vigilente, numărul de cerbi în unele gospodării a crescut considerabil, atingînd efectivul de 1500 exemplare. Consecinţele hibridizării celor două specii de cerbi (cerbul nobil şi cerbul cu pete) pun în pericol existenţa speciei de cerb nobil.

Potrivit unor calcule, în care s-a ţinut cont de condiţiile locale, s-a stabilit efectivul optim în gospodăriile cinegetice ale ţării: pentru cerbul nobil de 2 mii, pentru căprior de 20 mii, pentru mistreţ de 4-6 mii, pentru iepurele de cîmp de 160-200 mii, pentru fazan de 250 mii şi pentru potîrniche de 100 mii indivizi.

Masa biologică recoltată anual poate fi estimată la 500 tone de carne de calitate superioară.

Măsurile de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale (se anexează)

Optimizarea stării de lucruri din gospodăriile cinegetice impune implementarea unor metode fundamentate ştiinţific pentru eficienţa acestei ramuri şi valorificarea resurselor naturale. Se preconizează gestionarea în complex a gospodăriei silvice, agricole şi cinegetice, ţinîndu-se cont de specificul şi interesele acestor ramuri.

Printre cei mai importanţi factori care determină productivitatea fondurilor de vînătoare şi diversitatea faunistică sînt măsurile de reproducere. Organizarea de ferme specializate de reproducere a vînatului va asigura creşterea populaţiilor de animale sălbatice.

Pentru conservarea biodiversităţii animalelor sălbatice, se vor lua măsuri de apărare a vînatului împotriva braconajului şi altor factori negativi.

Se preconizează crearea unei reţele de gospodării cinegetice de stat şi darea în arendă a fondurilor de vînătoare pe bază de contract pentru ca beneficiarii să fie mai responsabili de valorificarea judicioasă a fondurilor de vînătoare.

Cadrul ştiinţific

Cercetările ştiinţifice în domeniul cinegetic se efectuează în cadrul Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la catedra de zoologie a Universităţii de Stat din Moldova şi la Institutul Naţional de Ecologie.

Pentru aplicarea principiilor ştiinţifice în gestiunea vînatului, se impune extinderea şi aprofundarea cercetărilor, care au drept obiect structura şi funcţionarea populaţiilor, precum şi elaborarea unor metodologii performante de gestiune a vînatului. De mare actualitate sînt şi studiul rolului speciilor de vînat în ecosistemele naturale şi antropizate, elaborarea căilor de dirijare a populaţiilor de animale. Fondarea unui institut de cercetări şi proiectări silvice pe lîngă Asociaţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" va permite organizarea de cercetări fundamentale şi aplicate profilate în domeniul silviculturii şi cinegeticii.

Atingerea obiectivelor şi rezolvarea cu succes a sarcinilor expuse în prezenta Concepţie vor fi posibile numai cu aportul considerabil al unui personal calificat de cinegeticieni, de care actualmente ţara duce lipsă. Pregătirea de specialişti cinegeticieni poate fi organizată în învăţămîntul liceal şi superior.

Resursele financiare

Finanţarea gospodăriei cinegetice naţionale se va efectua de la bugetul de stat şi, parţial, din fondurile pentru protecţia faunei cinegetice. Prima sursă de finanţare este necesară creării bazei materiale a gospodăriei cinegetice (construirea de crescătorii de vînat destinat populării fondurilor de vînătoare, organizarea gospodăriilor de vînătoare). Fondul pentru protecţia faunei cinegetice se constituie din taxele pentru arendarea fondurilor de vînătoare, din despăgubirile pentru prejudiciile cauzate fondului cinegetic şi din donaţii.

Anexă

la Concepţia de dezvoltare

a gospodăriei cinegetice naţionale

MĂSURILE

de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale