Hotărâre nr. 152 din 28.02.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului asupra proiectului de lege

privind sănătatea şi bunăstarea mintală

nr. 152  din  28.02.2024

 (în vigoare 29.02.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 83-85 art.199 din 29.02.2024

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege privind sănătatea şi bunăstarea mintală.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.152/2024

AVIZ

asupra proiectului de lege privind

sănătatea şi bunăstarea mintală

Guvernul a examinat proiectul de lege privind sănătatea şi bunăstarea mintală, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.68 din 17 martie 2023) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică susţinerea acestuia cu următoarele propuneri de îmbunătăţire.

La proiectul de lege

Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE

Potrivit art.1 al proiectului de lege, scopul acestuia îl constituie stabilirea unui sistem de garanţii privind protecţia sănătăţii mintale care să asigure cea mai bună calitate a vieţii, creşterea şi dezvoltarea persoanei la nivelul întregului potenţial. Potrivit notei informative, elaborarea proiectului de lege derivă din necesitatea conformării legislaţiei naţionale la angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova în domeniul sănătăţii mintale, precum şi reglementării, într-o manieră comprehensivă, a domeniului sănătăţii mintale.

Trebuie menţionat că, potrivit art.54 alin.(1) lit.a) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative (în continuare – Legea nr.100/2017), conţinutul proiectului actului normativ se expune într-un limbaj simplu, clar şi concis, pentru a se exclude orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale, de ortografie şi de punctuaţie. Pe plan redacţional şi sub aspectul respectării regulii prevăzute la art.54 alin.(1) lit.a) din Legea nr.100/2017, sunt de semnalate următoarele observaţii şi propuneri.

La art.1 alin.(3) lit.b) este necesară reformularea textului "persoanelor fizice care îi reprezintă", în vederea clarificării acestuia.

La art.2 Noţiuni principale: luând în considerare că în proiectul legii există un termen separat – "asistenţă medicală în sănătate mintală", la noţiunea "asistenţă în sănătatea mintală" va fi oportună indicarea măsurilor de asistenţă nemedicale, astfel se propune următorul text: "asistenţă în sănătatea mintală – măsuri de asigurare a condiţiilor de reducere a riscului apariţiei tulburărilor mintale şi de comportament, amplorii şi severităţii dizabilităţii asociate, dezvoltarea de servicii sociale şi educaţionale, reducerea stigmatizării pe criteriu de tulburare mintală, promovarea drepturilor şi a demnităţii omului, promovarea aspectelor psihologice ale îngrijirii generale a sănătăţii şi reducerea mortalităţii asociate bolilor mintale." În acest sens, se va revedea şi textul normei prevăzute la art.39, precum şi cuvintele "administraţiei publice centrale şi locale" cuprinse la art.4 alin.(2).

La noţiunea "asistenţă medicală în sănătatea mintală", după textul "în tulburările" cuvântul "sănătăţii" se exclude, după cuvântul "mintale" se introduce textul "şi de comportament", cuvântul "control" se substituie cu cuvântul "evaluare", iar cuvântul "pacienţii" – cu cuvântul "persoana".

În textul noţiunii "consimţământ", norma poartă un caracter confuz în cazul utilizării textului "sau la iniţiativa persoanei în cauză", ceea ce poate genera probleme şi greutăţi în aplicarea dispoziţiilor legii. Astfel, se propune ca noţiunea sa aibă, după cum urmează: "consimţământ – acordul de acceptare a asistenţei medicale de sănătate mintală în condiţii de ambulatoriu sau internare, prezentat de către persoana cu tulburări mintale şi de comportament sau fără constrângere sau stimulente nelegitime, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de alte acte normative;". Totodată, aici şi pe tot parcursul textului prezentului proiect se exclude textul "după caz".

La noţiunea "evaluarea sănătăţii mintale", după cuvântul "psihiatru" se introduce cu textul "şi/sau psiholog clinician".

La noţiunea "echipa multidisciplinara de sănătate mintală", înainte de cuvântul "grupul" se va introduce textul "este parte componentă a centrului comunitar de sănătate mintală/spitalului sau a secţiei de psihiatrie şi reprezintă"; textul "cu o altă specializare" se substituie cu cuvântul "specialist"; după cuvântul "ergoterapeut" se introduce textul "logoped, specialistul de la egal la egal şi în suport individual şi plasare în câmpul muncii". Prin urmare, se propune completarea art.2 cu o nouă noţiune "specialist în suport individual şi plasare în câmpul muncii – persoana abilitată de a oferi suport pentru persoanele cu tulburări mintale şi de comportament în căutarea şi/sau menţinerea la locul de muncă, inclusiv prin colaborare cu angajatorii".

La noţiunea "persoană cu tulburări mintale şi de comportament", cuvântul "suferă" se substituie cu textul "prezintă semne".

La noţiunea "psihoterapie" după cuvântul "medicul" cuvântul "specializat" se substituie cu cuvântul "specialist"; după cuvântul "specializat" se introduce textul "în psihoterapie".

La noţiunea "servicii comunitare de sănătate mintală", după cuvântul "reabilitare" se introduce textul "monospecializat sau".

În ceea ce priveşte textul noţiunii "internare voluntară", se completează cu textul "în condiţiile întrunirii criteriilor pentru admitere în staţionar." În textul propus pentru noţiunea "internare nevoluntară", pentru previzibilitatea normei, textul "în condiţiile existenţei temeiurilor legale pentru spitalizare" necesită a fi substituit cu textul "în cazul în care sunt întrunite cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la articolul 31".

În sensul legii, legiuitorul ar trebui să definească noţiunea "internare nevoluntară", fără a fi specificat scopul pentru care această procedură s-ar aplica. În consecinţă, în textul noţiunii "internare nevoluntară", textul "în scop de evaluare, diagnostic şi tratament" propunem să fie eliminat.

Noţiunea "intervenţie în sănătate mintală" este necesară să fie revizuită, astfel încât conţinutul acesteia să coreleze cu textul noţiunii "consimţământ", unde se specifică cazurile de intervenţie în sănătatea mintală care necesită consimţământul persoanei cu tulburări mintale şi de comportament. În acest sens, se va revedea art.21 din prezentul proiect.

Textul "pericol social iminent" urmează a fi revizuit prin prisma art.31 alin.(1) şi art.32 din prezentul proiect.

Concomitent, propunem a completa prezentul proiect cu următoarele noţiuni, care se întâlnesc în textul "tulburare mintală şi de comportament severă (gravă) – tulburare psihică comportamentală şi emoţională care are ca rezultat o afectare funcţională gravă, care interferează substanţial sau limitează una sau mai multe activităţi majore de viaţă;" şi "substanţe psihoactive", având în vedere că în textul proiectului se operează cu noţiunea "persoana dependentă de substanţe psihoactive".

În concluzie, referitor la noţiunile enunţate la art.2, menţionăm că definirea unei/unui noţiuni/termen ar putea fi realizată doar în cazul în care la momentul adoptării actului se constată că un termen/concept este pasibil de a fi interpretat în mai multe sensuri.

În cazul în care lista de noţiuni prevăzută la art.2 se va menţine în redacţia actuală, autorii proiectului urmează să supună unei analize amănunţite semnificaţiile date acestor noţiuni pentru a nu admite interpretări eronate ale legii şi pentru corelare cu întreg conţinutul textului de lege. Or, în redacţia prezentată, constatăm că prevederile cuprinse la art.2 sunt de natură să genereze confuzii şi probleme în aplicarea actului normativ.

La art.3, se propun următoarele: la lit.d) urmează a fi revizuit textul normei propriu-zise, dat fiind faptul că nu este clar principiul la care face referire legiuitorul; articolul se completează cu litere noi cu următorul cuprins:

"g) oportunităţi egale – situaţii prin care se prevăd asigurarea dreptului la servicii de sănătate mentală tuturor persoanelor în condiţii de tratament egal şi fără discriminare";

"h) centrarea pe persoană – situaţie care prevede adaptarea serviciilor în sănătatea mintală la necesităţile persoanei, în baza evaluării sistematice a impactului serviciilor asupra bunăstării mintale";

"l) respectarea nevoilor – serviciile de îngrijire a sănătăţii mintale a unei persoane sunt furnizate ţinând cont de nevoile biologice, psihice şi sociale ale persoanei;

m) Confidenţialitatea..."

Pe tot parcursul conţinutului acestuia, în scopul evitării confuziilor în procesul aplicării actului normativ, este necesară dezvoltarea textului în ceea ce priveşte textul "şi persoanele fizice care îi reprezintă", având ca scop o exprimare clară.

Capitolul II. ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII ŞI BUNĂSTĂRII MINTALE

La art.4 alin.(2), în contextul utilizării textului "prin intermediul structurilor responsabile din cadrul administraţiei publice centrale şi locale", norma comportă un caracter imprecis, deoarece nu specifică domeniul din care ar face parte structurile respective. La fel, apare o neclaritate şi în privinţa utilizării textului "a instituţiilor specializate în apărarea drepturilor omului", or în categoria instituţiilor responsabile de apărarea drepturilor omului ar intra şi structurile din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

La art.5, normele formulate pentru alin.(5) şi (6) admit dublarea prevederilor alin.(2) lit.b) şi c) ale aceluiaşi articol, motiv pentru care respectivele necesită a fi excluse. Or, la art.5 alin.(1), norma stabileşte că "statul garantează menţinerea bunăstării mintale a populaţiei prin asigurarea condiţiilor favorabile pentru activitatea persoanei la orice vârstă, precum şi protecţia sănătăţii mintale prin organizarea asistenţei de sănătate mintală în sistemul medical, domeniile social, educaţional, judiciar, militar, ordine publică şi la locul de muncă".

Pentru a distinge clar menirea normei de la art.5 alin.(1), prevederile alin.(2) determină activităţile nemijlocite ale statului pentru menţinerea bunăstării mintale şi protecţia sănătăţii mintale. De asemenea, se consideră necesară excluderea normei propuse la alin.(4), deoarece garanţia statului privind incluziunea copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale este reglementată de Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014.

Totodată, pentru asigurarea clarităţii normei, la art.5 alin.(2) partea introductivă, textul "Activităţile menţionate la alin.(1)" necesită reformulare, întrucât în conţinutul alin.(1) nu se face referinţă la "activităţi".

La art.6 alin (2) lit.b) va avea următorul cuprins:

"b) desfăşoară campaniile de informare publică privind sănătatea mintală în toate instituţiile publice, mediul informaţional şi populaţia generală."

La art.8 lit.a), textul "aprobă planurile de acţiuni privind implementarea documentelor invocate" necesită a fi exclus, deoarece documentele de politici, inclusiv planul de acţiuni în domeniul sănătăţii mintale, se aprobă de către Guvern (a se vedea art.7 lit.a)).

Pentru aducere în conformitate cu terminologia utilizată în domeniul medical, pentru asigurarea uniformizării acordării serviciilor de sănătate mintală, a comunicării eficiente şi referirea în sectorul public şi privat, precum şi asigurarea calităţii şi monitorizării serviciilor atât acelor publice, cât şi private, pentru a preveni abuzuri sau practici vicioase se propune următorul cuprins la literele c), e) şi f):

"c) elaborează, de comun cu alte autorităţi publice şi părţi interesate, un mecanism eficient de asigurare a securităţii personalului medical şi a persoanei cu tulburări mintale şi de comportament în procesul de examinare şi de internare nevoluntară" ;

"e) elaborează acte normative privind standardele minime de calitate în acordarea asistenţei în sănătatea mintală de către prestatorii de servicii publici şi privaţi, inclusiv cabinete de psihoterapeuţi, cabinete de consiliere psihologică;

f) elaborează şi aprobă formularele documentelor medicale primare şi ale rapoartelor statistice necesare pentru aplicarea prezentei legi şi a altor acte normative din domeniu;".

La lit.g), cuvântul "informaţiei" se substituie cu textul "datelor cu caracter medical", în conformitate cu noţiunea "evaluarea sănătăţii mintale" propusă la art.2 al prezentului proiect. Aici şi pe tot parcursul textului din textul "starea de sănătate mintală" se exclude textul "starea de", iar textul "sănătate mintală" se transpune la forma gramaticală conform contextului. De asemenea, după cuvântul "între" se introduce cu textul "specialiştii şi".

Articolul se va completa cu următoarele atribuţii: "asigură accesul universal la servicii de sănătate mintală prin integrarea acestora în asistenţa medicală primară;" şi "instituie unitatea de coordonare a serviciilor medicale comunitare de sănătate mintală".

Suplimentar, la art.8 lit.m), textul "în vigoare" necesită a fi exclus, deoarece, conform regulii, se aplică doar actele normative în vigoare. Observaţia este valabilă pentru toate situaţiile similare din prezentul proiect.

La art.9 lit.a), după cuvântul "inclusiv" se va exclude textul "care asigură"; la lit.b) se va ţine cont că termenul "rezilierea" nu corespunde terminologiei utilizate conform legislaţiei civile, urmând a fi substituit cu termenul "rezoluţiunea"; la lit.d) considerăm necesar a completa cu textul "cu profil de activitate pe domeniu"; la lit.d) şi e), pentru menţinerea unităţii terminologice, textul "din subordine" urmează a fi substituite cu textul " , în care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale exercită funcţia de fondator". În acest sens, a se revedea norma de la art.11 lit.b). Totodată, propunem a completa cu punctul g) cu următorul cuprins:

"g) promovează şi dezvoltă parteneriate cu organizaţii necomerciale, cu organizaţii internaţionale pentru a spori accesul la servicii sociale pentru grupurile vulnerabile".

La art.10 lit.b), la finele propoziţiei, se completează cu textul "a copiilor şi a părinţilor"; lit.c) necesită supusă revizuirii, din motiv că a fost admisă o eroare tehnică de redactare, în acest sens a se vedea textul "şa accesului". De asemenea, la art.10 lit.d) propunem de a fi supusă revizuirii, întrucât conţine două norme disparate, nefiind realizată o legătură logică între textele acestora.

La art.11 lit.a), după cuvântul "elaborarea" se introduce textul "şi implementarea" după cuvântul "comportament" se va introduce textul "în procesul acordării asistenţei medicale de sănătate mintală, inclusiv" se va exclude textul "în procesul". La lit.c), textul "Biroului Migraţie şi Azil" se substituie cu textul "Inspectoratului General pentru Migraţie", conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.16/2023 cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General pentru Migraţie.

La art.12, consacrat atribuţiilor Ministerului Justiţiei în domeniul sănătăţii şi bunăstării mintale, relevăm următoarele: norma propusă la lit.a), potrivit căreia Ministerul Justiţiei exercită atribuţia de monitorizare a calităţii politicilor publice şi a actelor normative care reglementează drepturile persoanelor cu tulburări mintale şi de comportament, nu poate fi acceptată, deoarece excedează domeniile de competenţă ale ministerului, stabilite în Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.698/2017. Or, potrivit regulamentului său de activitate, Ministerul Justiţiei este responsabil de monitorizarea calităţii politicilor publice şi a actelor normative în domeniile de activitate specifice ministerului.

În altă ordine de idei, atragem atenţia că, în scopul monitorizării modului de implementare a politicii statului în domeniul drepturilor omului, precum şi a tratatelor internaţionale din domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte, care ar viza inclusiv drepturile persoanelor cu tulburări mintale şi de comportament, a fost creat Consiliul naţional pentru drepturile omului, organ consultativ al Guvernului, instituit în scopul monitorizării modului de implementare a politicii statului în domeniul drepturilor omului, precum şi a tratatelor internaţionale din domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte.

Referitor la norma formulată pentru lit.b), este de menţionat că, după conţinutul obiectului de reglementare, se circumscrie obligaţiei Guvernului de a asigura elaborarea propunerilor privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu legea (întru executarea art.33, 34 şi 35), prevăzute la art.44. La edictarea normelor este necesar să se ţină cont că actele normative au o durată de valabilitate nelimitată în timp, în sensul că sunt elaborate şi adoptate pentru a reglementa pe o perioadă cât mai întinsă şi nedeterminată de timp relaţiile sociale care au fost incluse de către legiuitor în obiectul de reglementare. Altfel spus, actul normativ funcţionează impersonal, acţionând continuu de la intrarea în vigoare până la scoaterea sa din vigoare. Prin lege se impune stabilirea unor norme exprese referitoare la drepturile şi obligaţiile ce trebuie stabilite în sarcina destinatarilor normei juridice care să persiste în timp. Astfel, lit.b) din acest articol se va exclude în întregime.

De asemenea, urmează a fi revizuit conţinutul normei cuprinse la lit.c), în scopul corelării cu prevederile Legii nr.152/2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei (în continuare – Legea nr.152/2006). Astfel, remarcăm că, în temeiul art.30 alin.(2) din Legea nr.152/2006, această instituţie publică organizează formarea continuă (perfecţionarea profesională) a judecătorilor, a procurorilor şi a altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei, conform programelor didactice şi a planurilor de implementare a acestora, aprobate de Consiliul institutului.

Potrivit art.30 alin.(3) din actul legislativ sus-menţionat, planul de formare continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie se elaborează în conformitate cu Metodologia de determinare a necesităţilor de formare continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie, având la bază solicitările judecătorilor în funcţie şi ale procurorilor în funcţie, propunerile remise de Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor, de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Consiliul Superior al Procurorilor.

Totodată, la art.33 alin.(4) din lege este prevăzut că planul de formare poate include cursuri obligatorii pentru judecători şi procurori, propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de către Consiliul Superior al Procurorilor.

La lit.e) se va revedea atribuţia Ministerului Justiţiei de a coordona acordarea asistenţei în sănătate mintală subiecţilor probaţiunii, or Inspectoratul Naţional de Probaţiune are misiunea de a organiza şi de a coordona procesul de executare a pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate specifice domeniului probaţiunii în scopul prevenirii comiterii de noi infracţiuni. Astfel, se va completa cu textul ", care prezintă semne de tulburări mintale şi de comportament sau cu astfel de antecedente."

Art.13 se propune a fi reformulat, conform prevederilor art.4 al Legii nr.435/2006 privind descentralizarea administrativă, după cum urmează:

"Articolul 13. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

(1) Autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu reprezentanţii societăţii civile şi a sectorului privat, pot contribui la oferirea serviciilor medico-sociale de îngrijire, reabilitare, trai independent, incluziune socială şi vocaţională a persoanelor cu tulburări mintale şi de comportament, în conformitate cu competenţele stabilite de lege şi în limitele mijloacelor financiare disponibile.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea pot susţine activitatea Centrului de sănătate mintală din teritoriul administrat, în limitele mijloacelor financiare disponibile."

Capitolul III. ASISTENŢA ÎN SĂNĂTATE MINTALĂ

La art.14 alin.(2), după textul "în comunitate" se introduce textul "asigurată prin promovarea sănătăţii şi bunăstării mintale de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, la locul de studii şi de muncă, sau alte locuri de stabilire temporară sau permanentă a persoanei,", iar textul "dar nu se limitează la instituţii din comunitate" se exclude.

La art.15 se va exclude alin.(5) şi se va transfera la art.5 din prezentul proiect de lege.

La art.18, în denumirea articolului, textul "se realizează prin intermediului" se substituie cu textul "realizate în"; la lit.a), punctul de la sfârşitul propoziţiei se va înlocui cu virgulă şi se va completa cu textul "conform criteriilor aprobate de Ministerul Sănătăţii."

Articolul se va suplini cu două alineate noi cu următorul cuprins:

"(2) Centrele comunitare de sănătate mintală sunt finanţate din fondurile obligatoriii de asistenţă medicală conform criteriilor de contractare aprobate de către Ministerul Sănătăţii de comun cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

(3) Conducătorii prestatorilor de servicii medicale, în cadrul cărora activează centrele comunitare de sănătate mintală, asigură activitatea acestora conform alin.(1)."

La art.19 alin.(1), după cuvântul "sănătate" se introduce cuvântul "mintală"; la alin.(2), cuvântul "gratuite" se va substitui cu textul "asigurate din fondurile obligatorii de asistenţă medicală"; alin.(3) va avea următorul cuprins:

"(3) Serviciile medicale şi de îngrijiri în sănătate mintală furnizate de către prestatorii de servicii medicale privaţi sunt prestate în volumul şi condiţiile prevăzute în actele normative aprobate de către Ministerul Sănătăţii."; alin.(4) va avea următorul cuprins:

"(4) Persoanele cu tulburări mintale şi de comportament au dreptul la medicamente din lista medicamentelor compensate din sursele fondurilor obligatorii de asistenţă medicală, conform actelor normative.".

La art.20 alin.(1) lit.d), după cuvântul "personal" se va introduce cuvântul "medical"; alin.(2) se va completa cu o literă nouă şi va avea următorul conţinut: "logoped"; la alin.(3) la sfârşitul propoziţiei se va suplini cu textul " şi actele normative în domeniul de activitate profesională."

Totodată, considerăm oportun ca articolele 18, 19 şi 20 V să fie transferate la capitolul care este consacrat asistenţei medicale la diferite niveluri de acordare, iar capitolul III să fie suplinit cu articole noi privind asistenţa de sănătate mintală în educaţie, la locul de muncă, în penitenciar, în alte instituţii nemedicale, unde persoana se află în custodia statului, în spaţiul informaţional şi cultural (mass-media, reţele de socializare, presa scrisă, publicaţii şi evenimente culturale etc.) cu indicarea normelor care vor asigura micşorarea riscului dezvoltării tulburărilor mintale şi de comportament la copii şi adulţi.

Capitolul IV. NORME GENERALE DE ACORDARE A ASISTENŢEI ÎN SĂNĂTATE MINTALĂ

Se propune revizuirea alin.(2), (6) şi (8) ale art.21, alin.(4) al art.30 din proiectul de lege, în partea ce ţine de vârsta persoanei de "16 ani", prin prisma normelor reglementate la art.26 (Capacitatea deplină de exerciţiu a persoanei fizice) din Codul Civil al Republicii Moldova nr.1107/2002. De asemenea, subliniem că este necesar a se lua în calcul că, potrivit art.51 alin.(1) din Codul Familiei nr.1316/2000, se consideră "copil" persoana care nu a atins vârsta de 18 ani (majoratul).

Trebuie menţionat că articolul necesită a fi revizuit în conformitate cu prevederile Convenţiei cu Privire la Drepturile Copilului, în special cu privire la accesul liber la servicii. Astfel, în cazul copiilor cu vârsta până la 16 ani, consimţământul benevol sau refuzul pentru serviciile de sănătate mintală şi suport psihosocial, inclusiv în caz de tulburări mintale şi de comportament, este exprimat atât de către reprezentantul legal al acestuia, cât şi de către copil. În cazul în care este imposibil a se obţine consimţământul reprezentantului legal al minorului şi în cazul în care serviciile respective sunt necesare pentru a păstra viaţa şi sănătatea acestuia, este suficient consimţământul copilului. În această situaţie, decizia este luată în mod consultativ de către prestatorii de servicii în interesul superior al minorului. În acest context, urmează a fi revăzut şi conţinutul alin.(4) din art.30.

Totodată, la alin.(2), textul "cu tulburări mintale şi de comportament" se exclude, la sfârşitul primei propoziţii punctul se substituie cu virgulă şi se suplineşte cu următorul text: "cu excepţia cazurilor prevăzute la articolul 31."; la alin.(4) textul "unitatea medicală" se substituie cu textul "prestatorul de servicii medicale".

La art.22 alin.(1) şi alin.(2), cuvântul "Furnizorii" se substituie cu cuvântul "Prestatorii"; la alin.(3), textul "părinţii/reprezentanţii legali" se substituie cu textul "un părinte/reprezentant legal"; textul "situaţii excepţionale" se exclude; la finele propoziţiei punctul se substituie cu virgulă şi se suplineşte cu textul "conform actelor normative."; la alin.(4), textul "atunci când există" se substituie cu cuvântul "cu", iar textul "asigurată intimitatea" se va modifica la forma gramaticala corespunzătoare, textul "acelor persoane" se substituie cu textul "persoanelor"; la alin.(5), după cuvântul "utilizate" se suplineşte cu textul "cu scop medical şi" în continuare după text.

La art.23 alin.(1), cuvântul "numai" se exclude, la sfârşitul propoziţiei punctul se substituie cu virgulă şi se suplineşte cu textul "cu implicarea la necesitate a psihologului clinician.".

La art.24 la alin.(3), textul "medicul psihiatru" se exclude; se va suplini cu un alineat nou cu următorul cuprins:

"(4) Medicul psihiatru are dreptul să stabilească un alt diagnostic, bazat pe argumente ştiinţifice şi în temeiul datelor medicale disponibile ale pacientului."

La art.25 alin.(1), cuvântul "apărarea" se substituie cu cuvântul "asigurarea", iar cuvântul "întărirea" se substituie cu cuvântul "fortificarea".

La art.26 alin.(3), după cuvântul "specializate" se introduce textul "pentru tratament prin constrângere", cuvintele "în vigoare" se exclud, după cuvântul "normativ" se suplineşte cu textul "aprobat de către Ministerul Sănătăţii"; la alin.(4), cuvântul "instituit" se substituie cu textul "elaborat şi implementat", după cuvântul "instituţiei" se suplineşte cu cuvântul "ajustat" , cuvântul "stării" se substituie cu cuvântul "capacităţii"; la alin.(5), după cuvântul "tratament" se suplineşte cu cuvântul "posibile"; la alin.(6,) textul "din cadrul bugetului public naţional în conformitate cu necesităţile stabilite de standardele de calitate aprobate" se propune a fi substituit cu textul "din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi din alte surse, conform legislaţiei şi standardelor de calitate aprobate."; la alin.(7), textul "autorităţile competente" se substituie cu cuvântul "Guvern".

La art.27, în titlul articolului, după cuvântul "psihiatrică" se completează cu cuvântul "judiciară". Pentru respectarea prevederilor art.10 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995 şi art.12 şi 17 din Legea nr.264/2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic articolul se va completa cu alineate noi, după cum urmează:

"(2) Expertul psihiatru judiciar, în cadrul expertizei judiciare sau altor activităţi conexe acesteia, asigură examinarea medicală psihiatrică conform metodelor de diagnostic a tulburărilor mintale şi de comportament, standardelor şi actelor normative din domeniul psihiatriei, aplicate în Republica Moldova.

(3) În vederea asigurării calităţii examinărilor medicale, expertul psihiatru judiciar are dreptul şi este obligat să îşi perfecţioneze cunoştinţele profesionale în domeniul psihiatriei şi să fie atestat, în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii."

La art.28 alin.(4), textul "doar cu consimţământul persoanei" şi ultima propoziţie se substituie cu textul "cu informarea persoanei, în conformitate cu actele normative."; la alin.(5), textul "persoanelor terţe" se substituie cu textul "a persoanei", textul "în vigoare" se exclude.

Capitolul V. ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ, SPECIALIZATĂ DE AMBULATORIU ŞI SPITALICEASCĂ

Se propune modificarea denumirii, după cum urmează: "Asistenţa medicală în sănătatea mintală". Fiind menţionat supra, la acest capitol se propune a se transfera cuprinsul art.18, 19 şi 20 din Capitolul III.

Art.29 se va expune în următoarea redacţie:

"Articolul 29. Acordarea asistenţei medicale de sănătate mintală specializată în condiţii de ambulatoriu şi staţionar.

(1) Asistenţa medicală în sănătate mintală specializată se acordă de către specialiştii menţionaţi la art.20 alin.(1) (*a proiectului supus avizării) în cadrul prestatorilor de servicii medicale publici şi privaţi, conform actelor normative.

(2) În condiţii de ambulatoriu, asistenţa medicală în sănătate mintală specializată se acordă sub formă de consultaţii, psihodiagnostic, farmacoterapie şi psihoterapie în cadrul:

1) prestatorului de servicii de asistenţă medicală primară;

2) centrului comunitar de sănătate mintală;

3) serviciului de asistenţă medicală urgentă prespitalicească;

4) serviciilor medicale specializate de ambulatoriu;

5) prestatorilor de servicii sociale de specializare înaltă;

6) prestatorilor de servicii medicale publici departamentali;

7) prestatorilor de servicii medicale privaţi;

8) serviciile medicale ale instituţiilor de detenţie provizorie şi ale penitenciarelor;

9) altor locuri unde se află persoana cu tulburări mintale şi de comportament.

(2) În condiţii de staţionar asistenţa în sănătate mintală specializată se acordă în:

1) spitalele de psihiatrie şi staţionarele de profil narcologic;

2) unităţile de primire urgentă al instituţiilor medico-sanitare de profil general;

3) secţiile acute de psihiatrie din cadrul spitalelor de profil general;

4) în cadrul prestatorilor de servicii medicale staţionare publici departamentali, inclusiv din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a Ministerului Justiţiei.

(3) În acordarea serviciilor medicale de sănătate mintală de către prestator, indiferent de forma de organizare, la etapa de ambulatoriu sau spitalicească, se asigură măsurile de comunicare eficientă şi de transmitere a datelor cu caracter medical între specialiştii şi prestatorii de servicii medicale cu privire la sănătatea mintală a persoanei, prin intermediul canalelor securizate, în condiţiile prevăzute de actele normative."

La art.30 alin.(1), după cuvântul "instituţie" se suplineşte cu textul "medico-sanitară", textul "de sănătate" se exclude; la alin.(2), cuvântul "normelor" se substituie cu cuvântul "criteriilor"; la alin.(5), după cuvântul "examinării" se suplineşte cu textul "persoanei şi" în continuare după text.

La art.33, alin.5 se va completa cu o nouă propoziţie: "Imposibilitatea participării persoanei internate în instanţa de judecată este specificată în concluzia comisiei medicale care a examinat persoana."

La art.34 alin.(3), textul "3 zile" se substituie cu textul "30 de zile", potrivit prevederilor art.362 din Codul de procedură civilă nr.225/2003.

Art.35 necesită o revizuire integrală, deoarece între normele alin.(1) şi (2) se atestă o contradicţie. Astfel, observăm că potrivit alin.(1) în instanţa de judecată se depune o cerere privind contestarea tratamentului, în sensul că nu corespunde scopului terapeutic, iar la alin.(2) se prevede despre examinarea cererii privind modificarea tratamentului. Aşadar, faptul ca se folosesc formulări diferite, dar care exprimă în esenţă acelaşi obiect (cererea), textul art.35 poartă un caracter confuz, ceea ce poate genera probleme în aplicarea dispoziţiilor legii. Autorii trebuie să fie de comun acord asupra unei singure formule, astfel încât să rezulte, cu claritate, obiectul cererii ce poate fi depusă în instanţă. În acest sens, se va revedea şi denumirea art.35, deoarece textul "contestarea tratamentului" nu exprimă clar obiectul de reglementare.

Capitolul VII. PROTECŢIA DREPTURILOR PERSOANELOR CU TULBURĂRI MINTALE ŞI DE COMPORTAMENT ÎN PROCESUL DE ACORDARE A ASISTENŢEI ÎN SĂNĂTATEA MINTALĂ

La art.42 alin.(1), în textul normei se face trimitere la art.45, conţinutul căruia nu corespunde situaţiei de jure descrise.

Capitolul IV. FUNDAMENTAREA ECONOMICO-FINANCIARĂ urmează a fi revizuit/completat, dat fiind faptul că nu corespunde prevederilor art.30 al Legii 100/2017 cu privire la actele normative, nefiind estimate toate costurile care pot surveni ca urmare a implementării proiectului şi sursele financiare necesare realizării implementării proiectului.

În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că, în conformitate cu prevederile art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

La art.45, textul "se realizează din bugetul public naţional" se substitute după cum urmează: "se efectuează din: a) fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în baza contractelor încheiate); b) bugetul de stat (programe naţionale de sănătate); c) alte surse, conform legislaţiei." Modificările se propun pentru claritate, dat fiind faptul că bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi bugetele locale şi, totodată asigurându-se alinierea la prevederile art.7 din Legea ocrotirea sănătăţii nr.411/1995."

Suplimentar, se propune a fi completat proiectul de lege cu un nou capitol cu titlul "Promovarea, apărarea sănătăţii mintale şi prevenirea îmbolnăvirilor psihice" în care va fi transferat "Articolul 6. Promovarea sănătăţii şi bunăstării mintale" din Capitolul II, şi completat cu alte 2 articole noi:

- "Articolul. Apărarea sănătăţii mintale

Apărarea sănătăţii mintale se va realiza prin adoptarea măsurilor de către instituţiile publice şi private, prin care să se limiteze răspândirea concepţiilor, atitudinilor şi comportamentelor dăunătoare pentru sănătatea mintală, în special abuzul de substanţe psihoactive, discriminarea, violenţa, hărţuirea, inclusiv hărţuirea sexuală."

- "Articolul. Prevenirea îmbolnăvirilor psihice

(1) Măsurile privind prevenirea îmbolnăvirilor psihice sunt active, integrate, multidisciplinare, implicând şi participarea individului, a familiei şi a comunităţii.

(2) Prevenirea îmbolnăvirilor psihice se realizează prin programe ştiinţifice, medicale, educaţionale şi sociale, destinate:

a) întregii populaţii – prevenire generală; b) grupurilor de populaţie cu risc semnificativ mai mare decât restul populaţiei de a dezvolta tulburări psihice - prevenire selectivă; c) grupurilor de populaţie cu risc înalt de îmbolnăvire psihică – prevenire focalizată.

(3) Domeniile prioritare pentru prevenirea îmbolnăvirilor psihice sunt următoarele: a) Prevenirea depresiei şi sinuciderii; b) Sănătatea mintală în familie; c) Sănătatea mintală în sistemul educaţional; d) Sănătatea mintală la locul de muncă; e) Sănătatea mintală în comunitate;

(4) Instituţiile de stat, prestatorii de servicii sociale, organizaţiile necomerciale, organizaţiile internaţionale vor întreprinde acţiuni pentru prevenirea îmbolnăvirilor psihice conform domeniului de competenţă.".

În subsidiar, menţionăm că, în mod similar cu Legea nr.1402/1997 privind sănătatea mintală (în continuare – Legea nr.1402/1997), proiectul abordează disproporţionat protecţia persoanelor cu pretinse tulburări de sănătate mintală în raport cu persoanele din anturaj (în defavoarea ultimelor) care pot fi grav afectate de comportamentului primilor. Nu este asigurat un echilibru rezonabil de protecţie a tuturor categoriilor de persoane. În acest sens, consider că proiectul ar fi trebuit să ofere şi mecanisme de asigurare a unor condiţii de "respiro".

Revenind la definiţia "persoana suferindă de tulburări psihice" din Legea actuală nr.1402/1997, care cuprinde persoanele dependente de alcool sau de droguri, în proiect aceste categorii de persoane lipsesc, chiar dacă, de cele mai dese ori, ele au comportament social periculos care implică necesitatea unor intervenţii prompte, inclusiv iniţierea tratamentului neconsimţit (studiile şi statisticile referitoare la cauzele şi condiţiile care favorizează creşterea flagelului violenţei, mai ales a violenţei domestice, pun în top anume abuzul de alcool şi droguri).

Astfel, în normele de tranziţie ale proiectului (şi în Nota informativă la proiect) nu se menţionează nimic despre aceste categorii de persoane. Considerăm că lipsa unor reglementări, în acest sens, în legea materială de profil va face imposibilă aplicarea (care, chiar şi în prezent, este extrem de dificilă) altor legi materiale, precum şi normelor legilor penale şi procesual penale de stabilire a măsurilor cu caracter medical pentru cei ce fac abuz de alcool şi de droguri, deşi aceştia, reiterez, reprezintă una din principalele cauze a numărului inadmisibil de mare de cazuri de abuz şi de violenţă.

Totodată, se va revedea numerotarea pe tot parcursul proiectului de lege, în scopul asigurării ordinii cronologice. În tot cuprinsul proiectului, unde se menţionează textul "Recomandarea Consiliului de Miniştri ai Consiliului Europei", este oportun să se indice abrevierea "Rec (2004) 10".

Pe tot parcursul textului proiectului, unde sunt utilizate trimiteri la anumite acte normative, urmează a fi identificate şi indicate normele concrete din care reies prevederile cuvenite. Considerăm oportună avizarea prezentului proiect de lege de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, conform competenţei.

La nota informativă

Nota informativă nu este întocmită în conformitate cu anexa nr.1 din Legea nr.100/2017, lipsind compartimentele "Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene" şi "Constatările altor expertize".

Propunem revizuirea pct.5. Fundamentarea economico-financiară, în conformitate cu art.30 alin.(1) lit.e) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, precum şi cu art.17 alin.(1) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

În acest context, sumele estimate pentru remunerarea specialiştilor din domeniul psihiatriei, care prezintă o a doua opinie medicală în procesele de internare nevoluntară, urmează a fi încadrate pentru anul 2024 în limita mijloacelor financiare aprobate în bugetul Ministerului Sănătăţii. Ulterior, Ministerul Sănătăţii urmează să prezinte propunerile aferente implementării prevederilor menţionate la următoare etapă de elaborare a cadrului bugetar pe termen mediu (cu prezentarea calculelor necesare în acest sens).

Considerăm oportună revizuirea structurii proiectului în conformitate cu Anexa nr.1 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.