1522/29.12.2007 Hotărîre cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea măsurilor minime pentru controlul şi supravegherea anumitor boli la peşti
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea măsurilor
minime pentru controlul şi supravegherea anumitor boli la peşti
nr. 1522 din 29.12.2007
(în vigoare 18.01.2008)
Monitorul Oficial nr.11-12 art.64 din 18.01.2008
* * *
Abrogat: 03.04.2009
Hotãrîrea Guvernului nr.239 din 26.03.2009
În conformitate cu prevederile Legii nr.1538-XII din 23 iunie 1993 privind activitatea veterinară (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.8, art.239), Legii nr.149-XVI din 8 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126-130, art.597), precum şi în scopul menţinerii echilibrului biologic al biocenozelor şi ecosistemelor, creării şi protecţiei fondului piscicol pentru controlul anumitor boli la peşti, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Norma sanitară veterinară privind stabilirea măsurilor minime pentru controlul şi supravegherea anumitor boli la peşti (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
| PRIM-MINISTRU | Vasile TARLEV |
Contrasemnează: |
|
| Ministrul agriculturii şi industriei alimentare | Anatolie Gorodenco |
| Ministrul sănătăţii | Ion Ababii |
| Ministrul ecologiei şi resurselor naturale | Constantin Mihailescu |
Chişinău, 29 decembrie 2007. |
|
| Nr.1522. |
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr.1522 din 29 decembrie 2007
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ
privind stabilirea măsurilor minime pentru controlul
şi supravegherea anumitor boli la peşti
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Norma sanitară veterinară privind stabilirea măsurilor minime pentru controlul şi supravegherea anumitor boli la peşti (în continuare - Norma sanitară veterinară) este elaborată în conformitate cu prevederile Legii nr.1538-XII din 23 iunie 1993 privind activitatea veterinară şi Legii nr.149-XVI din 8 iunie 2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura.
2. Prezenta Normă sanitară veterinară are drept scop preîntîmpinarea apariţiei unor boli la peşti pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
3. În sensul prezentei Norme sanitare veterinare sînt folosite următoarele definiţii:
a) peşte suspectat de infectare - peştele care prezintă semne clinice, leziuni post-mortem sau reacţii dubioase la testele de laborator şi oferă prilej de a suspecta prezenţa unei boli;
b) peşte infectat - peştele la care a fost confirmată oficial prezenţa unei boli, în urma unui examen de laborator, sau în cazul anemiei infecţioase la somon, în urma unui examen clinic şi a unui examen post-mortem;
c) fermă piscicolă - unitate funcţională de bază în piscicultură, alcătuită din una sau mai multe amenajări piscicole, în care se cresc puieţi de peşte sau peşte de consum;
d) fermă piscicolă suspectă de a fi infectată - fermă piscicolă ce conţine peşte suspect de a fi infectat;
e) fermă piscicolă infectată - fermă piscicolă ce conţine peşte infectat, de asemenea, fermă piscicolă care a fost evacuată, dar nu a fost încă dezinfectată.
4. Toate fermele piscicole care cresc sau deţin peşte receptiv la bolile menţionate în anexa nr.4 din prezenta Normă îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sînt înregistrate de Serviciul Piscicol;
b) ţin evidenţa pescuitului pentru:
peştele viu, icrele şi gameţii ce intră în ferma piscicolă, precum şi informaţia despre data achiziţionării, numărul sau greutatea peştilor, mărimea, sursa şi furnizorii lor;
peştele viu, icrele şi gameţii ce se livrează din ferma piscicolă, precum şi informaţia despre data expedierii, numărul sau greutatea peştilor, mărimea lor;
mortalitatea înregistrată, precum şi informaţia despre data, numărul sau greutatea peştilor.
Evidenţa pescuitului, care se ţine zilnic şi se păstrează timp de 4 ani va fi pusă la dispoziţia Serviciului Piscicol, oricînd acesta din urmă va solicita acest lucru.
5. Suspiciunea oricărei boli este notificată obligatoriu şi neîntîrziat Serviciului Veterinar de Stat.
Capitolul II
MĂSURILE DE CONTROL PRIVIND LOCALIZAREA BOLILOR LA PEŞTI
6. Atunci cînd peştele dintr-o fermă piscicolă este suspectat de infectare cu o boală, Serviciul Veterinar de Stat ia imediat măsuri pentru efectuarea unei anchete epizootologice oficiale, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii, prin efectuarea examenului clinic şi prin prelevarea probelor necesare pentru examenul de laborator.
De îndată ce suspiciunea bolii este notificată, Serviciul Veterinar de Stat pune ferma piscicolă sub supraveghere şi solicită următoarele:
a) să fie făcută o evaluare oficială a tuturor speciilor şi categoriilor de peşti, să fie înregistrat numărul peştilor deja morţi, infectaţi sau suspectaţi de a fi infectaţi ori contaminaţi, la fiecare dintre acestea. Evaluarea trebuie actualizată de proprietar sau de deţinător, pentru a se ţine seama de creşterea populaţiei ori de noile cazuri de mortalitate observate în perioada de suspectare a infecţiei; informaţiile din evaluare trebuie să fie prezentate la cerere şi pot fi verificate la fiecare inspecţie;
b) nici o specie de peşte, viu sau mort, icre sau gameţi nu intră sau să nu iasă din ferma piscicolă fără inspectarea partidei de către inspectorul veterinar din cadrul Serviciului Veterinar de Stat;
c) colectarea şi distrugerea peştilor morţi sau a organelor lor se efectuează sub supravegherea medicului veterinar de stat;
d) introducerea sau scoaterea furajelor, uneltelor, obiectelor ori a altor substanţe, cum ar fi deşeurile, pasibile de a transmite boala, se supun, dacă este necesar, inspectării veterinare de către inspectorul veterinar din cadrul Serviciului Veterinar de Stat, care trebuie să stabilească condiţiile necesare pentru a preveni răspîndirea agentului patogen;
e) deplasarea persoanelor către sau din ferma piscicolă să fie aprobate de către inspectorul veterinar din cadrul Serviciului Veterinar de Stat;
f) intrarea sau ieşirea vehiculelor în/ori din ferma piscicolă să fie aprobate de către inspectorul veterinar din cadrul Serviciului Veterinar de Stat, care stabileşte condiţiile necesare pentru a preveni răspîndirea agentului patogen;
g) la intrările şi ieşirile din ferma piscicolă să fie folosite mijloace adecvate de dezinfecţie;
h) ancheta epizootologică să fie efectuată în conformitate cu pct.8 din prezenta Normă sanitară veterinară;
i) toate fermele piscicole să fie puse sub supraveghere oficială. Peştele, icrele şi gameţii vor putea fi expediaţi din ferma piscicolă doar după ce vor fi supuşi controlului veterinar efectuat de inspectorul veterinar din cadrul Serviciului Veterinar de Stat.
Pînă la intrarea în vigoare a măsurilor oficiale, proprietarul sau îngrijitorul peştelui suspectat de contaminare ia toate măsurile corespunzătoare pentru a respecta prevederile din prezentul punct, cu excepţia literelor h) şi i).
Măsurile prevăzute în prezentul punct nu sînt retrase pînă cînd suspiciunea de boală nu a fost infirmată oficial.
7. De îndată ce prezenţa unei boli a fost confirmată oficial, Serviciul Veterinar de Stat dispune aplicarea în continuare a măsurilor menţionate la pct.6, precum şi a următoarelor măsuri:
a) într-o fermă piscicolă infectată:
tot peştele trebuie izolat, conform unei scheme stabilite de Serviciul Veterinar de Stat şi aprobate de autoritatea veterinară centrală;
toate bazinele trebuie să fie drenate în scopul curăţării şi dezinfectării;
toate icrele şi gameţii, peştele mort şi peştele care prezintă semne clinice de boală trebuie să fie considerate materiale cu risc major şi trebuie să fie distruse sub supravegherea inspectorului Serviciului Veterinar de Stat;
tot peştele viu trebuie să fie sacrificat şi distrus sub supravegherea inspectorului veterinar din cadrul Serviciului Veterinar de Stat, ori, în cazul peştelui ce a atins mărimea comercială şi nu prezintă nici un semn clinic de boală, să fie dirijat, sub supravegherea inspectorului veterinar din cadrul Serviciului Veterinar de Stat, pentru comercializare sau procesare în scopul consumului uman. În ultimul caz inspectorul veterinar din cadrul Serviciului Veterinar de Stat trebuie să se asigure că peştele este imediat eviscerat şi tranşat, că aceste operaţiuni se efectuează în condiţii care să prevină răspîndirea agenţilor patogeni, că deşeurile de peşte şi măruntaiele sînt considerate material cu risc sporit şi sînt supuse unui tratament de distrugere a agenţilor patogeni, şi că apa folosită este supusă unui tratament care inactivează orice agent patogen pe care îl poate conţine;
după mutarea peştelui, icrelor şi gameţilor bazinele, echipamentul şi orice material pasibil de contaminare, trebuie să fie curăţate şi dezinfectate cît mai repede posibil, urmîndu-se instrucţiunile stabilite de inspectorul veterinar din cadrul Serviciului Veterinar de Stat, astfel, încît să se elimine orice risc de răspîndire sau de supravieţuire a agentului patogen al bolii;
orice substanţă care ar putea fi contaminată, la care se face referire în pct.6 lit.d) din prezenta Normă sanitară veterinară, trebuie să fie lichidată sau tratată astfel, încît să se asigure distrugerea oricărui agent patogen existent;
o anchetă epizootologică trebuie să fie efectuată în conformitate cu prevederile pct.8 din prezenta Normă sanitară veterinară. Această anchetă trebuie să includă prelevarea de probe pentru examenul de laborator;
b) trebuie supravegheată starea de sănătate a peştilor din toate fermele piscicole situate în zona de captare a apei în care se află ferma piscicolă infectată. Dacă se evidenţiază cazuri pozitive, trebuie aplicate măsurile prevăzute la litera a);
c) repopularea fermei piscicole trebuie să fie aprobată de Serviciul Veterinar de Stat.
8. Ancheta epizootologică conţine următoarele date:
a) durata probabilă a perioadei de cînd boala ar fi putut exista în ferma piscicolă înainte de a fi notificată sau suspectată;
b) originea posibilă a bolii din ferma piscicolă şi identificarea altor ferme piscicole în care există icre, gameţi şi peşte din speciile receptive la infecţie;
c) mişcarea peştilor, icrelor, gameţilor, vehiculelor sau a substanţelor şi persoanelor care ar fi putut purta agentul patogen al bolii în/ sau din ferma piscicolă în cauză;
d) posibila existenţă a purtătorilor de boală şi răspîndirea lor.
Dacă ancheta epizootologică relevă că boala ar fi putut fi introdusă din altă zonă de captare a apei ori ar fi putut fi transferată spre altă zonă de captare a apei ca urmare a unui contact realizat prin mişcarea peştilor, icrelor sau gameţilor ori a animalelor, vehiculelor şi persoanelor sau în orice alt fel, fermele piscicole ce aparţin unor astfel de zone de captare a apei, trebuie să fie considerate suspecte de infecţie şi trebuie să se aplice măsurile stabilite la pct.6 din prezenta Normă sanitară veterinară. Dacă prezenţa bolii este confirmată, trebuie să se aplice măsurile stabilite la pct.7 din prezenta Normă sanitară veterinară.
Trebuie să fie stabilită o unitate de criză în scopul asigurării coordonării complete a tuturor măsurilor necesare pentru a se realiza eradicarea bolii cît mai repede posibil şi în scopul efectuării investigării epizootice.
Capitolul III
DISPOZIŢII FINALE
9. Prelevarea de probe şi testarea de laborator pentru determinarea prezenţei bolilor la peşti se efectuează de către Centrul Republican de Diagnostică Veterinară.
10. Centrul Republican de Diagnostică Veterinară trebuie să indice în orice moment şi, în special cînd boala în cauză apare pentru prima dată, tipul, subtipul şi varianta agentului patogen care a determinat boala.
Centrul Republican de Diagnostică Veterinară este responsabil de coordonarea standardelor şi a metodelor de diagnosticare şi de folosirea reactivilor.
Centrul Republican de Diagnostică Veterinară e obligat:
a) să controleze calitatea tuturor reagenţilor de diagnostic folosiţi;
b) să efectueze periodic teste de intercomparare;
c) să deţină, din cazurile confirmate, culturi ale agentului patogen al bolii izolat.
11. Obligaţiunile Centrului Republican de Diagnostică Veterinară sînt stipulate în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară.
12. Cerinţele privind aplicarea programelor de vaccinare a peştilor sînt stabilite în anexa nr.3 la prezenta Normă sanitară veterinară.
13. Autoritatea veterinară centrală elaborează un plan de urgenţă în care trebuie să specifice cum va implementa măsurile stabilite în prezenta Normă sanitară veterinară în cazul apariţiei unui focar al unei boli menţionate la peşti şi îl prezintă Guvernului spre aprobare. Acest plan trebuie să permită accesul la facilităţi, echipament, personal şi la toate celelalte structuri corespunzătoare, necesare pentru o eradicare rapidă şi eficientă a focarului.
Criteriile minime ce trebuie aplicate pentru întocmirea acestui plan sînt stabilite în anexa nr.2 la prezenta Normă sanitară veterinară.
14. Autoritatea veterinară centrală numeşte persoane responsabile pentru asigurarea aplicării corecte a prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare.
Dacă în urma controalelor rezultă deficienţe privind aplicarea corectă a măsurilor specificate în prezenta Normă sanitară veterinară, acestea vor fi notificate autorităţii veterinare centrale, prin raportul de control.
Pînă la remedierea acestor deficienţe autoritatea veterinară centrală interzice comercializarea de peşte viu pe întregul teritoriu al Republicii Moldova.
15. Autoritatea veterinară centrală va aplica măsurile administrative în conformitate cu legea pentru a fi pedepsită orice încălcare a prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare.
Anexa nr.1
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea măsurilor minime
pentru controlul şi supravegherea
anumitor boli la peşti
Obligaţiunile Centrului Republican de Diagnostică Veterinară
privind diagnosticarea anumitor boli la peşti
Centrul Republican de Diagnostică Veterinară are următoarele obligaţiuni:
a) să coordoneze, în colaborare cu Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală, metodele folosite pentru diagnosticarea bolilor la peşti, în special prin:
identificarea, depozitarea şi livrarea tulpinilor agentului patogen al bolii în cauză, pentru realizarea testelor serologice şi prepararea antiserurilor;
realizarea şi păstrarea unei colecţii de tulpini şi culturi ale agentului patogen în cauză;
organizarea periodică de teste privind compararea procedurilor de diagnosticare;
caracterizarea culturilor agenţilor patogeni ai bolii în cauză prin metodele cele mai avansate şi adecvate, care să permită o bună înţelegere a epizootologiei bolii;
ţinerea la zi a evidenţei evoluţiilor în supravegherea, epizootologia şi prevenţia bolii în cauză în întreaga lume;
susţinerea expertizei cu privire la agentul patogen relevant al bolii şi la alţi agenţi patogeni implicaţi pentru a permite un diagnostic diferenţiat rapid;
însuşirea de cunoştinţe complete în prepararea şi folosirea produselor de imunologie veterinară folosite pentru a eradica şi combate boala;
b) să sprijine activ diagnosticarea focarelor bolii în cauză prin obţinerea culturilor de agent patogen pentru diagnosticul de confirmare, caracterizare şi studii epizootice;
c) să faciliteze pregătirea sau perfecţionarea experţilor în diagnosticul de laborator, în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic în întreaga ţară;
d) să colaboreze în privinţa metodelor de diagnosticare a bolilor la peşti cu laboratoarele competente din ţările în care aceste boli sînt răspîndite.
Anexa nr.2
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea măsurilor minime
pentru controlul şi supravegherea
anumitor boli la peşti
Criteriile minime pentru aplicarea planurilor de urgenţă
în scopul prevenirii răspîndirii infecţiei la peşti
Planurile de urgenţă trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
a) crearea unui centru naţional de criză care să coordoneze toate măsurile de control pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
b) întocmirea unei liste cu centrele locale de control al bolii, cu echipamentele adecvate de control al bolii la nivel local;
c) furnizarea de informaţii detaliate cu privire la personalul implicat în măsurile de combatere, calităţile şi responsabilităţile acestuia;
d) fiecare centru local de control al bolii trebuie să poată contacta rapid persoana sau organizaţia implicată direct sau indirect în apariţia bolii;
e) accesul la echipamentele şi materialele necesare pentru ca măsurile de control să poată fi efectuate corect;
f) furnizarea instrucţiunilor detaliate cu privire la acţiunile ce vor fi luate la suspectarea şi confirmarea unei infecţii sau contaminări;
g) întocmirea programelor de instruire pentru a menţine şi dezvolta cunoştinţele privind procedurile administrative şi de teren;
h) laboratorul de diagnostic trebuie să aibă posibilitatea de a face probe post-mortem, să dispună de capacităţile necesare pentru diagnosticarea rapidă;
j) să includă prevederi privind asigurarea competenţelor legale necesare pentru implementarea planurilor de urgenţă.
Anexa nr.3
la Norma sanitară veterinară
privind stabilirea măsurilor minime
pentru controlul şi supravegherea
anumitor boli la peşti
Cerinţele privind aplicarea programelor de vaccinare la peşti
1. Programele de vaccinare trebuie să conţină următoarele informaţii referitoare la:
a) natura bolii care impune să fie efectuată vaccinarea;
b) condiţiile de folosire, frecvenţa vaccinării şi limitele de utilizare a vaccinului;
c) termenul pentru încetarea vaccinării;
d) datele referitoare la locul amplasării fermelor în care au fost efectuate vaccinările, care urmează să fie incluse într-un registru de evidenţă a vaccinărilor;
e) stabilirea unei zone-tampon;
f) măsurile întreprinse pentru ca deplasarea peştilor în zona de vaccinare să fie limitată, pentru a garanta că peştii pot fi transportaţi din zona de vaccinare doar dacă urmează să fie sacrificaţi pentru consum uman, sau, dacă este necesar, distruşi;
g) orice alte prevederi necesare pentru vaccinare.
2. Vaccinarea nu trebuie să depăşească limitele zonei infectate şi, dacă este necesar, ale zonei-tampon stabilite în jurul zonei infectate.
3. Vaccinul ce urmează a fi utilizat trebuie să conţină informaţia referitoare la tipul/ tipurile de vaccin care poate /pot fi folosit/ folosite.
|
Anexa nr.4 la Norma sanitară veterinară privind stabilirea măsurilor minime pentru controlul şi supravegherea anumitor boli la peşti LISTA bolilor la care peştele este receptiv |
||
| Nr. d/o | Boli | Specii sensibile |
| 1. | NHI - necroza hematopoietică infecţioasă | Salmo gairdneri |
| Oncorhynchus nerka | ||
| Oncorhynchus tschawytscha | ||
| Oncorhynchus rhodurus | ||
| Salmo salariu | ||
| 2. | SHV - septicemie virală | Salmo gairdneri |
| Salmo salariu | ||
| Thymallus thymallus | ||
| Coregonus sp. | ||
| Esox lucius (alevin) | ||