153/09.03.92 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Societăţii Crucea Roşie din Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la înregistrarea Statutului Societăţii

Crucea Roşie din Moldova

nr. 153  din  09.03.92

 (în vigoare 30.03.1992) 

Monitor nr.3/82 din 30.03.1992

* * *

În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 "Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M." Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

A înregistra Statutul Societăţii Crucea Roşie din Moldova (se anexează).

STATUTUL

Societăţii Crucea Roşie din Moldova

I. PRINCIPII GENERALE

1. Societatea Crucea Roşie din Moldova (în continuare – Societatea) este o organizaţie obştească autonomă, care îşi desfăşoară activitatea, pe baza principiilor de care se conduce Crucea Roşie Internaţională: umanitate, imparţialitate, neutralitate, independenţă, universitate, liber consimţămînt.

2. Societatea activează în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi prezentul Statut pe principii de autogestiune şi autofinanţare, participă la cîrmuirea treburilor de stat şi obşteşti, la soluţionarea problemelor economice şi social-culturale.

3. Societatea Crucea Roşie din Moldova colaborează cu organizaţiile şi mişcările republicane, internaţionale, care au la bază scopuri şi interese comune.

4. Societatea foloseşte simbolica, aprobată de Convenţia de la Geneva din anul 1949.

Au dreptul să folosească simbolurile Societăţii pe teritoriul republicii în exclusivitate organele colegiale ale organizaţiilor ei.

Drapelul Societăţii reprezintă o pînză albă dreptunghiulară (de 3:2), în centrul căruia este plasată Crucea Roşie.

Societatea poate avea organul său de presă.

II. OBIECTUL ŞI FUNCŢIILE SOCIETĂŢII

5. Obiectul de bază al Societăţii îi constituie:

1) confirmarea şi propagarea ideilor umanismului şi carităţii, protecţia socială a cetăţenilor puţin asiguraţi din republică;

2) dezvoltarea serviciului de caritate, acordarea asistenţei medico-sociale, ajutorului material cetăţenilor republicii, care au nevoe de acest ajutor, şi compatrioţilor de peste hotare, cetăţenilor străini;

3) educarea, formarea spiritului cetăţenesc, cultivarea iniţiativei civice, a responsabilităţii membrilor Societăţii;

4) participarea la realizarea programelor de stat privind ocrotirea sănătăţii populaţiei, a generaţiei în creştere, afirmarea modului sănătos de viaţă, desfăşurarea acţiunilor de protecţie sanitară, ridicarea nivelului de cultură sanitară a populaţiei;

5) dezvoltarea mişcării de tineret a Crucii Roşii;

6) participarea la mişcarea ecologică, care are ca scop lichidarea factorilor dăunători şi nocivi, ce acţionează asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului înconjurător; promovarea cunoştinţelor medicale, igieno-sanitare prin intermediul organelor de presă, teleradiodifuziunii naţionale;

7) acordarea de ajutor organelor şi instituţiilor ocrotirii sănătăţii, serviciilor de colectare a sîngelui la propagarea donării onorifice de sînge;

8) crearea fondului de rezervă a Crucii Roşii pentru participarea la acţiunile de acordare a ajutorului sinistraţilor în urma calamităţilor naturale, avariilor de producţie şi catastrofelor în republică şi peste hotare.

6. Pentru a-şi realiza sarcinile Societatea exercită următoarele funcţii:

1) realizează în modul stabilit colaborări interrepublicane, internaţionale;

2) desfăşoară acţiuni filantropice, activităţi vizînd schimbul de experienţă;

3) înfiinţează (fondează) întreprinderi, cooperative, asociaţii cu regim propriu şi mixte;

4) organizează loterii de binefacere, licitaţii, concerte, expoziţii cu vînzare, alte acţiuni;

5) lansează pe piaţă atît de sine stătător, cît şi cu alte organizaţii mărfuri cu simbolica Societăţii în scopul întăririi bazei materiale şi economice a Societăţii;

6) explică pe larg scopul activităţii sale pe plan intern şi internaţional, antrenează populaţia în mişcarea Societăţii;

7) încasează cotizaţiile benevole individuale şi colective, donaţiile în bani şi obiecte de preţ, făcute atît de populaţia din ţară, cît şi de organizaţiile şi cetăţenii străini;

8) dă publicităţii numele persoanelor, organizaţiilor, care participă activ la acţiunile umanitare în folosul Societăţii, stimulează astfel de organizaţii şi activişti cu diplome de onoare, insigne, premii băneşti.

III. MEMBRII SOCIETĂŢII, DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LOR

7. Calitatea de membru poate fi acordată membrilor individual şi colectivi.

8. Membru al Societăţii poate fi oricare cetăţean, indiferent de naţionalitate, confesiune, concepţii politice, partinitate, care recunoaşte prezentul Statut, activează în una din organizaţiile Societăţii, achită sistematic cotizaţiile de membru sau care acordă alte ajutoare materiale.

9. Membru colectivi ai Societăţii pot deveni colectivele de muncă ale întreprinderilor, instituţiilor de învăţămînt, cooperativelor, organizaţiilor etc.

10. Acordarea calităţii de membru al Societăţii se face de către comitetul (adunarea) organizaţiei primare în baza cererii în scris sau verbale a solicitantului.

11. Membrul Societăţii are dreptul:

să discute liber problemele activităţii Societăţii, să participe la elaborarea hotărîrilor:

să aleagă şi să fie ales în organele de conducere de toate nivelurile ale Societăţii;

să critice orice organ al Societăţii şi conducătorii lui;

să adreseze în oricare instanţă a Societăţii cereri şi propuneri, să se retragă liber din rîndurile Societăţii.

12. Membrul Societăţii este obligat:

să respecte prezentul Statut; să promoveze idealurile Crucii Roşii, să contribuie la realizarea hotărîrilor organelor colegiale ale Societăţii;

să participe activ la acţiunile filantropice şi de caritate, să manifeste grijă faţă de cei socialmente vulnerabili;

să-şi aducă aportul la îmbunătăţirea bazei materiale; să menajeze propria sănătate şi sănătatea celor din jur, să ştie a acorda primul ajutor medical.

13. Membrii individuali ai Societăţii se grupează în organizaţii primare, membrii colectivi, la dorinţa colectivelor de muncă – în comitete orăşeneşti, raionale ale Crucii Roşii.

IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII

CRUCII ROŞII DIN MOLDOVA

14. Organizaţiile Societăţii sînt create conform principiului teritorial şi de producţie.

15. Activitatea organizaţiilor de toate nivelurile ale Societăţii are la bază:

eligibilitatea tuturor organelor de conducere, de jos pînă sus, răspunderea organelor de conducere în faţa membrilor societăţii; principiile publicităţii, deschiderii şi colectivismului în lucru, unităţii în acţiunile de realizare a principiilor Crucii Roşii, independenţa la determinarea direcţiilor prioritare şi formelor de activitate, structurii organizatorice, activităţii financiar – economice, stabilirea relaţiilor cu organele puterii de stat, cu alte organizaţii.

16. Veriga primară a Crucii Roşii la întreprinderi, instituţii, organizaţii este:

reprezentantul Crucii Roşii, cînd numărul membrilor constituie pînă la 50 persoane;

organizaţia primară, creată la locul de muncă, de studii (pentru cei ce nu lucrează – la locul de trai), numărînd peste 50 de membri. În cadrul organizaţiei primare pot fi create şi alte subdiviziuni;

organizaţiile de sector ale Crucii Roşii, care sînt create de comisiile raionale conform principiului teritorial.

17. Organele de conducere pentru organizaţiile primare, de sector sînt adunările generale (conferinţele) membrilor Societăţii, care se convoacă, după caz. Adunarea organizaţiei primare, (conferinţa) organizaţiei de sector sînt deliberative dacă la ele participă mai bine de jumătate din numărul membrilor sau delegaţilor aleşi la conferinţă. Prin hotărîrea adunării (conferinţei) se formează organul eligibil în frunte cu preşedintele organizaţiei primare. În caz, cînd numărul membrilor este restrîns, se alege reprezentantul Crucii Roşii. Adunarea (conferinţa) alege pe o perioadă de 5 ani comitetul şi preşedintele. La latitudinea adunării (conferinţei) poate fi aleasă comisia de cenzori (revizor).

Organizaţiile raionale, orăşeneşti şi flotante ale Societăţii

18. Organizaţiile raionale orăşeneşti şi flotante ale Societăţii sînt formaţii de reper ale Societăţii şi sînt create în rezultatul grupării benevole ale organizaţiilor primare şi de sector.

19. Organizaţiile raionale, orăşeneşti şi flotante coordonează activitatea organizaţiilor subordonate lor desfăşoară activitatea vizînd executarea hotărîrilor organelor colegiale ale Societăţii, promovează scopurile şi ideile Crucii Roşii, prezintă problemele mişcării spre examinare în organizaţiile obşteşti, organele locale de stat, în alte organizaţii, poartă răspundere de activitatea financiară şi economică a organizaţiilor subordonate.

20. Organul suprem al organizaţiei raionale, orăşeneşti, flotante este conferinţa, care se convoacă o dată la cinci ani. Conferinţa alege prin vot deschis sau secret preşedintele, comitetul şi comisia de cenzori. La prima şedinţă (plenară) comitetul alege din componenţa sa prezidiul pentru coordonarea activităţii organizaţiei în perioada dintre conferinţe, Conferinţa extraordinară poate fi convocată în baza hotărîrii comitetului, adoptată cu majoritatea simplă de voturi, sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul organizaţiilor din componenţa sa. Norma reprezentanţei şi modul de alegere a delegaţilor se stabileşte de comitet. Conferinţa este deliberativă, dacă la lucrările ei participă mai mult de jumătate din delegaţii aleşi. Hotărîrea se consideră adoptată, iar candidatura aleasă în cazul cînd şi-au exprimat voturile mai bine de jumătate din numărul delegaţilor.

Organele supreme ale Societăţii

21. Organul suprem al Societăţii este congresul, care se convoacă o dată la 5 ani. Congresul extraordinar poate fi convocat de organul executiv al Societăţii, cînd pentru această decizie au votat peste 50 procente din membrii lui sau la cererea a 1/3 din numărul organizaţiilor orăşeneşti, raionale. Hotărîrea privind convocarea congresului, timpul, locul, ordinea de zi, norma reprezentanţei şi modul de alege a delegaţiilor se adoptă de comitetul executiv la şedinţa plenară cu cel tîrziu 2 luni pînă la congres. Congresul este deliberativ, dacă participă la el mai mult de jumătate din delegaţii aleşi.

22. Congresul Societăţii:

dezbate şi aprobă dările de seamă ale comitetului executiv şi comisiei de cenzori, aprobă şi reexaminează Statutul Societăţii, alege prin vot deschis sau secret comitetul executiv şi comisia de cenzori în componenţa stabilită de congres;

23. În perioada dintre congrese comitetul executiv se convoacă cel puţin o dată pe an, sau după caz, în şedinţe sau plenare, examinînd chestiunile ce ţin de activitatea Societăţii. Plenara este în drept să modifice componenţa comitetului executiv, să adopte orice hotărîre, care nu vine în contradicţie cu documentele de reglementare a activităţii Societăţii, să facă modificări în cazuri excepţionale în Statut. Plenara extraordinară poate fi convocată prin hotărîrea prezidiului comitetului executiv pentru care au votat peste 50 procente din numărul de membri ai comitetului sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor comitetelor executive din republică.

24. Comitetul executiv al Societăţii:

coordonează şi orientează activitatea organizaţiilor subordonate în vederea realizării hotărîrilor congreselor şi plenarelor;

în caz de necesitate, elaborează şi prezintă în baza iniţiativei legislative spre examinare Parlamentului Republicii Moldova propuneri privind domeniile principale de activitate a Societăţii;

reprezintă Societatea în relaţiile cu organele puterii de stat, economice, organizaţiile obşteşti etc;

stabileşte funcţiile, structura şi efectivul salariaţilor comitetului executiv.

25. Prezidiul comitetului executiv al Societăţii:

aprobă documentele privind activitatea comitetelor, instituţiilor, întreprinderilor Societăţii;

aprobă planul de lucru al comitetului executiv, dările de seamă ale comitetelor, organizaţiilor, întreprinderilor subordonate Societăţii;

exercită controlul asupra executării hotărîrilor congreselor, plenarelor de către organizaţiile subordonate Societăţii;

adoptă hotărîri privind fondarea întreprinderilor cu regim propriu şi controlează activitatea lor;

adoptă hotărîri privind decontarea şi stimularea activiştilor şi salariaţilor Societăţii;

Şedinţele prezidiului se convoacă cel puţin o dată pe trimestru.

26. Activitatea prezidiului este condusă de preşedintele comitetului executiv, iar în absenţa lui – de vicepreşedinte.

Comisia de cenzori a Societăţii

27. Comisia de cenzori a Societăţii este o formaţiune independentă, subordonată doar congresului şi este creată cu scopul de a controla şi presta consultaţii juridice în condiţiile de autogestiune a întreprinderilor, organizaţiilor Societăţii în baza prezentului Statut şi al regulamentului propriu.

28. Membrii comisiei de cenzori pot participa la lucrările plenarilor, prezidiului, comitetelor de toate nivelurile cu drept de vot consultativ, însă nu pot fi aleşi în componenţa acestora.

29. Comisia de cenzori:

exercită controlul asupra integrităţii avuţiei şi a consumului de mijloace cu destinaţie specială;

exercită controlul asupra activităţii economico-financiare, acordă ajutor metodic şi juridic comitetelor, organizaţiilor Crucii Roşii, întreprinderilor, instituţiilor Societăţii;

în caz de necesitate, supune dezbaterilor la şedinţele prezidiului, plenarilor, comitetelor de toate nivelurile chestiuni ce ţin de activitatea organizaţiilor, instituţiilor şi întreprinderilor Societăţii;

informează anual la şedinţele plenarelor comitetului executiv activul Societăţii despre activitatea comisiei.

30. Comisiile de cenzori de pe lîngă organizaţiile orăşeneşti, raionale, organizaţiile primare numeroase, care vor activa pe baze obşteşti se aleg la conferinţele respective.

V. PATRIMONIUL SOCIETĂŢII

31. La realizarea sarcinilor sale statutare, Societatea dispune de mijloace băneşti, clădiri, fond locativ, spaţiu de producere şi depozitare, mijloace de transport şi altă avere.

32. Bunuri ale Societăţii se consideră averea colectivă a organizaţiilor raionale, orăşeneşti şi flotante ale acesteia.

33. Mijloacele băneşti ale Societăţii se formează din:

mijloacele alocate din bugetul de stat în vederea realizării programelor şi acţiunilor Societăţii;

cotizaţiile anuale ale membrilor în mărime de 60 copeici;

cotizaţiile membrilor colectivi al Societăţii în proporţiile stabilite de colectivele de muncă ale întreprinderilor;

vărsămintele de caritate, făcute de întreprinderi, organizaţii, persoane individuale atît din republică, cît şi de peste hotarele ei;

beneficiile obţinute de la circulaţia mijloacelor Societăţii;

profilul ocazionat de acţiunile Societăţii (loterii, licitaţii filantropice, comercializarea producţiei cu simbolica Crucii Roşii etc.).

34. Bugetul Societăţii se formează din defalcări de mijloace băneşti executate de organizaţiile de toate nivelurile în mărimea stabilită de congres, conferinţă.

35. Toate mijloacele băneşti ale Societăţii se vor păstra la instituţiile bancare de credit.

VI. DREPTURILE JURIDICE ALE SOCIETĂŢII

36. Comitetul executiv, organizaţiile raionale, orăşeneşti, flotante precum şi întreprinderile, instituţiile subordonate sînt persoane juridice, au ştampile cu denumirea corespunzătoare.

37. Prin hotărîrea congresului Societatea poate să se asocieze Societăţii Crucea Roşie şi Semiluna Roşie (federaţiei, conferinţei), rezervîndu-şi dreptul de a se retrage liber din această formaţiune.

38. Veniturile obţinute din activitatea Societăţii, comercializarea producţiei fabricate de întreprinderile subordonate care sînt folosite în scop filantropic, mărfurile şi bunurile importate în republică, ca ajutor umanitar, sînt scutite de impozitele vamale de stat şi de taxa vamală.

39. Societatea are dreptul să contacteze direct cu societăţile naţionale ale Crucii Roşii din străinătate, cu alte organizaţii filantropice şi internaţionale ale Crucii Roşii, precum şi să delegheze reprezentanţi în aceste organizaţii.

Pentru a stimula contractele cu societăţile internaţionale ale Crucii Roşii, Societatea trebuie să facă parte din cadrul Crucii Roşii internaţionale, să colaboreze cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi cu Liga societăţilor Crucea Roşie şi Semiluna Roşie şi să realizeze acţiuni ce decurg din convenţiile de la Geneva.

40. Societatea poate să-şi înceteze activitatea în caz de reorganizare sau lichidare în baza hotărîrii adoptate de congres cu o majoritate de voturi (cel puţin 3/4) din numărul delegaţilor.

Patrimoniul Societăţii lichidate se distribuie prin hotărîrea congresului în scopul, prevăzut de prezentul Statut.