BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Legi

Lege nr. 1545 din 25.02.1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti

Tipul documentului
Legi
Data adoptării
25.02.1998

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile

 ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

şi ale instanţelor judecătoreşti

nr. 1545-XIII  din  25.02.98

 (în vigoare 04.06.1998) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.50-51 art.359 din 04.06.1998

* * *

Notă: În titlul şi în cuprinsul legii, sintagmele "de cercetare penală şi de anchetă preliminară", "de cercetare penală, de anchetă preliminară" "cercetării penale, anchetei preliminare", "cercetării penale sau anchetei preliminare", "de cercetare penală sau organul de anchetă preliminară" se înlocuiesc cu sintagma "de urmărire penală" conform Legii nr.206-XV din 29.05.03, în vigoare 18.07.03

Parlamentul adoptă prezenta lege.

DISPOZIŢII GENERALE

[Art.1 modificat prin Legea nr.222 din 27.09.2013, în vigoare 25.10.2013]

[Art.1 introdus prin Legea nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

acţiuni ilicite - acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţii, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau contravenţionale (infracţiuni);

cazuri excepţionale - cazuri cînd persoanei i-au fost încălcate grav şi abuziv drepturile şi libertăţile fundamentale garantate de Constituţie şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte ori cînd consecinţele acţiunilor ilicite comise sînt extrem de grave sau chiar iremediabile.

(2) În sensul prezentei legi, o unitate convenţională echivalează cu 20 de lei moldoveneşti.

[Art.2 modificat prin Legea nr.222 din 27.09.2013, în vigoare 25.10.2013]

[Art.2 introdus prin Legea nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

a) reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunităţii;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravenţional, reţinerii contravenţionale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenţionale de către instanţa de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ştampilelor, precum şi în urma blocării conturilor bancare.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură şi din instanţele judecătoreşti.

[Art.3 modificat prin Legea nr.222 din 27.09.2013, în vigoare 25.10.2013]

[Art.3 în redacţia Legii nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

[Art.3(1) modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.03, în vigoare 18.07.03]

(2) Prezenţa în acţiunile persoanei fizice a autocalomniei, autodenunţului se stabileşte de către organele de urmărire penală, ale procuraturii sau de către instanţa judecătorească.

(3) Prevederile prezentului articol nu se aplică cazurilor în care persoana fizică s-a autocalomniat, autodenunţat în urma unui tratament violent, a aplicării ameninţărilor şi a altor acţiuni ilicite.

[Art.4 modificat prin Legea nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

[Art.4(2) modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.03, în vigoare 18.07.03]

(2) Cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului la repararea prejudiciului.

[Art.5 completat prin Legea nr.96 din 03.05.2012, în vigoare 06.10.2012]

[Art.5 în redacţia Legii nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

DREPTUL LA REPARAREA PREJUDICIULUI. PREJUDICIUL PATRIMONIAL

REPARABIL ŞI DETERMINAREA CUANTUMULUI SUMELOR

DE COMPENSARE A PREJUDICIULUI

[Titlul în redacţia Legii nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare;

c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului contravenţional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulităţii actelor sau acţiunilor organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigaţii.

[Art.6 modificat prin Legea nr.222 din 27.09.2013, în vigoare 25.10.2013]

[Art.6 modificat prin Legea nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

[Art.6(4) modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.03, în vigoare 18.07.03]

a) salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite;

b) pensia sau indemnizaţia a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal şi ţinerii sub arest;

c) averea (inclusiv depunerile băneşti şi dobînzile aferente, obligaţiile împrumuturilor de stat şi cîştigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanţa judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum şi averea sechestrată;

d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinţei judiciare şi cheltuielile de judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acţiunile ilicite;

e) sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică;

f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea faţă de aceasta a unor acţiuni ilicite (a maltratării);

g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul procuraturii sau în instanţa judecătorească.

[Art.7 modificat prin Legea nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

[Art.7(5) modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.03, în vigoare 18.07.03]

(2) Mărimea prejudiciului cauzat persoanei fizice care şi-a ispăşit pedeapsa prin muncă neremunerată în folosul comunităţii se calculează în mărime de pînă la 2 unităţi convenţionale pentru o oră de muncă prestată neîntemeiat în folosul comunităţii.

(3) Pentru cuantificarea prejudiciului reparabil, cîştigul mediu lunar se calculează după cum urmează:

a) persoanelor angajate prin contract de muncă - prin aplicarea modului de calculare a salariului mediu în conformitate cu legislaţia;

b) persoanelor neangajate prin contract de muncă - prin împărţirea la 12 a sumei venitului total pentru anul precedent;

c) persoanelor care nu au lucrat din motive întemeiate - pornindu-se de la salariul mediu pe ţară în anul respectiv.

[Art.8 în redacţia Legii nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

[Art.9 introdus prin Legea nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

DREPTUL LA REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL. MODUL DE DETERMINARE

A MĂRIMII COMPENSAŢIEI BĂNEŞTI PENTRU PREJUDICIUL MORAL

a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă;

b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată;

c) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei;

d) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată;

e) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice;

g) măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

(2) Instanţa de judecată va determina mărimea compensaţiei şi în baza criteriilor specificate la art.219 alin.(4) din Codul de procedură penală.

(3) În toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral.

(2) Scuzele oficiale ale procurorului se aduc în cazul:

a) scoaterii integrale a persoanei de sub urmărire penală;

b) încetării urmăririi penale în cazurile prevăzute la art.275 pct.7) şi 8) şi art.285 alin.(2) pct.2) din Codul de procedură penală;

c) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare.

(3) Procurorul prezintă scuzele oficiale, în formă scrisă, victimei acţiunilor ilicite sau rudelor apropiate ale acesteia. La solicitarea victimei, scuzele oficiale se difuzează prin aceleaşi mijloace de informare în masă prin care a fost difuzată informaţia despre învinuirea persoanei.

(4) Scuzele oficiale sînt aduse în termen de 15 zile de la data apariţiei dreptului la repararea prejudiciului.

[Art.12 modificat prin Legea nr.222 din 27.09.2013, în vigoare 25.10.2013]

[Cap.III în redacţia Legii nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

[Cap.III modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.03, în vigoare 18.07.03]

MODUL DE EXECUTARE A HOTĂRÎRII (DECIZIEI)

CU PRIVIRE LA REPARAREA PREJUDICIULUI

(2) Amenzile se restituie de la buget, din fondul în care acestea au fost virate sau de către organul care a beneficiat de aceste sume.

(3) Pensia şi indemnizaţia prevăzute la art.7 lit.b) se compensează din bugetul asigurărilor sociale de stat prin intermediul organului teritorial de la locul de trai al persoanei fizice.

(4) Averea specificată la art.7 lit.c) se restituie de către organul la care se află această avere. Expedierea sau transportarea averii se efectuează din contul acestui organ.

(5) În cazul imposibilităţii de a restitui în natură averea specificată la art.7 lit.c) din motiv că aceasta este vîndută, valoarea ei se achită de la bugetul de stat. Valoarea averii distruse, pierdute sau deteriorate se repară din contul organului care a distrus-o, a pierdut-o sau a deteriorat-o. Valoarea averii se evaluează conform preţurilor de piaţă la data la care se emite hotărîrea privind repararea prejudiciului.

[Art.13 modificat prin Legea nr.222 din 27.09.2013, în vigoare 25.10.2013]

[Art.13 în redacţia Legii nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

[Art.13(10) modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.03, în vigoare 18.07.03]

(2) Instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, emis în baza hotărîrii judecătoreşti definitive, spre executare Ministerului Justiţiei şi informează părţile despre acest fapt. La solicitarea Ministerului Justiţiei, creditorul prezintă, în termen de 5 zile, datele bancare necesare pentru executarea titlului executoriu. Titlul executoriu, eliberat în baza hotărîrii definitive, poate fi prezentat spre executare Ministerului Justiţiei şi de către creditor, cu anexarea datelor bancare necesare, în vederea efectuării transferului.

(3) În decurs de 10 zile din data prezentării titlului executoriu, eliberat în baza hotărîrii judecătoreşti definitive, Ministerul Justiţiei remite Ministerului Finanţelor titlul executoriu, împreună cu hotărîrile judecătoreşti emise pe cauza respectivă, şi datele bancare ale creditorului.

(4) Titlul executoriu se va executa de către Ministerul Finanţelor, în conformitate cu procedura şi termenele stabilite prin Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

[Art.131 modificat prin Legea nr.212 din 01.12.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.131 introdus prin Legea nr.96 din 03.05.2012, în vigoare 06.10.2012]

(2) Înscrierea respectivă în carnetul de muncă, introdusă în legătură cu cazurile menţionate la alin.(1), se consideră nevalabilă. La cererea persoanei fizice, administraţia întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei îi eliberează acesteia un duplicat al carnetului de muncă fără înscrierea care a fost considerată nevalabilă.

[Art.14(11) modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.03, în vigoare 18.07.03]

(2) Vechimea în muncă, calculată cu includerea perioadelor menţionate la alin.(1) al prezentului articol, se va lua în considerare la acordarea înlesnirilor muncitorilor şi funcţionarilor, inclusiv la stabilirea pensiilor şi indemnizaţiilor.

[Art.16  modificat prin Legea nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

[Art.19(16) modificat prin Legea nr.262-XV din 15.07.04, în vigoare 06.08.04]

CEREREA ÎN REGRES

 (2) În cazul în care în privinţa persoanei (persoanelor) cu funcţie de răspundere sau în privinţa altor persoane care prin acţiunile lor ilicite au cauzat prejudiciul a fost începută urmărirea penală, statul, în persoana Ministerului Justiţiei, sau autorităţile locale au dreptul să se constituie parte civilă în procesul penal.

[Art.20 modificat prin Legea nr.96 din 03.05.2012, în vigoare 06.10.2012]

[Art.20 în redacţia Legii nr.376-XVI din 07.12.2006, în vigoare 02.02.2007]

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în conformitate cu prevederile prezentei legi;

va aduce actele sale normative în conformitate cu prevederile prezentei legi;

va adopta actele normative necesare pentru realizarea prevederilor prezentei legi.