Hotărâre nr. 161 din 08.04.2026

Anexa nr.1

la Regulamentul de instituire a unor măsuri de eradicare şi de

prevenire a răspândirii Globodera pallida (Stone) Behrens

şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens

Lista plantelor specificate menţionate subpct. 2.3

1. Plante-gazdă cu rădăcini:

Solanum lycopersicum L.

Solanum melongena L.

2. Alte plante cu rădăcini:

Allium porrum L.

Asparagus officinalis L.

Beta vulgaris L.

Brassica spp.

Capsicum spp.

Fragaria L.

3. Bulbii, tuberculii şi rizomii care nu fac obiectul măsurilor aprobate oficial menţionate la subpct. 1.1 din anexa nr.2, cultivaţi în sol şi destinaţi replantării, cu excepţia celor care prezintă dovada pe ambalaj sau prin alte mijloace că sunt destinaţi vânzării către utilizatori finali, care nu sunt implicaţi în producţia profesională de plante sau de flori tăiate, aparţinând următoarelor specii:

Allium porrum L.

Allium cepa L.

Dahlia spp.

Gladiolus Tourn. Ex L.

Hyacinthus spp.

Iris spp.

Lilium spp.

Narcissus L.

Tulipa L.

Anexa nr.2

la Regulamentul de instituire a unor măsuri de eradicare şi de

prevenire a răspândirii Globodera pallida (Stone) Behrens

şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens

Măsurile oficiale menţionate subpct. 5.3,

la subpct. 21.2 şi 21.3 şi la pct.3 din anexa nr.1

1. Măsurile aprobate menţionate la subpct. 5.3 şi 21.3 şi la pct.3 din anexa nr.1 sunt următoarele:

1.1. dezinfestarea prin metode corespunzătoare, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat; sau

1.2. îndepărtarea pământului prin spălare sau periere până când nu mai există nicio particulă de pământ, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat şi eliminarea resturilor de pământ în conformitate cu o procedură pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc de răspândire a organismului dăunător specificat.

2. Măsurile aprobate menţionate la subpct. 21.2 sunt livrarea către o întreprindere de prelucrare sau de sortare care dispune de proceduri de eliminare a deşeurilor şi aprobate oficial, inclusiv pentru resturile de pământ, pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc de răspândire a organismului dăunător specificat.

Anexa nr.3

la Regulamentul de instituire a unor măsuri de eradicare şi de

prevenire a răspândirii Globodera pallida (Stone) Behrens

şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens

Prelevarea de probe şi testarea menţionate la pct.7-9 şi pct.14-16

1. Prelevarea de probe şi testarea pentru anchetele oficiale de depistare prevăzute la pct.7 şi 8 se efectuează după cum urmează:

1.1. O prelevare pe baza unei probe de sol cu o dimensiune standard de cel puţin 1 500 ml sol/ha, prelevată de la cel puţin 100 de cuiburi/ha, de preferinţă într-o grilă dreptunghiulară care acoperă întregul câmp de producţie, cu o lăţime de cel puţin 5 metri şi o lungime de cel mult 20 de metri între punctele de prelevare. Întreaga probă este utilizată pentru o examinare aprofundată, şi anume extracţia de chisturi, identificarea speciei şi, după caz, determinarea patovarului/grupului de virulenţă.

1.2. Testarea prin aplicarea următoarelor metode de extracţie a organismului dăunător specificat, care sunt descrise în protocoalele de diagnostic validate şi recunoscute la nivel internaţional:

1.2.1. în ceea ce priveşte extracţia, metode bazate pe separatorul Fenwick, centrifuga Schuiling, elutriatorul Seinhorst sau elutriatorul Kort;

1.2.2. în ceea ce priveşte depistarea şi identificarea, se utilizează una dintre următoarele metode:

1.2.2.1. izolarea chisturilor Globodera din resturi vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de identificarea speciei pe baza morfologiei chisturilor individuale şi a puieţilor, combinată cu testul PCR convenţional bazat pe Bulman & Marshall, 1997, în cazul în care există îndoieli cu privire la prezenţa G. tabacum, testul PCR convenţional bazat pe Skantar et al. 2007 poate fi efectuat în plus;

1.2.2.2. izolarea chisturilor de Globodera din resturile vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de identificarea speciilor pe baza morfologiei chisturilor individuale şi a puieţilor, combinată cu PCR în timp real pe baza Gamel et al. 2017 sau cu PCR în timp real pe baza Lombard et al. 2024;

1.2.2.3. izolarea chisturilor de nematozi din resturi vegetale, urmată de detectarea speciei cu un test PCR în timp real bazat pe Gamel et al. 2017;

1.2.2.4. izolarea chisturilor de nematozi din resturi vegetale pe baza morfologiei chisturilor, urmată de detectarea şi identificarea speciilor pe baza PCR în timp real a chisturilor viabile şi a puieţilor vii pe baza Lombard et al. 2024.

2. Prelevarea de probe pentru ancheta oficială de monitorizare, menţionată la pct.14-16, se efectuează în conformitate cu unul dintre următoarele criterii:

2.1. prelevarea de probe menţionată la pct.1, cu o probă de sol având o dimensiune de cel puţin 400 ml/ha;

2.2. o prelevare specifică de cel puţin 400 ml de sol după examinarea vizuală a rădăcinilor, în cazul în care apar simptome vizibile; sau

2.3. o prelevare, după recoltă, a cel puţin 400 ml de sol în care au fost cultivaţi cartofii, cu condiţia ca câmpul de producţie pe care au fost cultivaţi cartofii să fie identificabil.

Testarea pentru ancheta oficială de monitorizare menţionată la pct.14-16 se efectuează în conformitate cu pct.1.

3. Prin derogare de la pct.1, dimensiunea standard de prelevare poate fi redusă la minimum 400 ml sol/ha în fiecare dintre următoarele cazuri:

3.1. există probe documentate care atestă că niciunul dintre soiurile de cartofi sau alte plante enumerate la pct.1 din anexa nr.1 nu a fost cultivat şi nu a fost prezent pe câmpul de producţie în cursul unei perioade de şase ani anteriori anchetei oficiale de depistare;

3.2. niciun specimen al organismului dăunător specificat nu a fost depistat în cursul ultimelor două anchete succesive de depistare prin prelevări de 1 500 ml sol/ha şi după efectuarea primei anchete oficiale de depistare, niciun soi de cartof sau plante enumerate la pct.1 din anexa nr.1 nu a fost cultivat, cu excepţia celor pentru care este necesară o anchetă oficială de depistare în conformitate cu pct.7;

3.3. nu s-au depistat specimene ale organismului dăunător specificat sau chisturi ale organismului dăunător specificat, fără conţinut viu, pe parcursul ultimei anchete de depistare, care au constat în probe de cel puţin 1 500 ml sol/ha şi, de la efectuarea ultimei anchete de depistare, nu s-a cultivat pe câmptul de producţie niciun soi de cartof sau de plante dintre cele enumerate la pct.1 din anexa nr.1, cu excepţia celor pentru care este necesară o anchetă de depistare în conformitate cu pct.7.

4. Rata de prelevare poate fi redusă pentru terenurile mai mari de 8 ha şi, respectiv, de 4 ha, pentru următoarele cazuri:

4.1. în cazul ratei standard menţionate la pct.1, primele 8 ha sunt prelevate la rata specificată la punctul respectiv, însă aceasta poate fi redusă pentru fiecare hectar suplimentar la minimum 400 ml sol/ha;

4.2. în cazul ratei reduse menţionate la pct.3, primele 4 ha sunt prelevate la rata specificată la punctul respectiv, însă aceasta poate fi redusă mai mult, pentru fiecare hectar suplimentar, la minimum 200 ml sol/ha.

5. Utilizarea unei probe de dimensiuni reduse, conform menţiunii de la pct.3 şi 4, poate fi continuată în anchetele de depistare menţionate la pct.3 care sunt efectuate ulterior, până când organismele dăunătoare specificate nu mai sunt depistate în câmpul de producţie în cauză.

6. Dimensiunea standard a probei de sol poate fi redusă la minimum 200 ml sol/ha, cu condiţia că câmpul de producţie este situat într-o zonă declarată indemnă de organismul dăunător specificat şi este desemnat, întreţinut şi supravegheat în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare (Cerinţe pentru înfiinţarea zonelor libere; ISPM nr.4 (1995), Roma, IPPC, FAO 2024).

7. Dimensiunea minimă a probei de sol este, în toate cazurile, de 200 ml de sol per câmp de producţie.

Anexa nr.4

la Regulamentul de instituire a unor măsuri de eradicare şi de

prevenire a răspândirii Globodera pallida (Stone) Behrens

şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens

Model de anchetă menţionat la pct.3-6, 12 şi 13

Model pentru prezentarea rezultatelor anchetelor privind nematodul cu chisturi al cartofului efectuate în cursul anului calendaristic anterior anului de raportare. Acest tabel se utilizează numai pentru rezultatele anchetei privind cartofii recoltaţi în Republica Moldova.

(¹) Relevant numai în cazul anchetelor de monitorizare.

(²) Rata de eşantionare în sensul pct.1-7 din anexa nr.3 la prezentul Regulament (determinată în principal de volumul eşantionului); se utilizează un rând individual pentru fiecare rată de eşantionare.

(³) Globodera pallida.

(⁴) Globodera rostochiensis.

(⁵) Dimensiunea totală a zonei infestate în anul anterior anului care face obiectul raportului.

(⁶) Dimensiunea totală a zonei infestate în anul care face obiectul raportului.

(⁷) Nu este necesară nicio anchetă de depistare pentru plantarea de cartofi destinaţi producţiei de tuberculi de cartofi, care urmează să fie utilizaţi în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită de către autoritatea competentă.

(⁸) Nu este necesară nicio anchetă de depistare pentru plantarea plantelor din anexa nr.1 la prezentul Regulament destinate replantării în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită de către autoritatea competentă şi pentru plantele enumerate la pct.2 şi 3 din anexa nr.1, destinate replantării, în cazul în care plantele recoltate urmează să facă obiectul măsurilor aprobate oficial menţionate la pct.1 din anexa nr.2.

Anexa nr.5

la Regulamentul de instituire a unor măsuri de eradicare şi de

prevenire a răspândirii Globodera pallida (Stone) Behrens

şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens

Cuantificarea gradului de rezistenţă al soiurilor de cartofi şi protocolul

pentru testarea rezistenţei, în conformitate cu pct.20

1. Gradul de rezistenţă

Sensibilitatea relativă a unui anumit soi de cartof este atribuită în conformitate cu punctajele indicate în tabel şi cu formula prevăzută la subpct. 2.16. Punctajul 9 corespunde celui mai ridicat grad de rezistenţă.

Barem standard de punctare în ceea ce priveşte sensibilitatea relativă a soiurilor

de cartofi la organismele dăunătoare specificate

2. Protocol pentru testarea rezistenţei:

2.1. Testul se efectuează într-o facilitate de carantină, fie într-un spaţiu deschis, în sere sau în camere climatice.

2.2. Testul se efectuează în vase care conţin cel puţin un litru de sol fiecare sau un alt substrat corespunzător.

2.3. Temperatura solului din recipientele utilizate pentru teste pe toată durata testării nu depăşeşte 25 °C şi se asigură o stropire corespunzătoare cu apă.

2.4. Atunci când se plantează un soi de testare sau soi martor se utilizează câte un ochi de cartof din fiecare soi de testare sau soi martor.

2.5. Soiul de cartofi “Désirée” este utilizat în fiecare test ca soi martor cu sensibilitate standard. Alte soiuri martor cu sensibilitate maximă care au relevanţă la nivel local pot fi introduse pentru verificări interne.

2.6. Următoarele populaţii standard de organisme dăunătoare specificate sunt utilizate în testele de rezistenţă împotriva patovarurilor de Globodera rostochiensis Ro1, Ro5 şi a patovarurilor de Globodera pallida Pa1 şi Pa3:

Ro1: populaţia Ecosse

Ro5: populaţia Harmerz

Pa1: populaţia Scottish

Pa3: populaţia Chavornay

Pot fi adăugate şi alte populaţii cu relevanţă locală. Pentru aceste populaţii, trebuie să fie disponibile consemnări ale modului în care a fost determinat patovarul lor. Se pot adăuga noi populaţii virulente, ţinând cont de cazurile în care este posibil ca aceste populaţii să nu fie încă stabile, iar patovarurile să nu fie încă stabilite.

2.7. Identitatea populaţiei standard utilizate este verificată prin utilizarea metodelor corespunzătoare. Se recomandă utilizarea în experimentele de testare a cel puţin două soiuri rezistente sau a două clone diferenţiale standard, a căror capacitate de rezistenţă este cunoscută.

2.8. Inoculul organismului dăunător specificat (Pi) constă în total din cinci ouă şi juvenili contagioşi per ml de sol. Organismul dăunător specificat poate fi inoculat sub formă de chisturi sau combinat, sub formă de ouă şi juvenili într-o suspensie.

2.9. Viabilitatea conţinutului chisturilor organismului dăunător specificat utilizat ca sursă de inocul trebuie să fie de cel puţin 70 %. Se recomandă ca chisturile să aibă o vârstă cuprinsă între 6 şi 24 de luni şi să fie păstrate timp de cel puţin patru luni la o temperatură de 4 °C chiar înainte de utilizare.

2.10. Se utilizează cel puţin patru subprobe duplicat (vase) pentru fiecare combinaţie de populaţie de organisme dăunătoare specificate şi de soi de cartofi supus testării.

2.11. Durata testării este de cel puţin trei luni, iar maturitatea femelelor în dezvoltare trebuie verificată înainte de finalizarea experimentului.

2.12. Chisturile organismului dăunător specificat din cele patru subprobe duplicat sunt extrase şi numărate separat pentru fiecare vas.

2.13. Populaţia finală (Pf) de la sfârşitul testului de rezistenţă din soiul martor cu sensibilitate standard este determinată prin numărarea tuturor chisturilor de la toate subprobele duplicat şi a ouălor şi a juvenililor de la cel puţin patru subprobe duplicat.

2.14. Se atinge o rată de multiplicare de cel puţin 20 × (Pf/Pi) la soiul martor cu sensibilitate standard.

2.15. Coeficientul de variaţie (CV) al soiului martor cu sensibilitate standard nu trebuie să depăşească 35 %. Alte teste statistice pot fi aplicate într-o etapă ulterioară dacă există dovezi că testele respective vor spori precizia rezultatelor testelor.

2.16. Sensibilitatea relativă a soiului de cartofi supus testării faţă de soiul martor cu sensibilitate standard este determinată şi exprimată sub formă de procent prin aplicarea următoarei formule:

Pf_{soiul supus testării} / Pf_{soiul martor cu sensibilitate standard} × 100 %.

2.17. În cazul în care un soi de cartof testat prezintă o sensibilitate relativă de 3 % sau mai mult, numărarea chisturilor este suficientă. În cazurile în care sensibilitatea relativă este sub 3 %, pe lângă chisturi sunt numărate şi ouăle şi juvenilii.

2.18. În cazul în care rezultatele testelor din primul an indică o sensibilitate maximă a unui soi faţă de un patovar (atunci când punctajul este < 3), nu este necesară repetarea testelor în anul următor.

2.19. În cazul în care soiul testat nu are sensibilitate maximă la un patovar (atunci când punctajul este ≥ 3), rezultatele testelor sunt confirmate prin cel puţin încă un experiment efectuat în alt an. Media aritmetică a sensibilităţii relative din cei doi ani este utilizată pentru obţinerea punctajului în conformitate cu tabelul de la pct.1.

Anexa nr.1

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare şi

prevenire a răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith 1896)

Yabuuchi et al. 1996 emend. Safni et al. 2014

Protocol de testare cuprinzând testele care trebuie efectuate

în temeiul pct.3-19, 24 şi 25

Secţiunea 1

Principii generale privind prezenţa organismului dăunător specificat

1. Prezenţa organismului dăunător specificat este suspectată în cazul în care se obţine un rezultat pozitiv la primul test de depistare efectuat pe planta specificată sau pe probele de apă.

2. Prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată în următoarele cazuri:

2.1. în cazul în care primul sau al doilea test de depistare este o izolare selectivă care are ca rezultat colonii cu morfologie caracteristică şi se obţin rezultate pozitive la două teste de identificare efectuate pe colonii;

2.2. în cazul în care primul şi al doilea test de depistare sunt alte teste decât o izolare selectivă şi se obţin rezultate pozitive la două teste de identificare după ce proba a fost supusă unei izolări selective, rezultând colonii cu morfologie caracteristică.

3. Unul dintre aceste două teste de identificare trebuie să fie un test prevăzut la subpct. 7.5-7.7.

Secţiunea a 2-a

Teste de depistare şi teste de identificare

4. Testele de depistare trebuie să permită depistarea consecventă a cel puţin 10⁴ celule/ml de sediment resuspendat obţinut din probe asimptomatice.

5. Al doilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau regiuni de nucleotide diferite în raport cu primul test de depistare.

6. Testele de depistare sunt următoarele:

6.1. testele de imunofluorescenţă, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.2. izolarea organismului dăunător specificat pe mediu de cultură semiselectiv mSMSA, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.3. testul PCR convenţional utilizând primerii Pastrik et al. (2002), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.4. testele PCR în timp real TaqManŽ care utilizează primerii şi sondele:

6.4.1. Weller et al. (2000), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.4.2. Vreeburg et al. (2016) utilizând o sondă TaqManŽ modificată după sonda originală descrisă de Weller et al. 2000, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.4.3. Vreeburg et al. (2018), aşa-numitul test “NYtor”, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.4.4. Massart et al. (2014), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.5. testul LAMP (amplificarea izotermă mediată prin buclă) utilizând primerii Lenarčič et al. (2014), numai pentru material vegetal simptomatic, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare.

7. Testele de identificare sunt următoarele:

7.1. testele de imunofluorescenţă, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

7.2. testele PCR convenţionale utilizând primerii Pastrik et al. (2002), conform descrierii detaliate din standardele internaţionale de diagnosticare;

7.3. testele PCR în timp real TaqManŽ utilizând primerii şi sondele:

7.3.1. Weller et al. (2000), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

7.3.2. Vreeburg et al. (2016), utilizând o sondă TaqManŽ modificată după sonda originală descrisă de Weller et al. 2000, conform descrierii detaliate din standardele internaţionale de diagnosticare;

7.3.3. Vreeburg et al. (2018), aşa-numitul test “NYtor”, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

7.3.4. Massart et al. (2014), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

7.4. testul LAMP (amplificarea izotermă mediată prin buclă) utilizând primerii Lenarčič et al. (2014), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

7.5. testul PCR convenţional multiplex specific filotipului, Opina et al. (1997); Fegan & Prior (2005), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

7.6. codul de bare ADN, Wicker et al. (2007), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

7.7. spectrometria de masă MALDI-TOF, van de Bilt et al. (2018), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare.

Secţiunea a 3-a

Diagramele procedurilor

8. Diagrama nr.1. Procedura de diagnostic pentru prezenţa organismului dăunător specificat în probele de plante specificate

8.1. Izolarea poate fi utilizată ca primul sau al doilea test de depistare. În cazul în care se suspectează prezenţa organismului dăunător specificat pe mediul de cultură, coloniile sunt purificate pentru a obţine culturi pure pe care se efectuează două teste de identificare.

8.2. Unul dintre aceste două teste de identificare trebuie să fie unul dintre testele menţionate la subpct. 7.5-7.7. Sunt necesare rezultate pozitive la cele două teste de identificare pentru a confirma prezenţa organismului dăunător.

8.3. Al treilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite.

9. Diagrama nr.2. Procedura de diagnostic pentru organismul dăunător specificat în probele de apă

9.1. Unul dintre aceste două teste de identificare trebuie să fie un test menţionat la subpct. 7.5-7.7. Sunt necesare rezultate pozitive la cele două teste de identificare pentru a confirma prezenţa organismului dăunător.

Secţiunea a 4-a

Prepararea probei

10. Probe din tuberculi asimptomatici:

Proba standard trebuie să conţină 200 de tuberculi pentru fiecare test. Procedura de laborator pentru prelucrarea conurilor prelevate de la nivelul hilului în vederea obţinerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă în standardele internaţionale de diagnostic.

11. Probe din plante specificate asimptomatice:

Depistarea infecţiilor latente se efectuează pe probe reunite din segmente de tulpină sau peţioluri. Procedura poate fi aplicată pentru cel mult 200 de părţi de tulpini sau 200 de peţioluri provenind de la plante diferite într-o singură probă. Procedura de laborator pentru dezinfectarea şi prelucrarea segmentelor de tulpină sau de peţiol în vederea obţinerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă în standardele internaţionale de diagnostic.

12. Probe din material simptomatic al plantelor specificate:

Se îndepărtează în condiţii aseptice secţiunile de ţesut din inelul vascular al unui tubercul de cartof sau din căile vasculare ale tulpinilor plantelor specificate care prezintă semne de veştejire. Procedura de laborator pentru prelucrarea acestor ţesuturi în vederea obţinerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă detaliat în standardele internaţionale de diagnostic.

13. Probele de apă de suprafaţă sau de apă de recirculare (inclusiv de efluenţi proveniţi din prelucrarea cartofilor sau efluenţii de ape reziduale):

Principalul test pentru depistarea organismului dăunător specificat în probele de apă de suprafaţă, de apă din sistemele de recirculare şi de efluenţi (industria de prelucrare a cartofilor) este izolarea selectivă. Procedura de laborator pentru prelucrarea probelor de apă este descrisă în standardele internaţionale de diagnostic.

Anexa nr.2

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare şi

prevenire a răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith 1896)

Yabuuchi et al. 1996 emend. Safni et al. 2014

Model de anchetă menţionată la pct.5

1. Modelul 1 pentru prezentarea rezultatelor anchetelor privind putregaiul brun al cartofului efectuate în cursul anului calendaristic anterior anului de raportare

(^a) Se completează numai cu rezultatele anchetelor efectuate pe plante specificate şi pe alte gazde, cultivate şi recoltate în ţară.

(^b) Inclusiv numărul de inspecţii vizuale multiple efectuate pe acelaşi câmp sau pe acelaşi lot, după caz.

(^c) Au fost depistate simptome în tuberculii tăiaţi sau în plantele tăiate şi au fost prelevate probe pentru a fi testate în laborator.

(^d) Prepararea probei este descrisă la pct.10-13 din anexa nr.1.

(^e) Au fost depistate simptome în tuberculii tăiaţi şi au fost prelevate probe pentru a fi testate în laborator.

(^f) Cu excepţia tuberculilor de cartofi destinaţi plantării în locul de producţie.

(^g) Numărul total de inspecţii vizuale pentru care au existat probe testate pozitiv pentru depistarea prezenţei R. solanacearum.

2. Modelul 2 pentru prezentarea rezultatelor anchetelor privind putregaiul brun al cartofului efectuate în cursul anului calendaristic anterior anului de raportare.

(^f) Cu excepţia tuberculilor de cartofi destinaţi plantării în locul de producţie.

(^g) Numărul total de inspecţii vizuale pentru care au existat probe testate pozitiv pentru depistarea prezenţei R. solanacearum.

3. Ancheta menţionată la subpct. 11.1, 12.1 şi 15.1 vizează următoarele elemente, după caz:

3.1. locurile de producţie:

3.1.1. care cultivă sau au cultivat cartofi având legături clonale cu cartofi depistaţi ca fiind infectaţi cu organismul dăunător specificat;

3.1.2. care cultivă sau au cultivat tomate care provin din aceeaşi sursă ca tomatele depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat;

3.1.3. care cultivă sau au cultivat cartofi sau tomate care au fost puse sub control oficial din cauza prezenţei suspectate a organismului dăunător specificat;

3.1.4. care cultivă sau au cultivat cartofi având legături clonale cu cartofi care au fost cultivaţi în locuri de producţie depistate ca fiind contaminate cu organismul dăunător specificat;

3.1.5. care cultivă cartofi sau tomate şi care sunt situate în vecinătatea unor locuri de producţie infectate, mai ales acele locuri de producţie care utilizează în comun echipamentele şi instalaţiile de producţie în mod direct sau prin intermediul unui contractant comun;

3.1.6. care utilizează pentru irigare sau stropire ape de suprafaţă care provin dintr-o sursă confirmată sau suspectată ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat;

3.1.7. care utilizează pentru irigare sau stropire ape de suprafaţă care provin dintr-o sursă folosită în comun cu locuri de producţie confirmate sau suspectate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat;

3.1.8. care sunt sau au fost inundate cu ape de suprafaţă confirmate sau suspectate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat; şi

3.2. ape de suprafaţă utilizate la irigarea sau stropirea plantelor specificate sau care au inundat unul sau mai multe câmpuri sau locuri de producţie confirmate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat.

Anexa nr.3

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare şi

prevenire a răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith 1896)

Yabuuchi et al. 1996 emend. Safni et al. 2014

Elemente care permit desemnarea unor elemente ca fiind probabil infectate

cu organismul dăunător specificat în temeiul subpct. 11.2.2 şi 16.2 şi pentru

determinarea posibilei răspândiri a organismului dăunător

specificat în temeiul subpct. 11.3 şi 15.2

1. Elementele care trebuie luate în considerare pentru desemnarea unui element ca fiind probabil infectat cu organismul dăunător specificat în temeiul subpct. 11.2.2 sunt următoarele:

1.1. plantele specificate cultivate într-un loc de producţie desemnat ca fiind infectat în temeiul subpct. 11.4.1;

1.2. locul sau locurile de producţie având o anumită legătură de producţie cu plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 11.4.1, inclusiv cele care utilizează în comun echipamentele şi instalaţiile de producţie, fie în mod direct, fie prin intermediul unui contractant comun;

1.3. plantele specificate produse în locul sau locurile de producţie menţionate la subpct. 1.2 sau prezente în astfel de locuri de producţie în perioada în care plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 11.4.1 au fost prezente în locul de producţie menţionat la subpct. 1.1;

1.4. spaţiile de lucru unde sunt manipulate plantele specificate provenite din locurile de producţie menţionate la subpct. 1.1-1.3;

1.5. orice utilaj, vehicul, container, depozit sau părţi din acestea şi oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele care ar fi putut intra în contact cu plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 11.4.1;

1.6. oricare dintre plantele specificate depozitate sau în contact cu oricare dintre structurile sau obiectele enumerate la subpunctul precedent, înainte de curăţarea şi dezinfectarea acestora;

1.7. ca urmare a anchetei şi testării efectuate în temeiul subpct. 11.1, în cazul cartofilor, acei tuberculi sau plante cu o legătură clonală colaterală sau ascendentă şi, în cazul tomatelor, acele plante având aceeaşi sursă ca plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 11.4.1 şi pentru care apare ca probabilă infectarea printr-o legătură clonală, deşi rezultatele testării privind prezenţa organismului pot să fi fost negative;

1.8. locul sau locurile de producţie a plantelor specificate menţionate la subpct. 1.7;

1.9. locul sau locurile de producţie a plantelor specificate care utilizează, pentru irigare sau stropire, apă care a fost desemnată ca fiind infectată în temeiul subpct. 17.1 sau susceptibilă de fi infectată în temeiul subpct. 17.2;

1.10. plante specificate produse în câmpuri de producţie inundate cu ape de suprafaţă confirmate ca fiind infectate sau susceptibile de a fi infectate.

2. Elementele care trebuie luate în considerare pentru determinarea posibilei răspândiri a organismului dăunător specificat în temeiul subpct. 11.3 şi al subpct. 15.2 sunt următoarele:

2.1. în zona demarcată stabilită în temeiul subpct. 11.2:

2.1.1. proximitatea altor locuri de producţie unde sunt cultivate plantele specificate;

2.1.2. producţia şi utilizarea comună a stocurilor de tuberculi destinaţi plantării;

2.1.3. locurile de producţie care utilizează ape de suprafaţă pentru irigarea sau stropirea plantelor specificate în cazurile în care există sau a existat riscul de scurgere sau de inundare cu ape de suprafaţă din unul sau mai multe locuri de producţie desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 11.4.1;

2.2. în cazurile în care apele de suprafaţă au fost desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 17.1 sau susceptibile de fi infectate în temeiul subpct. 17.2:

2.2.1. locul sau locurile de producţie care produc plante specificate adiacente apelor de suprafaţă desemnate ca fiind infectate sau susceptibile de a fi infectate sau în pericol de a fi inundate de aceste ape;

2.2.2. orice bazin de irigaţii, care are legătură cu apele de suprafaţă desemnate ca fiind infectate sau susceptibile de a fi infectate;

2.2.3. întinderile de apă conectate cu apele de suprafaţă desemnate ca fiind infectate sau susceptibile de fi infectate, ţinând cont de direcţia şi nivelul debitului apei desemnate ca fiind infectată sau susceptibilă de a fi infectată şi prezenţa plantelor-gazdă solanacee sălbatice.

Anexa nr.4

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare şi

prevenire a răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith 1896)

Yabuuchi et al. 1996 emend. Safni et al. 2014

Măsuri de eradicare menţionate la pct.20-23

1. Măsurile menţionate la pct.20 sunt una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

1.1. utilizarea ca hrană pentru animale după tratament termic, astfel încât să nu existe niciun risc al supravieţuirii organismului dăunător specificat;

1.2. eliminarea într-un amplasament de eliminare a deşeurilor autorizat în mod oficial, unde nu există niciun risc identificabil de propagare a organismului dăunător specificat în mediu, de exemplu, prin infiltrare în terenuri agricole;

1.3. incinerarea;

1.4. prelucrarea industrială prin livrare directă şi imediată către o întreprindere de prelucrare echipată cu instalaţii de eliminare a deşeurilor aprobate oficial pentru care s-a stabilit că nu prezintă niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat, precum şi cu un sistem de curăţare şi dezinfectare cel puţin a vehiculelor care părăsesc incinta întreprinderii;

1.5. alte măsuri, cu condiţia că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat; aceste măsuri şi justificarea aferentă trebuie să fie notificate, după caz, Comisiei Europene şi statelor Uniunii Europene;

1.6. orice deşeu rămas, legat de procesele menţionate anterior şi care rezultă din acestea, trebuie eliminat prin metodele autorizate oficial în conformitate cu pct.5 din anexa nr.4.

2. Utilizarea sau eliminarea plantelor specificate desemnate drept probabil infectate în temeiul pct.21 se efectuează sub controlul autorităţii competente. Autoritatea competentă aprobă următoarele utilizări, precum şi eliminarea deşeurilor aferente plantelor specificate:

2.1. pentru tuberculi de cartofi:

2.1.1. utilizarea lor drept tuberculi destinaţi consumului în ambalaje prevăzute pentru o livrare directă care nu necesită nicio reambalare, într-un câmp cu instalaţii de eliminare a deşeurilor. Tuberculii destinaţi plantării nu pot fi manipulaţi în acelaşi loc decât în cazul în care manipularea lor se face în mod separat sau după curăţare şi dezinfectare; sau

2.1.2. utilizarea lor drept tuberculi destinaţi prelucrării industriale după livrarea directă şi imediată către o întreprindere de prelucrare echipată cu instalaţii de eliminare a deşeurilor, precum şi cu un sistem de curăţare şi dezinfectare cel puţin a vehiculelor care părăsesc întreprinderea; sau

2.1.3. altă utilizare sau eliminare, cu condiţia că este stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat şi sub rezerva aprobării de către autoritatea competentă;

2.2. pentru alte părţi de plantă ale plantelor specificate, inclusiv tulpina şi resturile de frunze:

2.2.1. distrugerea; sau

2.2.2. o altă utilizare sau eliminare, cu condiţia că este stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat şi sub rezerva aprobării de către autoritatea competentă.

3. Metodele de curăţare şi de dezinfectare a obiectelor menţionate la pct.22 sunt cele despre care s-a stabilit că nu prezintă niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat şi acestea vor fi aplicate sub supravegherea autorităţii competente.

4. Seria de măsuri care urmează să fie puse în aplicare de către autoritatea competentă în cadrul zonei sau zonelor demarcate stabilite în temeiul pct.10-19 şi prevăzute la pct.23 include măsurile stabilite la subpunctele 4.1 şi 4.2:

4.1. măsurile care urmează să fie întreprinse în locurile de producţie desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 11.4.1:

4.1.1. într-un câmp de producţie sau într-o unitate de producţie de cultură protejată desemnată ca fiind infectată în temeiul subpct. 11.4.1, se întreprind toate măsurile prevăzute la subpct. 4.1.1.1-4.1.1.3 sau toate măsurile prevăzute la subpct. 4.1.1.4-4.1.1.7:

4.1.1.1. în cursul primilor patru ani de cultivare care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, eliminarea plantelor specificate spontane, precum şi a altor plante-gazdă solanacee sălbatice ale organismului dăunător specificat şi interzicerea plantării plantelor specificate, a seminţelor de cartofi şi a tomatelor, luând în considerare caracteristicile biologice ale organismului dăunător specificat, ale plantelor-gazdă solanacee cultivate şi ale plantelor din speciile Brassica, pentru care există un risc identificat de supravieţuire a organismului dăunător specificat;

4.1.1.2. începând cu al cincilea an care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, după îndeplinirea condiţiilor de la pct.1 şi cu condiţia ca câmpul de producţie este declarat indemn de plante specificate spontane şi de plante-gazdă solanacee sălbatice în timpul controalelor oficiale cel puţin pe parcursul celor doi ani consecutivi de cultivare anteriori plantării, se permite plantarea numai a tuberculilor de cartofi, alţii decât cei destinaţi reproducerii altor cartofi, iar tuberculii de cartofi recoltaţi sau plantele de tomate, după caz, sunt testaţi în conformitate cu anexa nr.1;

4.1.1.3. după prima producţie a plantelor specificate menţionate la pct.2 şi după un ciclu de rotaţie care este de cel puţin doi ani în cazul cultivării tuberculilor destinaţi plantării, se efectuează o anchetă astfel cum se menţionează la pct.3-5 din prezentul Regulament; sau

4.1.1.4. în cursul primilor cinci ani de cultivare care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, eliminarea plantelor specificate spontane, precum şi a altor plante-gazdă solanacee sălbatice ale organismului dăunător specificat;

4.1.1.5. în cursul primilor trei ani care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, menţinerea câmpului de producţie fie înţelenit, fie cultivat cu cereale în conformitate cu riscul identificat, fie ca păşune permanentă cu cosire la bază repetată, păşune intensivă sau cu iarbă pentru producerea de seminţe;

4.1.1.6. în cursul celui de al patrulea şi al cincilea an care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, plantarea de plante care nu sunt gazde pentru organismul dăunător specificat pentru care nu există un risc identificat de supravieţuire sau răspândire a organismului dăunător specificat;

4.1.1.7. începând cu al şaselea an care urmează celui în care a fost desemnată infectarea şi cu condiţia ca cerinţele de la subpct. 4.1.1.4-4.1.1.6 sunt îndeplinite şi ca câmpul de producţie este declarat indemn de plante specificate spontane, precum şi de plante-gazdă solanacee sălbatice în timpul controalelor oficiale cel puţin pe parcursul celor doi ani consecutivi de cultivare anteriori plantării, producţia de tuberculi destinaţi plantării sau a altor tuberculi este permisă, iar tuberculii recoltaţi sau plantele de tomate, după caz, sunt testaţi în conformitate cu anexa nr.1;

4.1.2. în toate celelalte câmpuri de producţie din locul de producţie infectat şi cu condiţia ca autoritatea competentă are certitudinea că riscul plantelor specificate spontane şi al plantelor-gazdă solanacee sălbatice ale organismului dăunător specificat, după caz, a fost eliminat, sunt aplicabile următoarele condiţii:

4.1.2.1. plantele de tuberculi de cartofi certificate pot fi plantate în câmpuri de producţie în care, timp de cel puţin doi ani, nu au fost cultivaţi cartofi sau alte plante-gazdă solanacee cultivate şi sunt îndeplinite următoarele cerinţe:

4.1.2.1.1. investigaţiile efectuate de către autoritatea competentă au arătat că sursa infectării la locul de producţie a fost doar clonală, şi nu prin contact cu alte loturi de tuberculi;

4.1.2.1.2. respectivele investigaţii se bazează pe registrele aferente testelor efectuate privind toate celelalte loturi de cartofi care au fost cultivaţi în locul de producţie, precum şi pe investigaţiile altor surse posibile de infestare şi, în special, cursurile de apă din apropiere;

4.1.2.1.3. tuberculii produşi în aceste câmpuri de producţie au fost testaţi înainte de comercializare, în conformitate cu anexa nr.1;

4.1.2.2. în alte cazuri, sunt aplicabile următoarele condiţii:

4.1.2.2.1. în anul de cultivare care urmează celui în care a fost desemnată infectarea:

4.1.2.2.1.1. în cazul cartofului, fie nu se plantează tuberculi, plante sau seminţe de cartofi şi nici alte plante-gazdă solanacee cultivate ale organismului dăunător specificat, fie tuberculi certificaţi destinaţi plantării pot fi plantaţi numai pentru producţia de tuberculi destinaţi consumului;

4.1.2.2.1.2. în cazul tomatelor, numai răsaduri de tomate crescute din seminţe care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexele nr.2-16 la Regulamentul privind aplicarea măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.679/2024, pot fi plantate pentru producţia destinată consumului;

4.1.2.2.2. în al doilea an de cultivare care urmează celui în care a fost desemnată infectarea:

4.1.2.2.2.1. numai tuberculii certificaţi destinaţi plantării sau tuberculii destinaţi plantării care au făcut obiectul unei testări pentru a se constata absenţa organismului dăunător specificat şi care au fost cultivaţi sub control oficial în alte locuri de producţie decât cele menţionate la subpct. 4.1 sunt plantaţi fie pentru producţia de tuberculi destinaţi plantării, fie pentru producţia altor tuberculi;

4.1.2.2.2.2. se plantează numai răsaduri de tomate crescute din seminţe care îndeplinesc cerinţele din anexele nr.2-16 la Regulamentul privind aplicarea măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.679/2024, sau, în cazul înmulţirii vegetative, din răsaduri de tomate provenite din aceste seminţe şi cultivate sub control oficial în locuri de producţie, altele decât cele menţionate la subpct. 4.1, fie pentru producţia de plante, fie pentru producţia de fructe;

4.1.2.2.3. cel puţin în cursul celui de al treilea an de cultivare care urmează celui în care a fost desemnată infectarea:

4.1.2.2.3.1. numai tuberculii certificaţi destinaţi plantării sau tuberculii destinaţi plantării cultivaţi sub control oficial sunt plantaţi fie pentru producţia de tuberculi destinaţi plantării, fie pentru producţia altor tuberculi;

4.1.2.2.3.2. se plantează numai răsaduri de tomate crescute din seminţe care îndeplinesc prevederile Regulamentului privind aplicarea măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.679/2024, sau răsaduri de tomate cultivate sub control oficial din aceste răsaduri pentru producţia de material de înmulţire sau de fructe;

4.1.2.2.4. în fiecare dintre anii de cultivare menţionaţi la subpct. 4.1.2.2.1-4.1.2.2.3, se întreprind măsuri pentru eliminarea plantelor spontane de cartof şi a plantelor-gazdă solanacee sălbatice ale organismului dăunător specificat, dacă acestea sunt prezente, şi se efectuează controale oficiale ale culturii în creştere la momentul potrivit, iar în fiecare câmp de producţie a cartofului, tuberculii recoltaţi sunt testaţi în conformitate cu anexa nr.1;

4.1.3. imediat după desemnarea infectării în temeiul subpct. 11.4.1 şi după primul an de cultivare care urmează:

4.1.3.1. toate utilajele şi spaţiile de depozitare de la locul de producţie implicate în producţia plantelor specificate sunt curăţate şi, în cazul în care este necesar, dezinfectate utilizând metode prevăzute la pct.3;

4.1.3.2. sunt introduse controale oficiale asupra programelor de irigare şi stropire, inclusiv o interzicere a acestora, dacă este cazul, în scopul prevenirii răspândirii organismului dăunător specificat;

4.1.4. într-o unitate de producţie de cultură protejată desemnată ca fiind infectată în conformitate cu subpct. 11.4.1 unde este posibilă înlocuirea completă a mediului de cultură:

4.1.4.1. nu se plantează plante specificate, seminţe de cartof sau alte plante-gazdă solanacee ale organismului dăunător specificat, cu excepţia cazului în care unitatea de producţie respectivă a fost supusă tuturor măsurilor enumerate mai jos sub control oficial:

4.1.4.1.1. eliminarea organismului dăunător specificat;

4.1.4.1.2. îndepărtarea oricărui material vegetal gazdă;

4.1.4.1.3. înlocuirea completă a mediului de cultură şi curăţarea şi, după caz, dezinfectarea unităţii menţionate şi a tuturor echipamentelor;

4.1.4.1.4. aprobarea producţiei de cartofi sau tomate de către autoritatea competentă;

4.1.4.2. producţia de cartofi este rezultată din tuberculi certificaţi destinaţi plantării, din minituberculi sau din microplante provenite din surse testate;

4.1.4.3. producţia de tomate provine din seminţe care îndeplinesc cerinţele din anexele nr.2-16 la Regulamentul privind aplicarea măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.679/2024 sau, în cazul înmulţirii vegetative, din răsaduri de tomate provenite din aceste seminţe şi cultivate sub control oficial;

4.1.4.4. sunt introduse controale oficiale asupra programelor de irigare şi stropire, inclusiv o interzicere a acestora, dacă este cazul, în scopul prevenirii răspândirii organismului dăunător specificat;

4.2. În cadrul zonei demarcate, fără a aduce atingere măsurilor prevăzute la subpct. 4.1, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:

4.2.1. imediat după desemnarea infectării, toate echipamentele şi spaţiile de depozitare situate în zonele demarcate şi care sunt implicate în producţia de plante specificate să fie curăţate şi după caz, dezinfectate în conformitate cu metodele prevăzute la pct.3;

4.2.2. imediat după desemnarea infectării şi timp de cel puţin trei ani de cultivare după aceasta:

4.2.2.1. în cazurile în care zona demarcată a fost determinată în temeiul subpct. 14.2:

4.2.2.1.1. se asigură că autoritatea competentă supraveghează spaţiile de lucru în care sunt cultivate, depozitate sau manipulate plantele specificate, precum şi locurile de producţie care operează utilaje pentru producţia de plante specificate pe bază de contract;

4.2.2.1.2. impun plantarea numai a tuberculilor certificaţi destinaţi plantării sau a tuberculilor destinaţi plantării în acelaşi loc de producţie cultivaţi sub control oficial pentru toate culturile de cartofi din zona respectivă şi testarea, după recoltare, a tuberculilor destinaţi plantării cultivaţi în locuri de producţie determinate ca fiind probabil infectate în temeiul subpct. 11.4.2;

4.2.2.1.3. impun, în toate locurile de producţie din zona demarcată, manipularea separată a tuberculilor recoltaţi ca material de plantare de stocurile de alţi tuberculi sau punerea în aplicare a unui sistem de curăţare şi, după caz, de dezinfectare care trebuie efectuată între manipularea stocurilor de tuberculi destinaţi plantării şi cea a altor tuberculi;

4.2.2.1.4. impun plantarea răsadurilor de tomate provenite numai din seminţe care îndeplinesc cerinţele din anexele nr.2-16 la Regulamentul privind aplicarea măsurilor de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.679/2024, sau, în cazul înmulţirii vegetative, din răsaduri provenite din aceste seminţe şi cultivate sub control oficial, pentru toate culturile de tomate din zona demarcată;

4.2.2.1.5. efectuează ancheta prevăzută la pct.3 din Regulament;

4.2.2.2. în cazurile în care apele de suprafaţă au fost desemnate ca fiind infectate în conformitate cu subpct. 17.1 din Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare şi prevenire a răspândirii Ralstonia solanacearum (Smith 1896) Yabuuchi et al. 1996 emend. Safni et al. 2014 sau susceptibile de fi infectate în conformitate cu subpct. 17.2 din Regulament sau incluse printre elementele care trebuie avute în vedere pentru a determina răspândirea posibilă a organismului dăunător specificat, în conformitate cu pct.2 din anexa nr.3:

4.2.2.2.1. efectuează ancheta anuală în perioada de vegetaţie, inclusiv prelevarea de probe din apele de suprafaţă şi, după caz, din plante-gazdă solanacee sălbatice şi se asigură că probele sunt supuse testelor menţionate în anexa nr.1;

4.2.2.2.2. introduc controale oficiale privind programele de irigare şi stropire, inclusiv interzicerea utilizării apei desemnate ca fiind infectată şi a apei susceptibile de a fi infectată pentru irigarea şi stropirea plantelor specificate şi, după caz, a altor plante-gazdă solanacee cultivate, pentru a preveni răspândirea organismului dăunător specificat;

4.2.2.2.3. în cazurile în care efluenţii de deşeuri lichide sunt infectaţi, introduc controale oficiale asupra eliminării deşeurilor solide sau lichide din întreprinderile de prelucrare industrială sau de ambalare care manipulează plante specificate din locurile de producţie;

4.2.2.3. în cazurile menţionate la subpct. 4.2.2.2 se aplică următoarele derogări:

4.2.2.3.1. prin derogare de la subpct. 4.2.2.2.1, autoritatea competentă poate decide să nu efectueze anchete anuale privind apele de suprafaţă care au fost desemnate ca fiind infectate sau susceptibile de a fi infectate, atât timp cât nu există niciun indiciu de modificare a statutului privind organismele dăunătoare în zona demarcată;

4.2.2.3.2. prin derogare de la subpct. 4.2.2.2.2, utilizarea apei supuse interdicţiei respective poate fi autorizată în sere, sub control oficial, pentru irigarea sau stropirea răsadurilor de tomate şi a altor plante-gazdă destinate consumului final şi prelucrării, cu condiţia ca apa să fie dezinfectată prin metode corespunzătoare sau să fie declarată indemnă de organismul dăunător în urma prelevării intensive de probe şi testării;

4.2.3. autoritatea competentă, după caz, stabileşte un program de înlocuire a tuturor stocurilor de tuberculi destinaţi plantării pe o perioadă de timp.

5. Metodele de eliminare a deşeurilor aprobate oficial, astfel cum sunt menţionate la pct.1 din anexa nr.4, respectă următoarele cerinţe:

5.1. deşeurile din plante specificate, inclusiv cojile de cartofi, cartofii şi tomatele aruncate, precum şi orice alt deşeu solid asociat cu plantele specificate, inclusiv, solul, pietrele şi alte resturi sunt eliminate prin una dintre următoarele metode:

5.1.1. eliminarea într-un amplasament de eliminare a deşeurilor aprobat oficial unde nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat în mediu, de exemplu, prin infiltrare în terenurile agricole sau contact cu corpuri de apă care ar putea fi utilizate pentru irigarea terenurilor agricole; deşeurile sunt transportate direct în locul respectiv în condiţii de izolare, astfel încât să nu existe riscul pierderii deşeurilor;

5.1.2. prin incinerare;

5.1.3. prin orice alte măsuri, cu condiţia că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat, iar aceste măsuri trebuie notificate, după caz, Comisiei Europene şi statelor Uniunii Europene;

5.2. înainte de eliminare, deşeurile lichide care conţin deşeuri solide în suspensie sunt supuse unui procedeu de filtrare sau de decantare pentru extragerea lor şi vor fi eliminate în conformitate cu prevederile de la subpct. 5.1;

5.2.1. deşeurile lichide sunt:

5.2.1.1. încălzite complet la o temperatură de 60°C timp de cel puţin 30 de minute înainte de eliminare; sau

5.2.1.2. eliminate în alt mod, sub rezerva aprobării oficiale şi sub control oficial, astfel încât să nu existe niciun risc identificabil ca deşeurile să intre în contact cu terenurile agricole sau cu corpurile de apă care ar putea fi folosite pentru irigarea terenurilor agricole.

Anexa nr.1

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare

şi prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus

(Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018

Protocol de testare cuprinzând testele care trebuie efectuate

în temeiul capitolelor II şi III secţiunile 1, 2, 4 şi 5

Secţiunea 1

Principii generale privind prezenţa organismului dăunător specificat

1. Prezenţa organismului dăunător specificat este suspectată în cazul în care se obţine un rezultat pozitiv la primul test de depistare efectuat pe planta specificată.

Pentru materialul vegetal simptomatic, primul test de depistare poate fi o izolare selectivă.

2. Prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată pe probele simptomatice ale plantelor specificate în următoarele cazuri:

2.1. în cazul în care primul test de depistare este o izolare selectivă care are ca rezultat colonii cu morfologie caracteristică, se obţin rezultate pozitive la două teste de identificare;

2.2. în cazul în care primul test de depistare este un alt test decât izolarea selectivă:

2.2.1. se obţin rezultate pozitive la două teste de identificare după ce proba a fost supusă izolării selective;

2.2.2. se obţin rezultate pozitive la al doilea test de depistare, altul decât izolarea selectivă.

3. Prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată pe eşantioanele asimptomatice ale plantelor specificate în următoarele cazuri:

3.1. în cazul în care se obţine un rezultat pozitiv la al doilea test de depistare cu condiţia ca primul sau al doilea test de depistare să fie un test molecular, bazat pe ADN, test PCR în timp real TaqManŽ sau PCR convenţional;

3.2. pentru probele prelevate într-un loc sau într-o zonă a unui teren în care prezenţa organismului dăunător specificat nu este cunoscută şi pentru probele care provin dintr-un alt teren. În cazul în care se obţine un rezultat pozitiv la al doilea test de depistare în conformitate cu subpct. 3.1 şi se obţin rezultate pozitive în două teste de identificare după ce proba a fost supusă izolării selective.

Secţiunea a 2-a

Teste

4. Testele de depistare trebuie să permită detectarea consecventă a cel puţin 10⁴ celule/ml de sediment resuspendat. Al doilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite în raport cu primul test de depistare.

5. Testele de depistare sunt următoarele:

5.1. teste de imunofluorescenţă, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

5.2. testul FISH (van Beuningen et al. (1995), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

5.3. izolarea, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare, se efectuează una dintre următoarele două opţiuni:

5.3.1. izolare directă pe medii de cultură semiselective sau neselective, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

5.3.2. după îmbogăţire prin biotest, izolarea conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

5.4. testul PCR convenţional utilizând primerii Pastrik (2000), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

5.5. teste PCR în timp real TaqManŽ utilizând primerii şi sondele:

5.5.1. Schaad et al. (1999), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

5.5.2. Vreeburg et al. (2018), aşa-numitul test “NYtor”, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

5.5.3. Gudmestad et al. (2009) adaptat de Vreeburg et al. (2018), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

5.5.4. Massartet et al. (2014), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare.

6. Testele de identificare sunt următoarele:

6.1. testul de imunofluorescenţă, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.2. testul PCR convenţional Pastrik (2000), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.3. teste PCR în timp real TaqManŽ utilizând primerii şi sondele:

6.3.1. Schaad et al. (1999), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.3.2. Vreeburg et al. (2018), aşa-numitul test “NYtor”, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.3.3. Gudmestad et al. (2009) adaptat de Vreeburg et al. (2018), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.3.4. Massart et al. (2014), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare.

6.4. codul de bare ADN, conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare;

6.5. spectrometrie de masă MALDI-TOF Zaluga et al. (2011), conform descrierii din standardele internaţionale de diagnosticare.

Secţiunea a 3-a

Diagramele procedurilor

7. Diagrama nr.1. Procedura de diagnostic pentru prezenţa organismului dăunător specificat în probele simptomatice de plante specificate.

7.1. Izolarea poate fi utilizată ca primul sau al doilea test de depistare. În cazul în care se suspectează prezenţa organismului dăunător specificat pe mediul de cultură, coloniile sunt purificate pentru a obţine culturi pure pe care se efectuează două teste de identificare. Sunt necesare rezultate pozitive la cele două teste de identificare pentru a confirma prezenţa organismului dăunător.

7.2. Al treilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite.

8. Diagrama nr.2. Procedura de diagnostic pentru organismul dăunător specificat în probele asimptomatice de plante specificate.

8.1. Nu se utilizează izolarea.

8.2. Al treilea test de depistare se bazează pe principii biologice diferite sau pe regiuni de nucleotide diferite. Nu se utilizează izolarea.

8.3. Pentru probele menţionate la subpct. 3.2, confirmarea prezenţei organismului dăunător specificat după al doilea test pozitiv de depistare necesită izolarea organismului dăunător specificat din probă, urmată de două teste de identificare pozitive.

Secţiunea a 4-a

Prepararea probei

9. Probe din tuberculi asimptomatici: proba standard trebuie să conţină 200 de tuberculi pentru fiecare test. Procedura de laborator adecvată pentru prelucrarea conurilor prelevate de la nivelul hilului în vederea obţinerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă în standardele internaţionale de diagnostic.

10. Probe din material vegetal asimptomatic, altul decât tuberculii: Depistarea infectărilor latente se efectuează pe probe reunite din segmente de tulpină. Procedura poate fi aplicată pentru cel mult 200 de părţi de tulpini provenind de la plante diferite într-o singură probă. Procedura de laborator adecvată pentru dezinfectarea şi prelucrarea segmentelor de tulpină în vederea obţinerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă în standardele internaţionale de diagnostic.

11. Probe din plante specificate simptomatice: se îndepărtează în condiţii aseptice secţiunile de ţesut din inelul vascular al unui tubercul sau din căile vasculare ale tulpinilor plantelor specificate care prezintă semne de veştejire. Procedura de laborator adecvată pentru prelucrarea acestor ţesuturi în vederea obţinerii extractului destinat depistării organismului dăunător specificat este descrisă detaliat în standardele internaţionale de diagnostic.

Anexa nr.2

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare

şi prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus

(Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018

Model de anchetă menţionat la pct.5 din Regulament

Model pentru prezentarea rezultatelor anchetelor privind putregaiul inelar al cartofului efectuate în cursul anului calendaristic anterior anului de raportare.

(^a) Se completează numai cu rezultatele anchetelor efectuate pe plante specificate şi pe alte gazde, cultivate şi recoltate în ţară.

(^b) Cu excepţia tuberculilor de cartofi destinaţi plantării în locul de producţie.

(^c) Inclusiv numărul de inspecţii vizuale multiple efectuate pe acelaşi câmp sau pe acelaşi lot, după caz.

(^d) Au fost depistate simptome în tuberculii tăiaţi sau în plantele tăiate şi au fost prelevate probe pentru a fi testate în laborator.

(^e) Prepararea probei este descrisă la pct.9-11 din anexa nr.1.

(^f) Au fost depistate simptome în tuberculii tăiaţi şi au fost prelevate probe pentru a fi testate în laborator.

(^g) Numărul total de inspecţii vizuale în cazul cărora analiza probelor pentru depistarea prezenţei C. sepedonicus a dat rezultate pozitive.

Anexa nr.3

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare

şi prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus

(Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018

ELEMENTE

pentru determinarea posibilei răspândiri a organismului dăunător specificat şi

pentru desemnarea unor elemente ca fiind probabil infectate cu organismul

dăunător specificat, menţionate la pct.11 şi la subpct. 13.2

1. Elementele care trebuie luate în considerare pentru determinarea posibilei răspândiri a organismului dăunător specificat astfel cum se menţionează la pct.11 sunt următoarele:

1.1. proximitatea altor locuri de producţie în care sunt cultivate plantele specificate sau alte plante-gazdă;

1.2. producţia şi utilizarea comună a stocurilor de cartofi de sămânţă.

2. Elementele care trebuie luate în considerare pentru desemnarea unui element ca fiind probabil infectat cu organismul dăunător specificat în temeiul subpct. 13.2 sunt următoarele:

2.1. plantele specificate cultivate într-un loc de producţie desemnat ca fiind infectat în temeiul subpct. 14.1;

2.2. locul sau locurile de producţie având o anumită legătură de producţie cu plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 14.1, inclusiv cele care utilizează în comun echipamentele şi instalaţiile de producţie, fie în mod direct, fie prin intermediul unui contractant comun;

2.3. plantele specificate produse în locul sau locurile de producţie menţionate la subpct. 2.2 sau prezente în astfel de locuri de producţie în perioada în care plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 14.1 au fost prezente în locul de producţie menţionat la subpct. 2.1;

2.4. spaţiile de lucru în care sunt manipulate plantele specificate provenite din locurile de producţie menţionate la subpct. 2.1-2.3;

2.5. orice utilaj, vehicul, container, depozit sau părţi din acestea şi oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele care ar fi putut intra în contact cu plantele specificate desemnate ca fiind infectate în conformitate cu subpct. 14.1;

2.6. oricare dintre plantele specificate depozitate sau în contact cu oricare dintre structurile sau obiectele menţionate la subpct. 2.5, înainte de curăţarea şi dezinfectarea acestor structuri şi obiecte;

2.7. ca urmare a testării în temeiul pct.25 şi 26, acele plante specificate cu o legătură clonală cu plantele specificate desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 14.1 şi pentru care apare ca probabilă infectarea printr-o legătură clonală, deşi rezultatele testării privind prezenţa organismului dăunător specificat pot fi negative. Se poate efectua un test asupra varietăţilor pentru a verifica identitatea tuberculilor sau a plantelor infectate care au o astfel de legătură clonală;

2.8. locul sau locurile de producţie a plantelor specificate menţionate la subpct. 2.7.

3. Lista zonelor puternic infectate menţionate la pct.27 şi 28:

3.1. teritoriul Poloniei;

3.2. teritoriul României.

Anexa nr.4

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de eradicare

şi prevenire a răspândirii Clavibacter sepedonicus

(Spieckermann & Kotthoff 1914) Nouioui et al. 2018

Măsuri de eradicare menţionate la secţiunea a 3-a

1. Măsurile de eradicare menţionate la pct.19 sunt una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

1.1. utilizarea ca hrană pentru animale după tratament termic, astfel încât să nu existe niciun risc al supravieţuirii organismului dăunător specificat;

1.2. eliminarea într-un amplasament de eliminare a deşeurilor autorizat în mod oficial, unde nu există niciun risc identificabil de propagare a organismului dăunător specificat în mediu, de exemplu, prin infiltrare în terenuri agricole;

1.3. incinerarea;

1.4. prelucrarea industrială prin livrare directă şi imediată către o întreprindere de prelucrare echipată cu instalaţii de eliminare a deşeurilor aprobate oficial pentru care s-a stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat, precum şi cu un sistem de curăţare şi dezinfectare cel puţin a vehiculelor care părăsesc incinta întreprinderii;

1.5. alte măsuri, cu condiţia că este stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat. Aceste măsuri şi justificarea aferentă trebuie să fie notificate, după caz, Comisiei Europene şi statelor Uniunii Europene.

2. Orice deşeu rămas, legat de procesele menţionate la pct.1 şi care rezultă din acestea, trebuie eliminat prin metodele aprobate de către autoritatea competentă în conformitate cu pct.6.

3. Utilizarea sau eliminarea corespunzătoare a plantelor specificate desemnate ca fiind probabil infectate în temeiul subpct. 14.2 se efectuează sub controlul autorităţii competente. Autoritatea competentă aprobă următoarele utilizări, precum şi eliminarea deşeurilor aferente plantelor specificate:

3.1. utilizarea lor drept tuberculi destinaţi consumului în ambalaje prevăzute pentru o livrare directă care nu necesită nicio reambalare, într-un câmp cu instalaţii corespunzătoare de eliminare a deşeurilor. Tuberculii destinaţi plantării nu pot fi manipulaţi în acelaşi loc decât în cazul în care manipularea lor se face în mod separat sau după curăţare şi dezinfectare; sau

3.2. utilizarea lor drept tuberculi destinaţi prelucrării industriale după livrarea directă şi imediată către o întreprindere de prelucrare echipată cu instalaţii de eliminare a deşeurilor, precum şi cu un sistem de curăţare şi dezinfectare cel puţin a vehiculelor care părăsesc întreprinderea; sau

3.3. altă utilizare sau eliminare, cu condiţia să se fi stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat şi sub rezerva aprobării de către autoritatea competentă.

4. Metodele de curăţare şi de dezinfectare a obiectelor menţionate la pct.23 sunt cele despre care s-a stabilit că nu prezintă niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat şi sunt aplicate sub supravegherea autorităţii competente.

5. Seria de măsuri care urmează să fie puse în aplicare de către autoritatea competentă în cadrul zonei demarcate, stabilite în temeiul pct.11 şi 12 şi prevăzute la pct.24, includ măsurile stabilite la subpunctele 5.1 şi 5.2:

5.1. Măsurile care urmează a fi luate în locurile de producţie desemnate ca fiind infectate în temeiul subpct. 14.1:

5.1.1. într-un câmp de producţie desemnat infectat în temeiul subpct. 14.1 se iau toate măsurile prevăzute la subpct. 5.1.1.1-5.1.1.3 sau toate măsurile prevăzute la subpct. 5.1.1.4 şi 5.1.1.5:

5.1.1.1. în cursul primilor trei ani de cultivare care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, eliminarea plantelor specificate spontane, precum şi interzicerea plantării plantelor specificate, inclusiv a seminţelor sau a culturilor pentru care există un risc identificat de răspândire a organismului dăunător specificat;

5.1.1.2. începând cu al patrulea an care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, după îndeplinirea condiţiilor de la subpct. 5.1.1.1 şi cu condiţia ca câmpul de producţie să fi fost declarat indemn de plante specificate spontane în timpul controalelor oficiale cel puţin pe parcursul celor doi ani consecutivi de cultivare anteriori plantării, se permite producţia numai a tuberculilor, alţii decât cei destinaţi plantării, iar tuberculii de cartofi recoltaţi sunt testaţi în conformitate cu anexa nr.1;

5.1.1.3. după prima producţie de tuberculi menţionată la subpct. 5.1.1.2 şi după un ciclu de rotaţie care este de cel puţin doi ani în cazul cultivării tuberculilor destinaţi plantării, plantele specificate pot fi plantate pentru producţia fie a tuberculilor destinaţi plantării, fie a altor tipuri de tuberculi şi se efectuează o anchetă astfel cum se menţionează la pct.3-5; sau

5.1.1.4. în cursul primilor patru ani de cultivare care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, eliminarea plantelor specificate spontane şi menţinerea câmpului de producţie fie în pârloagă necultivată, fie ca păşune permanentă cu cosire la bază repetată sau cu păşunat intensiv;

5.1.1.5. începând cu al cincilea an care urmează celui în care a fost desemnată infectarea şi cu condiţia ca subpct. 5.1.1.1 să fie îndeplinit, precum şi ca câmpul de producţie să fie declarat indemn de plante specificate spontane în timpul controalelor oficiale cel puţin pe parcursul celor doi ani consecutivi de creştere anteriori plantării, se permite producţia numai a tuberculilor destinaţi plantării şi a altor tuberculi, iar tuberculii de cartofi recoltaţi sunt testaţi în conformitate cu anexa nr.1.

5.1.2. În toate celelalte câmpuri de producţie din locul de producţie infectat şi cu condiţia ca, pentru fiecare an de cultură, autoritatea competentă stabileşte că riscul plantelor specificate spontane a fost eliminat şi că testarea plantelor specificate recoltate a fost efectuată în fiecare câmp de producţie a plantelor specificate în conformitate cu anexa nr.1, se aplică următoarele măsuri:

5.1.2.1. în anul de creştere următor celui în care s-a desemnat infectarea, fie nu se plantează plante specificate, inclusiv seminţe, fie se pot planta tuberculi certificaţi destinaţi plantării, pentru producţia de tuberculi, alţii decât cei destinaţi exclusiv plantării;

5.1.2.2. în al doilea an de cultivare care urmează celui în care s-a desemnat infectarea, numai tuberculi certificaţi destinaţi plantării sau tuberculi destinaţi plantării testaţi oficial pentru absenţa organismului dăunător specificat şi cultivaţi sub control oficial în alte locuri de producţie decât cele menţionate la pct.5 sunt plantaţi fie pentru producţia de tuberculi destinaţi plantării, fie a altor tuberculi;

5.1.2.3. cel puţin în cursul celui de al treilea an de cultură care urmează celui în care a fost desemnată infectarea, numai tuberculi certificaţi destinaţi plantării sau tuberculi destinaţi plantării cultivaţi sub control oficial din tuberculi certificaţi destinaţi plantării sunt plantaţi fie pentru producţia de tuberculi destinaţi plantării, fie a altor tuberculi;

5.1.2.4. în fiecare dintre anii de cultivare menţionaţi la subpct. 5.1.1.1-5.1.1.3 se iau măsuri pentru eliminarea plantelor specificate spontane, dacă acestea sunt prezente, iar în fiecare câmp de producţie a plantelor specificate, plantele specificate recoltate sunt testate în conformitate cu anexa nr.1.

5.1.3. Imediat după desemnarea infectării în temeiul pct.14 şi după primul an de cultivare care urmează, toate utilajele şi toate spaţiile de depozitare de la locul de producţie implicate în producţia de plante specificate sunt curăţate şi dezinfectate, după caz, folosind metode prevăzute la pct.4;

5.1.4. într-o unitate de producţie de cultură protejată desemnată ca fiind infectată în temeiul subpct. 14.1 unde este posibilă înlocuirea completă a mediului de cultură:

5.1.4.1. nu se plantează plante specificate, inclusiv seminţe, decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

5.1.4.1.1. eliminarea organismului dăunător specificat;

5.1.4.1.2. îndepărtarea oricărui material vegetal gazdă;

5.1.4.1.3. înlocuirea completă a mediului de cultură şi curăţarea şi dezinfectarea unităţii de producţie şi a tuturor echipamentelor;

5.1.4.1.4. aprobarea producţiei de plante specificate de către autorităţile competente;

5.1.4.2. producţia de plante specificate care rezultă din tuberculi certificaţi destinaţi plantării, din minituberculi sau din microplante provenite din surse testate.

5.2. În cadrul zonei demarcate, fără a aduce atingere măsurilor prevăzute la subpct. 5.1, se iau următoarele măsuri:

5.2.1. imediat după desemnarea infectării, se iau măsuri pentru ca toate echipamentele şi spaţiile de depozitare situate în locurile de producţie şi care sunt implicate în producţia de plante specificate să fie curăţate şi dezinfectate, după caz, şi în conformitate cu metodele prevăzute la pct.4;

5.2.2. imediat după desemnarea infectării şi timp de cel puţin trei ani de cultivare după aceasta:

5.2.2.1. se asigură că autoritatea competentă supraveghează spaţiile în care se cultivă, se depozitează sau se manipulează tuberculii, precum şi locurile de producţie care operează utilaje pentru producţia de plante specificate pe bază de contract;

5.2.2.2. impun plantarea numai a tuberculilor certificaţi destinaţi plantării sau a tuberculilor destinaţi plantării cultivaţi sub control oficial pentru toate culturile de plante specificate din zonă şi testarea, după recoltare, a tuberculilor destinaţi plantării de culturi cultivaţi în locuri de producţie desemnate ca fiind probabil infectate în temeiul subpct. 14.2;

5.2.2.3. impun, în toate locurile de producţie din zona demarcată, manipularea separată a stocurilor de tuberculi recoltaţi destinaţi plantării de stocurile de alţi tuberculi sau punerea în aplicare a unui sistem de curăţare şi dezinfectare care trebuie efectuată între procedurile de manipulare a stocurilor de tuberculi;

5.2.2.4. efectuează ancheta anuală prevăzută la pct.3;

5.2.3. stabilesc, după caz, un program de înlocuire a tuturor stocurilor de tuberculi destinaţi plantării pe o perioadă de timp.

6. Metodele de eliminare a deşeurilor aprobate oficial, menţionate la pct.1, respectă următoarele cerinţe:

6.1. Deşeurile din plante specificate (inclusiv tuberculii respinşi şi cojile de tuberculi), precum şi orice alt deşeu solid asociat cu plantele specificate (inclusiv solul, pietrele şi alte resturi) se elimină prin una dintre următoarele metode:

6.1.1. eliminarea într-un amplasament de eliminare a deşeurilor aprobat oficial, unde nu există niciun risc identificabil de propagare a organismului dăunător specificat în mediu inclusiv prin infiltrare în terenurile agricole. Deşeurile sunt transportate direct în locul respectiv în condiţii de izolare, astfel încât să nu existe riscul pierderii acestora;

6.1.2. prin incinerare;

6.1.3. prin orice alte măsuri, cu condiţia că este stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului dăunător specificat. Aceste măsuri trebuie notificate, după caz, Comisiei Europene şi statelor Uniunii Europene.

6.2. Înainte de eliminare, deşeurile lichide care conţin părţi solide în suspensie sunt supuse unui procedeu de filtrare sau de decantare pentru extragerea acestora şi care vor fi eliminate în conformitate prevederile subpct. 6.1. Deşeurile lichide ulterior sunt:

6.2.1. încălzite complet la o temperatură de 60 °C timp de cel puţin 30 de minute înainte de eliminare; sau

6.2.2. eliminate în alt mod, sub supravegherea autorităţii competente, astfel încât să nu existe nici un risc identificabil ca deşeurile să intre în contact cu terenurile agricole.

Anexa nr.1

la Regulamentul de instituire a unor măsuri

de eradicare şi de prevenire a răspândirii

Synchytrium endobioticum (Schilbersky) Percival

Secţiunea 1

Metode de testare pentru depistarea şi identificarea

organismului dăunător specificat menţionate la pct.4

1. Testarea cu ajutorul sporilor

Pentru depistare şi identificare, se utilizează sporangi de vară şi spori aflaţi în stare latentă, care sunt obţinuţi din sol după cernere sau direct din materialul vegetal.

2. Metode de depistare

Pentru extracţia din sol a sporilor organismului dăunător specificat se utilizează una dintre următoarele metode:

2.1. metoda cernerii solului, astfel cum este descrisă de Pratt (1976);

2.2. metoda cernerii solului, astfel cum este descrisă de van Leeuwen et al. (2005);

2.3. tehnica centrifugării zonale pentru prelucrarea de înalt randament a probelor, astfel cum este descrisă de Wander et al. (2007).

3. Metode de identificare

După extracţie, sporii organismului dăunător specificat sunt identificaţi prin una dintre următoarele metode:

3.1. identificarea morfologică cu ajutorul unui microscop optic cu o mărire de 100×-400×;

3.2. testul PCR convenţional utilizând primeri Lévesque et al. (2001) şi van den Boogert et al. (2005);

3.3. testul PCR în timp real utilizând primeri şi sonde van Gent-Pelzer et al. (2010);

3.4. testul PCR în timp real utilizând primeri şi sonde Smith et al. (2014).

4. Viabilitatea sporilor aflaţi în stare latentă poate fi determinată prin examinare microscopică sau printr-un test biologic. Viabilitatea sporangilor poate fi determinată prin examinarea microscopică a sporangilor fixaţi pe lamă în lactofenol sau în apă (Przetakiewicz 2015). Sporangii cu conţinut granular sau cu protoplasmă uşor rotunjită pot fi consideraţi viabili. Cei care sunt plasmolizaţi permanent sau fără conţinut aparent sunt consideraţi morţi.

Ca alternativă sau în caz de îndoială, poate fi efectuat un test biologic, astfel cum este descris la pct.6 din anexa nr.2.

5. Determinarea patovarurilor necesită tumori noi. Inoculul pentru test se produce prin una dintre următoarele metode:

5.1. metoda SASA (Science and Advice for Scottish Agriculture – Ştiinţă şi consiliere pentru agricultura scoţiană), constând în următoarele două etape:

5.1.1. producerea de inocul:

Ţesutul vechi (maro) al tumorii se sparge în bucăţi mai mici şi se usucă cu aer la temperatura ambiantă până când devine dur. Acest ţesut dur trebuie măcinat, fie manual, fie mecanic.

Materialul măcinat este supus cernerii uscate, colectând fracţiunea de la 25 la 75 μm şi este apoi extras prin metoda cu cloroform a lui Pratt (1976);

5.1.2. producerea de tumori noi:

Aproximativ 10 mg de spori aflaţi în stare latentă extraşi se pulverizează pe suprafaţa de 10 ml de apă distilată sterilă într-o placă Petri mică din plastic şi se incubează la întuneric la 20 °C până la germinare.

Tuberculii de cartofi cu germeni mici cu o lungime de aproximativ 1-2 mm trebuie introduşi în cutii din plastic transparente, căptuşite la interior cu hârtie absorbantă umedă, cu germenii marcaţi orientaţi în sus. Cu ajutorul unei seringi, vaselină topită este dispusă în cerc în jurul germenilor. Cercurile formate de vaselină trebuie să fie neîntrerupte şi suficient de înalte pentru a reţine suspensia de spori fără scurgeri.

Cei 10 ml de spori latenţi în germinare se diluează în continuare în 20 ml de apă sterilă şi se introduc în interiorul cercurilor de vaselină cu ajutorul unei pipete sau al unui flacon suplu până când germenii sunt complet scufundaţi în suspensia de spori. Cutiile de plastic se acoperă cu capace şi se incubează timp de 4 zile la 10 °C, după care cutiile se deschid, inoculul şi cercurile de vaselină se îndepărtează, iar cutiile sunt mutate într-o seră cu aburi la 15-18 °C (16 ore de lumină);

5.2. metoda Spiekermann & Kothoff (1924);

5.3. metoda Potoček et al. (1991);

5.4. metoda Glynne-Lemmerzahl (Glynne 1925; Lemmerzahl 1930; Noble and Glynne 1970).

Pentru determinarea tuturor patovarurilor cunoscute ca fiind relevante pentru Republica Moldova, se utilizează un test diferenţial de depistare a infectării cu diferite soiuri ale plantei specificate, astfel cum se indică în tabelul nr.1. Testul de depistare a infectării se efectuează în conformitate cu protocolul menţionat la subpct. 5.4.

Tabelul 1

Sensibilitatea selectivă a cultivarilor de cartofi pentru determinarea

patovarurilor de S. endobioticum

“S”: Sensibil

“R”: Rezistent

(*): Indică o sensibilitate slabă a soiului la S. endobioticum (“prezenţa zonelor cu sori non-necrotice fără formarea de tumori”).

Secţiunea a 2-a

Model de anchetă prevăzut la pct.3-5

Model pentru prezentarea rezultatelor anchetelor privind râia neagră a cartofului efectuate în cursul anului calendaristic anterior anului de raportare. Acest tabel se va utiliza numai pentru rezultatele anchetelor privind cartofii recoltaţi în ţară.

(¹) Dimensiunea totală a zonei infestate anterior anului care face obiectul raportului.

(²) Dimensiunea totală a zonei infestate în anul care face obiectul raportului.

Anexa nr.2

la Regulamentul de instituire a unor măsuri

de eradicare şi de prevenire a răspândirii

Synchytrium endobioticum (Schilbersky) Percival

Secţiunea 1

Protocol de evaluare a rezistenţei unui soi în conformitate cu pct.19

Protocolul de evaluare a rezistenţei unui soi include următoarele etape:

1. Se testează cel puţin 40 de tuberculi sau ochiuri de cartof din fiecare soi de plantă specificată. Aceştia se împart în două grupe: subprobe duplicat.

2. Durata testului este, în general, de doi ani. Numai în cazul în care un soi se dovedeşte a fi extrem de sensibil la un patovar al organismului dăunător specificat, durata testului poate fi redusă la un an.

3. Înainte de începerea sezonului de testare, puritatea inoculului este testată, utilizând metodele descrise în anexa nr 1.

4. Un control pozitiv, sub forma unui soi de plantă specificată, care este extrem de sensibil la patovarul organismului dăunător specificat care urmează să fie testat, este întotdeauna inclus în test.

5. Se utilizează una dintre următoarele două metode de testare:

5.1. metoda Glynne-Lemmerzahl (Glynne 1925, Lemmerzahl 1930, Noble & Glynne 1970);

5.2. metoda Spieckermann (Spieckermann & Kothoff 1924); sau

5.3. metoda SASA (Science and Advice for Scottish Agriculture – Ştiinţă şi consiliere pentru agricultura scoţiană), constând în următoarele etape:

5.3.1. prepararea tuberculilor:

Tuberculii se scot din depozitul frigorific cu aproximativ 10 zile înainte de inocularea preconizată, se spală uşor, se usucă şi se depozitează la întuneric la temperatura ambiantă pentru a induce germinarea.

Un soi foarte sensibil: de exemplu, “Morene” sau un soi prezentând o sensibilitate comparabilă, este inclus în fiecare inoculare pentru a servi drept control pozitiv;

5.3.2. germinarea sporilor aflaţi în stare latentă:

Condiţiile de inducere a germinării sporilor aflaţi în stare latentă se stabilesc cu 21 de zile înainte de inoculare.

Aproximativ 10 mg de spori extraşi se pulverizează pe suprafaţa a 10 ml de apă distilată sterilă în plăci Petri mici din plastic şi se incubează la întuneric la 20 °C până la germinare.

Conţinutul fiecărei plăci Petri se diluează cu încă 10 ml de apă distilată sterilă pentru inoculare;

5.3.3. inocularea şi incubarea germenilor:

Când germenii ating o lungime de 1 mm, vaselina topită este dispusă în cerc în jurul lor. Cercurile de vaselină trebuie să fie neîntrerupte pentru a reţine suspensia de spori fără scurgeri şi suficient de înalte pentru ca suspensia să acopere germenii.

Un singur germen sau un singur cluster de germeni este înconjurat cu un cerc de vaselină pe fiecare tubercul.

Tuberculii trebuie aşezaţi în cutii de plastic, căptuşite cu hârtie absorbantă umedă, germenii încercuiţi fiind orientaţi în sus.

Cercurile de vaselină trebuie să fie umplute cu o suspensie de spori, cu ajutorul unei pipete sau al unui flacon suplu până când germenii sunt scufundaţi complet.

Cutiile de plastic se acoperă cu capace şi se incubează timp de patru zile la 10 °C la întuneric, după care cercurile de vaselină se îndepărtează, iar cutiile se pun deschise într-o seră la 15-18 °C în condiţii de nebulizare periodică – de trei ori pe zi timp de 30 de minute.

În cazurile în care infectarea a eşuat, de exemplu deoarece germenul a putrezit sau nu s-a dezvoltat, tuberculul poate fi retestat utilizând un alt germen;

5.3.4. evaluarea:

Germenii trebuie examinaţi pentru depistarea infectării la 28 de zile după inoculare, utilizându-se un stereomicroscop cu o mărire de 10-15× şi un microscop optic.

Reacţiile cu un punctaj de 4 sau 5, astfel cum se indică în tabel, sunt observate pe controlul pozitiv pe cel puţin 80 % din tuberculi. Cel puţin unul dintre tuberculi prezintă un punctaj de 5.

6. Toţi tuberculii sunt evaluaţi şi obţin un punctaj de clasificare a rezistenţei de la 1 la 5, astfel cum se indică în tabel.

7. Fiecare soi testat este plasat într-un grup de rezistenţă: “foarte rezistent”, “rezistent”, “uşor sensibil” sau “extrem de sensibil”, în funcţie de scara de punctaje observate în cadrul populaţiei respective de tuberculi individuali sau de ochiuri de cartof testaţi:

7.1. un soi este considerat “foarte rezistent” dacă toţi tuberculii din toate subprobele duplicat au un punctaj de 1;

7.2. un soi este considerat “rezistent” dacă toţi tuberculii din toate subprobele duplicat au un punctaj cuprins între 1 şi 3;

7.3. un soi este considerat “uşor sensibil” dacă unul sau mai mulţi tuberculi obţin un punctaj de 4. În cazul în care un singur tubercul obţine un punctaj de 4, testul poate fi repetat, pentru a exclude impuritatea din lotul varietal;

7.4. un soi este considerat “extrem de sensibil” dacă cel puţin un tubercul dintr-o subprobă duplicat obţine un punctaj de 5.

Tabelul 1

Baremul standard de punctare pentru populaţiile de cartofi testate

Secţiunea a 2-a

Condiţii de revocare a măsurilor menţionate la pct.25-28

1. Condiţii de revocare a măsurilor:

1.1. După cel puţin 50 de ani de la ultima depistare a organismului dăunător specificat, dacă există o evidenţă neîntreruptă a culturilor în zona infestată care arată că dispoziţiile prevăzute la pct.14 şi 15 au fost respectate pe parcursul întregii perioade şi că zona infestată nu a fost utilizată ca pajişte permanentă.

În cazul în care zona infestată a fost utilizată ca pajişte permanentă, măsurile pot fi revocate numai dacă nu au fost descoperite semne de infectare cu organismul dăunător specificat în probele de sol care au fost prelevate prin aplicarea procedurii care trebuie utilizată pentru obţinerea solului pentru testare prevăzute la subpct. 1.2; sau

1.2. După cel puţin 20 de ani de la ultima depistare a organismului dăunător specificat, în cazul în care există o evidenţă neîntreruptă a culturilor care arată că dispoziţiile prevăzute la pct.14 şi 15 au fost respectate pe parcursul întregii perioade şi că zona infestată nu a fost utilizată ca pajişte permanentă; şi

1.2.1. nu au fost descoperite semne de infectare cu organismul dăunător specificat în două teste biologice, astfel cum sunt descrise la pct.6, efectuate cu soiuri de cartofi sensibili; sau

1.2.2. nu au fost descoperite semne de infectare cu organismul dăunător specificat cu ocazia unui singur test biologic, astfel cum este descris la pct.6, efectuat cu soiuri de cartofi sensibili şi în cursul examinării directe a solului din zona infestată cu ajutorul unui microscop, în urma unei extracţii de spori utilizând una dintre metodele prevăzute la pct.2 din anexa nr.1, nu a fost detectat niciun spor latent viabil.

2. Procedura care urmează să fie utilizată pentru obţinerea solului pentru testare trebuie să includă următoarele etape:

2.1. zona infestată este divizată în unităţi de câte 0,33 ha fiecare;

2.2. se prelevă 60 de subprobe duplicat din fiecare unitate la o adâncime de 20 cm şi repartizate uniform în întreaga zonă sau se grupează în funcţie de focarele infestate cunoscute;

2.3. subprobele se amestecă bine, astfel încât să se obţină trei probe pe hectar.

3. După cel puţin zece ani de la ultima depistare a organismului dăunător specificat în zone din zona infestată, revocarea parţială a măsurilor prevăzute la pct.13-17 poate fi luată în considerare pentru aceste zone în cazul în care există o evidenţă neîntreruptă a culturilor care arată că dispoziţiile prevăzute la la pct.14 şi 15 au fost respectate pe parcursul întregii perioade şi că zona infestată nu a fost utilizată ca pajişte permanentă, şi:

3.1. nu au fost descoperite semne de infectare cu organismul dăunător specificat în două teste biologice, astfel cum sunt descrise la pct.6, efectuate cu soiuri de cartofi sensibili; sau

3.2. nu au fost descoperite semne de infectare cu organismul dăunător specificat într-un singur test biologic, astfel cum este descris la pct.6, efectuat cu soiuri de cartofi sensibili şi au fost depistaţi mai puţin de cinci de spori latenţi viabili pe gram de sol în timpul examinării directe a solului din zona infestată prin microscop, în urma unei extracţii de spori utilizând una dintre metodele prevăzute la pct.2 din anexa nr.1.

4. Procedura care urmează să fie utilizată pentru obţinerea solului pentru testare trebuie să includă următoarele etape:

4.1. zona infestată este divizată în unităţi de câte 0,33 ha fiecare;

4.2. se prelevă 60 de subprobe duplicat din fiecare unitate la o adâncime de 20 cm şi sunt repartizate uniform în întreaga zonă sau se grupează în funcţie de focarele infestate cunoscute;

4.3. subprobele se amestecă bine, astfel încât să se obţină trei probe pe hectar.

5. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, revocarea parţială a măsurilor poate fi luată din nou în considerare după o perioadă de aşteptare de cel puţin doi ani. La stabilirea duratei acestei perioade de aşteptare, se ia în considerare nivelul de infectare şi/sau numărul de spori viabili depistaţi.

6. Teste biologice în scopul revocării măsurilor:

Mai mulţi tuberculi ai plantelor specificate se incubează în vase care conţin cel puţin 5 l de sol în condiţii de temperatură, umiditate şi luminozitate favorabile creşterii cartofilor. Se utilizează un soi foarte sensibil la toate patovarurile (cum ar fi Deodara, Evora, Morene, Tomensa, Maritiema, Arran Chief).

Plantele de cartof cultivate se taie când ajung la o înălţime de aproximativ 60 cm. După aproximativ 100 de zile, tuberculii nou formaţi sunt examinaţi în vederea detectării tumorilor.

Controale negative de sol indemn de organismul dăunător specificat şi controale pozitive de sol infestat trebuie să fie întotdeauna incluse în test. Testul este considerat valabil dacă în tuberculii din controlul pozitiv se produc tumori şi dacă în tuberculii din controlul negativ nu se produc tumori. Condiţiile de temperatură şi umiditate din seră sunt înregistrate. Tumorile produse în probele de testare sunt examinate la microscop pentru depistarea prezenţei sporangilor de vară şi/sau a sporilor aflaţi în stare latentă.

Întregul test se efectuează în condiţii care împiedică orice răspândire ulterioară a organismului dăunător specificat.

Anexa nr.1

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de izolare a

Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr.

în anumite zone demarcate

LISTA

zonelor demarcate pentru izolare, astfel cum se menţionează la subpct. 2.4

1. Grecia

2. Franţa

3. Italia

Anexa nr.2

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de izolare a

Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr.

în anumite zone demarcate

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale efectuate în temeiul subpct. 13.2

Secţiunea 1

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

1. Pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale se completează următorul tabel:

(A) Numărul de examinări vizuale
(B) Numărul total de eşantioane prelevate
(C) Tipul de capcane (sau altă metodă alternativă)
(D) Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare)
(E) Numărul de capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D)
(F) Tipul de teste ( de ex. identificarea microscopică, PCR, ELISA etc.)
(G) Numărul total de teste
(H) Alte măsuri (de ex. drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.)
(I) Numărul altor măsuri

a) total
b) pozitive
c) negative
d) nedeter-
minate

a) total
b) pozitive
c) negative
d) nede-
terminate

15. Numărul de notificare al focarelor notificate, după caz, cu art.103 din Legea nr.422/2023

16. Obser-
vaţii

2. Dacă se completează acest model, modelul din secţiunea a 2-a a prezentei anexe nu se completează.

2.1. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.

2.2. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

2.3. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă.

2.4. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: Izolare (I). Se includ atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi abordările care se aplică în aceste zone.

2.5. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, se includ atâtea rânduri câte sunt necesare: zonă în care se înregistrează infecţii (ZI) sau zona-tampon (ZT) şi se utilizează rânduri separate. Dacă este cazul, se indică zona din ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

2.6. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă şi se alege una (sau mai multe) dintre următoarele rubrici pentru descriere:

2.6.1. în aer liber (zonă de producţie):

2.6.1.1. teren (arabil, păşune);

2.6.1.2. plantaj/plantaţie viticolă;

2.6.1.3. pepinieră;

2.6.1.4. pădure;

2.6.2. în aer liber (altele):

2.6.2.1. grădină privată;

2.6.2.2. spaţii publice;

2.6.2.3. zonă de conservare;

2.6.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

2.6.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.);

2.6.3. medii închise:

2.6.3.1. seră;

2.6.3.2. spaţiu privat, altul decât sera;

2.6.3.3. spaţiu public, altul decât sera;

2.6.3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

2.7. Pentru coloana 7: Se indică zonele de risc identificate pe baza biologiei dăunătorului (dăunătorilor), a prezenţei plantelor-gazdă, a condiţiilor ecoclimatice şi a locurilor de risc.

2.8. Pentru coloana 8: Se indică zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele identificate în coloana 7.

2.9. Pentru coloana 9: Se indică plantele, fructele, seminţele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv.

2.10. Pentru coloana 10: Se indică lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând pentru fiecare specie/gen de plante.

2.11. Pentru coloana 11: Se indică lunile anului în care a fost efectuată ancheta.

2.12. Pentru coloana 12: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător, menţionând N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile.

2.13. Pentru coloanele 13 şi 14: Se indică rezultatele, dacă este cazul, furnizând informaţiile disponibile în coloanele corespunzătoare. “Nedeterminate” sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

2.14. Pentru coloana 15: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare al focarelor nu trebuie să fie inclus în cazul în care autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor. În acest caz, se indică motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 16 (“Observaţii”).

Secţiunea a 2-a

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

1. Pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale se completează următorul tabel:

2. Dacă se completează acest model, modelul din secţiunea 1 a prezentei anexe nu se completează.

2.1. Se explică ipotezele de bază pentru concepţia anchetei pentru fiecare organism dăunător, rezumând şi justificând:

2.1.1. populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie;

2.1.2. metoda de depistare şi sensibilitatea metodei;

2.1.3. factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare şi a proporţiei populaţiei de plante-gazdă.

2.2. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.

2.3. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

2.4. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă.

2.5. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: Izolare (I). Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi abordările care se aplică în aceste zone.

2.6. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, se includ atâtea rânduri câte sunt necesare: zona în care se înregistrează infecţii (ZI) sau zona-tampon (ZT) şi se utilizează rânduri separate. Dacă este cazul, se indică ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

2.7. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă şi se alege una (sau mai multe) dintre următoarele rubrici pentru descriere:

2.7.1. în aer liber (zonă de producţie):

2.7.1.1. teren (arabil, păşune);

2.7.1.2. plantaj/plantaţie viticolă;

2.7.1.3. pepinieră;

2.7.1.4. pădure;

2.7.2. în aer liber (altele):

2.7.2.1. grădini private;

2.7.2.2. locuri publice;

2.7.2.3. zonă de conservare;

2.7.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

2.7.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.);

2.7.3. medii închise:

2.7.3.1. seră;

2.7.3.2. loc privat, altul decât sera;

2.7.3.3. loc public, altul decât sera;

2.7.3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

2.8. Pentru coloana 7: Se indică lunile anului în care au fost efectuate anchetele.

2.9. Pentru coloana 8: Se indică populaţia-ţintă selectată, furnizând în consecinţă lista cu speciile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Dimensiunea sa este definită, de regulă, pentru suprafeţele agricole ca hectare, dar ar putea fi şi loturi, câmpuri, sere etc. Se va justifica alegerea făcută în ipotezele de bază, indicând unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei.

2.10. Pentru coloana 9: Se indică unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea şi unitatea de măsură. Unităţile epidemiologice sunt o subdiviziune a populaţiei-ţintă, care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puţin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populaţie-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Ele pot fi unitate administrativ-teritorială, zonă urbană, păduri, rezervaţii, gospodării ţărăneşti sau terenuri. Alegerea unităţilor epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

2.11. Pentru coloana 10: Se indică metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activităţi pentru fiecare caz, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, indicaţi prin N/A.

2.12. Pentru coloana 11: Se indică o estimare a eficacităţii eşantionării. Eficacitatea eşantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eşantion de sol care conţine organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

2.13. Pentru coloana 12: Sensibilitatea metodei este definită drept probabilitatea ca o plantă-gazdă real pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Ea este multiplicarea eficacităţii eşantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea diagnostică (caracterizată prin inspecţie vizuală şi/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare).

2.14. Pentru coloana 13: Se specifică factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, se va indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei-gazdă.

2.15. Pentru coloana B: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. Se va menţiona N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informaţiile care se vor indica în aceste coloane se referă la informaţiile incluse în coloana 10 “Metode de depistare”.

2.16. Pentru coloana 18: Se indică numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeaşi capcană este utilizată în locuri diferite).

2.17. Pentru coloana 21: Se indică numărul de eşantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. “Nedeterminate” sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

2.18. Pentru coloana 22: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarelor nu este necesar să fie inclus în cazul în autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor. În acest caz, se va indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 25 (“Observaţii”).

2.19. Pentru coloana 23: Se indică sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr.31 (Metode de eşantionare din încărcături; ISPM nr.31 (2009), Roma, IPPC, FAO 2013). Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absenţa dăunătorilor se calculează în baza examinărilor (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa rezultată din concepţie.

2.20. Pentru coloana 24: Se indică prevalenţa detectabilă prin concepţie pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalenţa efectivă posibilă a organismului dăunător în zonă. Prevalenţa rezultată din concepţie este stabilită ca un obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabileşte o valoare de 1 %.

Anexa nr.1

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri pentru izolarea

fitoplasmei Grapevine flavescence dorée

în anumite zone delimitate

LISTA

zonelor demarcate pentru izolare menţionate la subpct. 2.4

Secţiunea 1

1. Austria

Extinderea zonelor-tampon pe teritoriul Austriei ca urmare a prezenţei zonelor demarcate în Slovenia:

2. Croaţia

1.

2.

3.

3. Franţa

1.

2.

4. Ungaria

Extinderea zonelor-tampon pe teritoriul Ungariei ca urmare a prezenţei zonelor demarcate în Croaţia şi în Slovenia:

5. Italia

1.

2.

6. Portugalia

1.

7. Slovenia

8. Spania

Extinderea zonelor-tampon pe teritoriul Spaniei ca urmare a prezenţei zonelor demarcate în Portugalia:

1.

Anexa nr.2

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri pentru izolarea

fitoplasmei Grapevine flavescence dorée

în anumite zone delimitate

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale efectuate în temeiul subpct. 12.2

Secţiunea 1

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

1. Pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale se completează următorul tabel:

(A) Numărul de examinări vizuale
(B) Numărul total de eşantioane prelevate
(C) Tipul de capcane (sau altă metodă alternativă)
(D) Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare)
(E) Numărul de capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D)
(F) Tipul de teste ( de ex. identificarea microscopică, PCR, ELISA etc.)
(G) Numărul total de teste
(H) Alte măsuri (de ex. drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.)
(I)  Numărul altor

măsuri

a) total
b) pozitive
c) negative
d) nede-terminate

a) total
b) pozitive
c) negative
d) nede

terminate

15. Numărul de notificare al focarelor notificate, după caz, cu art.103 din Legea nr.422/2023

16. Observaţii

2. Dacă se completează acest model, modelul din secţiunea a 2-a a prezentei anexe nu se completează.

2.1. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.

2.2. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

2.3. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă.

2.4. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: Izolare (I). Se includ atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi abordările care se aplică în aceste zone.

2.5. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, se includ atâtea rânduri câte sunt necesare: zonă în care se înregistrează infecţii (ZI) sau zona-tampon (ZT) şi se utilizează rânduri separate. Dacă este cazul, se indică zona din ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

2.6. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă şi se alege una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

2.6.1. în aer liber (zonă de producţie):

2.6.1.1. teren (arabil, păşune);

2.6.1.2. plantaj/plantaţie viticolă;

2.6.1.3. pepinieră;

2.6.1.4. pădure;

2.6.2. în aer liber (altele):

2.6.2.1. grădină privată;

2.6.2.2. locuri publice;

2.6.2.3. zonă de conservare;

2.6.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

2.6.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.);

2.6.3. medii închise:

2.6.3.1. seră;

2.6.3.2. loc privat, altul decât sera;

2.6.3.3. loc public, altul decât sera;

2.6.3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

2.7. Pentru coloana 7: Se indică zonele de risc identificate pe baza biologiei dăunătorului (dăunătorilor), a prezenţei plantelor-gazdă, a condiţiilor ecoclimatice şi a locurilor de risc.

2.8. Pentru coloana 8: Se indică zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele identificate în coloana 7.

2.9. Pentru coloana 9: Se indică plantele, fructele, seminţele, solul, materialul de ambalare, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv.

2.10. Pentru coloana 10: Se indică lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând pentru fiecare specie/gen de plante.

2.11. Pentru coloana 11: Se indică lunile anului în care a fost efectuată ancheta.

2.12. Pentru coloana 12: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător, menţionând N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile.

2.13. Pentru coloanele 13 şi 14: Se indică rezultatele, dacă este cazul, furnizând informaţiile disponibile în coloanele corespunzătoare. “Nedeterminate” sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

2.14. Pentru coloana 15: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare al focarelor nu trebuie să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor. În acest caz, se indică motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 16 (“Observaţii”).

Secţiunea a 2-a

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

1. Pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale se completează următorul tabel:

2. Dacă se completează acest model, modelul din secţiunea 1 a prezentei anexe nu se completează.

2.1. Se explică ipotezele de bază pentru concepţia anchetei pentru fiecare organism dăunător, rezumând şi justificând:

2.1.1. populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie;

2.1.2. metoda de detectare şi sensibilitatea metodei;

2.1.3. factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc şi riscurile relative corespunzătoare şi proporţiile populaţiei de plante-gazdă.

2.2. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.

2.3. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

2.4. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă.

2.5. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: Izolare (I). Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi abordările care se aplică în aceste zone.

2.6. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, se includ atâtea rânduri câte sunt necesare: zona în care se înregistrează infecţii (ZI) sau zona-tampon (ZT) şi se utilizează rânduri separate. Dacă este cazul, se indică ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

2.7. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă şi se alege una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

2.7.1. în aer liber (zonă de producţie):

2.7.1.1. teren (arabil, păşune);

2.7.1.2. plantaj/plantaţie viticolă;

2.7.1.3. pepinieră;

2.7.1.4. pădure;

2.7.2. în aer liber (altele):

2.7.2.1. grădini private;

2.7.2.2. locuri publice;

2.7.2.3. zonă de conservare;

2.7.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

2.7.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.);

2.7.3. medii închise:

2.7.3.1. seră;

2.7.3.2. loc privat, altul decât sera;

2.7.3.3. loc public, altul decât sera;

2.7.3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

2.8. Pentru coloana 7: Se indică lunile anului în care au fost efectuate anchetele.

2.9. Pentru coloana 8: Se indică populaţia-ţintă selectată, furnizând în consecinţă lista cu speciile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Dimensiunea sa este definită, de regulă, pentru suprafeţele agricole ca hectare, dar ar putea fi şi loturi, câmpuri, sere etc. Se va justifica alegerea făcută în ipotezele de bază, indicând unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei.

2.10. Pentru coloana 9: Se indică unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea şi unitatea de măsură. Unităţile epidemiologice sunt o subdiviziune a populaţiei-ţintă, care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puţin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populaţie-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Ele pot fi unitate administrativ-teritorială, zonă urbană, păduri, rezervaţii, gospodării ţărăneşti sau terenuri. Alegerea unităţilor epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

2.11. Pentru coloana 10: Se indică metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activităţi pentru fiecare caz, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, se indică prin N/A.

2.12. Pentru coloana 11: Se indică o estimare a eficacităţii eşantionării. Eficacitatea eşantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eşantion de sol care conţine organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

2.13. Pentru coloana 12: Sensibilitatea metodei este multiplicarea eficacităţii eşantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea diagnostică (caracterizată prin inspecţie vizuală şi/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare).

2.14. Pentru coloana 13: Se specifică factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, se va indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei-gazdă.

2.15. Pentru coloana B: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. Se va menţiona N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informaţiile care se vor indica în aceste coloane se referă la informaţiile incluse în coloana 10 “Metode de depistare”.

2.16. Pentru coloana 18: Se indică numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeaşi capcană este utilizată în locuri diferite).

2.17. Pentru coloana 21: Se indică numărul de eşantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. “Nedeterminate” sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

2.18. Pentru coloana 22: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarelor nu este necesar să fie inclus în cazul în autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor. În acest caz, se va indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 25 (“Observaţii”).

2.19. Pentru coloana 23: Se indică sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr.31 – Metode de eşantionare din încărcături. Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absenţa dăunătorilor se calculează în baza examinărilor (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa rezultată din concepţie.

2.20. Pentru coloana 24: Se indică prevalenţa detectabilă prin concepţie pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalenţa efectivă posibilă a organismului dăunător în zonă. Prevalenţa rezultată din concepţie este stabilită ca un obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabileşte o valoare de 1 %.

Anexă

la Regulamentul privind cerinţele echivalente pentru

introducerea în Republica Moldova a fructelor de Citrus

sinensis Pers., originare din Israel, având în vedere

riscurile prezentate de Thaumatotibia leucotreta

CERINŢE

pentru introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a fructelor specificate

originare din Israel, astfel cum se menţionează la pct.3

Secţiunea 1

Cerinţe referitoare la câmpurile de producţie

1. Câmpurile de producţie sunt înregistrate şi aprobate de către Organizaţia Naţională pentru Protecţia Plantelor (în continuare – ONPP) din Israel.

2. Lista codurilor câmpurilor de producţie aprobate este comunicată în scris autorităţii competente din Republica Moldova de către ONPP din Israel, înainte de exportul fructelor specificate.

3. Monitorizarea organismului dăunător specificat în câmpul de producţie a fost efectuată cu ajutorul unor capcane cu feromoni, cu o frecvenţă de cel puţin o capcană la 2,5 hectare, cu cel puţin două capcane per câmp de producţie, în cazul în care câmpurile de producţie nu sunt adiacente.

4. În perioada de vegetaţie şi cel puţin în câmpurile de producţie în care prezenţa organismului dăunător specificat este confirmată în sezoanele de vegetaţie anterioare, au fost aplicate produse de perturbare a împerecherii împotriva prezenţei organismului dăunător specificat. În caz de eşec al perturbării împerecherii, au fost aplicate tratamente curative împotriva organismului dăunător specificat.

5. Au fost urmate practicile sanitare care vizează combaterea organismului dăunător specificat. Practicile respective includ cel puţin îndepărtarea şi distrugerea imediată a fructelor specificate căzute şi infestate din arbori, precum şi eliminarea plantelor-gazdă sălbatice ale organismului dăunător specificat din câmpul de producţie şi din zonele învecinate. Toate fructele specificate rămase au fost îndepărtate din câmpurile de producţie la sfârşitul sezonului de vegetaţie.

6. ONPP sau alte organisme autorizate din Israel efectuează inspecţii oficiale ale fructelor specificate în câmpurile de producţie de cel puţin două ori pe lună în perioada august-octombrie şi ulterior, săptămânal, până la sfârşitul recoltării fructelor specificate. Se inspectează un eşantion reprezentativ din fructele specificate, ţinând seama de dimensiunea câmpului de producţie. Inspecţia respectivă a inclus prelevarea de probe distructiv din toate fructele specificate care prezintă simptome.

În cazul în care, în cursul unei inspecţii, au fost depistate mai mult de trei fructe infestate, exportul către Republica Moldova din câmpul de producţie respectiv este suspendat timp de cinci săptămâni, urmat de măsuri de control intensificate pentru organismul dăunător specificat. Cu toate acestea, începând cu cinci săptămâni înainte de recoltare, atunci când au avut loc constatări privind unul sau mai multe fructe infestate în timpul inspecţiei respective, toate fructele specificate din câmpul de producţie respectiv au fost descalificate pentru exportul către Republica Moldova.

7. ONPP a acordat permisiunea de a recolta fructele specificate dintr-un câmp de producţie pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiei şi monitorizării în timpul sezonului de vegetaţie.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe referitoare la unităţile de ambalare

8. Unităţile de ambalare au fost înregistrate şi aprobate de către ONPP.

9. Fructele specificate au fost transportate la unităţile de ambalare ambalate în mod corespunzător pentru a se evita infestarea cu organismul dăunător specificat şi sunt lipsite de urme de pământ, de alte resturi şi de frunze.

10. La sosirea unui lot de fructe specificate dintr-un câmp de producţie în unităţile de ambalare, fructele specificate sunt inspectate de personalul instruit al unităţilor de ambalare pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat, cu o intensitate care să permită cel puţin detectarea unui nivel de infestare de 1 %, cu un nivel de încredere de 95 % în conformitate cu standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare ISPM 31 (Metode de eşantionare din încărcături; ISPM nr.31 (2009), Roma, IPPC, FAO 2013). În cazul în care au fost depistate unul sau mai multe fructe infestate în timpul inspecţiei respective, toate fructele specificate din câmpul de producţie respectiv sunt descalificate pentru exportul către Republica Moldova.

11. Cel puţin 10 % din fructele specificate destinate exportului în Republica Moldova au fost inspectate de personal instruit din unităţile de ambalare pentru a depista prezenţa organismului dăunător specificat în cursul diferitelor etape de clasificare şi ambalare a fructelor specificate. Inspecţia respectivă a inclus prelevarea de probe distructive din toate fructele specificate care prezintă simptome ale prezenţei organismului dăunător specificat.

Secţiunea a 3-a

Trasabilitatea şi inspecţiile oficiale înainte de export

12. Trasabilitatea până la locul de producţie şi unităţile de ambalare este asigurată în permanenţă.

13. Înainte de export, 2 % din fructele specificate din transport au fost supuse unor inspecţii oficiale pentru depistarea prezenţei organismului dăunător specificat, inclusiv prelevării de probe distructive în caz de simptome, şi au fost considerate indemne de organismul dăunător specificat.

Anexa nr.1

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii,

instalării şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova

a Spodoptera frugiperda (Smith)

Lista plantelor-gazdă

Abelmoschus esculentus (L.) Moench

Acalypha L.

Agrostis gigantea Roth

Agrostis stolonifera L.

Alcea rosea L.

Allium cepa L.

Allium sativum L.

Amaranthus quitensis Kunth

Amaranthus spinosus L.

Andropogon virginicus L.

Arachis hypogaea L.

Asclepias L.

Asparagus officinalis L.

Asplenium nidus L.

Atropa belladonna L.

Avena sativa L.

Avena strigosa Schreb.

Beta vulgaris L.

Brassica napus L.

Brassica oleracea L.

Brassica rapa L.

Cajanus cajan (L.) Huth

Capsicum L.

Carduus L.

Carex L.

Carica papaya L.

Carya illinoinensis (Wangenh.) K.Koch

Cenchrus incertus M.A.Curtis

Chenopodium album L.

Chenopodium quinoa Willd.

Chloris gayana Kunth

Chrysanthemum L.

Cicer arietinum L.

Cichorium intybus L.

Citrullus lanatus (Thunb.) Matsum. & Nakai

Citrus aurantium L.

Citrus limon (L.) Osbeck

Citrus reticulata Blanco

Citrus sinensis (L.) Osbeck

Codiaeum variegatum (L.) A.Juss.

Coffea arabica L.

Convolvulus arvensis L.

Cucumis melo L.

Cucumis sativus L.

Cucurbita argyrosperma K.Koch

Cucurbita maxima Lam.

Cydonia oblonga Mill.

Cynara cardunculus L.

Cynodon dactylon (L.) Pers.

Cyperus rotundus L.

Dactyloctenium aegyptium (L.) Willd.

Dahlia pinnata Cav.

Dendranthema grandiflorum (Ramat.) Kitam.

Dianthus L.

Digitaria Haller

Digitaria sanguinalis (L.) Scop.

Echinochloa colona (L.) Link

Echinochloa crus-galli (L.) P.Beauv.

Eleusine indica (L.) Gaertn.

Elymus repens (L.) Gould

Eremochloa ophiuroides Hack.

Eriochloa punctata (L.) Ham.

Eryngium foetidum L.

Eucalyptus camaldulensis Dehnh.

Eucalyptus urophylla S.T.Blake

Fagopyrum esculentum Moench

Festuca arundinacea Schreb.

Ficus L.

Fragaria ananassa (Duchesne ex Weston) Duchesne ex Rosier

Fragaria chiloensis (L.) Mill.

Fragaria vesca L.

Gladiolus L. and Gladiolus L. hybrids

Glycine max (L.) Merr.

Gossypium herbaceum L.

Gossypium hirsutum L.

Helianthus annuus L.

Hevea brasiliensis (Willd. ex Juss.) Müll.Arg.

Hibiscus cannabinus L.

Hordeum vulgare L.

Ipomoea batatas (L.) Lam.

Ipomoea purpurea (L.) Roth

Lactuca sativa L.

Lespedeza bicolor Turcz.

Linum usitatissimum L.

Lolium multiflorum Lam.

Malpighia glabra L.

Malus domestica (Suckow) Borkh.

Mangifera indica L.

Maranta L.

Medicago sativa L.

Megathyrsus maximus (Jacq.) B.K.Simon & S.W.L.Jacobs

Melilotus albus Medik.

Miscanthus giganteus J.M.Greef & Deuter ex Hodk. & Renvoize

Momordica L.

Mucuna pruriens (L.) DC

Musa paradisiaca L.

Nicotiana tabacum L.

Oryza sativa L.

Panicum miliaceum L.

Panicum virgatum L.

Paspalum dilatatum Poir.

Paspalum distichum L.

Paspalum fimbriatum Kunth

Paspalum notatum Flüggé

Paspalum urvillei Steud.

Passiflora laurifolia L.

Pelargonium l’Hérit. ex Ait.

Pennisetum clandestinum Hochst. ex Chiov.

Pennisetum glaucum (L.) R.Br.

Phalaris canariensis L.

Phaseolus lunatus L.

Phaseolus vulgaris L.

Phleum pratense L.

Pinus caribaea Morelet

Piper L.

Pisum sativum L.

Platanus occidentalis L.

Plumeria Tourn. ex L.

Plumeria rubra L.

Poa annua L.

Poa pratensis L.

Portulaca oleracea L.

Prunus persica (L.) Batsch

Psidium guajava L.

Pueraria montana (Lour.) Merr.

Pyrus communis L.

Raphanus sativus L.

Ricinus communis L.

Rosa L.

Saccharum officinarum L.

Schlumbergera truncata (Haw.) Moran

Secale cereale L.

Sesamum indicum L.

Setaria italica (L.) P.Beauv.

Setaria parviflora (Poir.) Kerguélen

Setaria viridis (L.) P.Beauv.

Solanum aethiopicum L.

Solanum lycopersicum L.

Solanum macrocarpon L.

Solanum melongena L.

Solanum tuberosum L.

Sorghum bicolor (L.) Moench

Sorghum caffrorum (Retz.) P.Beauv.

Sorghum halepense (L.) Pers.

Sorghum sudanense (Piper) Stapf

Spinacia oleracea L.

Tanacetum cinerariifolium (Trevis.) Sch.Bip.

Taraxacum officinale F.H.Wigg.

Terminalia catappa L.

Trifolium Tourn. ex L.

Trifolium incarnatum L.

Trifolium pratense L.

Trifolium repens L.

Triticum aestivum L.

Urochloa decumbens (Stapf) R.D.Webster

Urochloa mutica (Forssk.) T.Q.Nguyen

Urochloa ramosa (L.) T.Q.Nguyen

Urochloa texana (Buchl.) R.D.Webster

Vaccinium corymbosum L.

Vicia faba L.

Vigna unguiculata (L.) Walp.

Viola L.

Vitis vinifera L.

Wisteria sinensis (Sims) DC.

Xanthium strumarium L.

Zea mays L.

Zingiber officinale Roscoe

Zoysia Willd.

Anexa nr.2

la Regulamentul de stabilire a unor măsuri de prevenire
a introducerii, instalării şi răspândirii pe teritoriul

Republicii Moldova a Spodoptera frugiperda (Smith)

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor realizate în temeiul pct.13

Secţiunea 1

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

1. Pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale se completează următorul tabel:

(A) Numărul de examinări vizuale
(B) Numărul total de eşantioane prelevate
(C) Tipul de capcane (sau altă metodă alternativă)
(D) Numărul de capcane (sau altă metodă de capturare)
(E) Numărul de capcane, dacă diferă de datele raportate la litera (D)
(F) Tipul de teste ( de ex. identificarea microscopică, PCR, ELISA etc.)
(G) Numărul total de teste
(H) Alte măsuri (de ex. drone, elicoptere, campanii de sensibilizare etc.)
(I) Numărul altor măsuri

a) total
b) pozitive
c) negative
d) nedeter minate

a) total
b) pozitive
c) negative
d) nedeter minate

15. Numărul de notificare al focarelor notificate, după caz, cu art.103 din Legea nr.422/2023

16. Obser-vaţii

2. Dacă se completează acest model, modelul din secţiunea a 2-a nu se completează.

2.1. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.

2.2. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

2.3. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă.

2.4. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: Eradicare. Se includ atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi abordările care se aplică în aceste zone.

2.5. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, se includ atâtea rânduri câte sunt necesare: zonă în care se înregistrează infecţii (ZI) sau zona-tampon (ZT) şi se utilizează rânduri separate. Dacă este cazul, se indică zona din ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

2.6. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă şi se alege una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

2.6.1. în aer liber (zonă de producţie):

2.6.1.1. câmp (teren arabil, păşune);

2.6.1.2. livadă/plantaţie viticolă;

2.6.1.3. pepinieră;

2.6.1.4. pădure;

2.6.2. în aer liber (altele):

2.6.2.1. grădină privată;

2.6.2.2. spaţii publice;

2.6.2.3. zonă de conservare;

2.6.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

2.6.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.);

2.6.3. medii închise:

2.6.3.1. seră;

2.6.3.2. spaţiu privat, altul decât sera;

2.6.3.3. spaţiu public, altul decât sera;

2.6.3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

2.7. Pentru coloana 7: Se indică zonele de risc identificate pe baza biologiei dăunătorului (dăunătorilor), a prezenţei plantelor-gazdă, a condiţiilor ecoclimatice şi a locurilor de risc.

2.8. Pentru coloana 8: Se indică zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele identificate în coloana 7.

2.9. Pentru coloana 9: Se indică plantele, fructele, seminţele, solul, materialul de ambalare, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv.

2.10. Pentru coloana 10: Se indică lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând pentru fiecare specie/gen de plante.

2.11. Pentru coloana 11: Se indică lunile anului în care a fost realizată ancheta.

2.12. Pentru coloana 12: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător, menţionând N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile.

2.13. Pentru coloanele 13 şi 14: Se indică rezultatele, dacă este cazul, furnizând informaţiile disponibile în coloanele corespunzătoare. “Nedeterminate” sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

2.14. Pentru coloana 15: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare al focarelor nu trebuie să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor. În acest caz, se indică motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 16 (“Observaţii”).

Secţiunea a 2-a

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

1. Pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice se completează următorul tabel:

2. Modelul tabelului se completează după următoarele cerinţe:

2.1. Se explică ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei în privinţa fiecărui organism dăunător, rezumând şi justificând:

2.1.1. populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie;

2.1.2. metoda de detecţie şi sensibilitatea metodei;

2.1.3. factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc şi riscurile relative corespunzătoare şi proporţiile populaţiei de plante-gazdă.

2.2. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.

2.3. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

2.4. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă.

2.5. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: Eradicare. Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi abordările care se aplică în aceste zone.

2.6. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost realizată ancheta, se includ atâtea rânduri câte sunt necesare: zona în care se înregistrează infecţii (ZI) sau zona-tampon (ZT) şi se utilizează rânduri separate. Dacă este cazul, se indică ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

2.7. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă şi se alege una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

2.7.1. în aer liber (zonă de producţie):

2.7.1.1. câmp (teren arabil, păşune);

2.7.1.2. livadă/plantaţie viticolă;

2.7.1.3. pepinieră;

2.7.1.4. pădure;

2.7.2. în aer liber (altele):

2.7.2.1. grădină privată;

2.7.2.2. spaţii publice;

2.7.2.3. zonă de conservare;

2.7.2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare;

2.7.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare etc.);

2.7.3. medii închise:

2.7.3.1. seră;

2.7.3.2. spaţiu privat, altul decât sera;

2.7.3.3. spaţiu public, altul decât sera;

2.7.3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

2.8. Pentru coloana 7: Se indică lunile anului în care au fost efectuate anchetele.

2.9. Pentru coloana 8: Se indică populaţia-ţintă selectată, furnizând în consecinţă lista cu speciile/genurile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Dimensiunea sa este definită, de regulă, pentru suprafeţele agricole ca hectare, dar ar putea fi şi loturi, câmpuri, sere etc. Se va justifica alegerea făcută în ipotezele de bază, indicând unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei.

2.10. Pentru coloana 9: Se indică unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea şi unitatea de măsură. Unităţile epidemiologice sunt o subdiviziune a populaţiei-ţintă, care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puţin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populaţie-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Ele pot fi unitate administrativ-teritorială, zonă urbană, păduri, rezervaţii, gospodării ţărăneşti sau terenuri. Alegerea unităţilor epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

2.11. Pentru coloana 10: Se indică metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activităţi pentru fiecare caz, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, indicaţi prin N/A.

2.12. Pentru coloana 11: Se indică o estimare a eficacităţii eşantionării. Eficacitatea eşantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eşantion de sol care conţine organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

2.13. Pentru coloana 12: Sensibilitatea metodei este multiplicarea eficacităţii eşantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea diagnostică (caracterizată prin inspecţie vizuală şi/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare).

2.14. Pentru coloana 13: Se specifică factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc se va indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei-gazdă.

2.15. Pentru coloana B: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. Se va menţiona N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informaţiile care se vor indica în aceste coloane se referă la informaţiile incluse în coloana 10 “Metode de depistare”.

2.16. Pentru coloana 18: Se indică numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeaşi capcană este utilizată în locuri diferite).

2.17. Pentru coloana 21: Se indică numărul de eşantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. “Nedeterminate” sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

2.18. Pentru coloana 22: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarelor nu este necesar să fie inclus în cazul în autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor. În acest caz, se va indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 25 (“Observaţii”).

2.19. Pentru coloana 23: Se indică sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr.31 – Metode de eşantionare din încărcături. Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absenţa dăunătorilor se calculează în baza examinărilor (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa rezultată din concepţie.

2.20. Pentru coloana 24: Se indică prevalenţa detectabilă prin concepţie pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalenţa efectivă posibilă a organismului dăunător în zonă. Prevalenţa rezultată din concepţie este stabilită ca un obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabileşte o valoare de 1 %.

Anexă

la Regulamentul privind măsurile de prevenire a instalării

şi răspândirii Agrilus planipennis Fairmaire

pe teritoriul Republicii Moldova

Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

în zonele demarcate, utilizând abordarea bazată pe statistici

1. Pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice se completează următorul tabel:

2. Modelul tabelului se completează după următoarele cerinţe:

2.1. Se explică ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei în privinţa fiecărui organism dăunător, rezumând şi justificând:

2.1.1. populaţia-ţintă, unitatea epidemiologică şi unităţile de inspecţie;

2.1.2. metoda de detecţie şi sensibilitatea metodei;

2.1.3. factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc a riscurilor relative corespunzătoare şi a proporţiei populaţiei de plante-gazdă.

2.2. Pentru coloana 1: Se indică denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informaţie care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) şi data la care a fost stabilită.

2.3. Pentru coloana 2: Se indică dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

2.4. Pentru coloana 3: Se indică dimensiunea ZD după anchetă.

2.5. Pentru coloana 4: Se indică abordarea: Eradicare sau izolare. Se vor include atâtea rânduri câte sunt necesare în funcţie de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător şi abordările care se aplică în aceste zone.

2.6. Pentru coloana 5: Se indică zona din ZD în care a fost realizată ancheta, se includ atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT) şi se utilizează rânduri separate. Dacă este cazul, se indică zona din ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenţi ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite.

2.7. Pentru coloana 6: Se indică numărul şi descrierea locurilor de anchetă şi se alege una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

2.7.1. în aer liber (zonă de producţie):

2.7.1.1. teren (arabil, păşune);

2.7.1.2. livadă/plantaţie viticolă;

2.7.1.3. pepinieră;

2.7.1.4. pădure;

2.7.2. în aer liber (altele):

2.7.2.1. grădini private;

2.7.2.2. spaţii publice;

2.7.2.3. zonă de conservare;

2.7.2.4. plante sălbatice în alte zone decât zonele de conservare;

2.7.2.5. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, spaţii comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, reţele de irigare şi de drenare);

2.7.3. medii închise:

2.7.3.1. seră;

2.7.3.2. spaţiu privat, altul decât sera;

2.7.3.3. spaţiu public, altul decât sera;

2.7.3.4. altele, cu specificarea cazului particular (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

2.8. Pentru coloana 7: Se indică lunile anului în care au fost realizate anchetele.

2.9. Pentru coloana 8: Se indică populaţia-ţintă selectată, furnizând în consecinţă lista cu speciile/genurile-gazdă şi zona acoperită. Populaţia-ţintă este definită ca ansamblul unităţilor de inspecţie. Dimensiunea sa este definită, de regulă, pentru suprafeţele agricole ca hectare, dar ar putea fi şi loturi, câmpuri, sere etc. Se va justifica alegerea făcută în ipotezele de bază, indicând unităţile de inspecţie care au făcut obiectul anchetei.

2.10. Pentru coloana 9: Se indică unităţile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea şi unitatea de măsură. Unităţile epidemiologice sunt o subdiviziune a populaţiei-ţintă, care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puţin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populaţie-gazdă dintr-o regiune/zonă/ţară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Ele pot fi unitate administrativ-teritorială, zonă urbană, păduri, rezervaţii, gospodării ţărăneşti sau terenuri. Alegerea unităţilor epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

2.11. Pentru coloana 10: Se indică metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activităţi pentru fiecare caz, în funcţie de cerinţele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informaţiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, indicaţi prin N/A.

2.12. Pentru coloana 11: Se indică o estimare a eficacităţii eşantionării. Eficacitatea eşantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eşantion de sol care conţine organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

2.13. Pentru coloana 12: Sensibilitatea metodei este multiplicarea eficacităţii eşantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părţi infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea diagnostică (caracterizată prin inspecţie vizuală şi/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare).

2.14. Pentru coloana 13: Se specifică factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, se va indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător şi proporţia populaţiei-gazdă.

2.15. Pentru coloana B: Se indică detaliile anchetei, în funcţie de cerinţele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. Se va menţiona N/A în cazul în care informaţiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informaţiile care se vor indica în aceste coloane se referă la informaţiile incluse în coloana 10 “Metode de detecţie”.

2.16. Pentru coloana 18: Se indică numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeaşi capcană este utilizată în locuri diferite).

2.17. Pentru coloana 21: Se indică numărul de eşantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. “Nedeterminate” sunt eşantioanele analizate pentru care nu s-a obţinut niciun rezultat din cauza unor factori diverşi (de exemplu, sub nivelul de detecţie, eşantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

2.18. Pentru coloana 22: Se indică notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare al focarelor nu este necesar să fie inclus în cazul în autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menţionate la art.14 alin.(2), la art.15 alin.(2) sau la art.16 din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor. În acest caz, se va indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informaţie în coloana 25 (“Observaţii”).

2.19. Pentru coloana 23: Se indică sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în ISPM nr.31 – Metode de eşantionare din încărcături. Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absenţa dăunătorilor se calculează în baza examinărilor (şi/sau a eşantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei şi prevalenţa rezultată din concepţie.

2.20. Pentru coloana 24: Se indică prevalenţa detectabilă prin concepţie pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalenţa efectivă posibilă a organismului dăunător în zonă. Prevalenţa rezultată din concepţie este stabilită ca un obiectiv al anchetei şi corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenţei organismului dăunător şi resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de depistare se stabileşte o valoare de 1 %.