Lege nr. 162 din 20.07.2017

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

nr. 162  din  20.07.2017

 (în vigoare 29.09.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 352-355 art. 588 din 29.09.2017

* * *

În vederea transpunerii Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 206 din 22 iulie 1992,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art.I. – Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90–93, art.395), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Legea se completează cu preambulul cu următorul cuprins:

“Prezenta lege transpune parţial prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 206 din 22 iulie 1992.”

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

coridor ecologic – element liniar sau liniar difuz care asigură legăturile funcţionale şi terestre între elementele reţelei ecologice, precum şi integritatea lor la scară largă;

elemente ale reţelei ecologice – terenuri ale reţelei ecologice care au o destinaţie funcţională complementară de conservare a diversităţii biologice şi peisagistice: zone-nucleu, zone-tampon, coridoare ecologice, zone de reconstrucţie ecologică;

hartă a reţelei ecologice – model spaţial în care se indică amplasarea elementelor funcţionale ale reţelei ecologice;

patrimoniu natural − ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, a căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, al conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;

proiectul constituirii sau reconstrucţiei ecologice a elementului reţelei ecologice – documentaţie tehnică ce conţine informaţie despre amplasarea şi destinaţia elementului reţelei ecologice, descrierea detaliată a măsurilor privind crearea sau reconstrucţia lui;

reţea ecologică locală – reţea ecologică constituită la nivel local (raion, zonă geografică etc.), care nu este inclusă integral în reţeaua ecologică naţională, ci doar anumite elemente ale ei în cazul corespunderii criteriilor stabilite pentru reţeaua ecologică naţională; în baza acestor criterii, anumite elemente ale reţelei ecologice locale îşi pot schimba funcţionalitatea;

reţea ecologică naţională – reţea ecologică constituită la nivel naţional din teritorii ale habitatelor, peisajelor şi elementelor lor, unite fizic şi funcţional, care au o deosebită importanţă din punctul de vedere ştiinţific şi estetic, al valorii şi conservării diversităţii biologice, al menţinerii balanţei geosistemice;

reţea ecologică paneuropeană – reţea ecologică constituită la nivel european, ce uneşte reţelele ecologice naţionale şi este formată din teritorii, unite fizic şi funcţional, reprezentînd elemente naturale şi seminaturale de peisaj, care necesită a fi conservate şi gestionate pentru asigurarea stării favorabile a ecosistemelor, habitatelor, speciilor şi peisajelor de importanţă europeană;

Reţeaua Emerald – reţea ecologică constituită din zone speciale de conservare, fiind parte componentă a reţelei ecologice naţionale, reprezentînd extinderea în ţările ne-membre ale Uniunii Europene a reţelei ecologice europene coerente de zone speciale de conservare “NATURA 2000”;

sit – arie definită geografic, a cărei suprafaţă este clar delimitată;

sit de importanţă naţională – sit care, în regiunea biogeografică de care aparţine, contribuie semnificativ la menţinerea sau restabilirea unui tip de habitat natural ori a uneia din speciile prevăzute în anexa nr.3 la Legea regnului vegetal nr.239/2007 într-un stadiu de conservare favorabil, de asemenea, poate contribui semnificativ la coerenţa reţelei Emerald (NATURA 2000) şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea respectivă;

zonă de reconstrucţie ecologică – arie supusă reconstrucţiei ecologice şi/sau geomorfologice (împădurire, restabilire a învelişului vegetal, recultivare) în calitate de viitor element al reţelei ecologice;

zonă-nucleu – teritoriu cu o valoare deosebită pentru conservarea habitatelor, speciilor şi peisajelor;

zonă-tampon – teritoriu care îndeplineşte funcţia de protecţie a zonei-nucleu sau care are o importanţă deosebită pentru menţinerea echilibrului geosistemic; în funcţie de funcţionalitate, zona-tampon poate fi: zonă-tampon de protecţie sau zonă-tampon geosistemică;

zonă de interes special pentru conservare – sit de importanţă europeană comună în care sînt prevăzute măsurile de conservare necesare pentru menţinerea ori restabilirea la un stadiu de conservare favorabil a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat.”

3. Articolul 3 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) Reţeaua Emerald se constituie în scopul protejării zonelor de interes special pentru conservare, datorată prezenţei habitatelor şi a speciilor de interes special pentru conservare.”

4. Articolul 5 se completează cu literele k)–q) cu următorul cuprins:

“k) coordonează selectarea siturilor eligibile pentru a fi identificate ca situri de importanţă internaţională şi pentru a fi desemnate ca zone speciale de conservare;

l) identifică bunurile patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;

m) coordonează activităţile ce ţin de desemnarea zonelor de interes special pentru conservare spre a fi incluse în Reţeaua Emerald;

n) asigură supravegherea stării de conservare a speciilor şi habitatelor naturale incluse în Reţeaua Emerald;

o) asigură elaborarea şi aprobarea planurilor de management pentru zonele de interes special pentru conservare incluse în Reţeaua Emerald şi pentru speciile pentru care zonele respective au fost desemnate;

p) asigură elaborarea, la fiecare şase ani, a unui raport privind punerea în aplicare a măsurilor de conservare a speciilor de floră şi a tipurilor de habitate naturale. Raportul, întocmit conform formularului stabilit de Secretariatul Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), este transmis Comitetului permanent al Convenţiei şi adus la cunoştinţa publicului;

q) promovează educaţia şi informarea generală cu privire la necesitatea protejării zonelor de interes special pentru conservare în scopul conservării biodiversităţii.”

5. Legea se completează cu articolul 10¹ cu următorul cuprins:

“Articolul 10¹. Constituirea reţelei Emerald

(1) Reţeaua Emerald este formată din zone de interes special pentru conservare.

(2) Constituirea reţelei Emerald implică 3 etape:

I etapă – evaluarea naţională a resurselor naturale şi identificarea speciilor şi a habitatelor care necesită protecţie şi selectarea siturilor Emerald;

a II-a etapă – evaluarea ştiinţifică a siturilor candidate pentru a verifica dacă acestea corespund cerinţelor Reţelei Emerald, propunerea unor situri suplimentare, dacă este cazul, şi prezentarea siturilor candidate la Comitetul permanent al Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979) în vederea aprobării;

a III-a etapă – desemnarea naţională a siturilor Emerald aprobate de Comitetul permanent al Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979) şi aplicarea măsurilor de gestiune, monitorizare şi informare pentru fiecare dintre siturile desemnate.

(3) Managementul zonelor de interes special pentru conservare se efectuează conform unor planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi conform măsurilor legale, administrative sau contractuale în scopul de a evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi perturbarea speciilor pentru care zonele respective au fost desemnate.

(4) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul zonei de interes special pentru conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, separat sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate privind efectele potenţiale asupra zonei de interes special pentru conservare, avînd în vedere obiectivele de conservare a acesteia.

(5) Zonele de interes special pentru conservare se desemnează prin hotărîre a Guvernului şi vor face parte din Reţeaua Emerald după recunoaşterea statutului lor de către Comitetului permanent al Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979).”

Art.II. – Legea regnului vegetal nr.239/2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.40–41, art.114) cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Preambulul va avea următorul cuprins:

“Avînd în vedere tendinţa Republicii Moldova spre integrare europeană şi importanţa adoptării şi a implementării unui cadru regulatoriu ecologic pentru aplicarea Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 206 din 22 iulie 1992, şi a Regulamentului (CE) nr.338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu acestea, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 61 din 3 martie 1997,”

2. La articolul 4, după noţiunea “regn vegetal” se introduc noţiunile “specii alohtone”, “specii indigene”, “specii invazive” şi “stadiul de conservare a unei specii” cu următorul cuprins:

“specii alohtone – speciile de plante introduse/răspîndite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural într-o anumită regiune cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspîndire naturală, alta decît zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina sau pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putînd chiar să le înlocuiască;

specii indigene – speciile de plante care se regăsesc în mod natural în Republica Moldova şi nu ca urmare a introducerii lor accidentale sau forţate de către om de-a lungul secolelor;

specii invazive – speciile indigene sau alohtone care şi-au extins arealul de distribuţie ori au fost introduse accidental sau intenţionat într-o arie şi/sau s-au reprodus într-o asemenea măsură şi atît de agresiv încît influenţează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinînd modificarea structurii cantitative şi/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop;

stadiul de conservare a unei specii – efectul unui ansamblu de factori care influenţează o anumită specie, putînd afecta aria de extindere naturală pe termen lung a speciei respective şi abundenţa populaţiei acesteia pe teritoriul european. Stadiul de conservare a unei specii este considerat “corespunzător” dacă:

- datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se menţine pe termen lung ca un element viabil al habitatelor sale naturale;

- aria de extindere naturală a speciei nu se reduce şi nici nu ameninţă să se reducă în viitorul apropiat; şi

- specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menţine populaţia pe termen lung.”

3. Articolul 8 se completează cu literele g¹) şi g²) cu următorul cuprins:

“g¹) consultarea instituţiilor relevante cu privire la oportunitatea reintroducerii deliberate în natură a speciilor indigene, dacă această măsură este susceptibilă să contribuie la restabilirea acestor specii la un stadiu de conservare favorabil;

g²) consultarea instituţiilor relevante cu privire la oportunitatea reintroducerii deliberate în natură sau interzicerea, în caz de necesitate, a speciilor alohtone, în vederea excluderii unui prejudiciu cauzat habitatelor naturale în zona lor de răspîndire naturală şi florei sălbatice indigene;”.

4. La articolul 10, alineatul (2) se completează cu litera b¹) cu următorul cuprins:

“b¹) elaborarea măsurilor de menţinere sau readucere la un stadiu corespunzător de conservare a speciilor de floră de importanţă naţională şi internaţională şi a habitatelor acestora, ţinîndu-se cont de condiţiile economice, sociale şi culturale, precum şi de caracteristicile regionale şi locale.”

5. Articolul 19 se completează cu alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins:

“(3) Reintroducerea speciilor de floră incluse în anexa nr.3 în teritoriul lor nativ se efectuează dacă această măsură poate contribui la conservarea acestora, cu condiţia efectuării unei evaluări care, ţinînd seama şi de experienţa altor state, a stabilit că reintroducerea respectivă ar contribui la readucerea speciei în cauză la un stadiu de conservare corespunzător şi că operaţiunea se efectuează doar în urma consultării publicului interesat.

(4) Se interzice introducerea deliberată în natură a unei specii alohtone pentru un anumit teritoriu în cazul în care, în urma unui studiu ştiinţific, s-a constatat că aceasta va afecta negativ speciile de faună şi floră sălbatică sau habitatele naturale în aria lor de extindere naturală.”

6. La articolul 23, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Pentru speciile de plante prevăzute în anexa nr.3, atît în ariile naturale protejate cît şi în afara lor, sînt interzise colectarea părţilor şi derivatelor acestora, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a obiectelor regnului vegetal în habitatele lor naturale în orice stadiu al ciclului lor biologic.”

7. Articolul 27 se completează cu alineatul (3¹):

“(3¹) Pentru speciile de plante prevăzute în anexa nr.3, atît în ariile naturale protejate cît şi în afara lor, sînt interzise colectarea, transportul, comerţul sau schimbul şi oferirea spre vînzare sau la schimb a specimenelor prelevate din natură.”

8. Articolul 31 se completează cu alineatele (3), (4) şi (5) cu următorul cuprins:

“(3) În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene se reglementează prin decizia autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(4) Pentru speciile alohtone introduse, este obligatorie efectuarea unui studiu ştiinţific privind impactul acestei introduceri asupra speciilor de floră indigene.

(5) Valorificarea plantelor aparţinînd speciilor prevăzute în anexa nr.3 şi a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management, se va face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-un stadiu de conservare favorabil, fiind luate următoarele măsuri:

a) reglementarea privind accesul în anumite zone;

b) interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării anumitor specii;

c) reglementarea perioadelor şi a modurilor de recoltare;

d) instituirea unui sistem de autorizare a prelevării de specimene;

e) încurajarea cultivării speciilor de floră în condiţii strict controlate în vederea reducerii presiunii asupra populaţiilor naturale.”

9. Articolul 40 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Prejudiciul cauzat ca urmare a colectării şi comercializării speciilor incluse în anexa nr.3 se stabileşte de către organele pentru protecţia mediului, iar mijloacele încasate se transferă la Fondul Ecologic Naţional.”

10. Legea se completează cu anexa nr.3 cu următorul cuprins:

“Anexa nr.3

LISTA

speciilor de floră de importanţă naţională şi

internaţională care necesită protecţie prioritară