Hotărâre nr. 164 din 26.03.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare

a învăţământului la distanţă şi cu frecvenţă redusă în cadrul

studiilor superioare de licenţă şi de master

nr. 164  din  26.03.2025

 (în vigoare 24.05.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.195-198 art. 219 din 24.04.2025

* * *

În temeiul art.78 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul de organizare şi desfăşurare a învăţământului la distanţă şi cu frecvenţă redusă în cadrul studiilor superioare de licenţă şi de master (se anexează).

2. Programele de studii superioare de licenţă şi de master la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă se organizează de către instituţiile de învăţământ superior în cadrul domeniilor de formare profesională în care instituţia are programe de studii acreditate la forma de învăţământ cu frecvenţă.

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării şi Ministerul Culturii, în baza competenţelor stabilite de legislaţie, vor asigura înmatricularea studenţilor la studii superioare de licenţă şi de master în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, precum şi cu taxe de studii, implicit la învăţământul cu frecvenţă redusă şi la distanţă.

4. Instituţiile de învăţământ superior organizatoare de programe de studii la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, elaborează propriile regulamente de organizare şi desfăşurare a studiilor la formele de învăţământ menţionate.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.164/2025

REGULAMENT

de organizare şi desfăşurare a învăţământului la distanţă şi cu frecvenţă

redusă în cadrul studiilor superioare de licenţă şi de master

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a învăţământului la distanţă şi cu frecvenţă redusă în cadrul studiilor superioare de licenţă şi de master (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele de bază pentru admiterea, organizarea şi desfăşurarea programelor de studii superioare de licenţă şi de master în învăţământul cu frecvenţă redusă şi la distanţă în instituţiile de învăţământ superior din ţară. Scopul programelor constă în asigurarea accesului la educaţie de calitate pentru diverse categorii de studenţi, inclusiv pentru cei care nu pot urma studiile superioare la învăţământul cu frecvenţă.

2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

2.1. învăţământ la distanţă – formă flexibilă de organizare a procesului didactic care oferă studenţilor posibilitatea de a opta asupra locului şi timpului în care să se instruiască. Învăţământul la distanţă oferă studii combinate cu activităţi realizate preponderent în mediul virtual, cu ajutorul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie, în mod sincron şi asincron;

2.2. învăţământ cu frecvenţă redusă – formă de organizare a procesului didactic, caracterizată prin activităţi de predare-învăţare-evaluare, programate în mod compact sau periodic, care presupune întâlnirea nemijlocită a studenţilor cu cadrele didactice în spaţiul universitar;

2.3. instruire/evaluare sincronă la distanţă – proces didactic la care studenţii şi cadrele didactice participă concomitent, dar în locaţii diferite. Instruirea sincronă implică o strategie de predare-învăţare structurată în care activităţile didactice sunt programate conform orarului şi se adresează unor clase virtuale, iar studenţii beneficiază de interacţiuni în timp real. Aceste activităţi (cursuri) pot fi oferite prin videoconferinţă, conferinţă web, conferinţă audio etc.;

2.4. instruire/evaluare asincronă la distanţă – proces didactic în care activitatea de învăţare a studenţilor nu se realizează concomitent cu activitatea de predare a cadrelor didactice, iar conţinutul învăţării este furnizat prin resurse digitale de studii la care studenţii au acces. Instruirea are la bază materiale-suport pentru studiul individual, implementate pe platforme specializate de management al predării, învăţării şi evaluării de tip e-learning;

2.5. resursă educaţională digitală – suport informaţional prezentat în format digital ca document sau program destinat pentru formarea educaţională şi/sau ştiinţifică.

3. Obiectivele organizării şi desfăşurării învăţământului la distanţă şi cu frecvenţă redusă sunt:

3.1. diversificarea modalităţilor de instruire;

3.2. dezvoltarea unor programe de studii flexibile, racordate la necesităţile educaţionale ale studenţilor şi la exigenţele pieţei resurselor umane;

3.3. sporirea eficienţei procesului de studii;

3.4. asigurarea calităţii formării profesionale;

3.5. asigurarea accesului la studii de calitate al persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale.

4. Învăţământul la distanţă şi cu frecvenţă redusă poate fi organizat doar la programele de studii superioare acreditate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare sau de o altă agenţie de evaluare a calităţii înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, la care instituţia de învăţământ superior organizează studii la forma de învăţământ cu frecvenţă, iar rezultatele învăţării sunt identice.

5. Instituţia care a obţinut acreditare pentru un program de studii superioare de licenţă sau de master la forma de învăţământ cu frecvenţă este în drept să organizeze acelaşi program de studii la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă, după aprobarea programului respectiv de către senatul instituţiei de învăţământ superior, fără a solicita evaluarea externă a acestui program, în vederea autorizării de funcţionare provizorie. În acest caz, programele de studii superioare la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă se consideră autorizate să funcţioneze provizoriu, însă nu sunt exceptate de la procedura de acreditare, conform cadrului normativ.

6. Instituţia de învăţământ superior care organizează programe la formele de învăţământ la distanţă şi/sau cu frecvenţă redusă asigură servicii educaţionale de calitate de acelaşi nivel cu cel oferit de învăţământul cu frecvenţă.

7. Instituţiile de învăţământ superior dispun de politici şi procese manageriale utilizate în atingerea obiectivelor strategice educaţionale la nivel instituţional şi care includ iniţierea, dezvoltarea şi administrarea învăţământului la distanţă şi cu frecvenţă redusă.

8. Conceptele şi tehnologiile educaţionale pe care învăţământul la distanţă şi cel cu frecvenţă redusă le utilizează oferă oportunităţi de implementare a programelor de studii cu o flexibilitate sporită în raport cu locul şi timpul de studiu şi le asigură studenţilor şi personalului didactic posibilitatea de a participa la comunităţi academice virtuale.

9. Organizarea şi desfăşurarea programelor de studii la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă presupun că instituţia de învăţământ superior are:

9.1. conţinuturi de studii incluse în planuri de învăţământ echivalente cu cele de la învăţământul cu frecvenţă la programe acreditate, calendarul academic fiind specific formei de organizare la învăţământul la distanţă şi, respectiv, învăţământul cu frecvenţă redusă;

9.2. personal calificat pentru a utiliza tehnologiile învăţământului la distanţă;

9.3. resurse de învăţare, echipamente şi platforme adecvate pentru predare, învăţare, evaluare şi comunicare;

9.4. resurse financiare pentru derularea/mentenanţa programelor de studii la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă;

9.5. o politică de management al calităţii şi de promovare a programelor de studii la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă care respectă integritatea academică şi utilizarea etică şi responsabilă a inteligenţei artificiale în cadrul studiilor superioare de licenţă şi master.

10. Instituţia de învăţământ superior care îşi propune să organizeze programe de studii la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă va respecta principiile generale şi standardele de calitate similare cu cele ale învăţământului cu frecvenţă aferent domeniului, luând în considerare specificul fiecărei forme de învăţământ.

11. Admiterea la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă se organizează concomitent cu admiterea la învăţământul cu frecvenţă în baza regulamentelor instituţionale elaborate conform regulamentului-cadru şi a altor acte normative aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

12. În cadrul învăţământului la distanţă şi al celui cu frecvenţă redusă este respectat sistemul de credite ECTS în acelaşi volum cu cele prevăzute pentru forma de învăţământ cu frecvenţă, cu determinarea unui raport specific dintre orele de contact direct şi orele de lucru individual, în conformitate cu planul-cadru pentru studii superioare.

13. Studiile superioare de licenţă la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă se desfăşoară pe o durată de 4 sau 5 ani (cu un an de studii mai mult decât la învăţământul cu frecvenţă, inclusiv pentru programele duble) şi corespund unui număr de 180 sau 240 de credite de studii.

14. Studiile de master la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă se desfăşoară pe o durată de 2 sau 2,5 ani (cu un semestru mai mult decât la învăţământul cu frecvenţă) şi corespund unui număr de 90 sau 120 de credite de studii.

15. În cazul înmatriculării la un program de master la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă, diferit de domeniul profesional absolvit la licenţă, candidatul urmează să acumuleze minimul curricular de 30 de credite ECTS la disciplinele fundamentale şi de specialitate aferente programului, ceea ce este o precondiţie obligatorie pentru studiu la programul respectiv.

16. Activitatea de învăţare a studentului, inclusiv lucrul individual, rezultatele învăţării şi competenţele dobândite sunt verificate şi apreciate pe parcursul semestrelor prin evaluări curente şi periodice, precum şi în timpul sesiunilor de examinare, prin evaluări semestriale, în conformitate cu planul de învăţământ. Evaluările curente se efectuează în cadrul orelor practice, de laborator şi al seminarelor, prin diverse modalităţi stabilite de către titularul unităţii de curs/modulului. Evaluările periodice au loc pe parcursul unui semestru, la distanţe de timp relativ egale, prin una-două testări, pentru estimarea situaţiei intermediare a reuşitei studentului şi se realizează în cadrul orelor de contact direct (învăţământul cu frecvenţă redusă) şi în format sincron (învăţământul la distanţă).

17. Managementul programelor de studii la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă este asigurat la nivel de facultate şi de departamente/catedre.

18. Structurile instituţionale care realizează managementul programelor de studii la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă activează în baza unui regulament instituţional ce asigură:

18.1. informarea candidaţilor la studii şi a studenţilor privind programele de studii oferite, tipul de diplome obţinute, cerinţele de admitere, taxele de studii, costurile suplimentare, metodele de evaluare, tehnologiile de comunicare utilizate etc.;

18.2. accesul tuturor studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă la serviciile de suport: asistenţa la înscriere, facilităţile financiare, accesul la resursele de învăţământ, la mijloacele de comunicare, suportul tutorial, asigurarea înregistrărilor privind rezultatele obţinute şi consilierea profesională;

18.3. administrarea infrastructurii de comunicare de către studenţi, cadre didactice şi personal administrativ;

18.4. pregătirea periodică în domeniul tehnologiilor învăţământului la distanţă a cadrelor didactice şi a personalului administrativ implicat în învăţământul la distanţă.

II. ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ

19. Implementarea învăţământului la distanţă în sistemul de învăţământ al Republicii Moldova constă în diversificarea şi dezvoltarea programelor educaţionale de calitate, prin utilizarea tehnologiilor informaţionale, satisfacerea preferinţelor de învăţare ale studenţilor, racordarea curriculumului la cerinţele pieţei muncii, prin flexibilizarea procesului de studii superioare şi sporirea eficienţei acesteia. Învăţământul la distanţă se concentrează, în mod prioritar, pe modalitatea de organizare a procesului didactic, modul în care studentul învaţă şi mai puţin asupra locului.

20. Autonomia şi flexibilitatea învăţământului la distanţă sunt fundamentate pe următoarele principii:

20.1. conţinuturi şi programe modulare – studenţii beneficiază de acces la conţinuturi de învăţare modulare, ceea ce înseamnă că disciplinele din planurile de învăţământ sunt structurate în module distincte;

20.2. alegerea locului de învăţare – studenţii au libertatea de a alege locul în care doresc să studieze, astfel încât mediul să faciliteze procesul de învăţare la distanţă;

20.3. diverse modalităţi de prezentare a unităţilor de conţinut – diversificarea modalităţilor de prezentare a unităţilor de conţinut din cadrul disciplinelor, care se potrivesc diferitelor nevoi şi preferinţe ale studenţilor. Acestea pot include cursuri sau lecţii video, materiale scrise, prezentări interactive şi alte resurse educaţionale planificate, coordonate, adaptate şi aprobate în conformitate cu cadrul normativ de referinţă;

20.4. timp flexibil de învăţare – studenţii au posibilitatea de a-şi organiza propriul program de învăţare, având flexibilitate în stabilirea duratei şi a timpului în care să studieze, adaptându-se astfel la alte responsabilităţi sau obligaţii personale şi profesionale;

20.5. metode variate de învăţare – învăţământul superior la distanţă oferă diversitate în metodele de învăţare, incluzând simulări, proiecte practice, discuţii online şi alte strategii pedagogice care să stimuleze dezvoltarea abilităţilor şi înţelegerea conţinutului academic;

20.6. utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare adaptate activităţilor de autoînvăţare şi de autoevaluare, completate de activităţi specifice – tehnologii şi materiale adaptate studiului individual şi diversităţii de conţinut din procesul educaţional, în format digital, disponibile pe platforme informatice sau prin alte mijloace de stocare;

20.7. comunicare eficientă cu cadrele didactice şi cu colegii – studenţii au posibilitatea să utilizeze multiple canale de comunicare, cu excepţia celor personale, pentru a interacţiona cu cadrele didactice şi cu colegii, inclusiv platforme online, e-mailuri, forumuri de discuţii şi sesiuni de întâlniri virtuale, asigurând astfel un dialog eficient şi o comunitate virtuală activă.

21. Instituţia de învăţământ superior poate iniţia învăţământul la distanţă doar dacă are dezvoltate instrumente tehnice corespunzătoare pentru desfăşurarea, monitorizarea şi înregistrarea activităţilor de predare, învăţare şi evaluare în cadrul acestui sistem. Modalităţile de organizare sincronă şi asincronă alternează în funcţie de strategiile adoptate la nivel instituţional şi de particularităţile programului de instruire.

22. Învăţământul la distanţă nu se permite să fie organizat pentru domeniile 021 Arte, 0731.1 Arhitectură, 0732 Construcţii şi inginerie civilă, 0841.1 Medicină veterinară, 091 Sănătate, 1001 Motricitate specială şi recuperare, 103 Servicii ale securităţii.

23. Taxa de studii pentru învăţământul la distanţă, stabilită în contractul de studii, este echivalentă sau mai mare decât taxa de studii pentru învăţământul cu frecvenţă şi acoperă cheltuielile universităţii ce se referă la procesul de studii la distanţă: costul materialelor didactice, al pachetelor software şi al altor resurse în format digital necesare pentru dezvoltarea resurselor educaţionale, de utilizare a platformelor e-learning, de mentenanţă, a serviciilor oferite de terţi, precum şi costurile de personal ş.a.

24. Instituţia de învăţământ superior elaborează Ghidul studentului privind învăţământul la distanţă, care reprezintă un suport informativ cu privire la particularităţile activităţilor în cadrul învăţământului la distanţă, inclusiv activitatea didactică, calendarul academic şi alte informaţii necesare.

25. La începutul fiecărui semestru, studenţilor li se asigură accesul la resurse educaţionale care fac obiectul planului de învăţământ pentru fiecare disciplină/modul în parte, pentru semestrul curent.

26. Instituţia de învăţământ superior asigură accesul studenţilor la platforma e-learning, care permite monitorizarea activităţilor de învăţare şi evaluare, prin crearea conturilor personalizate, şi asigură condiţii de securitate şi protecţia datelor personale.

27. Instituţiile de învăţământ superior sunt responsabile de implementarea procedurilor de securitate ce includ criptarea datelor sensibile, autentificarea multifactor pentru accesul la sisteme, realizarea periodică de copii de rezervă şi de audituri de securitate, precum şi asigurarea că platforma respectă standardele naţionale şi internaţionale de securitate a datelor şi de confidenţialitate.

28. În organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ la distanţă este implicat personalul academic format din coordonatori/responsabili de disciplină, cadre didactice care desfăşoară activităţile didactice sincrone şi asincrone şi administratori ai platformei educaţionale.

29. Activităţile didactice din cadrul învăţământului la distanţă presupun:

29.1. elaborarea materialelor de învăţământ adaptate studiului individual, realizate în conformitate cu tehnologia învăţământului la distanţă;

29.2. desfăşurarea studiilor online în mod sincron;

29.3. existenţa la nivel instituţional a mijloacelor şi a platformelor digitale prin care să se asigure procesele de predare-învăţare-evaluare şi comunicarea specifică învăţământului la distanţă;

29.4. asigurarea accesului studenţilor şi întregului personal implicat în procesul didactic la platformele didactice şi la resursele acestora;

29.5. existenţa instrumentelor tehnice corespunzătoare pentru monitorizarea şi înregistrarea activităţilor de predare, învăţare şi evaluare realizate în mod sincron şi asincron.

30. Durata unui semestru, la forma de învăţământ la distanţă, constituie 15 săptămâni în cadrul cărora se acumulează 20-25 de credite ECTS. Creditele de studii alocate unei discipline distincte/modul distinct nu sunt divizibile, deci nu pot fi obţinute în etape.

31. Programul săptămânal de studii la forma de învăţământ la distanţă este, de regulă, de 18-24 de ore la licenţă şi de 8-12 ore la master.

32. Calendarul academic la forma de învăţământ la distanţă (activităţi didactice, evaluări/atestări, sesiuni de examinare şi recuperare, susţinerea proiectelor şi a tezelor de an/licenţă/master) se elaborează în baza aceloraşi principii ca şi calendarul academic la forma de învăţământ cu frecvenţă.

33. Evaluările curente şi periodice se efectuează în mod sincron prin utilizarea instrumentelor adaptate şi integrate pe platforme specializate de management al predării, învăţării şi evaluării de tip e-learning în cadrul orelor practice (sau, la decizia instituţiei, cu prezenţă fizică în sălile din campusul instituţiei de învăţământ superior), iar evaluările semestriale la finalizarea disciplinei/modulului se realizează cu prezenţă fizică sau în mod sincron în centrele de evaluare (instituţii de învăţământ, ambasade, consulate etc.), care sunt special amenajate, cu supraveghere fizică sau video, stabilite de instituţiile de învăţământ superior şi coordonate cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

34. În cadrul învăţământului la distanţă, pentru fiecare disciplină/modul, se respectă acelaşi raport dintre orele de curs/seminar/laborator/practice planificate la învăţământul cu frecvenţă.

35. Pentru a asigura echivalenţa formelor de învăţământ, în cadrul fiecărei discipline se desfăşoară următoarele tipuri de activităţi:

35.1. orele de curs (prelegerile) – se desfăşoară sincron, iar studenţii şi cadrele didactice participă la acestea concomitent, dar în locaţii diferite; după caz, la decizia instituţiei, în funcţie de specificul domeniului de formare profesională, orele de curs pot fi organizate şi asincron pe bază de materiale-suport pentru studiul individual, implementate pe platforme specializate, cu condiţia că cel puţin 50% din numărul total de ore se organizează sincron;

35.2. seminarele/orele de laborator/practice – se organizează sincron, iar la disciplinele/modulele aplicative şi experimentale, cel puţin 50% din numărul total de ore preconizate se desfăşoară cu prezenţa fizică a studenţilor în sălile de curs. Astfel de activităţi pot fi organizate compact, ca o excepţie de la structura calendarului academic, în scopul eficientizării timpului disponibil;

35.3. lucrul individual – se realizează utilizând resursele educaţionale digitale.

36. În cadrul învăţământului la distanţă, corelarea orelor de contact direct (desfăşurate sincron – online sau în sălile de curs) cu lucrul individual, raportată la numărul total de ore/credite planificate pentru disciplina/modulul respectiv de la învăţământul cu frecvenţă, este stabilită după cum urmează:

36.1. la licenţă, se respectă raportul dintre 1 oră de contact direct şi 2-3 ore de lucru individual;

36.2. la master, se respectă raportul dintre 1 oră de contact direct şi 3-4 ore de lucru individual.

37. Normarea activităţilor didactice şi ştiinţifico-didactice pentru componenta auditorială şi cea neauditorială se realizează astfel:

37.1. activităţile sincrone (cu prezenţă fizică sau online) generează o normă didactică similară cu forma de învăţământ cu frecvenţă;

37.2. pentru activităţile didactice, implicit cele practice şi individuale asincrone, de evaluare periodică şi individuală sunt preconizate 1-3 ore per grupă pe săptămână;

37.3. configurarea şi administrarea datelor/grupelor pe platforma e-learning se normează cu câte 2-4 ore per grupă pe semestru;

37.4. activităţile asistate, desfăşurarea testelor, a examenelor, coordonarea proiectelor, a tezelor de an/licenţă/master se normează la fel ca în cazul formei de învăţământ cu frecvenţă;

37.5. proiectarea şi elaborarea de resurse de învăţământ specifice învăţământului la distanţă se normează cu 100-150 de ore de curs/prelegeri, după caz.

38. Tehnologiile învăţământului la distanţă oferă posibilitatea de evaluare/ autoevaluare periodică în scopul stabilirii progresului în realizarea obiectivelor de formare profesională. Testele de evaluare/autoevaluare includ posibilitatea furnizării automate a răspunsurilor şi a feedbackului care permit tehnologiilor să vină cu recomandări pentru studenţi în privinţa aprofundării unor elemente discutate în cadrul disciplinei/modulului.

39. Resursele educaţionale şi de comunicare ale platformelor e-learning oferă posibilitatea construirii/creării unei comunităţi virtuale dintre cadrele didactice şi grupurile de studenţi. Timpul, locul şi ritmul de studiu pot fi programate cu un grad ridicat de flexibilitate. Conţinutul disciplinelor/modulelor, în conformitate cu curriculumul disciplinei, poate fi predat prin intermediul resurselor educaţionale specifice, punând accentul pe interacţiunea dintre cadru didactic şi student.

40. Conţinutul educaţional este plasat pe platforma oficială care cuprinde următoarele componente de bază:

40.1. curriculumul disciplinei/modulului;

40.2. recomandări/instrucţiuni de studiu al disciplinei/modulului şi modalitatea de organizare a procesului de studii, inclusiv a activităţii individuale a studenţilor;

40.3. modalitatea de organizare şi desfăşurare a evaluărilor;

40.4. resursele educaţionale care reprezintă fişiere cu imagini, prezentări multimedia, video, inclusiv sunetul, textul, modele statice şi dinamice, obiecte din realităţi virtuale şi de modelări interactive, materiale cartografice, grafică de afaceri şi alte materiale didactice necesare pentru organizarea procesului de învăţământ, în funcţie de rezultatele învăţării.

41. Învăţământul la distanţă se desfăşoară în baza materialelor educaţionale specifice: ghiduri, curricula pe discipline, cursuri interactive multimedia, cursuri electronice, sisteme automatizate de testare şi alte materiale specifice.

42. Baza tehnico-materială a sistemului de învăţământ la distanţă la nivel de instituţie constă din următoarele componente:

42.1. săli de studii, spaţii de pregătire individuală sau asistată, aule didactice, laboratoare, ateliere, clinici, centre de simulare, centre de cercetare, centre de instruire, centre de consultanţă şi alte structuri necesare pentru asigurarea învăţământului la distanţă;

42.2. mijloace tehnico-materiale: echipament audio/video (de exemplu: cameră video, microfon, mixer audio, set de lumini de studio, placă de captură video pentru streaming şi înregistrare, SSD extern, sistem de videoconferinţe, tablă grafică, carduri de memorie, boxe, tablă interactivă), tehnică de calcul, echipamente şi alte dispozitive prevăzute pentru crearea resurselor educaţionale digitale;

42.3. softuri specializate necesare pentru desfăşurarea învăţământului la distanţă (de exemplu: sisteme de operare, Microsoft Office Suite, Google Workspace, LaTeX, Adobe Creative Cloud şi altele, în funcţie de program);

42.4. echipamente de stocare a resurselor educaţionale digitale (biblioteci electronice, platforme digitale, repozitorii, servere, clustere de servere, centre de cloud computing, servere de stocare);

42.5. mijloace de comunicare moderne pentru acces la cursurile electronice (reţele de calcul, clase de calculatoare, inclusiv prin acces WiFi în campusul instituţiei de învăţământ superior), calculatoare şi dispozitive mobile, echipamente multimedia, echipamente pentru gestionarea studiilor şi monitorizarea eficientă a evaluărilor.

43. Instituţia de învăţământ superior poate selecta platforme de învăţământ online existente, inclusiv ale furnizorilor de servicii Massive Open Online Course (MOOC), care corespund obiectivelor şi cerinţelor educaţionale specifice şi asigură:

43.1. personalizarea şi integrarea în procesele existente ale instituţiei;

43.2. accesul nediscriminatoriu al tuturor studenţilor şi al cadrelor didactice la resursele şi funcţionalităţile platformei în conformitate cu obiectivele specifice;

43.3. protejarea confidenţialităţii şi integrităţii datelor instituţiei şi ale utilizatorilor, respectând legislaţia relevantă în materie de protecţie a datelor;

43.4. colaborarea cu furnizorul de servicii în vederea suportului tehnic continuu, inclusiv pentru a organiza sesiuni de instruire pentru utilizatorii finali ai platformei.

44. Instituţia de învăţământ superior stabileşte în ghidurile metodologice şi/sau în actele normative interne recomandări pentru specificaţii tehnice minime ale echipamentelor studenţilor şi profesorilor, oferă suport tehnic pentru utilizatori şi organizează sesiuni de formare în vederea utilizării eficiente a tehnologiilor şi a platformelor de e-learning.

45. Studenţii înscrişi la programe de studii la forma de învăţământ la distanţă îşi asumă responsabilitatea de a participa (sincron şi asincron) online şi cu prezenţă fizică la toate activităţile prevăzute în planul de învăţământ. Interacţiunea cu cadrul didactic în timpul activităţilor sincrone la distanţă se realizează prin mijloace audio şi video, studenţii asumându-şi responsabilitatea pentru deţinerea tehnicii (calculator, cameră video, microfon ş.a.) şi a softurilor necesare. În cazul activităţilor online studentul este obligat să utilizeze camera video şi microfonul pentru a asigura identificarea acestuia şi interacţiunea în cadrul activităţii.

III. ÎNVĂŢĂMÂNTUL CU FRECVENŢĂ REDUSĂ

46. Învăţământul cu frecvenţă redusă se realizează în instituţiile de învăţământ superior, în mod prioritar, pentru persoanele încadrate în câmpul muncii, conform domeniului de formare profesională solicitat la admitere, precum şi pentru studenţii cu dizabilităţi, care nu au posibilitatea să frecventeze cursurile la forma de învăţământ cu frecvenţă.

47. Învăţământul cu frecvenţă redusă nu se permite să fie organizat pentru domeniile 021 Arte, 0231 Studiul limbilor, 0313 Psihologie, 0731.1 Arhitectură, 0841.1 Medicină veterinară, 091 Sănătate, 1001 Motricitate specială şi recuperare, 1031 Ştiinţe militare.

[Pct.47 modificat prin Hot.Guv. nr.536 din 26.08.2025, în vigoare 29.08.2025]

48. Conţinutul planurilor de învăţământ la frecvenţă redusă corespunde cu cel din planurile de la forma de învăţământ cu frecvenţă, implicit, numărul total de ore/ credite ECTS şi tipurile de activităţi prevăzute pentru fiecare disciplină/modul.

49. Instituţia de învăţământ superior elaborează Ghidul studentului privind învăţământul cu frecvenţă redusă, care reprezintă un suport informativ cu privire la particularităţile activităţilor în cadrul învăţământului cu frecvenţă redusă, inclusiv activitatea didactică, calendarul academic şi alte informaţii necesare.

50. Activităţile didactice la învăţământul cu frecvenţă redusă presupun desfăşurarea studiilor cu prezenţă fizică în sălile de curs din cadrul instituţiilor de învăţământ superior în regim part-time.

51. Anul de studii la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă este sincronizat cu anul de studii la forma de învăţământ cu frecvenţă.

52. Procesul didactic se efectuează în conformitate cu planul de învăţământ pentru fiecare program de studii şi cu calendarul academic în care sunt stabilite sesiunile de reper şi de examinare.

53. Orarul activităţilor didactice este aprobat la începutul fiecărui semestru şi se plasează pe site-ul web oficial al universităţii/facultăţii/departamentului.

54. Activităţile didactice sunt organizate în mod compact în sesiuni de predare/activităţi practice şi sesiuni de evaluare curente, periodice şi semestriale. Instituţiile de învăţământ superior, în funcţie de profilul lor, stabilesc numărul de sesiuni de instruire prin regulamente instituţionale, dar nu mai puţin de 2 per an academic, cu durata cumulată de cel puţin 40 de zile (cel puţin 8 săptămâni per an academic), cu prezenţa fizică a studenţilor la universitate.

55. Studenţii înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, pe durata unui an de studii, acumulează 40-50 de credite ECTS. Creditele de studii alocate unei discipline distincte sau unui modul distinct nu sunt divizibile, deci nu pot fi obţinute în etape.

56. Evaluările curente şi periodice se efectuează în cadrul sesiunilor de predare în sălile de curs în cadrul seminarelor şi orelor practice, inclusiv în baza lucrului individual, fiind utilizate prezentări de proiecte, referate, lucrări de creaţie/cercetare, eseuri, studii de caz, teste etc.

57. Evaluările semestriale se pot realiza atât la finalizarea disciplinei/modulului, cât şi la finele semestrului.

58. Pentru a asigura echivalenţa formelor de învăţământ, în cadrul fiecărei discipline/modul se respectă acelaşi raport dintre orele de curs/seminar/ laborator/practice, planificate la învăţământul cu frecvenţă şi sunt organizate sincron cu prezenţă fizică în cadrul instituţiei de învăţământ superior.

59. În cadrul învăţământului cu frecvenţă redusă, corelarea orelor cu contact direct (desfăşurate cu prezenţă fizică în sălile de curs) cu lucrul individual, raportată la numărul total de ore/credite planificate pentru disciplina/modulul respectiv la învăţământul cu frecvenţă este stabilită pentru licenţă/master după raportul dintre 1 oră de contact direct şi 4 ore de lucru individual (1:4).

60. Modul de normare didactică este stabilit la fel ca în cazul învăţământului cu frecvenţă.

61. Salariaţii care îşi fac studiile în instituţiile de învăţământ superior la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă beneficiază de concedii suplimentare în condiţiile Regulamentului cu privire la acordarea unor garanţii şi compensaţii salariaţilor care îmbină munca cu studiile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.435/2007.

62. Chemarea/invitaţia la sesiune se eliberează studenţilor pentru următoarea perioadă de studii la sfârşit de sesiune şi serveşte drept temei pentru a acorda studentului concediul suplimentar de la locul de muncă.

63. Studenţii înscrişi la programe de studii la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă îşi asumă responsabilitatea de a îndeplini toate activităţile, inclusiv cele individuale, prevăzute în planul de învăţământ.

IV. DISPOZIŢII SPECIALE

64. Studenţii înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă încheie un contract de studii în care sunt stipulate drepturile şi obligaţiile părţilor, este menţionată taxa de studii şi modalitatea de acces la resursele educaţionale ale disciplinelor incluse în programul specific formelor de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă.

65. Condiţiile şi cuantumul taxelor de studii, precum şi orice alte taxe speciale sunt stabilite, anual, prin hotărârea Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională al instituţiei de învăţământ superior.

66. Examenele de finalizare a studiilor superioare de licenţă/master se desfăşoară în conformitate cu regulamentele-cadru respective, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

67. Forma de evaluare la finalizarea programului de studii în învăţământul superior se stabileşte de senatul instituţiei de învăţământ. Evaluările finale (examenele) şi susţinerea publică a tezelor de licenţă/master pentru învăţământul la distanţă şi cu frecvenţă redusă sunt organizate în aceleaşi condiţii ca pentru învăţământul cu frecvenţă – cu prezenţa fizică a studenţilor în campusul instituţiei. Evaluările finale (examenele) şi susţinerea publică a tezelor de licenţă/master pentru învăţământul la distanţă se permite şi în format sincron în centrele de evaluare (instituţii de învăţământ, ambasade, consulate etc.), care sunt special amenajate, cu supraveghere fizică sau video, stabilite de instituţiile de învăţământ superior şi coordonate cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

68. Susţinerea publică a tezelor de licenţă/master la un program de studii la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă reprezintă o probă obligatorie.

69. Absolvenţilor care au parcurs programul de studii la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă şi au acumulat integral numărul de credite ECTS prevăzute în planul de învăţământ le sunt eliberate diplome de studii, însoţite de suplimente la diplome, în limbile română şi engleză.

70. Diplomele de studii universitare eliberate de către instituţiile de învăţământ superior sunt echivalente, în condiţiile legii, pentru aceleaşi programe de studii, la toate formele de învăţământ.