18/18.01.2019 Hotărîre privind condamnarea antisemitismului şi promovarea toleranţei

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind condamnarea antisemitismului şi promovarea toleranţei

nr. 18  din  18.01.2019

 (în vigoare 19.01.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 22-23 art. 27 din 19.01.2019

* * *

În contextul promovării politicilor de antidiscriminare şi de sporire a toleranţei faţă de grupurile minoritare, pentru eradicarea manifestărilor de ură şi discriminare bazate pe orice criteriu protejat, precum şi în spiritul umanismului şi respectului reciproc, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se condamnă orice manifestări de antisemitism şi se aprobă Definiţia de lucru a antisemitismului, adoptată de Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în cadrul reuniunii plenare din 26 mai 2016, după cum urmează: “Antisemitismul reprezintă o anumită percepţie referitoare la evrei, care poate fi exprimată ca fiind ură împotriva evreilor. Manifestările verbale şi fizice de antisemitism sînt îndreptate împotriva evreilor şi ne-evreilor şi/sau proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor comunităţilor evreieşti şi locaţiilor lor religioase.”

2. Se recomandă autorităţilor publice să ţină cont de Definiţia de lucru a antisemitismului. Pentru a orienta autorităţile publice în activitatea lor, următoarele situaţii se atribuie antisemitismului:

1) instigarea, participarea sau justificarea uciderii sau prigonirii evreilor în numele unei ideologii radicale ori al unei viziuni sau religii extremiste;

2) aducerea unor acuzaţii dezumanizante, ce demonizează evreii, în mod stereotip, şi le atribuie puteri deosebite, atunci cînd acţionează în colectiv, precum, în special, dar nu exclusiv, mitul referitor la o conspiraţie mondială a evreilor sau al evreilor ce controlează media, economia, guvernul sau alte instituţii importante ale societăţii;

3) acuzarea comunităţii evreieşti de a fi responsabilă de fapte reale sau imaginare comise de un singur evreu sau de un grup de evrei ori de fapte comise de ne-evrei;

4) negarea evenimentului, sferei sau a mecanismelor (de exemplu, camere de gazare) ori a intenţiei genocidului comis împotriva evreilor în Germania, în timpul regimului naţional-socialist, precum şi a susţinătorilor şi complicilor acestui regim, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (Holocaustul);

Rectificare: La punctul 2 subpunctul 4) cuvîntul “cazare” se va citi “gazare”.
(Monitorul Oficial nr.24-28 din 25.01.2019, pag.55)

5) acuzarea evreilor, în mod colectiv, sau a Israelului ca stat de a fi inventat sau exagerat Holocaustul;

6) acuzarea cetăţenilor de origine evreiască că sînt mai loiali Statului Israel sau aşa-ziselor priorităţi mondiale ale evreilor decît intereselor propriilor lor naţiuni;

7) negarea dreptului la autodeterminare al evreilor (de exemplu, prin susţinerea faptului că Statul Israel este o construcţie rasistă);

8) aplicarea de duble standarde, prin impunerea asupra comunităţii evreieşti a unei atitudini ce nu este aşteptată sau solicitată din partea oricărei alte naţiuni democratice;

9) utilizarea de simboluri sau imagini asociate cu antisemitismul clasic pentru a caracteriza Statul Israel sau cetăţenii acestuia (de exemplu, acuzaţii că evreii l-ar fi ucis pe Isus sau acuzarea acestora de comiterea de ucideri rituale);

10) compararea politicii contemporane a Statului Israel cu cea a naziştilor;

11) impunerea unei responsabilităţi colective a evreilor pentru acţiunile Statului Israel.

3. Autorităţile publice vor identifica şi vor utiliza în propria activitate cele mai eficiente mijloace pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, extremismului, rasismului şi a oricăror forme de discriminare şi intoleranţă.