Hotărâre nr. 182 din 03.04.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului

(ajustarea cadrului normativ în domeniul securităţii industriale)

nr. 182  din  03.04.2025

 (în vigoare 25.05.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.199-200 art. 233 din 25.04.2025

* * *

În temeiul art.29 alin.(2) lit.a) din Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.208-216, art.377), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Cerinţele minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor combustibile naturale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.552/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.253-264, art.649), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. pe tot parcursul textului:

1.1.1. cuvintele “obiect industrial periculos”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “obiectiv industrial potenţial periculos”, la forma gramaticală corespunzătoare;

1.1.2. cuvintele “agent economic”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul “operator”, la forma gramaticală corespunzătoare;

1.1.3. cuvintele “control de producţie”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “control intern de producţie”, la forma gramaticală corespunzătoare;

1.2. la punctul 2:

1.2.1. subpunctul 6) va avea următorul cuprins:

“6) staţii de depozitare şi îmbuteliere a gazelor petroliere lichefiate (SDÎG)”;

1.2.2. subpunctul 9) va avea următorul cuprins:

“9) instalaţii de rezervoare cu reţele de distribuţie şi instalaţii de utilizare a gazelor petroliere lichefiate”;

1.3. la punctul 3, subpunctul 1) va avea următorul cuprins:

“1) reţele de transport al gazelor naturale”;

1.4. la punctul 6:

1.4.1. se completează cu subpunctul 7¹) cu următorul cuprins:

“7¹) sistem de alimentare cu gaze combustibile naturale – reţele de distribuţie a gazelor naturale, instalaţii de utilizare, instalaţii de racordare, instalaţii de gaze naturale a consumatorului final, definite conform Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale”;

1.4.2. subpunctele 8) şi 9) vor avea următorul cuprins:

“8) supraveghere tehnică în exploatare – control asupra activităţii operatorului care deţine un sistem de alimentare cu gaze naturale şi/sau lichefiate, organizat şi exercitat în conformitate cu prevederile Legii nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase şi ale prezentelor Cerinţe, în scop de monitorizare continuă a acestei activităţi şi de respectare de către operatori a cerinţelor stabilite în domeniul securităţii industriale. Se aplică şi pentru aparatele şi echipamentele consumatoare de combustibili gazoşi cu capacitatea termică unitară până la 100 kW inclusiv şi capacitatea sumară de până la 600 kW inclusiv, amplasate într-un singur loc de consum;

9) operator – persoană juridică care este proprietar al unui obiectiv industrial ori al unei instalaţii tehnice sau întreprinderea specializată de exploatare căreia, conform contractului, i-au fost delegate funcţii de monitorizare a stării tehnice a obiectivului industrial sau a instalaţiei tehnice corespunzătoare, inclusiv din cadrul unui obiectiv social-comunal, ori căreia, conform cadrului normativ, i-a fost delegată puterea de decizie economică sau de luare a deciziilor asupra funcţionării din punct de vedere tehnic şi al siguranţei a obiectivului industrial, a obiectivului social-comunal sau a instalaţiei tehnice”;

1.5. punctele 8 şi 9 vor avea următorul cuprins:

“8. Elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz se efectuează în conformitate cu cerinţele Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

9. La proiectarea sistemelor de alimentare cu gaze pentru întreprinderile industriale şi agricole, a centralelor termice, SDÎG, SÎG şi SAAG este necesar să se respecte cerinţele Legii nr.267/1994 privind apărarea împotriva incendiilor şi ale Regulilor generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.847/2022.”;

1.6. la punctul 13, după cuvintele “se elaborează în” se introduc cuvintele “baza ridicării topografice şi în”, iar cuvintele “în vigoare” se exclud;

1.7. punctul 16 va avea următorul cuprins:

“16. În documentaţia de proiect a sistemelor de alimentare cu gaze a întreprinderilor industriale şi agricole, a centralelor termice, SDÎG, SÎG, SAAG, SRG, a instalaţiilor de rezervoare cu reţele de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor petroliere lichefiate, se elaborează compartimentul «Măsuri de securitate şi sănătate în muncă, de prevenire şi stingere a incendiilor». Compartimentul include evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, evaluarea riscului de incendiu şi planul de prevenire şi protecţie, care stabileşte măsurile de intervenţie în caz de incendiu, ţinând cont de amplasarea şi dotarea tehnică а remizelor de pompieri şi salvatori.”;

1.8. la punctul 17, cuvintele “întocmită de operatorul sistemului de distribuţie” se substituie cu cuvintele “elaborată de un angajat atestat al operatorului sau de un proiectant atestat în domeniu”;

1.9. punctul 19 va avea următorul cuprins:

“19. Documentaţia de proiect se elaborează, se verifică şi se coordonează conform prevederilor art.126, 127, 129-132 şi 150 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023”;

1.10. punctele 21-24 vor avea următorul cuprins:

“21. Proiectele urmează să fie coordonate, în mod repetat, şi verificate de către verificatori de proiecte atestaţi, dacă montarea sistemelor de alimentare cu gaze ale obiectivului proiectat nu a început pe parcursul unui an, după prelungirea termenului de valabilitate al avizului de racordare sau după obţinerea unui nou aviz.

22. Modificarea/actualizarea documentaţiei de proiect se efectuează conform prevederilor art.144 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

23. Modificările în documentaţia de proiect care depăşesc condiţiile prescrise în avizul de racordare trebuie să fie executate în baza unui nou aviz de racordare solicitat până la executarea modificărilor şi coordonate în conformitate cu prevederile art.130 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

24. Monitorizarea aplicării prevederilor documentaţiei de proiect se efectuează conform prevederilor art.139, 140 şi 141 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.”;

1.11. punctul 25 se abrogă;

1.12. la punctul 27:

1.12.1. subpunctul 1) va avea următorul cuprins:

“1) activităţi în domeniul urbanismului şi construcţiilor, în conformitate cu cerinţele art.10 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi activităţi în domeniul securităţii industriale, prevăzute la art.9 alin.(1) din Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase”;

1.12.2. la subpunctul 2), textul “conducători, specialişti şi muncitori” se substituie cu textul “diriginţi de şantier, responsabili tehnici, lăcătuşi şi sudori”;

1.13. punctele 28 şi 29 vor avea următorul cuprins:

“28. Înregistrarea preliminară a obiectivului industrial în Registrul de stat al obiectivelor industriale şi instalaţiilor tehnice potenţial periculoase se efectuează pe baza unei notificări a operatorului către Organul de control şi supraveghere tehnică de stat, odată cu obţinerea autorizaţiei de construire a obiectivului, dar nu mai târziu de data iniţierii lucrărilor în cauză.

29. Operatorul sau întreprinderile de construcţie-montare transmit notificarea privind începerea lucrărilor de construcţie a obiectivului industrial, care conţine datele de identificare ale operatorului, ale terenului sau ale altui bun imobil în cadrul căruia urmează să fie construit obiectivul industrial, anexând copia autorizaţiei de construire.”;

1.14. punctul 33 va avea următorul cuprins:

“33. Investitorul asigură verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin intermediul diriginţilor de şantier atestaţi sau al unei întreprinderi din domeniul construcţiilor care desfăşoară activitate de inginerie şi consultanţă în construcţii, precum şi al proiectanţilor (pe toată durata execuţiei lucrărilor), angajaţi de către investitor în bază de contract în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.”

1.15. la punctul 34 subpunctul 3), după textul “în funcţiune,” se introduce textul “a instalaţiilor de rezervoare cu reţele de distribuţie,”, iar textul “SDDG” se exclude;

1.16. punctul 35 va avea următorul cuprins:

“35. Lucrările periculoase cu gaze trebuie efectuate de o echipă formată din cel puţin doi muncitori, sub conducerea unei persoane responsabile din rândul personalului tehnic şi ingineresc, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct.628. Lucrările desfăşurate în fântâni tehnice, tuneluri, colectoare, precum şi în şanţuri, gropi şi rezervoare cu o adâncime mai mare de un metru trebuie efectuate de o echipă formată din cel puţin trei lucrători, sub conducerea unui specialist. Pentru asigurarea securităţii muncii şi siguranţa lucrătorilor, la suprafaţa solului trebuie să fie prezente cel puţin două persoane pentru fiecare persoană care lucrează în fântâna tehnică, tuneluri, colectoare, şanţuri, gropi sau rezervoare. Toate dispoziţiile pentru efectuarea lucrărilor periculoase cu gaze trebuie emise de un specialist responsabil de execuţia acestora. Alte persoane cu funcţie de răspundere şi conducătorii prezenţi la efectuarea lucrărilor pot da indicaţii exclusiv prin intermediul persoanei responsabile de lucrări.”;

1.17. punctele 36 şi 37 se abrogă;

1.18. se completează punctul 37¹ cu următorul cuprins:

“37¹. Recepţia în exploatare a instalaţiilor de butelii individuale, deservirea tehnică a instalaţiilor de gaze ale întreprinderilor de deservire socială cu specific neproductiv şi ale clădirilor publice, precum şi a dispozitivelor şi a aparatelor de gaze separate din casele de locuit poate fi efectuată de un singur muncitor.”;

1.19. la punctul 40, enunţul al doilea va avea următorul cuprins: “Aceste persoane sunt desemnate din cadrul personalului tehnic-ingineresc care au experienţă necesară pentru îndeplinirea lucrărilor periculoase cu gaze şi au fost atestate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.467/2024 cu privire la atestarea personalului care activează în domeniul securităţii industriale.”;

1.20. punctele 41 şi 42 vor avea următorul cuprins:

“41. Fiecare întreprindere trebuie să elaboreze şi să aprobe lista lucrărilor periculoase cu gaze, periodic reluate şi efectuate fără eliberarea autorizaţiei de lucru şi fără administrarea de către persoana responsabilă, în conformitate cu cerinţele instrucţiunilor de producţie (tehnologice) şi ale instrucţiunilor de securitate şi sănătate în muncă, aprobate pentru fiecare gen de lucrări, precum şi ale instrucţiunilor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor.

42. Este permisă efectuarea lucrărilor periculoase cu gaze fără eliberarea autorizaţiilor de lucru şi fără administrarea de către persoana responsabilă doar în cazul lucrărilor ce se repetă periodic, în condiţii analogice, de către o echipă permanentă de lucrători, în conformitate cu cerinţele instrucţiunilor de producţie (tehnologice) şi ale instrucţiunilor de securitate şi sănătate în muncă, aprobate pentru fiecare gen de lucrări, precum şi ale instrucţiunilor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor.

Lucrările periculoase cu gaze, efectuate fără eliberarea autorizaţiei de lucru, trebuie să fie înregistrate în Registrul lucrărilor periculoase cu gaze fără eliberarea autorizaţiei de lucru, indicând data începerii şi finalizării lucrărilor, conform formei aprobate în cadrul întreprinderii.

Registrul trebuie să aibă paginile numerotate, broşate şi sigilate.”;

1.21. la punctul 43, textul “pct. 34 lit.g) şi, respectiv, pct.34 lit.l)” se substituie cu textul “pct. 34 subpct. 7) şi 12)”, iar cuvântul “robinetelor” ‒ cu cuvântul “dispozitivelor”;

1.22. punctul 45 se completează cu textul “sau de către operatori (întreprinderi specializate contractate)”;

1.23. punctele 46 şi 47 vor avea următorul cuprins:

“46. Pentru lucrările complexe din punct de vedere tehnologic, ce necesită coordonarea şi interacţiunea echipelor care efectuează lucrări periculoase cu gaze în baza autorizaţiilor de lucru separate, se elaborează un plan de lucru privind organizarea şi executarea lucrărilor periculoase cu gaze. La lucrările complexe din punct de vedere tehnologic, efectuate în conformitate cu planul de lucru privind organizarea şi executarea lucrărilor periculoase cu gaze, se referă:

1) livrarea gazelor în reţelele de distribuţie urbane, rurale şi interrurale, precum şi în conductele de gaze de presiune înaltă;

2) racordarea conductelor de gaze de presiune înaltă, medie şi joasă;

3) lucrările de reparaţii în SRG, SRGB, PRG, PRM, IRG, PEMG, SMG, în zona de producţie a SDÎG, SÎG, SAAG, cu utilizarea sudurii şi tăierii cu gaze;

4) reparaţiile la conductele de gaze de presiune joasă, medie şi înaltă (sub presiune), cu aplicarea sudurii şi tăierii cu gaze;

5) reducerea şi restabilirea presiunii gazelor în conductele de presiune joasă, medie şi înaltă, în vederea deconectării consumatorilor;

6) reparaţiile la conductele de gaze de presiune joasă, ce ţin de deconectarea şi livrarea ulterioară a gazelor în casele de locuit, în cazul în care efectuarea lucrărilor necesită implicarea a mai mult de o echipă;

7) deconectarea şi alimentarea ulterioară cu gaze a întreprinderilor;

8) umplerea iniţială a rezervoarelor cu gaze lichefiate la SDÎG, SAAG şi SÎG.

Planul de lucru privind organizarea şi executarea lucrărilor periculoase cu gaze se aprobă de către conducătorul tehnic al operatorului sistemului de distribuţie.

47. În planul de lucru privind organizarea şi executarea lucrărilor periculoase cu gaze se indică:

1) consecutivitatea efectuării lucrărilor;

2) repartizarea personalului muncitor implicat;

3) echipamentele, mecanismele şi dispozitivele necesare;

4) măsurile de securitate necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a lucrărilor;

5) persoanele responsabile pentru efectuarea lucrărilor periculoase cu gaze (pentru fiecare zonă de lucru), precum şi cele desemnate pentru administrarea generală şi coordonarea lucrărilor.”;

1.24. la punctul 48, cuvintele “planul lucrărilor” se substituie cu cuvintele “planul de lucru privind organizarea şi executarea lucrărilor periculoase cu gaze”;

1.25. la punctul 50, cuvintele “catastrofelor cu caracter tehnogen” se substituie cu cuvântul “incidentelor”;

1.26. punctele 54, 61 şi 62 se abrogă;

1.27. se completează cu punctul 77¹ cu următorul cuprins:

“77¹. La reluarea livrării gazelor, în cazul sistării alimentării cu gaze (din motive ce ţin de reparaţia sistemului de gaze sau de lichidarea incidentelor apărute), se admite efectuarea încercărilor de control la presiune asupra conductelor de gaze exterioare şi interioare de presiune joasă, precum şi asupra echipamentelor şi aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la întreprinderile de deservire socială cu specific neproductiv, casele de locuit şi clădirile publice, cu presiunea de 500 daPa (500 mm col. de apă).

Căderea presiunii nu trebuie să depăşească 20 daPa (20 mm col. de apă) în 5 minute.”;

1.28. la punctul 108, textul “Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea nr.415 din 25 mai 2011 a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică” se substituie cu textul “Regulamentul privind racordarea la reţelele de gaze naturale şi prestarea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.112/2019”, iar textul “ , eliberat de operatorul sistemului de distribuţie” se exclude;

1.29. punctul 160 va avea următorul cuprins:

“160. Frânghia de salvare utilizată trebuie să aibă o lungime de cel puţin 6 m, iar în cazul lucrărilor desfăşurate în fântâni, colectoare, excavaţii şi tranşee, lungimea acesteia trebuie să depăşească cu cel puţin 2 m adâncimea fântânii, colectorului etc. Frânghiile de salvare trebuie supuse unor încercări de rezistenţă, fiind testate cu o sarcina de 200 kg timp de 15 minute şi, după scoaterea sarcinii, întreaga frânghie şi firele în parte nu trebuie să prezinte deteriorări.”;

1.30. se completează cu punctul 161¹ cu următorul cuprins:

“161¹. Toate mijloacele de protecţie individuală care nu au susţinut încercările trebuie rebutate şi lichidate.”;

1.31. se completează cu punctul 163¹ cu următorul cuprins:

“163¹. Dimensiunile scării sprijinite trebuie să asigure muncitorului posibilitatea executării lucrării stând pe o treaptă care se află la cel puţin 1 m de capătul superior al scării. În cazul lucrului de pe scara sprijinită la înălţime mai mare de 1,3 m, muncitorul va purta centura de siguranţă, legată de elemente fixe şi rezistente sau de scară, dacă aceasta este întărită la capătul superior.

Scările trebuie protejate împotriva alunecării sau răsturnării prin echipare cu cârlige la capătul superior sau cu saboţi metalici ascuţiţi ori din cauciuc la capătul inferior (saboţi metalici ascuţiţi – pentru teren moale, şi saboţi din cauciuc – pentru suprafeţe dure şi lunecoase).

Este interzis lucrul de pe scări deasupra utilajelor în funcţiune, în apropierea conductorilor electrici neizolaţi ce se află sub tensiune, precum şi în locuri unde există surse de trepidaţii.

Înainte de utilizare, scările trebuie supuse încercării cu o sarcină statică de 1200 N (120 kgf) aplicată pe una din treptele din mijlocul scării, în poziţia de exploatare. În procesul utilizării, scările din lemn trebuie supuse încercării la fiecare 6 luni, iar cele metalice, o dată pe an.

Nu se admite executarea de pe scări sprijinite a următoarelor lucrări:

a) de sudură electrică sau autogenă;

b) cu utilizarea uneltelor mecanizate de mână acţionate electric sau pneumatic;

c) întinderea cablurilor sau susţinerea la înălţime a unor piese grele.”;

1.32. la punctul 169, după cuvântul “prevederile” se introduce textul “Regulilor generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.847/2022, ale”, iar cuvintele “în vigoare” se exclud;

1.33. punctul 236 se completează cu următorul enunţ: “Se interzice utilizarea instrumentelor de cupru pentru deschiderea vaselor cu carbură de calciu, precum şi a cuprului în calitate de material pentru lipitul aparaturii cu acetilenă şi în alte locuri în care este posibil contactul cu acetilena.”;

1.34. punctul 239 se completează cu un enunţ cu următorul cuprins: “Nu se admite amenajarea depozitelor pentru păstrarea carburii de calciu în subsoluri, demisoluri şi în încăperi (locuri) cu pericol de inundaţii.”;

1.35. la punctul 269, cuvintele “date în exploatare şi recepţionate conform legislaţiei în vigoare” se substituie cu textul “recepţionate şi date în exploatare în conformitate cu cerinţele Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023”;

1.36. punctul 273 va avea următorul cuprins:

“273. Recepţia în exploatare a ramificărilor conductelor de distribuţie a gazelor naturale existente cu o presiune de până la 0,3 MPa şi a posturilor de reglare individuală destinate alimentării cu gaze naturale a caselor individuale şi a arzătoarelor de laborator, a aragazelor sau altor utilaje consumatoare de gaze similare, a centralelor termice (surselor autonome de alimentare cu căldură, halelor de termogeneratoare) cu capacitatea unitară de până la 100 kW inclusiv şi capacitatea sumară de până la 600 kW inclusiv, amplasate într-un singur loc de consum, se efectuează fără participarea reprezentantului autorităţii administrative responsabile de supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale.”;

1.37. la punctul 276:

1.37.1. subpunctul 2) se abrogă;

1.37.2. la subpunctul 7), cuvântul “ermeticitate” se substituie cu cuvântul “etanşeitate”;

1.37.3. se completează cu subpunctul 8) cu următorul cuprins:

“8) lipsa ridicării topografice de control, cu excepţia cazurilor în care lungimea în plan a conductei de gaze supraterane cu presiunea sub 0,005 MPa nu depăşeşte lungimea de până la 5 metri”;

1.38. punctul 296 se abrogă;

1.39. punctul 304:

1.39.1. la subpunctul 4), cuvintele “protecţia muncii” se substituie cu cuvintele “securitatea şi sănătatea în muncă”;

1.39.2. subpunctul 5) va avea următorul cuprins:

“5) mijloace pentru stingerea incendiului în conformitate cu cerinţele Regulilor generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.847/2022”;

1.40. la punctul 306, cuvintele “întreprinderea specializată” se substituie cu cuvintele “operatori sau persoane juridice specializate”;

1.41. denumirea capitolului IV va avea următorul cuprins:

“Capitolul IV

EXPLOATAREA SISTEMELOR DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR

NATURALE ŞI A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU

GAZE COMBUSTIBILE NATURALE”;

1.42. punctul 320 va avea următorul cuprins:

“320. Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze combustibile naturale este obligaţia titularilor de licenţe sau autorizaţii, în temeiul licenţelor eliberate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, şi se efectuează prin intermediul personalului autorizat/calificat, deţinător de permise de exercitare şi/sau certificate de competenţă.

Exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale care constituie obiective industriale potenţial periculoase se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.

Pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze combustibile naturale şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor petroliere lichefiate (GPL) în conformitate cu reglementările şi documentele normativ-tehnice în domeniu, operatorii/titularii de licenţe sau autorizaţii respective sunt obligaţi să dispună de personal calificat şi de dotările tehnice corespunzătoare categoriilor de lucrări efectuate.”;

1.43. se completează cu punctele 320¹ şi 320² cu următorul cuprins:

“320¹. Exploatarea reţelelor de gaze interioare la blocuri şi case de locuit se efectuează până la ieşirea din robinetul de siguranţă de către operatorii sistemelor de distribuţie.

320². Deservirea tehnică a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, instalate în blocuri, case de locuit, clădiri publice şi administrative, precum şi în întreprinderi de deservire socială a populaţiei, în aval de robinetul de siguranţă, se efectuează de întreprinderile specializate, înregistrate în Registrul de stat al obiectivelor industriale şi instalaţiilor tehnice potenţial periculoase, în bază de contract.”;

1.44. la punctul 321, cuvintele “Furnizorul de gaze vor” se substituie cu cuvintele “Operatorul sistemului de distribuţie va”;

1.45. punctul 322 va avea următorul cuprins:

“322. Operatorul sistemului de distribuţie sau întreprinderea care exploatează sistemele de alimentare cu gaze cu forţele proprii trebuie:

1) să desfăşoare un set de activităţi ce includ deservirea tehnică şi reparaţiile, care asigură întreţinerea sistemului de alimentare cu gaze în stare de funcţionare, precum şi respectarea prezentelor Cerinţe;

2) să deţină cópii ale documentelor care confirmă specializarea şi dreptul întreprinderilor contractate pentru lucrări de deservire tehnică şi/sau de reparaţie;

3) să deţină acte privind delimitarea zonelor de activitate cu întreprinderile contractate pentru lucrări de deservire tehnică şi/sau de reparaţie a sistemelor de alimentare cu gaze şi a sistemelor de automatizare şi semnalizare;

4) să deţină personal calificat, instruit şi atestat corespunzător, fără contraindicaţii medicale şi având vârsta minimă de 18 ani, conform statelor de personal;

5) să deţină documentaţia tehnică şi echipamentele tehnico-materiale necesare;

6) să ţină evidenţa avariilor produse la obiectivul industrial potenţial periculos exploatat, inclusiv să constate şi să analizeze cauzele şi să înregistreze incidentele;

7) să informeze, conform prevederilor Regulamentului privind modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor şi incidentelor în domeniul securităţii industriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.369/2024, autorităţile locale şi populaţia cu privire la amplasarea şi zonele de protecţie ale reţelelor de gaze naturale, precum şi la măsurile de securitate necesare.”;

1.46. se completează cu punctele 322¹-322¹⁹ cu următorul cuprins:

“322¹. Reţele de distribuţie a gazelor naturale se exploatează cu respectarea zonelor de protecţie stabilite în conformitate cu Regulamentul privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1104/2018.

322². Modul de organizare şi efectuare a lucrărilor de deservire tehnică şi reparaţie a instalaţiilor tehnice, a sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi a obiectelor aferente acestora este stabilit de prezentele Cerinţe, instrucţiunile uzinelor producătoare şi documentele normativ-tehnice de profil.

322³. Planul deservirii tehnice şi reparaţiei instalaţiilor tehnice, a sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi a obiectelor aferente acestora este elaborat de către operatorul sistemului de distribuţie sau de întreprinderea care exploatează sistemele de alimentare cu gaze cu forţele propriului serviciu tehnic-gaz sau în baza unui contract şi este aprobat de către conducătorul tehnic al operatorului sau al întreprinderii respective.

322⁴. Pentru personalul implicat în exploatarea tehnică a sistemului de alimentare cu gaze trebuie elaborate fişe de post, instrucţiuni de producţie (tehnologice), instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă, precum şi instrucţiuni privind măsurile de apărare împotriva incendiilor.

322⁵. Fişele de post trebuie să stabilească drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile conducătorilor, specialiştilor şi lucrătorilor şi se aprobă de către conducătorul întreprinderii.

322⁶. Instrucţiunile (tehnologice) de producţie se elaborează pe baza prevederilor instrucţiunilor întreprinderii producătoare de instalaţii tehnice şi/sau sisteme tehnologice utilizate, inclusiv de aparate consumatoare de combustibili gazoşi, luând în considerare condiţiile concrete de exploatare.

322⁷. Instrucţiunea (tehnologică) de producţie trebuie să conţină cerinţe referitoare la consecutivitatea tehnologică de efectuare a proceselor, metode şi volumul verificării calităţii lucrărilor efectuate.

322⁸. La instrucţiunile (tehnologice) de producţie privind deservirea tehnică şi reparaţia utilajului staţiilor de reglare a presiunii gazelor (SRG), al staţiilor de reglare-măsurare a gazelor (SRMG), al staţiilor de evidenţă şi măsurare a consumului de gaze (SMG), al posturilor de reglare a presiunii gazelor (PRG), al posturilor de reglare-măsurare (PRM), al instalaţiilor de reglare a presiunii gazelor (IRG), al posturilor de evidenţă şi măsurare a consumului de gaze comerciale sau tehnologice (PEMG), al staţiilor de depozitare şi îmbuteliere a gazelor lichefiate, al staţiilor de îmbuteliere a gazelor lichefiate (SÎG), al staţiilor de distribuţie şi îmbuteliere a gazelor lichefiate (SDÎG), al staţiilor de alimentare a automobilelor cu gaze (SAAG), al centralelor termice şi a utilajului tehnologic consumator de gaze, trebuie anexate schemele tehnologice de principiu.

322⁹. Pentru fiecare SRG, SRMG, SRGB, PRG, PRM, IRG, SMG, PEMG, staţie de depozitare şi îmbuteliere a gazelor lichefiate, staţie de îmbuteliere a gazelor lichefiate (SÎG), staţie de distribuţie şi îmbuteliere a gazelor lichefiate (SDÎG), staţie de alimentare a automobilelor cu gaze (SAAG), a centralelor termice şi a utilajului tehnologic consumator de gaze, trebuie să fie întocmită schema tehnologică, care să indice locul de instalare a armăturii de reglare şi de închidere, a aparatelor de măsură şi control aferente ansamblului respectiv şi numerotarea acestora.

322¹⁰. Utilajul, armătura de reglare şi de închidere, aparatele de măsură şi control trebuie să fie numerotate conform schemei tehnologice.

322¹¹. Instrucţiunile (tehnologice) de producţie şi schema tehnologică trebuie revizuite după reconstruire, reutilarea tehnică şi după modificarea procesului tehnologic înainte de punerea în funcţiune a utilajului, a instalaţiei tehnice sau a sistemului tehnologic, dar nu mai rar de o dată în 5 ani.

322¹². Instrucţiunile (tehnologice) de producţie sunt aprobate de către conducătorul tehnic al întreprinderii.

322¹³. Instrucţiunile privind măsurile de apărare împotriva incendiilor trebuie să corespundă cerinţelor stabilite în actele legislative şi ale documentelor normativ-tehnice în domeniul apărării împotriva incendiilor.

322¹⁴. Instrucţiunile privind securitatea şi sănătatea în muncă trebuie să corespundă cerinţelor stabilite în actele legislative şi ale documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

322¹⁵. Întreprinderea proprietară este obligată să păstreze documentaţia de proiect şi de execuţie a sistemului de gaze în funcţiune.

322¹⁶. Persoana responsabilă de păstrarea documentaţiei de proiect şi de execuţie a sistemului de gaze în funcţiune este numită prin ordin.

322¹⁷. În cazul efectuării deservirii tehnice şi a reparaţiei prin contract, se admite transmiterea cópiilor documentelor menţionate spre păstrare către întreprinderile specializate care efectuează lucrările respective.

322¹⁸. Pentru fiecare conductă de gaze subterană, instalaţie de protecţie anticorozivă electrică, instalaţie de rezervoare şi butelii, SRG, SRMG, SRGB, SMG, PRG, PRM, IRG, PEMG, SDÎG, SÎG şi SAAG, trebuie întocmită fişa tehnică de exploatare (paşaport) care conţine parametrii tehnici principali, precum şi informaţiile despre reparaţiile efectuate. La fişele tehnice de exploatare (paşapoarte) ale SRG, SRMG, SRGB, SMG, PRG, PRM, IRG şi PEMG se anexează schema tehnologică şi fişa de regim.

322¹⁹. Pe maneta armăturii de închidere trebuie să fie indicată direcţia de rotire pentru deschiderea şi închiderea acesteia.”;

1.47. punctul 324 va avea următorul cuprins:

“324. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaze combustibile naturale şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se admite personal autorizat conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.467/2024 cu privire la atestarea personalului care activează în domeniul securităţii industriale.”;

1.48. la punctul 325, după cuvântul “integral” se introduce textul “ , conform cerinţelor din anexa nr.6,”;

1.49. la punctele 329 şi 330, cuvântul “robinetelor” se substituie cu cuvintele “dispozitivelor de închidere”;

1.50. punctul 333 va avea următorul cuprins:

“333. Protecţia pasivă contra coroziunii externe a echipamentului şi a instalaţiilor conductelor supraterane se realizează prin vopsire după necesitate, dar nu mai rar de o dată în 5 ani. În perioada de iarnă, lucrările de protecţie anticorozivă trebuie să se execute în încăperi încălzite sau adăposturi.”;

1.51. la punctul 346, subpunctul 4) va avea următorul cuprins:

“4) reprezentantul autorităţii administrative responsabile de supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale”;

1.52. punctul 350 va avea următorul cuprins:

“350. Activităţile pe partea carosabilă a drumurilor şi a podurilor sunt permise numai dacă la locurile de muncă au fost luate toate măsurile tehnice şi organizatorice pentru prevenirea accidentelor de muncă.”;

1.53. punctul 351 se abrogă;

1.54. se completează cu punctele 355¹, 355² şi 355³ cu următorul cuprins:

“355¹. Pe conductele de gaze ale centralelor termice, SRG, SRMG, SRGB, SMG, PRG, PRM, IRG, PEMG, SDÎG, SÎG, SAAG şi ale instalaţiilor de rezervoare de gaze lichefiate trebuie indicată direcţia fluxului de curgere a gazelor.

355². Se interzice exploatarea utilajelor, a instalaţiilor tehnice, a sistemelor tehnologice şi a dispozitivelor de gaze în scopuri şi la parametri tehnici ce nu corespund cu procesul tehnologic sau cu soluţia de proiect.

355³. Furnizarea, utilizarea, măsurarea şi controlul volumelor de gaze naturale sunt efectuate de către participanţii la piaţa gazelor naturale, în conformitate cu actele normative aprobate de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.”;

1.55. punctul 363 va avea următorul cuprins:

“363. La executarea lucrărilor de terasament este necesar să se respecte cerinţele NCM A.08.02:2014 “Securitatea şi sănătatea muncii în construcţii”. Semnalizarea lucrărilor pe drum se realizează în conformitate cu Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357/2009 şi trebuie să garanteze securitatea traficului şi a lucrărilor pe sectorul de drum aflat în reparaţie sau pe cel de ocolire. Nicio lucrare nu poate începe fără coordonarea prealabilă cu poliţia şi cu administratorul drumului, iar semnalizarea punctului sau a zonei de lucru trebuie realizată conform naturii şi duratei lucrărilor.

Pe toată durata execuţiei, de la începerea săpăturilor până la finalizarea completă a lucrărilor, se utilizează semnalizatoare de zi şi de noapte, iar unde este cazul, circulaţia este dirijată de o persoană instruită în acest scop.”;

1.56. punctul 365 se abrogă;

1.57. punctul 369 va avea următorul cuprins:

“369. La lucrările unde există risc de accidentare a ochilor din cauza acţiunii particulelor solide sau lichide (metal, lemn, roci, stropi de solvenţi, acizi, baze etc.), este obligatorie utilizarea ochelarilor de protecţie adecvaţi pentru lucrarea respectivă sau a vizierelor de protecţie corespunzătoare.”;

1.58. punctele 374 şi 377 se abrogă;

1.59. punctul 390 va avea următorul cuprins:

“390. În cazul depistării, la locul executării lucrărilor, a comunicaţiilor şi/sau a construcţiilor subterane care nu sunt reflectate în documentaţia de proiect, lucrările se sistează imediat, se iau măsuri de asigurare a integrităţii acestor comunicaţii şi construcţii, se stabileşte apartenenţa lor şi se solicită prezenţa reprezentantului întreprinderii de exploatare a acestor comunicaţii şi/sau construcţii.

Săparea şanţului în zone unde sunt alte conducte, cabluri electrice sau telefonice etc. se va face exclusiv manual, numai cu aprobarea şi sub supravegherea proprietarilor reţelelor respective.”;

Rectificare: La subpunctul 1.60 din Hotărârea Guvernului nr.182/2025 pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului (ajustarea cadrului normativ în domeniul securităţii industriale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.199-200, art.233), cifrele "329" se vor citi "392".

_________________

        * Conform scrisorii Cancelariei de Stat a Republicii Moldova nr.18-78-4812 din 5 mai 2025.

         (Monitorul Oficial nr.212-214 din 06.05.2025, pag.92)

1.60. punctele 391, 392, 393 şi 400 se abrogă;

1.61. punctul 401 va avea următorul cuprins:

“401. Toate uneltele de mână trebuie verificate cu atenţie la începutul schimbului de lucru. Este interzisă folosirea sculelor şi uneltelor cu defecte.”;

1.62. punctul 405 va avea următorul cuprins:

“405. Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic trebuie să fie prevăzute cu dispozitive sigure de fixare a sculei, precum şi cu dispozitive de prevenire a activării accidentale a acestora.”;

1.63. punctul 407 va avea următorul cuprins:

“407. La executarea lucrărilor cu scule şi unelte acţionate electric sau pneumatic se admit numai lucrători care cunosc metodele de lucru, măsurile de protecţie contra electrocutărilor şi procedurile de acordare a primului ajutor în caz de electrocutare.”;

1.64. punctul 428 se abrogă;

1.65. punctul 429 va avea următorul cuprins:

“429. În cazul verificării elementelor conductelor şi deplasării pe partea carosabilă sau pe acostament, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, pietonii trebuie să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante. Personalul antrenat în lucrări are obligaţia să semnalizeze şoferilor utilizând o lanternă cu lumină: în faţă − de culoare albă, în spate − de culoare roşie.”;

1.66. punctul 435 va avea următorul cuprins:

“435. Verificarea tehnică a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor, în vederea depistării eventualelor scurgeri de gaze naturale, se face periodic, cu aparate pentru detectarea concentraţiei de gaze naturale, verificate metrologic conform prevederilor Regulamentului general de metrologie legală privind modul de desemnare pentru verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare şi pentru efectuarea de măsurări în domenii de interes public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1118/2018, şi se efectuează de către operatorul sistemului de distribuţie, conform regulamentelor interne, în funcţie de:

a) starea tehnică şi vechimea conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor;

b) densitatea construcţiilor şi nivelul de risc în funcţie de destinaţia acestora;

c) intensitatea traficului;

d) numărul de defecte/kilometru;

e) tipul conductelor, oţel sau polietilenă (PE);

f) alte condiţii locale specifice.”;

1.67. punctul 475 va avea următorul cuprins:

“475. La executarea lucrărilor la înălţime se admit exclusiv persoane cu pregătire specială, care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, au fost declarate apte pentru lucru la înălţime. Muncitorii care lucrează la o înălţime ce depăşeşte 1,3 m, în condiţiile în care nu se pot monta dispozitivele pentru prevenirea căderilor de la înălţime, trebuie să poarte centură de siguranţă, legată de părţile trainice ale construcţiei, locurile de legare fiind stabilite de maistru sau de responsabilul de lucrări. Înainte de utilizarea centurii de siguranţă, aceasta se verifică amănunţit, pentru a asigura integritatea cusăturilor, a cordonului, a părţile metalice, a frânghiei, a lanţului şi a cârligelor de siguranţă.

Centura de siguranţă se utilizează, în mod obligatoriu, la toate locurile de muncă unde există risc de cădere de la înălţime.

În timpul efectuării lucrărilor, se impune utilizarea mănuşilor şi acoperirea capului, precum şi purtarea căştii de protecţie în cazul pericolului de cădere a obiectelor de la înălţime.”;

1.68. punctele 478-502 se abrogă;

1.69. la punctul 503, după cuvântul “instrucţiunile” se introduce textul “(tehnologice)”;

1.70. punctul 524 se abrogă;

1.71. se completează cu punctul 524¹ cu următorul cuprins:

“524¹. Reţelele de gaze naturale se exploatează cu respectarea zonelor de protecţie stabilite conform prevederilor Regulamentului privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1104/2018. Proprietarii reţelelor de gaze naturale, operatorii de sistem, autorităţile administraţiei publice locale, proprietarii/deţinătorii de terenuri, persoanele fizice şi juridice care desfăşoară lucrări sau alte activităţi în zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale sunt responsabili de respectarea strictă a cerinţelor regulamentului menţionat.”;

1.72. punctele 525-530 se abrogă;

1.73. punctul 531 va avea următorul cuprins:

“531. După lansarea conductei în şanţ, acoperirea cu pământ se face astfel încât corpurile tari să nu deterioreze izolaţia conduce. Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri, cu grosime maximă de 20 cm, utilizând pământ mărunţit sau nisip, prin compactare după fiecare strat, în cazul compactării manuale, şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactării mecanice.

Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximă.

Pe terenurile cu destinaţie agricolă, acoperirea conductei se realizează cu refacerea stratului vegetal, astfel încât, după tasare, terenul să ajungă la profilul iniţial.”;

1.74. punctele 554 şi 555 vor avea următorul cuprins:

“554. Parametrii de calitate, indicatorii fizico-chimici şi alte caracteristici ale gazelor naturale sunt stabiliţi conform standardelor de calitate aprobate de organismul naţional de standardizare.

555. Operatorul sistemului de distribuţie sau întreprinderea care exploatează sistemele de alimentare cu gaze cu forţele propriului serviciu tehnic-gaz are obligaţia să verifice intensitatea mirosului de gaze.

Operatorul sistemului de transport modifică gradul de odorizare a gazelor naturale predate la ieşirea din reţelele de transport şi în reţelele de distribuţie, la solicitarea în scris a operatorului sistemului de distribuţie.”;

1.75. punctul 576 va avea următorul cuprins:

“576. În cazul depistării defecţiunilor sau a efectuării unor lucrări neautorizate în zona de protecţie a conductei de gaze, conducătorul serviciului tehnic-gaz trebuie să fie informat în scris.

Personalul autorizat şi persoanele cu funcţii de răspundere, care efectuează inspectarea comunicaţiilor amplasate în coridorul tehnic, în cazul constatării executării de către persoane străine a unor lucrări de construcţie, explorare sau de altă natură, sunt obligaţi să se convingă de existenţa acordului corespunzător în scris, iar în cazul lipsei unui asemenea acord sau al nerespectării condiţiilor tehnice menţionate în acesta, să sisteze lucrările.”;

1.76. punctele 577 şi 591 se abrogă;

1.77. se completează cu punctul 623¹ cu următorul cuprins:

“623¹. Evaluarea stării tehnice a conductelor de gaze exterioare se efectuează în conformitate cu cerinţele procedurii stipulate în anexa nr.2¹.”;

1.78. punctul 633 va avea următorul cuprins:

“633. Verificarea stării tehnice primară, periodică sau repetată şi după reparaţia coşurilor de fum şi a canalelor de ventilaţie trebuie să fie efectuată de către specialişti instruiţi şi atestaţi în domeniu de către organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor la desfăşurarea unor genuri de activitate, cu participarea administratorilor, proprietarilor sau persoanelor care gestionează imobilele (exercită nemijlocit posesia şi/sau folosinţa acestora) sau a altor persoane cu funcţii de răspundere.

Rezultatele verificării se consemnează într-un act.”;

1.79. se completează cu punctul 634¹ cu următorul cuprins:

“634¹. În cazul lipsei actelor ce confirmă buna funcţionare a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi (valabile), precum şi a actelor de verificare a stării tehnice a coşurilor de fum, a canalelor de evacuare a fumului, a canalelor de ventilaţie şi a sistemelor de ventilare, operatorul de sistem neîntârziat va recurge la deconectarea instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorilor finali, până la înlăturarea circumstanţelor care au condus la deconectare.”;

1.80. la punctul 641, textul “60 kW” se substituie cu textul “100 kW instalat în casele de locuit şi la obiectivele social-comunale”;

1.81. punctele 647 şi 648 vor avea următorul cuprins:

“647. Instructajul primar al locatarilor din obiectivele de locuit trebuie efectuat în cabinetul tehnic al operatorului sistemului de distribuţie la aparatele consumatoare de combustibil gazoşi în funcţiune. Instruirea locuitorilor din localităţile rurale se admite în locuinţe, la livrarea gazelor.

648. Instructajul persoanei responsabile pentru exercitarea lucrărilor de exploatare inofensivă a conductelor şi aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi ale întreprinderilor de deservire socială a populaţiei cu specific neproductiv, precum şi ale clădirilor publice are loc în cadrul centrelor de instruire ce dispun de cabinete tehnice dotate corespunzător, conform programelor coordonate cu Inspectoratul Naţional pentru Supravegherea Tehnică.”;

1.82. la punctul 649, textul “operatorului sistemului de distribuţie şi/sau întreprinderii specializate, în baza cererii scrise” se substituie cu cuvintele “întreprinderilor specializate înregistrate în Registrul de stat al obiectivelor industriale şi instalaţiilor tehnice potenţial periculoase”;

1.83. la punctul 652, subpunctul 2) va avea următorul cuprins:

“2) ieşire nemijlocită în exterior cu deschiderea uşilor în aceeaşi direcţie”;

1.84. la punctul 656, cuvintele “întreprinderii specializate” se substituie cu cuvintele “operatorului sau persoane juridice specializate”;

1.85. punctul 657 va avea următorul cuprins:

“657. Livrarea şi punerea în exploatare a instalaţiilor de butelii individuale se admite exclusiv persoanelor care au atins vârsta de 18 ani care au fost instruite în modul prevăzut în anexa nr.3, deţinătoare a permisului de exercitare în domeniu.”;

1.86. punctul 664 va avea următorul cuprins:

“664. Verificarea stării tehnice primară, periodică sau repetată şi după reparaţie a coşurilor de fum şi a canalelor de ventilaţie trebuie să fie efectuată de către specialişti instruiţi şi atestaţi în domeniul de către Organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor ale întreprinderilor care au obţinut aviz de prevenire şi stingere a incendiilor la desfăşurarea unor genuri de activitate, cu participarea administratorilor, proprietarilor sau persoanelor care gestionează imobilele (exercită nemijlocit posesia şi/sau folosinţa acestora) sau a altor persoane cu funcţii de răspundere.

Rezultatele verificării se consemnează într-un act.”;

1.87. se completează cu punctul 674¹ cu următorul cuprins:

“674¹. Responsabilitatea pentru verificarea periodică a coşurilor de fum/canalelor de ventilare se atribuie proprietarului clădirii. În cazul blocurilor locative, responsabilitatea pentru verificarea periodică a coşurilor de fum/canalelor de ventilare se atribuie proprietarilor încăperilor izolate, deservite şi tranzitate de coşurile de fum/canalele de ventilare respective. Monitorizarea îndeplinirii acestor verificări este pusă în sarcina gestionarului/administratorului blocului locativ.

Proprietarii apartamentelor sau încăperilor tranzitate de coşurile de fum/canalele de ventilare sunt responsabili pentru integritatea acestora în limitele unităţii care le aparţine. Se interzic intervenţiile neautorizate asupra coşurilor de fum/canalelor de ventilare.

În încăperile dotate cu cazane cu cameră de ardere deschisă, se interzice instalarea hotelor cu aspirare forţată şi a sistemelor de refulare forţată.”;

1.88. punctul 704 va avea următorul cuprins:

“704. Verificarea tehnică şi curăţarea canalelor de ventilare trebuie efectuate în procesul reparaţiei sobelor, cazanelor şi altor instalaţii, precum şi la defectarea tirajului. După finalizarea lucrărilor de curăţare a canalelor de ventilaţie, a coşurilor de fum şi efectuarea verificării acestora, se întocmeşte un act în care se indică starea lor de funcţionare şi care este semnat de specialişti atestaţi de către Organul central al supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor ale întreprinderilor care au obţinut aviz de prevenire şi stingere a incendiilor la desfăşurarea unor genuri de activitate şi de proprietar (beneficiar).”;

1.89. la punctul 711:

1.89.1. subpunctul 3) va avea următorul cuprins:

“3) întocmirea, după efectuarea lucrărilor de curăţare a canalelor de ventilaţie, coşurilor de fum şi verificarea acestora, a unui act în care se indică starea lor de funcţionare şi care este semnat de specialişti atestaţi de către Organul central al supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor ale întreprinderilor care au obţinut aviz de prevenire şi stingere a incendiilor la desfăşurarea unor genuri de activitate şi de proprietar (beneficiar)”;

1.89.2. se completează cu subpunctul 4) cu următorul cuprins:

“4) dispunerea de acte privind verificarea eficienţei sistemelor de ventilare şi evacuare a fumului din încăpere cu pericol de deflagraţie cel puţin o dată în 3 ani”;

1.90. la punctul 719, cuvintele “pe parcursul primelor trei zile trebuie efectuată zilnic” se substituie cu cuvintele “se efectuează nemijlocit în ziua punerii în funcţiune şi a doua zi după punerea în funcţiune”, iar cuvintele “în vigoare” se exclud;

1.91. la capitolul V, secţiunea 1 se abrogă;

1.92. punctul 806 va avea următorul cuprins:

“806. Umplerea buteliilor de uz casnic şi livrarea lor către consumatori trebuie efectuate la SDÎG şi SÎG. Se interzice umplerea buteliilor de uz casnic la SAAG.”;

1.93. punctul 923 va avea următorul cuprins:

“923. Încăperile de producţie şi teritoriile staţiilor de distribuţie şi îmbuteliere a gazelor lichefiate, ale staţiilor de îmbuteliere a gazelor lichefiate şi ale staţiilor de alimentare cu gaze lichefiate a automobilelor trebuie să fie dotate cu mijloace de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor, în conformitate cu anexa nr.5.”;

1.94. se completează cu punctul 993¹ cu următorul cuprins:

“993¹. Nu se supun înregistrării la Organul de control şi supraveghere tehnică de stat buteliile pentru stocarea şi transportarea gazelor lichefiate cu o capacitate de până la 100 l inclusiv, montate staţionar. Responsabilitatea pentru exploatarea inofensivă a buteliilor revine proprietarului.”;

1.95. la punctul 1045, cuvintele “în modul corespunzător” se substituie cu textul “în conformitate cu cerinţele stabilite în Hotărârea Guvernului nr.467/2024 cu privire la atestarea personalului care activează în domeniul securităţii industriale”;

1.96. la punctul 1103, cuvintele “protecţie a muncii” se substituie cu cuvintele “securitate şi sănătate în muncă”;

1.97. la punctul 1130, cuvintele “protecţia muncii” se substituie cu cuvintele “securitatea şi sănătatea în muncă”;

1.98. punctul 1136 va avea următorul cuprins:

“1136. La exploatarea SRG, SRGB, PRG, PRM, IRG, SMG cu capacitatea:

a) de până la 160m³/h, este necesară efectuarea următoarelor lucrări:

1) examinarea stării tehnice pentru asigurarea securităţii şi fiabilităţii exploatării în termenele stabilite de instrucţiunile uzinelor producătoare, dar nu mai rar decât periodicitatea prevăzută în tabelul 4 pentru reţelele de gaze de presiune medie şi înaltă;

2) verificarea parametrilor de declanşare a supapelor de siguranţă de închidere şi a supapelor de evacuare – cel puţin o dată în 6 luni;

3) reparaţia curentă – cel puţin o dată pe an;

b) mai mare de 160 m³/h, este necesară efectuarea următoarelor lucrări:

1) controlul stării tehnice pentru asigurarea securităţii şi fiabilităţii exploatării în termene stabilite de instrucţiunile uzinelor producătoare, dar nu mai rar decât periodicitatea prevăzută în tabelul 4 pentru reţelele de gaze de presiune medie şi înaltă;

2) controlul parametrilor de acţionare a supapelor obturatoare de siguranţă şi de evacuare ‒ cel puţin o dată în 3 luni, precum şi după finalizarea reparaţiei utilajului;

3) deservirea tehnică ‒ cel puţin o dată în 6 luni;

4) reparaţia curentă ‒ cel puţin o dată pe an, dacă uzina producătoare a regulatoarelor de presiune, a supapelor de siguranţă sau a instalaţiilor de telemecanică nu impune efectuarea reparaţiei în termene mai restrânse;

5) reparaţia capitală pentru înlocuirea utilajului, a mijloacelor de măsurare, încălzire, iluminare, precum şi restaurarea construcţiilor clădirilor, în baza listei de constatare a defectelor, întocmite în urma inspectării.”;

1.99. punctul 1255 va avea următorul cuprins:

“1255. Reţelele de gaze naturale se exploatează cu respectarea zonelor de protecţie stabilite în conformitate cu Regulamentul privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1104/2018.”;

1.100. punctul 1304 va avea următorul cuprins:

“1304. Manometrele indicatoare sunt supuse controlului metrologic legal cel puţin o dată pe an, precum şi după orice reparaţie.”;

1.101. la punctul 1305 cuvintele “cu vopsea” se exclud;

1.102. la punctul 1311, după cuvântul “identice” se introduc cuvintele “sau cu performanţe superioare”;

1.103. la punctul 1464, textul “anexa nr.5 la prezentele Cerinţe” se substituie cu textul “anexa nr.7”;

1.104. punctul 1488 va avea următorul cuprins:

“1488. Controlul intern de producţie asupra respectării cerinţelor securităţii industriale (în continuare – control intern de producţie) reprezintă un set de activităţi menite să asigure funcţionarea în siguranţă a obiectivelor industriale potenţial periculoase, prevenirea avariilor la aceste obiective şi pregătirea pentru localizarea şi lichidarea consecinţelor acestora şi este realizat de către operator.”;

1.105. punctele 1489, 1490 şi 1491 se abrogă;

1.106. punctele 1492-1495 vor avea următorul cuprins:

“1492. Obiectivele principale ale controlului intern de producţie la obiectivul industrial potenţial periculos sunt:

1) asigurarea respectării cerinţelor prevăzute de actele normative şi documentaţia tehnică;

2) analiza exploatării obiectivelor industriale şi a întreţinerii instalaţiilor tehnice/sistemelor tehnologice;

3) planificarea şi realizarea măsurilor de prevenire a avariilor şi incidentelor, pe baza identificării şi evaluării riscurilor, inclusiv executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii de persoane juridice specializate;

4) asigurarea capacităţii de pregătire pentru localizarea avariilor şi lichidarea consecinţelor acestora;

5) asigurarea efectuării încercărilor şi a verificărilor tehnice ale instalaţiilor tehnice/sistemelor tehnologice, inclusiv ale accesoriilor de siguranţă ale acestora;

6) realizarea verificării metrologice sau a etalonării mijloacelor de măsurare;

7) asigurarea disciplinei tehnologice.

1493. Operatorii care exploatează obiective industriale sunt obligaţi să organizeze şi să efectueze controlul intern de producţie.

1494. Funcţiile persoanei responsabile de exercitarea controlului intern de producţie sunt atribuite, după caz:

1) unui manager al întreprinderii, dacă numărul de angajaţi este mai mic de 50;

2) unei persoane desemnate, dacă numărul de angajaţi este de la 50 până la 100;

3) şefului serviciului control intern de producţie, dacă numărul de angajaţi depăşeşte 100.

1495. Operatorul elaborează, aprobă, actualizează şi aplică prevederile regulamentului privind controlul intern de producţie corespunzător specificului tehnologiei aplicate şi particularităţilor tehnice ale obiectivului industrial.”;

1.107. punctul 1496 se abrogă;

1.108. punctul 1497 va avea următorul cuprins:

“1497. Regulamentul privind controlul intern de producţie se elaborează în baza actelor normative şi a documentaţiei tehnice şi include, dar fără a se limita la:

1) organigrama serviciului de control intern de producţie sau funcţia persoanei responsabile de exercitarea controlului intern de producţie;

2) modul de planificare şi efectuare a controalelor interne de producţie, precum şi modul de întocmire şi înregistrare a rapoartelor privind rezultatele acestor controale;

3) modul de colectare şi analiză a informaţiilor privind exploatarea obiectivului industrial şi întreţinerea instalaţiilor tehnice/sistemelor tehnologice, precum şi modul de informare a conducerii întreprinderii;

4) modul de adoptare a deciziilor, inclusiv a celor operative, pentru asigurarea securităţii industriale, ţinând cont de rezultatele controlului intern de producţie;

5) modul de elaborare a planurilor de prevenire, localizare şi lichidare a consecinţelor avariilor şi incidentelor;

6) modul de organizare a cercetării şi evidenţei avariilor şi incidentelor la obiectivul industrial;

7) modul de interacţiune a persoanei responsabile de exercitarea controlului intern de producţie sau a serviciului control intern de producţie cu alte subdiviziuni/specialişti ai întreprinderii ori cu serviciul control intern de producţie din cadrul organizaţiei ierarhic superioare, dacă acesta există;

8) modalitatea de asigurare cu norme şi reguli de securitate şi cu documentaţie tehnică;

9) modul de pregătire şi atestare a specialiştilor din cadrul serviciului control intern de producţie în domeniul securităţii industriale.”;

1.109. punctul 1500 va avea următorul cuprins:

“1500. Obligaţiile şi drepturile persoanei responsabile de exercitarea controlului intern de producţie se stabilesc în fişa postului sau în contractul individual de muncă.”;

1.110. punctul 1501 se abrogă;

1.111. la punctele 1503-1507, textul “CCP” se substituie cu textul “CCIP”;

1.112. la punctul 1508 subpunctul 4), cuvintele “şi catastrofelor cu caracter tehnogen” se exclud;

1.113. la punctul 1517, cuvintele “catastrofelor cu caracter tehnogen şi avariilor” se substituie cu cuvintele “avariilor şi/sau incidentelor”;

1.114. denumirea capitolului X va avea următorul cuprins:

“Capitolul X

CERCETAREA TEHNICĂ A CAUZELOR AVARIILOR ŞI/SAU

INCIDENTELOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII INDUSTRIALE”;

1.115. punctele 1525, 1526 şi 1527 vor avea următorul cuprins:

“1525. Modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor şi/sau incidentelor în domeniul securităţii industriale este reglementat în Regulamentul privind modul de cercetare tehnică a cauzelor avariilor şi incidentelor în domeniul securităţii industriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.369/2024 şi în capitolul V din Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.

1526. Constatarea cauzelor, examinarea şi evidenţa incidentelor se efectuează de către operatorul care exploatează obiectivul industrial periculos sau/şi instalaţia tehnică potenţial periculoasă. Procedura de lucru pentru constatarea cauzelor este stabilită de conducerea operatorului.

1527. Cheltuielile legate de cercetarea tehnică a cauzelor avariei sunt suportate de către operator proprietar al obiectivului industrial potenţial periculos sau al instalaţiei tehnice/sistemului tehnologic potenţial periculoase sau care întreţine instalaţia tehnică potenţial periculoasă la care s-a produs avaria.”;

1.116. anexa nr.2 se abrogă;

1.117. se completează cu anexa nr.2¹ cu următorul cuprins:

“Anexa nr.2¹

la Cerinţele minime de securitate privind exploatarea

sistemelor de distribuţie a gazelor combustibile naturale

REGULAMENT

pentru evaluarea stării tehnice a conductelor de gaz exterioare

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul pentru evaluarea stării tehnice a conductelor de gaz exterioare (în continuare ‒ Regulament) este elaborat în scopul realizării Legii nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase şi stabileşte cerinţele, metodele şi modul de evaluare a stării tehnice a conductelor de gaze.

2. Cerinţele stabilite de prezentul Regulament se aplică în procesul de exploatare şi reparaţie a conductelor de gaze subterane din metal şi polietilenă.

3. În procesul de exploatare a conductelor de gaze şi a construcţiilor aferente acestora, se efectuează sistematic controlul cu privire la starea tehnică, înregistrarea rezultatelor controlului şi analiza cauzelor apariţiei defectelor (la fiecare verificare prin metoda instrumentală, la fiecare control la presiune, la fiecare reparaţie curentă în procesul exploatării etc.).

4. Conductele de gaze subterane şi supraterane din oţel şi polietilenă de toate presiunile, în procesul de exploatare trebuie supuse periodic examinărilor tehnice, pentru a determina etanşeitatea lor, calitatea îmbinărilor sudate, riscul de coroziune, starea stratului protector-izolant şi a metalului ţevii, încercărilor de control la presiune.

5. Examinările tehnice se efectuează conform planurilor aprobate de conducătorul operatorului sistemului de distribuţie, respectând termenele stabilite.

6. Examinarea tehnică a conductelor exterioare de toate presiunile trebuie efectuată nu mai rar de o dată în 5 ani. Conductele de gaze incluse în planul reparaţiilor capitale trebuie examinate nu mai rar de o dată pe an.

7. Examinările tehnice tematice neprevăzute în plan ale conductelor de gaze din oţel şi polietilenă se efectuează în cazurile de neetanşare sau rupere a îmbinărilor sudate, de deteriorări străpunse prin coroziune; întreruperi în funcţionarea instalaţiilor de protecţie electrică pe parcursul anului:

7.1. mai mult de 1 lună ‒ în zonele de acţiune a curenţilor vagabonzi;

7.2. mai mult de 6 luni ‒ în alte cazuri, când protecţia conductei de gaze nu este asigurată de alte instalaţii.

8. Toate reparaţiile efectuate în procesul de exploatare trebuie înregistrate în cartea conductei de gaze, în conformitate cu Cerinţele minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor combustibile naturale.

9. Una dintre condiţiile principale pentru evaluarea obiectivă a stării tehnice a conductelor de gaze subterane şi supraterane este acumularea permanentă şi sistematică a datelor referitoare la starea tehnică a acestora, care trebuie să înceapă din prima zi de punere în exploatare a conductei de gaze, cu sistematizarea lor ulterioară.

10. Pentru efectuarea examinării tehnice a conductelor de gaze, în scopul de a stabili necesitatea unei reparaţii capitale sau a înlocuirii acestora, conducătorul operatorului sistemului de distribuţie instituie o comisie de examinare a stării tehnice, formată din cel puţin 3 persoane, specialişti calificaţi ai operatorului, şi condusă de conducătorul tehnic. În componenţa comisiei trebuie inclus un reprezentant al serviciului de protecţie electrochimică contra coroziunii.

11. Înainte de efectuarea examinării, membrii comisiei trebuie să ia cunoştinţă de documentaţia tehnică a conductei de gaze respective, cu înregistrările făcute în cartea conductei de gaze referitoare la reparaţiile efectuate pe parcursul exploatării acesteia, cu actele privind starea de coroziune şi alte documente care reflectă starea tehnică a conductei de gaze, inclusiv documentaţia pentru racordurile conductei de gaze supuse examinării.

12. În baza analizei documentelor menţionate la punctul 11, se întocmeşte planul de măsuri pentru efectuarea examinării conductei de gaze (inclusiv a racordurilor).

13. În baza rezultatelor examinării conductei de gaze şi a informaţiei studiate cu privire la starea tehnică a acesteia, comisia întocmeşte un act, însoţit de schema conductei de gaze, cu punctele de reper, indicând toate defectele depistate.

14. În actul întocmit se indică defectele depistate şi decizia cu privire la posibilitatea exploatării în continuare a conductei de gaze, necesitatea efectuării unei reparaţii capitale sau a înlocuirii conductei de gaze, precum şi termenele de executare a lucrărilor necesare.

15. În decizia finală a actului se indică măsurile luate de către operatorul sistemului de distribuţie pentru exploatarea inofensivă a conductelor de gaze până la executarea lucrărilor de reparaţie sau de înlocuire.

16. Actul se întocmeşte în conformitate cu anexa A şi se aprobă de către conducătorul întreprinderii. Actul şi schema trebuie anexate la cartea conductei de gaze.

17. La înlocuirea conductei de gaze amplasate în stradă trebuie să fie reconstruite toate ramificaţiile acesteia situate în limitele liniilor roşii ale străzilor respective.

18. Racordurile de la conducta de gaze amplasate în stradă, ce se află în afara liniilor roşii ale acestor străzi, sunt supuse reparaţiei sau înlocuirii în funcţie de starea lor tehnică, care se stabileşte conform cerinţelor prezentului Regulament.

19. Consecutivitatea efectuării examinării pentru constatarea necesităţii unei reparaţii capitale sau a înlocuirii este determinată de întreprinderea de exploatare a sistemului de gaze în funcţie de starea tehnică a conductei de gaze.

20. Prima examinare de acest gen trebuie efectuată în termen nu mai mare de 15 ani de la darea în exploatare a conductei de gaze respective.

21. Conductele de gaze a căror stare tehnică în procesul examinării a fost considerată satisfăcătoare trebuie supuse reexaminării în termen nu mai mare de 5 ani.

22. Toate conductele de gaze la care au fost depistate scurgeri de gaze, deteriorări ale corpului conductei de gaze sau care au fost supuse reparaţiei cu schimbarea unui tronson de conductă şi/sau schimbarea dispozitivelor de închidere, compensatoare cu sudură trebuie supuse examinării obligatorii privind starea tehnică prin încercări la presiune, în scopul determinării posibilităţii exploatării lor în continuare sau a necesităţii de a fi înlocuite.

23. În cazul adoptării deciziei privind posibilitatea exploatării în continuare a conductei de gaze, aceasta se indică în actul de examinare, iar după executarea lucrărilor de reparaţii necesare, indicate în act, trebuie efectuată o reexaminare a conductei de gaze şi reevaluată starea tehnică a acesteia (în grade).

24. Reevaluarea stării tehnice a conductelor de gaze se efectuează după:

24.1. executarea lucrărilor de reparaţii (reparaţia straturilor izolante, înlocuirea unor tronsoane aparte sau ţevi etc.);

24.2. montarea suplimentară a instalaţiilor de protecţie electrochimică contra coroziunii;

24.3. executarea măsurilor pentru reducerea pericolului de coroziune (lichidarea influenţei negative a comunicaţiilor metalice subterane conexe ce sunt protejate, reducerea pierderilor de curenţi din sursele curenţilor vagabonzi, instalarea flanşelor izolante etc.).

25. Reevaluarea stării tehnice a conductelor de gaze se efectuează de către î comisie condusă de conducătorul tehnic.

26. În funcţie de starea tehnică a conductelor de gaze, evaluarea generală în grade poate fi modificată atât în sensul majorării, cât şi al micşorării.

II. CRITERIILE DE EVALUARE A STĂRII TEHNICE

A CONDUCTELOR DE GAZE SUBTERANE

27. Criteriile de bază ce determină starea tehnică a conductelor de gaze subterane supuse reparaţiei sau înlocuirii sunt etanşeitatea conductelor de gaze, starea metalului ţevilor şi calitatea îmbinărilor sudate, starea şi tipul stratului izolant, precum şi pericolul coroziunii.

28. La determinarea etanşeităţii conductelor de gaze trebuie luate în considerare scurgerile de gaze cauzate de:

28.1. deteriorarea corozivă a metalului ţevii;

28.2. deschiderea sau fisurarea îmbinărilor sudate, depistate în timpul exploatării, inclusiv la examinarea finală.

29. Totodată, nu trebuie luate în considerare scurgerile de gaze cauzate de deteriorarea mecanică a conductelor de gaze în timpul lucrărilor de construcţie sau de reparaţie efectuate în apropierea conductelor de gaze, ce au caracter episodic, precum şi scurgerile de gaze survenite în timpul exploatării din cauza neetanşeităţii şi deteriorărilor armăturii, compensatoarelor, ansamblurilor şi pieselor colectoarelor de condens, zăvoarelor hidraulice şi altor instalaţii ale conductelor de gaze, ce nu sunt legate de agravarea generală a stării tehnice a conductelor de gaze.

30. Pentru a determina starea metalului ţevilor, verificarea acestuia trebuie efectuată în toate fântânile tehnice deschise în procesul de exploatare, în scopul de a repara stratul izolant sau de a lichida scurgerile de gaze, precum şi la examinarea efectuată pentru a repara sau a înlocui conducta de gaze.

31. Rezultatele examinării trebuie să fie consemnate în acte, care se păstrează împreună cu cartea conductei de gaze.

32. În act trebuie să fie indicat gradul de coroziune al metalului ţevii, determinat în conformitate cu tabelul 1.

Tabelul 1

Grad de coroziune

33. Calitatea îmbinărilor sudate ale conductelor de gaze se determină conform cerinţelor normativelor şi regulilor, standardelor, aprobate în modul stabilit.

34. Controlul calităţii îmbinărilor sudate la conductele de gaze în funcţiune trebuie efectuat numai atunci când:

34.1. în procesul exploatării sunt înregistrate cazuri de deschidere sau fisurare a îmbinărilor sudate la conducta de gaze respectivă;

34.2. la ultima verificare a etanşeităţii conductei de gaze se constată că scurgerile de gaze sunt cauzate de sudarea necalitativă a îmbinării.

35. Dacă în procesul exploatării a conductei de gaze indicate nu au fost înregistrate cazuri de deschidere ale îmbinărilor sudate şi nu au fost fixate scurgeri prin ele, atunci îmbinările sunt considerate utile şi nu se efectuează verificarea lor.

36. Criteriile generale de evaluare a stării stratului izolant al conductei de gaze sunt numărul şi mărimea deteriorărilor, precum şi caracterul acestora.

37. Defectele, în funcţie de caracterul deteriorării straturilor izolante, pot fi clasificate în două grupe:

37.1. prima grupă ‒ defecte survenite în timpul efectuării lucrărilor de construcţie, ca urmare a deteriorărilor mecanice la transportarea şi montarea conductelor de gaze sau a pregătirii necalitative a patului de nisip pentru conducta de gaze;

37.2. grupa a doua ‒ defecte survenite în procesul de exploatare, datorate acţiunilor mecanice sau chimice ale solului, apelor subterane etc., precum şi defecte legate de nerespectarea tehnologiei în procesul de aplicare a stratului izolant (lipsa adeziunii ca rezultat al nerespectării regimurilor tehnologice, al curăţării necalitative a conductei, al încălcării tehnologiei de preparare a masticului etc.).

38. Defectele din prima grupă, de regulă, se remediază integral în procesul de reparaţie a straturilor izolante şi nu influenţează considerabil asupra stării stratului izolant în întregime.

39. Defectele din grupa a doua sunt mult mai periculoase şi, de regulă, restabilirea proprietăţilor iniţiale ale stratului izolant cu defecte de acest tip este imposibilă. Tronsoanele conductelor de gaze cu defecte din grupa a doua, de regulă, trebuie supuse reizolării totale.

40. Criteriile de evaluare a pericolului de coroziune se stabilesc pe baza următorilor factori:

40.1. starea stratului izolant;

40.2. acţiunea corozivă a solurilor;

40.3. influenţa apelor subterane;

40.4. prezenţa şi mărimea curenţilor vagabonzi;

40.5. prezenţa potenţialilor de protecţie la conductele de gaze;

40.6. existenţa zonelor alternative şi anodice.

41. Pe lângă criteriile menţionate în punctul 40, la evaluarea posibilităţii exploatării în continuare a conductelor de gaze subterane, trebuie luaţi în considerare următorii factori:

41.1. anul de construcţie al conductei de gaze;

41.2. presiunea în conducta de gaze;

41.3. prezenţa şi eficacitatea protecţiei electrochimice contra coroziunii;

41.4. densitatea construcţiilor pe terenul pe care este amplasată conducta de gaze;

41.5. planul de construcţie, reconstrucţie şi reparaţie a drumurilor aflate în apropierea conductei de gaze.

42. Starea tehnică a conductei de gaze trebuie evaluată pentru fiecare criteriu menţionat mai sus, aplicând sistemul de grade conform prezentului Regulament.

III. METODE DE EVALUARE A STĂRII TEHNICE

A CONDUCTELOR DE GAZE SUBTERANE

43. În procesul de evaluare a stării tehnice a conductelor de gaze subterane pot fi aplicate următoarele metode: statistică, a examinării nemijlocite a conductelor de gaze cu utilizarea aparatelor moderne şi mixtă.

44. În cazul utilizării metodei statistice de evaluare, se utilizează şi se analizează toată informaţia cu privire la starea tehnică a conductei de gaze, acumulată pe parcursul exploatării.

Metoda poate fi aplicată numai în cazul când există un număr suficient de date, necesare pentru evaluarea tehnică a conductelor de gaze în modul stabilit în capitolul IV, iar setul de documente normative este gestionat în mod exemplar.

45. Metoda examinării nemijlocite se aplică în toate cazurile în care există dubii cu privire la datele referitoare la starea tehnică a conductelor de gaze sau atunci când acestea sunt insuficiente. Examinarea nemijlocită a conductelor de gaze cu utilizarea aparatelor moderne şi deschiderea conductei de gaze se efectuează în modul stabilit în capitolul IV din prezentul Regulament şi în conformitate cu Cerinţele minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor combustibile naturale.

46. În cazul aplicării metodei mixte de evaluare a stării tehnice a conductelor de gaze, se utilizează atât datele referitoare la starea tehnică a conductelor de gaze, acumulate pe parcursul exploatării, cât şi datele obţinute în urma examinării nemijlocite a conductelor de gaze cu utilizarea aparatelor moderne şi deschiderea conductelor de gaze, în scopul completării datelor absente.

IV. MODUL DE EVALUARE A STĂRII TEHNICE

A CONDUCTELOR DE GAZE SUBTERANE

Secţiunea 1

Evaluarea etanşeităţii conductei de gaze

47. Etanşeitatea conductei de gaze se verifică în conformitate cu cerinţele actelor normative aplicabile.

48. Verificarea etanşeităţii conductelor de gaze se efectuează cu ajutorul indicatoarelor de gaze de înaltă sensibilitate de cel puţin 0,001%. Evaluarea etanşeităţii conductelor de gaze se efectuează în conformitate cu cerinţele specificate în tabelul 2.

49. La evaluarea etanşeităţii conductei de gaze cu lungimea de până la 1 km, evaluarea (în grade) se cotează ca pentru un tronson de 1 km.

Tabelul 2

Evaluarea etanşeităţii conductei de gaze

50. Verificarea etanşeităţii conductelor de gaze de toate presiunile se efectuează cu ajutorul aparatelor care depistează scurgerile de gaze şi locurile deteriorării izolaţiei conductelor de gaze subterane fără decopertarea stratului de sol.

51. Verificarea etanşeităţii şi depistarea locurilor de scurgere a gazelor din conductele de gaze subterane trebuie să se efectueze prin metoda de foraj a sondelor, cu prelevarea ulterioară a probelor cu ajutorul aparatului.

52. În cazul conductei de gaze distributive, sondele se forează la îmbinările conductei de gaze.

53. În lipsa schemei de amplasare a îmbinărilor de sudură, precum şi la conductele de gaze-racord, sondele trebuie să fie forate peste fiecare 2 m. Adâncimea forării lor, în perioada de iarnă, trebuie să nu fie mai mică decât adâncimea nivelului de îngheţare a solului, iar în celelalte anotimpuri ‒ să corespundă adâncimii de pozare a conductei de gaze. Sondele se execută la o depărtare de cel puţin 0,5 m de la peretele conductei de gaze.

54. La aplicarea detectoarelor de gaze cu sensibilitate înaltă pentru determinarea gazelor, se admite de micşorat adâncimea sondelor şi de executat pe axa conductei de gaze cu condiţia că distanţa dintre partea de sus a conductei şi nivelul de jos al sondei trebuie să fie de cel puţin 40 cm.

55. Se admite verificarea etanşeităţii conductelor de gaze prin presiunea cu aer, în conformitate cu normele de încercări specificate în tabelul 1.

56. La examinarea tehnică a conductelor de gaze din polietilenă, întreprinderea de exploatare trebuie să verifice etanşeitatea conductelor de gaze cu ajutorul unui detector de gaze de sensibilitate înaltă, pe terenul valorificat ‒ nu mai puţin de o dată pe an, de preferinţă în perioada de primăvară, pe terenul nevalorificat ‒ nu mai puţin de o dată la 5 ani).

Secţiunea a 2-a

Evaluarea stării straturilor izolante ale conductelor de gaze subterane

57. Evaluarea stării straturilor izolante ale conductelor de gaze subterane trebuie efectuată în două etape:

57.1. prima etapă constă în determinarea numărului de deteriorări ale stratului izolant prin metoda instrumentală fără deschiderea solului (cu ajutorul aparatelor de înaltă sensibilitate pentru identificarea locurilor de deteriorare ale izolaţiei).

În funcţie de numărul de deteriorări ale izolaţiei depistate, evaluarea (în grade) a stării stratului izolant se efectuează pe tronsoane a câte 100 m şi în conformitate cu tabelul 3.

Tabelul 3

Evaluarea stării stratului izolant în funcţie de numărul de deteriorări

Evaluarea în întregime a stării stratului izolant al conductei de gaze se efectuează în conformitate cu tabelul 4.

Tabelul 4

Evaluarea stării stratului izolant al conductei de gaze în întregime

Notă. În coloana 2 sunt trecute valorile determinate conform tabelului 3 pentru fiecare tronson de 100 m verificat.

Evaluarea stării stratului izolant al conductei de gaze în întregime se determină ca valoare medie aritmetică a valorilor obţinute pentru tronsoanele de 100 m ale conductei de gaze după formula:

a = (a₁+a₂+a₃...+a_n)/n, (1)

unde:

a₁, a₂, a₃... a_n ‒ valoarea (în grade) pentru fiecare tronson de 100 m;

n ‒numărul de tronsoane de 100 m.

Rezultatul se înscrie în coloana 3;

57.2. în etapa a doua, starea stratului izolant al conductelor de gaze se verifică în mod vizual şi cu ajutorul aparatelor, pentru care, la fiecare 500 m de conductă de gaze verificată, trebuie deschisă cel puţin o fântână tehnică de control, având lungimea de 1,5-2 m, în locurile cu cele mai mari deteriorări ale izolaţiei, depistate în urma examinării instrumentale.

58. Examinarea conductelor de gaze subterane din oţel pentru determinarea stării stratului protector al metalului ţevii (prin deschiderea fântânilor de sondaj de control cu lungimea de cel puţin 1,5 m) se efectuează exclusiv în locurile unde au fost depistate deteriorări ale stratului de înveliş, precum şi pe tronsoanele unde utilizarea aparatelor este dificilă din cauza perturbaţiilor industriale.

59. Locurile de deschidere a fântânilor de sondaj de control, precum şi numărul acestora în zonele cu perturbaţii industriale sunt stabilite de conducătorul tehnic al întreprinderii de distribuţie gaze sau de conducătorul serviciului tehnic-gaz. Pentru inspectarea vizuală trebuie selectate tronsoanele expuse cel mai mult pericolului coroziunii, locurile de intersecţie a conductelor de gaze cu alte comunicaţii subterane, colectoarele pentru condensat şi zăvoarele hidraulice. Totodată, trebuie deschisă cel puţin o fântână de sondaj la fiecare 500 m de conductă de gaze de distribuire a gazelor şi la fiecare 200 m de branşamente.

60. Examinarea stării ţevilor din polietilenă şi îmbinărilor acestora cu conductele de gaze din oţel şi a stării de izolare a tronsoanelor din oţel ale conductelor de gaze trebuie efectuată nu mai puţin de o dată în 5 ani, pe fiecare intercalare de oţel. Adâncimea sondei trebuie să fie de minimum 0,5 m din partea inferioară a ţevii, iar lungimea acesteia ‒ de minimum 1,5 m.

61. La sondarea terenului trebuie întreprinse acţiunile de rigoare necesare pentru a exclude deteriorarea mecanică a conductelor.

62. Dacă la examinarea prin foraj se constată că stratul izolant al conductei este, în general, în stare bună, dar prezintă mici deteriorări locale (găuri, tăieturi), după remedierea cărora sunt restabilite proprietăţile protectoare ale stratului izolant, evaluarea izolaţiei conductei de gaze “a” trebuie majorată cu un grad.

63. Dacă au fost depistate defecte ale izolaţiei, precum fragilitatea, năruirea în urma loviturii sau lipsa adeziunii stratului izolant, evaluarea stării stratului izolant “a” trebuie micşorată cu un grad.

64. Tronsoanele conductelor de gaze, ale căror straturi izolante prezintă astfel de defecţiuni, sunt supuse reizolării.

65. Evaluarea în grade “A”, ţinând cont de rezultatele examinărilor prin sondaj, se înscrie în coloana 4 din tabelul 4.

Secţiunea a 3-a

Evaluarea stării metalului ţevii

66. Verificarea stării metalului ţevii trebuie efectuată în toate fântânile tehnice pentru înlăturarea scurgerilor de gaze şi reparaţia straturilor izolante, inclusiv, pe parcursul exploatării, deschise pentru a efectua diverse lucrări de reparaţie. În cazul în care nu sunt depistate deteriorări ale izolaţiei, verificarea stării metalului ţevii nu se efectuează. Rezultatele verificării trebuie consemnate într-un act.

67. Pentru verificarea starea metalului ţevii în fântâna tehnică deschisă este necesar să fie curăţat minuţios de izolaţie un tronson al ţevii pe o porţiune de cel puţin 0,5 m. Suprafaţa metalului ţevii trebuie examinată atent, iar partea inferioară a ţevii se recomandă a fi examinată cu ajutorul oglinzii.

68. Este necesar să se ţină cont de faptul că petele de coroziune deseori sunt acoperite de produsele coroziunii şi pot fi depistate numai la î examinare atentă, care implică îndepărtarea produselor coroziunii cu lama cuţitului sau cu un alt obiect ascuţit.

69. Pentru măsurarea adâncimii petelor de coroziune este necesar să se utilizeze şublerul sau micrometrul de adâncime.

70. În cazul coroziunii totale a peretelui ţevii, este necesară determinarea grosimii acestuia.

71. Pentru determinarea grosimii peretelui ţevii se utilizează aparate de rezonanţă cu impulsuri pentru măsurarea grosimii, care permit efectuarea măsurătorilor având acces numai dintr-o singură parte.

72. Dacă în procesul examinării efectuate în conformitate cu prezentul capitol, pe suprafaţa ţevii este identificată î coroziune mare sau foarte mare (gradul de coroziune se determină conform tabelului 1), se impune efectuarea examinării suplimentare a conductei de gaze prin verificarea stării metalului ţevii în două fântâni tehnice, deschise la fiecare 500 m, în locurile cu cele mai mari deteriorări ale izolaţiei, constatate cu ajutorul aparatelor.

73. Rezultatele verificării se înscriu în tabelul 5, cu indicarea valorilor în grade. Conductele de gaze care au fost evaluate cu un grad la criteriul starea metalului conductei, indiferent de punctajul total obţinut la celelalte criterii, sunt supuse înlocuirii.

Tabelul 5

Evaluarea stării metalului ţevii

Secţiunea a 4-a

Evaluarea calităţii îmbinărilor sudate

74. Verificarea calităţii îmbinărilor sudate trebuie efectuată în următoarea consecutivitate:

74.1. pentru fiecare îmbinare defectă se verifică câte î îmbinare învecinată de ambele părţi prin gamagrafie şi roentgenografie, în conformitate cu normele în construcţie;

74.2. dacă în urma radiografiei acestor îmbinări se identifică cel puţin o îmbinare defectă, se impune verificarea suplimentară prin gamagrafie sau roentgenografie a cel puţin 5% din numărul total de îmbinări ale conductei de gaze supuse verificării, a etanşeităţii îmbinărilor prin forarea deasupra lor a sondelor cu o adâncime de cel puţin 0,7 m din adâncimea pozării conductei de gaze, evaluând gradul de impurificare cu gaze cu ajutorul indicatoarelor de gaze de înaltă sensibilitate.

75. În cazul identificării în sondă a unui grad înalt de impurificare cu gaze, aceste îmbinări trebuie verificate prin gamagrafie şi roentgenografie. Rezultatele verificării se înscriu în tabelul 6.

Notă. Pentru conductele de gaze construite înainte de anul 1952, în cazul identificării îmbinărilor defecte, nu se impune verificarea suplimentară a 5% din îmbinări prin gamagrafie şi roentgenografie. Toate îmbinările sunt considerate defecte şi, în conformitate cu tabelul 6, sunt evaluate cu un grad, impunându-se înlocuirea conductelor de gaze.

Tabelul 6

Evaluarea calităţii îmbinărilor sudate

76. Dacă se constată că 50% şi mai mult din îmbinările verificate sunt defecte, atunci starea tehnică a conductelor de gaze se evaluează cu un grad (în acest caz verificarea după alţi indici nu este obligatorie) şi conducta de gaze trebuie înlocuită.

Secţiunea a 5-a

Evaluarea pericolului de coroziune

77. Pericolul de coroziune al conductelor de gaze subterane se determină pe baza următorilor factori:

77.1. rezultatele verificării stării stratului izolant;

77.2. prezenţa zonelor anodice şi alternative cauzate de curenţii vagabonzi;

77.3. prezenţa potenţialilor de protecţie la conductele de gaze;

77.4. acţiunea corozivă a solului.

78. Pentru evaluarea pericolului de coroziune al conductelor de gaze subterane, trebuie identificate:

78.1. tronsoanele conductelor de gaze situate în zonele cu pericol de coroziune al solului;

78.2. tronsoanele conductelor de gaze cu potenţiali anodici şi alternativi provocaţi de curenţii vagabonzi;

78.3. zonele de influenţă ale instalaţiilor de protecţie electrochimică contra coroziunii în funcţiune, care protejează construcţiile subterane conexe.

79. Acţiunea corozivă a solurilor, a apelor freatice şi a altor ape trebuie determinată conform normativelor şi reglementărilor tehnice în domeniul construcţiilor, standardelor aprobate în modul stabilit.

80. Pentru determinarea condiţiilor de extindere a curenţilor vagabonzi este necesară obţinerea informaţiilor cu privire la potenţialul şinelor şi al punctelor de refulare faţă de sol, precum şi diferenţa de potenţial dintre conductoarele negative ale staţiilor de tracţiune.

81. Prezenţa curenţilor vagabonzi la conductele de gaze în funcţiune se determină prin măsurarea diferenţei de potenţial dintre conducta de gaze şi sol.

82. Variaţia diferenţei de potenţial după mărime şi valoare sau numai după mărime indică prezenţa curenţilor vagabonzi în sol.

83. În procesul măsurării potenţialilor electrici la conductele de gaze, care se execută în punctele de măsurare şi control echipate cu electrozi de comparaţie din oţel, pentru evitarea erorilor, este necesară efectuarea controlului prin sondaj al măsurărilor cu ajutorul electrozilor de comparaţie din sulfură de cupru portabili.

84. În cazul divergenţei considerabile a rezultatelor măsurărilor cu ajutorul electrozilor indicaţi, potenţialii electrici trebuie măsuraţi exclusiv cu ajutorul electrozilor din sulfură de cupru, care trebuie instalaţi în sol lângă conductoarele de control.

85. Măsurarea diferenţei de potenţial dintre conducta de gaze şi sol, precum şi a mărimii şi direcţiei curenţilor în conducta de gaze, şi analiza rezultatelor trebuie efectuate conform prevederilor documentelor normative aplicabile.

86. Prezenţa zonelor anodice şi alternative la conductele de gaze, în procesul depistării polarizării exterioare, este considerată periculoasă din punct de vedere coroziv, indiferent de mărimea diferenţei de potenţial dintre conductă şi pământ şi acţiunea corozivă a solului.

87. Periculoase din punct de vedere coroziv sunt zonele conductelor de gaze subterane din oţel, unde, sub influenţa scurgerii curentului de la transportul electrificat care utilizează curent alternativ, se observă devierea diferenţei de potenţial dintre conductă şi electrodul de comparaţie din sulfură de cupru mai mult de 10 mV în direcţie negativă faţă de potenţialul staţionar al conductei de gaze.

88. În cazul identificării zonelor cu risc electrocoroziv la conductele de gaze, trebuie precizate:

88.1. zonele de acţiune ale instalaţiilor de protecţie electrică care protejează conductele de gaze indicate, inclusiv modificarea regimurilor de lucru ale instalaţiilor de protecţie electrică;

88.2. căile de pierdere a curentului de protecţie;

88.3. prezenţa flanşelor electroizolante la obiectele de aprovizionare cu gaze ce vin în contact direct cu utilajul legat la pământ şi cu alte construcţii (punctele de reglare a gazelor, cazangeriile, clădirile publice şi casele de locuit, echipate cu preîncălzitoare de apă cu gaze etc.).

89. Pentru calcularea aproximativă a pierderilor curentului de protecţie în lipsa flanşelor electroizolante la obiectele menţionate, se recomandă aplicarea datelor din tabelul 7.

Tabelul 7

Pierderile medii ale curentului de protecţie la obiectele de aprovizionare

cu gaze ce vin în contact direct cu solul prin intermediul instalaţiilor

şi al comunicaţiilor conexe, în cazul flanşelor electroizolante

90. Dacă, în urma calculului aproximativ, se constată pierderi considerabile ale curentului de protecţie, este necesară verificarea acestora prin măsurări directe la obiectele menţionate.

91. Pentru evaluarea finală a pericolului de coroziune a conductei de gaze supuse verificării, este necesară obţinerea, în prealabil, a informaţiilor referitoare la măsurile prevăzute şi termenele stabilite pentru micşorarea valorii curenţilor vagabonzi, precum şi a informaţiilor cu privire la posibilitatea de a modifica regimul de lucru al instalaţiilor care generează curenţi vagabonzi, capabile să majoreze pericolul de coroziune a conductei de gaze, plasate în zona curenţilor vagabonzi a acestor surse.

92. Volumul şi tipul lucrărilor de reparaţie se stabilesc în funcţie de factorii prevăzuţi în prezentul Regulament. Se va acorda o atenţie deosebită posibilităţii de reducere a pierderilor curentului de protecţie cu ajutorul utilizării flanşelor electroizolante, al pauzelor în funcţionarea instalaţiilor de protecţie electrochimică contra coroziunii, al oportunităţii montării instalaţiilor de protecţie electrochimică contra coroziunii suplimentare sau al modificării regimurilor de lucru în scopul utilizării depline a capacităţilor instalaţiilor.

93. Evaluarea generală a pericolului de coroziune pentru conductele de gaze se efectuează pornind de la prezenţa zonelor anodice şi alternative la conductele de gaze, în conformitate cu tabelul 8.

Tabelul 8

Evaluarea pericolului de coroziune

în cazul prezenţei zonelor anodice şi alternative

Secţiunea a 6-a

Evaluarea generală privind starea tehnică a conductelor de gaze

94. Evaluarea generală a stării tehnice a conductelor de gaze se efectuează conform sistemului de grade, prin însumarea valorilor fiecărui indice stabilit în conformitate cu tabelele 3-6 şi 8.

95. Conductele de gaze care obţin o valoare generală mai mică de 10 grade se supun înlocuirii.

96. Conductele de gaze care obţin o valoarea generală mai mare de 10 grade se supuse reparaţiei, în ordinea creşterii gradelor.

Secţiunea a 7-a

Modul de efectuare a încercărilor la etanşeitate a

conductelor de gaze, staţii şi puncte de reglare gaze

97. Încercările la etanşeitate a conductelor de gaze cu durata de exploatare de 15 ani şi mai mult se efectuează în conformitate cu proiectul de execuţie al obiectului respectiv şi cu cerinţele documentelor normative aplicabile la momentul recepţiei finale a acestora şi punerii lor în exploatare. Încercările la etanşeitate a conductelor de gaze se efectuează de către întreprinderea care exploatează aceste sisteme de distribuţie gaze.

98. Principalele cerinţe pentru controlul etanşeităţii conductelor sunt următoarele:

98.1. până la începerea lucrărilor de încercare la etanşeitate a conductelor de gaze, se constituie o comisie care să ia cunoştinţă de starea obiectului, verificând minuţios documentaţia de proiect şi execuţie, de analiza inscripţiilor din paşaportul obiectului referitoare la lucrările de reparaţie efectuate pe parcursul exploatării acestuia, de actele privind controlul coroziunii conductei şi de rapoartele examinărilor anterioare. Toate concluziile privind starea obiectului şi propunerile de examinare a acestuia se consemnează într-un act de constatare;

98.2. pentru efectuarea încercărilor la etanşeitate a conductelor de gaze, este necesar să se secţioneze conducta de gaze în tronsoane, care dispun de dispozitive de închidere sau dopuri oarbe (dacă lungimea sectoarelor respective nu este prevăzută în proiect). Dispozitivele de închidere pot servi drept punct de delimitare, cu condiţia ca acestea să fie conforme cu presiunea de control la etanşeitate;

98.3. pentru îndeplinirea încercărilor la etanşeitate a conductelor de gaze, este necesar să se utilizeze manometre cu clasa de precizie de cel puţin 1,5. Pentru controlul la etanşeitate a conductelor cu presiunea până la 0,01 MPа (кgf/cm²), este necesar să se folosească manometre pneumatice sau de tip-U care se încarcă cu apă. În cazul conductelor de presiune mai mare de 0,01 MPа (кgf/cm²), se utilizează manometre cu arc, corpul cărora trebuie să fie de cel puţin 160 mm şi scara de măsurare ‒ nu mai mică de 5/3 din diapazonul presiunii maximale de control la etanşeitate;

98.4. înainte de a începe controlul la etanşeitate a conductelor de gaze exterioare, a branşamentelor, a SRG şi PRG, este necesar să se instaleze armătura de închidere, aparatele de măsură şi control şi alte conexiuni pentru a realizarea lucrărilor respective. Dacă utilajul, dispozitivele de închidere şi aparatele de măsură şi control nu sunt conforme cu presiunea maximă de control la etanşeitate, acestea trebuie înlocuite cu altele sau demontate şi instalate alte dispozitive (dop orb, prelungitor din ţeavă etc.).

99. Normele pentru controlul la etanşeitate a conductelor exterioare sunt stabilite în tabelul 9.

Tabelul 9

100. Defectele identificate în cadrul lucrărilor de control la etanşeitate trebuie lichidate, iar ulterior este necesar să se efectueze din nou controlul la etanşeitate.

101. Înainte de începerea lucrărilor de încercare la etanşeitate a conductelor subterane, după umplerea acestora cu aer, este necesar să se menţină conductele sub presiune o perioadă suficientă, care să permită egalarea temperaturii aerului cu temperatura solului. Durata minimă de menţinere a conductei de gaze sub presiune se stabileşte în funcţie de diametrul conductei de gaze, după cum urmează:

– până la 300 mm – 6 ore;

– de la 300 mm până la 500 mm – 12 ore;

– mai mult de 500 mm – 24 de ore.

102. Controlul etanşeităţii conductei de gaze subterane se consideră satisfăcător în cazul în care căderea de presiune, pe durata încercărilor, nu depăşeşte limitele stabilite, care se determină conform următoarei formule:

unde:

Δ P_adm – căderea de presiune admisibilă, kPa;

Δ P¹_adm – la fel, mm col. mercur;

d – diametrul interior al conductei de gaze, mm;

Т – durata încercării, ore.

103. Dacă conducta de gaze supusă încercării la etanşare este construită din mai multe segmente cu diferite diametre (d₁, d₂, d₃, ... d_n), atunci trebuie calculat diametrul d, conform următoarei formule:

unde:

d₁, d₂, ... d_n – diametrele interne al sectoarelor de conducte de gaze, mm;

l₁, l₂, ... l_n, – lungimea sectoarelor cu diametru corespunzător, m.

Căderea de presiune în conducta de gaze, kPa (mm col. mercur), pe durata încercării la etanşeitate, se determină conform următoarei formule:

unde:

P₁ şi P₂ – presiunea manometrică în conducta de gaze la începutul şi sfârşitul încercărilor, kPa (mm col. mercur);

Â₁ şi Â₂ – presiunea barometrică înainte de începutul şi la sfârşitul încercărilor, kPa (mm. col. mercur).

Anexa A

la Regulamentul pentru evaluarea stării

tehnice a conductelor de gaz exterioare

Forma de prezentare a actului de examinare

privind starea tehnică a conductei de gaze subterane

ACT

de examinare privind starea tehnică a conductei de gaze subterane

1.118. în denumirea anexei nr.5, după cuvintele "Lista mijloacelor de" se introduc cuvintele "primă intervenţie pentru", iar cuvintele "prevenire şi" se exclud;

1.119. se completează cu anexa nr.7 cu următorul cuprins.

"Anexa nr.7

la Cerinţele minime de securitate privind exploatarea

sistemelor de distribuţie a gazelor combustibile naturale

LISTA

mijloacelor de protecţie şi a materialelor tehnice pentru dotarea unităţilor

de transport de intervenţii şi reparaţii ale serviciului tehnic-gaz

2. Punctul 51 din Regulamentul de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1117/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.122-123, art.1240), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

"51. Alimentarea automobilelor şi altor mijloace de transport la coloanele de distribuţie a produselor petroliere şi uleiurilor se efectuează de către operatorul staţiei ori de către şofer, în mod independent, sub supravegherea operatorului. Se permite, de asemenea, livrarea produselor petroliere (cu excepţia gazului petrolier lichefiat) în recipiente de consum, în special canistre metalice şi canistre din material plastic, care sunt destinate depozitării produselor petroliere şi care sunt marcate corespunzător (imprimate pe pereţii acestora).

Eliberarea combustibilului într-un recipient de sticlă este interzisă."