189/20.02.2003 Hotărîre despre aprobarea Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Concepţiei privind renovarea sistemului

republican de alimentare cu căldură

nr. 189  din  20.02.2003

 (în vigoare 28.02.2003) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.27-29 art.203 din 28.02.2003

* * *

Întru asigurarea activităţii eficiente a sectorului termoenergetic al ţării, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Concepţia privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură (se anexează).

2. Concepţia privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură se consideră drept bază pentru elaborarea programului de renovare a sistemului republican de alimentare cu căldură.

3. Ministerul Energeticii va asigura suportul metodologic şi va exercita controlul asupra aplicării concepţiei sus-aprobate de către instituţiile de specialitate şi autorităţile administraţiei publice.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.189 din 20 februarie 2003

CONCEPŢIA

privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură

I. Introducere

Dată fiind starea deplorabilă a sectorului termoenergetic al ţării şi luînd în considerare faptul că o parte semnificativă a elementelor sale se află sub autoritatea organelor administraţiei publice locale, pentru redresarea lui s-a impus implicarea activă a acestora. Fiind o acţiune prioritară şi de anvergură, coordonarea eforturilor tuturor participanţilor la acest proces a comportat elaborarea unei concepţii de renovare a sistemului republican de alimentare cu căldură a consumatorilor din Republica Moldova.

Concepţia privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură (în continuare - Concepţia) a fost întocmită în conformitate cu decizia protocolară a şedinţei Guvernului Republicii Moldova din 26 decembrie 2001 (pct.40), în care a fost audiată informaţia privind alimentarea cu căldură a localităţilor ţării.

II. Starea actuală a sectorului termoenergetic naţional

Sectorul naţional termoenergetic reprezintă acea componentă a complexului energetic, în sarcina căreia cad producerea, transportarea şi distribuţia energiei termice.

Sectorul termoenergetic este constituit din sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, sistemele descentralizate (instalaţiile autonome de alimentare cu căldură) şi sistemele locale.

Principala caracteristică a sistemelor centralizate este gradul lor înalt de centralizare. Sistemul mun.Chişinău cuprinde circa 85%, iar cele ale oraşelor şi orăşelelor - cîte 12-25 mii locuitori - 40%-75%. O altă caracteristică pronunţată a acestor reţele este gradul redus de termoficare. Centrale electrice cu termoficare există numai în mun.Chişinău şi Bălţi şi la fabricile de zahăr din republică. În restul localităţilor cu sisteme centralizate, atît mari cît şi mici, sursele principale de energie termică sînt centralele termice raionale, de orăşel, de întreprindere (instituţie), de cartier etc.

La începutul anului 2000 patrimoniul Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo" (întreprinderile termoenergetice sectoriale, activele lor, inclusiv obligaţiile asumate de ele) a fost transferat în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de primul nivel. Majoritatea acestora nu au avut nici experienţa adecvată, nici mijloace financiare pentru a găsi măsurile potrivite de a depăşi sau diminua întrucîtva criza din domeniul alimentării cu căldură. Astfel, în prezent multe sisteme sectoriale de alimentare cu căldură nu sînt exploatate deloc, iar o parte sînt exploatate la un nivel de producere redus.

III. Indicatorii tehnico-economici ai sistemului termoenergetic

În anul 2001 în sistemul termoenergetic au fost produse circa 12,6 mil.GJ (3,0 mil.Gcal) căldură. Coeficientul de utilizare a puterii termice instalate este extrem de redus. Menţionăm că în condiţiile Republicii Moldova pentru sursele comunale valoarea nominală a acestui coeficient este de 0,41, iar pentru cele industriale (în funcţie de durata anuală a ciclului de lucru - sezoniere sau cu ciclu anual neîntrerupt) variază între 0,1 şi 0,7. Peste 50% din căldură a fost produsă la centralele electrice cu termoficare din mun.Chişinău şi Bălţi. Cu toate acestea, coeficientul de utilizare a puterii instalate la centralele electrice cu termoficare a fost de 0,02-0,13 (în anul 1990 el a fost de 0,27-0,37). Randamentele centralelor sînt cu mult sub cele nominale.

Multe din centralele termice - atît cele industriale, cît şi cele comunale - nu au funcţionat în genere, iar la cele care au funcţionat coeficientul de utilizare a puterii instalate este, cu mici excepţii, cu mult mai mic decît cel nominal. Randamentul centralelor termice este, de asemenea, cu mult mai scăzut decît randamentul nominal al cazanelor, mai ales al celor care funcţionează pe cărbuni.

Preţul de cost al energiei termice a oscilat (la nivelul anului 2001) între 32 şi 167 lei/GJ (135 şi 700 lei/Gcal). Costurile mai mici le-au înregistrat centralele electrice cu termoficare din Chişinău, mai mari - centralele termice din fostele centre raionale şi localităţile mici (indiferent de tipul combustibilului, ponderea căruia în preţul de cost constituie circa 70%). La centralele termice autonome, care folosesc în calitate de combustibil gazele naturale, costul energiei este de 87-91 lei/GJ (365 - 380 lei/Gcal), iar la cele care utilizează păcura - 105-167 lei/GJ (440-700 lei/Gcal). Principalii factori care au contribuit la majorarea preţurilor sînt:

- uzura fizică şi morală considerabilă a utilajelor sistemului termoenergetic;

- eficienţa lor redusă;

- organizarea neraţională a funcţionării sistemelor centralizate;

- exploatarea utilajelor cu mult sub capacitatea lor nominală;

- utilizarea în procesul de producere doar a unei părţi mici din utilaje, dar care are o pondere mare în capitalul fix;

- managementul defectuos al întreprinderilor;

- calificarea joasă a personalului;

- delapidările de combustibil, finanţe etc.

Dat fiind actualul nivel al veniturilor medii ale populaţiei, sistemele centralizate de încălzire cu flux constant al agentului termic (fără reglarea individuală a consumului) nu pot fi economic viabile în Moldova.

În acest context, lipsa finanţelor este considerată principala cauză a crizei din sectorul de alimentare cu căldură. Se impune crearea în regim de urgenţă a opţiunilor alternative de alimentare cu căldură, cu antrenarea şi încurajarea participării sectorului privat, pe de o parte, şi stimularea conştiinciozităţii şi responsabilităţii consumatorilor finali pentru achitarea serviciilor de alimentare cu căldură, pe de altă parte.

IV. Obiectivele concepţiei

Întrucît actualmente sectorul termoenergetic este afectat de decalajul dintre cerere şi ofertă, de deficitul investiţiilor interne şi externe, de ruinarea potenţialului de producere, iar declinul sistemului republican de alimentare cu căldură a căpătat un caracter generalizat, este necesar ca problema alimentării cetăţenilor cu căldură să fie examinată în contextul asigurării securităţii energetice a statului. În atare viziune urmează să fie luate măsurile de rigoare cu caracter legislativ, economic şi financiar, menite să creeze condiţiile necesare pentru eficientizarea activităţi întreprinderilor termoenergetice cu orice formă de proprietate, în scopul alimentării neîntrerupte şi la parametrii ceruţi de calitate a consumatorilor cu căldură şi apă caldă menajeră, la tarife rezonabile şi cu un impact admisibil asupra mediului. În acest context, concepţia privind renovarea sistemului de alimentare cu căldură urmăreşte următoarele obiective:

de lungă durată:

crearea în ţară a unui sistem capabil să asigure alimentarea consumatorilor cu energie termică calitativă la preţuri cît mai mici, cu un consum specific minim de combustibil şi un impact cît mai redus asupra mediului;

de scurtă durată:

păstrarea în actuala perioada de criză economică (caracterizată prin incapacitatea unora dintre cetăţeni de a achita integral energia consumată) a capacităţii sistemului de a asigura cu căldură un număr cît mai mare de consumatori.

În această situaţie politica statului se va axa pe utilizarea unor soluţii eficiente propuse de specialiştii în domeniu, Guvernul urmînd să susţină soluţiile elaborate care permit reducerea cantităţii de combustibil folosite pentru alimentarea cu căldură. În cadrul alegerii schemei (centralizate sau descentralizate), proiectanţii nu trebuie să fie limitaţi în adoptarea soluţiilor. Este necesar să fie elaborate, adoptate şi asistate financiar programe naţionale de conservare a energiei şi de implementare a tehnologiilor avansate energoeficiente.

Obiectivele principale privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură sînt:

în domeniul extinderii surselor de energie termică:

• de scurtă durată:

îmbinarea raţională a surselor de alimentare centralizată şi descentralizată cu energie termică (fundamentate pentru fiecare localitate şi obiect aparte prin studii de fezabilitate);

retehnologizarea centralelor termice existente, prin implementarea echipamentelor moderne ce vor asigura utilizarea maxim eficientă a combustibilului;

folosirea în calitate de combustibil de bază a gazelor naturale şi trecerea păcurii în calitate de combustibil de rezervă;

organizarea în localităţile negazificate a producerii energiei termice în baza combustibililor locali, deşeurilor agricole energetice şi altor surse;

• de lungă durată:

extinderea surselor de energie termică existente şi construirea noilor surse de energie, cu cogenerarea energiei electrice şi termice, pornind de la necesităţile specificate în pronosticul consumurilor, prin implementarea tehnologiilor avansate şi echipamentelor moderne de performanţă tehnică şi economică;

asigurarea trecerii complete la utilizarea în calitate de combustibil de bază a gazelor naturale, în calitate de combustibil de rezervă - a păcurii, iar în cazurile convenabile - utilizarea acestora în combinaţie cu sursele regenerabile de energie;

în domeniul dezvoltării reţelelor magistrale de transport şi distribuţie a energiei termice:

• de scurtă durată:

reabilitarea reţelelor termice prin implementarea conductelor preizolate cu control continuu automat al stării izolaţiei;

trecerea treptată la reţelele termice cu două conducte, cu prepararea apei calde menajere în punctele termice individuale dotate cu schimbătoare de căldură cu plăci (în caz de necesitate - şi cu acumulatoare de căldură);

contorizarea şi echiparea instalaţiilor de încălzire cu sisteme automatizate de reglare a regimului de funcţionare în dependenţă de variaţia parametrilor climaterici;

• de lungă durată:

optimizarea schemei şi configuraţiei reţelelor magistrale de transport şi distribuţie a energiei termice, cu amplasarea noilor surse de căldură;

automatizarea punctelor termice prin utilizarea dispozitivelor electrice automatizate şi a sistemelor moderne de reglare centralizată a parametrilor agentului termic;

implementarea sistemului modern de evidenţă a energiei termice;

în domeniul consumului de energie termică:

• de scurtă durată:

echiparea corpurilor de încălzire cu robinete-termostat pentru reglarea individuală a regimului termic în fiecare încăpere;

echiparea sistemelor de alimentare cu apă caldă menajeră cu contoare pentru fiecare apartament;

utilizarea surselor regenerabile de energie, în primul rînd a energiei solare, pentru prepararea apei calde menajere;

sensibilizarea consumatorilor privind utilizarea judicioasă a energiei termice - prin intermediul mass-media şi convorbirilor directe cu locatarii;

• de lungă durată:

reabilitarea termică a clădirilor;

optimizarea soluţiilor spaţial-arhitecturale şi constructive ale clădirilor;

implementarea sistemelor de încălzire cu potenţial redus;

utilizarea surselor de căldură cu potenţial redus cu ajutorul pompelor de căldură.

Realizarea obiectivelor sus-enumerate urmează să se facă prin:

1) încurajarea participării capitalului privat. Acest contingent este reprezentat de mai multe grupuri: proprietarii de locuinţe şi locatarii, care pot participa, prin investirea propriilor bani sau luînd împrumuturi, la crearea noilor sisteme colective de alimentare cu căldură şi în acţiunile investiţionale (în condiţii avantajoase). Autofinanţarea va fi clauza obligatorie pentru a primi (în condiţii preferenţiale) asistenţă financiară în cadrul programelor sprijinite de Guvern. Proprietarii vor fi încurajaţi să se implice financiar în instalarea şi exploatarea noilor reţele colective de alimentare cu căldură, acţionînd, de exemplu, în calitate de furnizori ai energiei termice. Băncile comerciale vor asigura împrumuturi companiilor furnizoare de energie termică, constituind în acest scop un fond de garanţie.

Stimularea participării sectorului privat la renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură comportă aplicarea unui set de măsuri precum sînt:

neamestectul factorilor politici în managementul şi funcţionarea unităţilor termoenergetice;

stabilirea unor reguli clare, transparente, simple şi de durată în conducerea şi funcţionarea întreprinderilor termoenergetice, formarea preţurilor la agentul termic şi a tarifelor bazate pe prescripţiile Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (în continuare - ANRE), inclusiv pe formulele strict argumentate de creştere a preţurilor la principalele elemente ale costurilor (combustibilii, capitalul, forţa de muncă);

aprobarea rapidă a licenţelor şi a autorizaţiilor necesare pentru începerea unei afaceri în sectorul termoenergetic;

2) formarea fondului de garanţie şi a fondului de dezvoltare. Constituirea acestor fonduri va fi un alt instrument important pentru finanţarea implementării noilor sisteme de alimentare cu căldură, modernizarea celor existente şi desfăşurarea măsurilor de eficientizare energetică a acestora, atare măsură urmînd să se soldeze în consecinţă cu reducerea consumului de agent termic. Obiectivul acestor fonduri renovabile este asigurarea împrumuturilor în condiţii cvasicomerciale, dar cu acceptarea unui plafon al riscurilor mai înalt decît cel al băncilor comerciale potrivit situaţiei la zi. Pentru maximizarea eficienţei, fondurile îşi vor orienta suportul în cadrul proiectelor de proporţii mici şi mijlocii, care să prevadă rambursarea împrumutului în termen de cel mult doi ani.

O altă modalitate importantă de participare a capitalului privat la relansarea sectorului termoenergetic o constituie atragerea companiilor străine ca investitori, care ar putea acţiona în dublă calitate: de operatori şi prestatori de servicii în domeniu;

3) promovarea cogenerării energiei termice şi electrice. În scopul eficientizării sectorului termoenergetic va fi promovată cogenerarea energiei termice şi electrice datorită beneficiilor ei energetice, macroeconomice şi ecologice. Posesorii reţelelor electrice şi companiile distribuitoare vor fi obligate să cumpere energie electrică produsă prin cogenerare, preţul căreia va corespunde costului mediu al producţiei şi costurilor de procurare, plus un bonus stabilit de ANRE care va depinde de întreprinderi;

4) formarea asociaţiilor de locatari, care vor fi cel mai eficient instrument în abordarea problemelor comune şi colective apărute în blocurile cu multe familii. Asociaţiile de locatari trebuie să fie înfiinţate în toate blocurile de acest tip şi să activeze în baza unui regulament aprobat de organul central de specialitate;

5) determinarea obligaţiilor autorităţilor publice locale şi ale organelor de specialitate. Activitatea autorităţilor administraţiei publice şi a instituţiilor de specialitate va fi îndreptată spre:

estimarea corectă a solicitărilor de căldură şi de resurse energetice. Conform Strategiei dezvoltării economice a republicii pînă în anul 2010, solicitările vor creşte odată cu dezvoltarea ritmică preconizată a industriei. Consumul normativ în sectorul comunal se va reduce în rezultatul aplicării măsurilor de conservare a energiei. Solicitările totale vor depăşi 71 mil.GJ (17 mil.Gcal), inclusiv cele urbane ce vor constitui peste 25 mil.GJ (6 mil.Gcal);

restructurarea sistemelor centralizate mari prin divizarea lor în sisteme de dimensiuni rezonabile sau prin multiplicarea surselor de căldură în scopul creării unor condiţii de reală competitivitate. Gazificarea ţării conform Programului de alimentare cu gaze naturale pînă în anul 2005, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1492 din 28 decembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.9-10, art.62), va crea premise favorabile pentru restructurarea şi reorganizarea sectorului termoenergetic, întrucît avantajele tehnologice şi ecologice ale combustibilului gazos permit dezvoltarea sistemelor centralizate prin construcţia de noi surse energetice performante - în baza cogenerării şi extinderii arealului de folosire a sistemelor autonome;

perfecţionarea cadrului normativ şi legislativ. Cadrul legislativ şi normativ existent necesită să fie continuu dezvoltat, inclusiv prin amendarea Codului cu privire la contravenţiile administrative şi a Codului penal, modificarea Legii privind licenţierea unor genuri de activitate nr.451-XV din 30 iulie 2001 în partea ce vizează licenţierea activităţii de livrare a agentului termic, elaborarea şi aprobarea documentelor normative referitoare la proiectarea sistemelor de alimentare cu căldură, extinderea prevederilor Legii cu privire la plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 şi asupra centralelor termice autonome, elaborarea legii cu privire la energia termică, a regulamentului privind reabilitarea termică a construcţiilor existente şi stimularea economisirii energiei termice, aprobarea normativelor naţionale privind proiectarea clădirilor care să întrunească condiţiile energoabilităţii;

dirijarea politicii tarifare spre formarea preţurilor atît la energia termică, cît şi la diversele tipuri de energie şi materii prime, care stau la baza producerii ei (combustibili, energie electrică, apă etc.), cu luarea în considerare numai a cheltuielilor concrete pentru producerea şi transportul lor;

promovarea eficienţei energetice şi a acţiunilor de conservare a energiei termice prin implementarea următoarelor măsuri prioritare:

a) aprobarea şi implementarea paşaportului energetic al clădirii în care se vor indica metodele şi mijloacele de conservare a energiei şi parametrii de eficienţă a acestora;

b) organizarea producerii căldurii în baza combustibililor locali, a resurselor energetice secundare, surselor renovabile de energie şi deşeurilor energetice industriale (deşeuri lemnoase, coji, seminţe) şi agricole (paie, rîpcă, crengi etc.);

c) reconstrucţia reţelelor termice cu implementarea tehnologiilor avansate - aşezarea ţevilor preizolate montate subteran fără canal şi, după posibilităţi, fără compensatoare şi cu un număr minim de fîntîni;

restructurarea sectorului termoenergetic, inclusiv prin formarea structurilor instituţionale de specialitate în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale stabilite conform Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr.764-XV din 27 decembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.116-118, art.705);

atragerea investiţiilor autohtone şi străine în reorganizarea tehnică a sistemelor de alimentare cu căldură şi în implementarea tehnologiilor avansate energoeficiente;

urgentarea reorganizării reţelelor de alimentare cu căldură prin demonopolizarea şi privatizarea lor. În cadrul privatizării, reţelele termice urmează să fie împărţite pe zone, menţinîndu-se concomitent posibilitatea de cooperare între circuite.

V. Încheiere

Prezenta concepţie urmează să servească drept bază pentru elaborarea programelor de dezvoltare a sectorului termoenergetic al Republicii Moldova (inclusiv la întocmirea schemelor reţelelor termice de alimentare a consumatorilor cu căldură şi apă caldă menajeră) şi un important reper pentru determinarea poziţiei autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în problema renovării şi modernizării sistemului de alimentare cu căldură a consumatorilor. Pentru instituţiile de specialitate, indiferent de tipul de proprietate şi statutul lor juridic, această concepţie va fi utilă în cadrul creării propriilor reţele şi instalaţii, precum şi în cadrul organizării şi reglementării proceselor de producere, furnizare, transport, distribuire şi utilizare a energiei termice. Concepţia urmează să fie realizată în conformitate cu planul de acţiuni anexat.