Hotărâre nr. 194 din 03.04.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Conceptului Atlasului

Naţional al Republicii Moldova

nr. 194  din  03.04.2025

 (în vigoare 14.05.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.179-182 art. 202 din 14.04.2025

* * *

În temeiul art.7 alin.(1) lit.c) din Legea nr.778/2001 cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.29-31, art.160), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Conceptul Atlasului Naţional al Republicii Moldova (se anexează).

2. Realizarea prevederilor prezentei hotărâri se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi din alte surse neinterzise de legislaţie.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru.

Aprobat

la Hotărârea Guvernului nr.194/2025

CONCEPTUL

Atlasului Naţional al Republicii Moldova

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Atlasul Naţional al Republicii Moldova (în continuare – Atlas) este conceput ca o publicaţie cartografică enciclopedică de referinţă, având caracter ştiinţific şi fundamental, fiind realizat într-un singur volum.

2. Atlasul va fi publicat în limba română, iar textele care însoţesc secţiunile, precum şi denumirile hărţilor vor fi disponibile atât în limba română, cât şi în limba engleză, pentru a facilita accesul la informaţiile prezentate.

3. Atlasul se elaborează şi se păstrează atât în format electronic, cât şi în formă tipărită, fiind pus la dispoziţia utilizatorilor pentru vizualizare şi descărcare prin serviciile de reţea, pe Geoportalul tematic pentru date spaţiale al Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru.

4. Versiunea electronică a Atlasului va fi pregătită pentru tipărire într-o ediţie limitată.

5. Principalele elemente structurale ale Atlasului vor include o serie de blocuri tematice, fiecare abordând un aspect esenţial al geografiei, demografiei, economiei şi culturii ţării, oferind astfel o imagine complexă şi detaliată a Republicii Moldova.

6. Atlasul va începe cu o descriere a poziţiei geopolitice a Republicii Moldova şi o prezentare generală a ţării. Vor fi incluse hărţi ale lumii, ale Europei şi hărţi care oferă o caracterizare comparativă a ţărilor vecine, analizând resursele naturale, nivelul de dezvoltare economică pe baza indicatorilor PIB, aspectele demografice şi reţelele de transport. De asemenea, va fi prezentată o imagine satelitară a Republicii Moldova, alături de hărţi fizice şi politico-administrative detaliate, precum şi hărţi care ilustrează relaţiile internaţionale ale ţării şi răspândirea diasporei moldoveneşti în lume.

7. Atlasul se va concentra pe evoluţia istorică a Republicii Moldova şi va începe cu hărţi şi cu texte despre perioada preistorică, incluzând epocile paleoliticului, mezoliticului, neoliticului, eneoliticului şi epoca bronzului, oferind o imagine detaliată a primelor aşezări umane şi a moştenirii culturale. Perioada antică va fi reprezentată prin hărţi care ilustrează răspândirea triburilor, marea migraţie a popoarelor, colonizarea greacă şi conflictele majore din perioada respectivă.

8. Atlasul va include hărţi care descriu detaliat natura şi resursele naturale ale Republicii Moldova. Fiecare componentă de landşaft va fi reprezentată în secţiuni separate, abordând aspecte precum geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, solurile, flora şi fauna. Acest bloc va pune un accent deosebit pe potenţialul resurselor naturale ale ţării, incluzând hărţi care prezintă resursele forestiere şi cele de pajişti, apele subterane, resursele minerale, plantele medicinale şi speciile de animale de interes cinegetic.

9. Atlasul va aborda demografia Republicii Moldova, oferind hărţi care detaliază distribuţia şi structura populaţiei, migraţia, compoziţia naţională, lingvistică şi religioasă, precum şi indicatorii demografici, cum ar fi natalitatea, mortalitatea şi structura pe grupe de vârstă şi de sex. O secţiune separată va analiza piaţa muncii, veniturile şi cheltuielile populaţiei, precum şi aspectele ce ţin de dezvoltarea socială, incluzând educaţia, sănătatea şi serviciile sociale.

10. Fiecare bloc tematic va conţine texte ştiinţifice, care explică detaliile obiectelor cartografiate, a graficelor, a diagramelor şi a tabelelor care completează hărţile. Alături de hărţi, Atlasul va include informaţii prezentate sub formă de text, de grafice şi de imagini vizuale, cum ar fi fotografii, ortoimagini şi imagini satelitare. Aproximativ 30% din conţinutul Atlasului va conţine informaţii noncartografice, asigurând o abordare cuprinzătoare şi diversificată a subiectelor tratate.

Capitolul II

STRUCTURA ATLASULUI

11. Principalele elemente structurale ale Atlasului vor fi: blocul tematic, secţiunea tematică, subsecţiunea, hărţi separate. Fiecare bloc tematic va avea un conţinut tematic deplin.

12. Structura Atlasului va fi următoarea:

12.1. Introducere

12.1.1. Republica Moldova în context internaţional

12.1.2. Republica Moldova în context european

12.1.3. Republica Moldova. Caracteristici generale, poziţie geopolitică

12.2. Istoria formării statului moldovenesc şi moştenirea sa istorico-culturală

12.2.1. Epoca preistorică

12.2.2. Istoria antică

12.2.3. Evul Mediu

12.2.4. Epoca modernă

12.2.5. Epoca contemporană

12.2.6. Situaţia politică şi societatea

12.2.7. Patrimoniul cultural

12.3. Condiţii şi resurse naturale

12.3.1. Structura geologică şi resursele minerale ale subsolului

12.3.1.1. Structura geologică

12.3.1.2. Geofizica

12.3.1.3. Tectonica. Neotectonica. Seismicitatea

12.3.1.4. Resurse minerale

12.3.2. Relief

12.3.3. Condiţii climaterice

12.3.3.1. Strălucirea Soarelui. Radiaţia solară

12.3.3.2. Presiunea atmosferică. Vântul

12.3.3.3. Temperatura aerului şi a suprafeţei solului

12.3.3.4. Precipitaţii atmosferice

12.3.3.5. Umiditatea aerului şi norii

12.3.3.6. Fenomene atmosferice

12.3.3.7. Resurse de energie solară şi eoliană şi alte tipuri de energie din surse regenerabile

12.3.3.8. Resurse agroclimatice

12.3.4. Ape de suprafaţă şi resursele lor

12.3.5. Soluri şi resurse funciare

12.3.5.1. Caracteristici generale ale solurilor

12.3.5.2. Substanţe nutritive în soluri

12.3.6. Lumea vegetală şi resurse vegetale

12.3.6.1. Caracteristici generale ale vegetaţiei

12.3.6.2. Fondul forestier şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

12.3.6.3. Specii de plante rare şi medicinale

12.3.7. Fauna şi resursele faunei

12.3.7.1. Diversitatea speciilor de animale

12.3.7.2. Specii de animale şi de păsări de interes cinegetic

12.3.7.3. Animale dăunătoare şi paraziţi

12.3.8. Landşafturi şi zonarea fizico-geografică

12.3.8.1. Caracteristici generale ale landşafturilor

12.3.8.2. Paleolandşafturi

12.4. Populaţia

12.4.1. Numărul, structura şi distribuţia populaţiei

12.4.2. Migraţia populaţiei

12.4.3. Compoziţia naţională, lingvistică şi religioasă a populaţiei

12.4.4. Dezvoltarea demografică

12.4.5. Piaţa forţei de muncă. Distribuţia angajărilor. Şomajul. Veniturile şi cheltuielile populaţiei

12.4.6. Dezvoltarea socială a populaţiei

12.4.6.1. Protecţia sănătăţii

12.4.6.2. Educaţia populaţiei

12.4.6.3. Servicii culturale pentru populaţie

12.4.6.4. Servicii sociale şi gospodăreşti pentru populaţie

12.4.7. Caracteristica integrală a dezvoltării umane

12.5. Economia

12.5.1. Caracteristici generale ale economiei

12.5.2. Industria

12.5.2.1. Industria extractivă

12.5.2.2. Industria prelucrătoare

12.5.2.3. Construcţii

12.5.2.4. Meşteşuguri populare

12.5.3. Agricultura

12.5.3.1. Caracteristici generale ale agriculturii

12.5.3.2. Creşterea animalelor

12.5.3.3. Producţie vegetală

12.5.3.4. Horticultura şi viticultura

12.5.4. Sectorul serviciilor

12.5.4.1. Sistemul financiar şi bancar

12.5.4.2. Transport

12.5.4.3. Reţele de comunicaţii electronice

12.5.5. Activitatea economică externă

12.6. Starea ecologică a mediului şi protecţia naturii

12.6.1. Starea ecologică a componentelor naturii

12.6.1.1. Atmosfera

12.6.1.2. Hidrosfera

12.6.1.3. Biosfera

12.6.2. Impactul antropogen asupra mediului

12.6.3. Protecţia mediului.

Capitolul III

CARACTERISTICI GENERALE ALE ATLASULUI

13. Formatul Atlasului va fi de 60x92/4. Dimensiunile Atlasului înainte de tăiere vor fi de 30,0 cm x 46,0 cm, iar dimensiunile finite – 29,5 cm x 44,0 cm.

14. Coperta va fi cartonată (7BC). Coperta exterioară va fi colorată, laminată, mată; tresul – tricolor; hârtie cretată mată – 100g/m²-50g/m².

15. În blocul tematic Introducere se preconizează o descriere a poziţiei geopolitice a Republicii Moldova şi o prezentare generală a ţării. Alături de hărţile lumii, ale Europei şi cele care oferă o caracteristică comparativă succintă a ţărilor vecine (evaluarea resurselor naturale, a nivelului de dezvoltare economică în funcţie de indicatorii PIB ai ţărilor, indicatorii demografici, transportul), va fi prezentată o imagine satelitară a ţării, hărţi fizice şi politico-administrative detaliate, precum şi hărţi care evidenţiază relaţiile internaţionale ale ţării şi răspândirea diasporei moldoveneşti în lume şi în Europa.

16. Cel de-al doilea bloc tematic al Atlasului va conţine hărţi şi texte despre dezvoltarea istorică a ţării, pornind de la perioada preistorică a paleoliticului, mezoliticului, neoliticului, eneoliticului şi epoca bronzului, cu primele aşezări ale oamenilor preistorici şi cu studiul celei mai vechi moşteniri culturale. Epoca antică este reprezentată pe hărţi care descriu răspândirea triburilor şi marea migraţie a popoarelor, începutul colonizării greceşti, cultura din perioada respectivă, regatele existente şi principalele războaie.

17. În secţiunea de hărţi referitoare la istoria Evului Mediu vor fi prezentate hărţi ale marii migraţii a slavilor şi ale statelor nou-formate, ale cuceririlor otomane pe teritoriul Republicii Moldova şi ale dezvoltării culturale din perioada respectivă. Secţiunea destinată istoriei epocii moderne oferă o descriere cartografică a Republicii Moldova ca parte a Imperiului Rus, a războaielor care au avut loc în această perioadă şi a moştenirii culturale despre care s-au păstrat informaţii. Secţiunea referitoare la epoca contemporană conţine hărţi care prezintă fronturile Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, care au avut loc pe teritoriul actual al Republicii Moldova, Basarabia ca parte a României, deportările politice puse în practică de către autorităţile sovietice în perioada 1940-1953, foamea din 1946-1947, perioada dezvoltării economice şi culturale a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, obţinerea independenţei, conflictul transnistrean. Hărţile istorice includ nu doar teritoriul Republicii Moldova, ci şi regiuni din ţările vecine.

18. Al treilea bloc tematic al Atlasului conţine hărţi care prezintă o caracteristică completă şi detaliată a naturii şi a resurselor naturale ale ţării. Fiecare componentă de landşaft este prezentată pe hărţile anumitor secţiuni sau grupuri de hărţi. Amplasarea secţiunilor care corespund componentelor separate ale mediului natural se bazează pe o secvenţă recunoscută de cercetări. Astfel, prima secţiune de hărţi de geologie include, alături de hărţile structurii geologice şi a depozitelor cuaternare, subsecţiuni care investighează câmpurile geofizice, tectonica şi neotectonica, inclusiv seismicitatea teritoriului, prezentând detaliat informaţii despre resursele minerale (locaţiile şi tipurile principale de resurse minerale (pietriş, nisip, argilă, resurse energetice etc.), impactul economic al exploatării resurselor minerale, efectele extragerii resurselor minerale asupra ecosistemelor şi a solurilor, exemple de bune practici pentru exploatarea sustenabilă a resurselor minerale), evidenţiind separat apele subterane şi, printre acestea, izvoarele minerale.

19. Secţiunea de hărţi ale reliefului descrie structura geomorfologică a teritoriului, procesele exogene observate şi influenţa acestora.

20. Secţiunea de hărţi climatice este formată din hărţi analitice care descriu separat fiecare dintre componentele secţiunii: strălucirea Soarelui şi radiaţia solară, presiunea atmosferică şi vânturile dominante, temperatura aerului şi a suprafeţei solului, precipitaţiile, umiditatea aerului. La finalul secţiunii sunt prezentate hărţi ale fenomenelor atmosferice şi ale potenţialelor resurse ale Soarelui şi vântului. Separat, este prezentată o secţiune a hărţilor agroclimatice, care au o semnificaţie majoră din perspectiva potenţialului mare al terenurilor Republicii Moldova în cultivarea unei game variate de produse agricole.

21. În următoarele secţiuni, sunt analizate apele de suprafaţă, solurile, flora şi fauna. Fiecare dintre secţiunile menţionate conţin hărţi analitice care descriu una dintre componentele naturii, iar în mod separat sunt prezentate hărţi ale potenţialului resurselor: ape, soluri, vegetaţie, plante medicinale şi rare, specii de animale de interes cinegetic şi insecte polenizatoare pentru culturile agricole, hărţi ale pădurilor, ale fondului forestier şi ale altor terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră. O parte dintre hărţile naturii se încheie cu o secţiune care oferă o imagine de ansamblu asupra peisajelor şi a zonării fizico-geografice a teritoriului Republicii Moldova.

22. Al patrulea bloc tematic al Atlasului va conţine hărţi despre populaţia ţării, având în vedere numărul, structura şi distribuţia populaţiei, precum şi migraţiile interne şi internaţionale. În mod detaliat, sunt prezentate compoziţia naţională, lingvistică şi religioasă a populaţiei şi dezvoltarea demografică: natalitatea, mortalitatea, creşterea naturală în dinamică, componenţa familială a populaţiei şi structura pe grupuri de vârstă şi de sex, pe unităţi administrativ-teritoriale ale ţării. Într-o secţiune separată va fi prezentată situaţia pe piaţa muncii, inclusiv ocuparea forţei de muncă şi rata şomajului. Vor fi analizate veniturile şi cheltuielile populaţiei şi dezvoltarea socială (protecţia sănătăţii, educaţia, serviciile culturale, sociale şi gospodăreşti). Ultima secţiune a acestei părţi a Atlasului este o caracteristică integrală a dezvoltării umane în Republica Moldova.

23. Majoritatea informaţiilor vor fi prezentate în baza datelor obţinute în cadrul recensămintelor populaţiei începând cu perioada de după obţinerea independenţei Republicii Moldova, iar în unele cazuri pentru o perioadă anterioară.

24. Al cincilea bloc tematic al Atlasului constă din patru secţiuni referitoare la industrie (pe sectoare), agricultură (caracteristici generale, producţia vegetală, creşterea animalelor, horticultură şi viticultură), servicii (transport, sectorul financiar, dezvoltarea comunicaţiilor electronice, servicii comerciale) şi activitatea economică externă. În aceste secţiuni se planifică prezentarea stării actuale a economiei şi perspectivele de dezvoltare ulterioară. Hărţile se vor elabora pe baza informaţiilor statistice moderne şi fiabile, vor evidenţia dinamica dezvoltării anumitor sectoare, oferind informaţii şi pentru anii trecuţi. Analiza hărţilor acestei părţi poate avea valoare pentru luarea deciziilor strategice la nivelul guvernului ţării, pentru dezvoltarea şi prosperitatea ulterioară a acesteia.

25. Al şaselea bloc tematic al Atlasului se referă la hărţile ecologice, care reflectă impactul societăţii asupra naturii şi consecinţele acestui impact care afectează starea mediului şi sănătatea publică. Hărţile acestui bloc sunt organizate în secţiuni, prima dintre ele oferind o caracterizare a stării actuale a fiecărui component al naturii: atmosfera (poluarea aerului), hidrosfera (evaluarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane), biosfera (degradarea şi poluarea solurilor, starea sanitară a pădurilor şi ariile de răspândire a plantelor alergene, migraţia păsărilor şi reducerea speciilor de animale). A doua secţiune prezintă impactul antropic asupra mediului, incluzând hărţi privind modificările reliefului, ale deşeurilor toxice, contaminarea radioactivă a teritoriului, starea actuală a landşafturilor, condiţiile de trai ale populaţiei, precum şi hărţi cu reţeaua Fondului ariilor naturale protejate de stat, cu siturile Emerald şi cu Reţeaua ecologică a Republicii Moldova. Această secţiune se încheie cu harta protecţiei naturii, care evidenţiază eforturile depuse pentru conservarea şi utilizarea raţională a resurselor naturale.

26. Alături de hărţi, informaţiile din Atlas sunt prezentate în formă textuală, grafică şi vizuală. În structura fiecărui bloc tematic, informaţia în formă textuală este structurată într-un text care oferă o caracteristică ştiinţifică generală a obiectului de cartografiere, particularităţile acestuia şi stabileşte gradul său de studiu.

27. Informaţiile grafice (grafice, diagrame, tabele) completează semnificativ hărţile şi oferă mai multe detalii, în cazul absenţei datelor despre acoperirea teritorială a acestora, evidenţiind dinamica fenomenelor.

28. Slide-urile, fotografiile, aerogramele şi imaginile satelitare sunt componente ale blocurilor tematice. Acestea nu doar oferă informaţii vizuale despre obiecte, ci şi diversifică percepţia acesteia, contribuie la aspectul estetic al publicaţiei. Având în vedere experienţa atlaselor străine, nivelul ştiinţific şi informaţional al cercetărilor geografice din Republica Moldova şi posibilitatea integrării datelor, Atlasul poate conţine până la 30% de informaţii noncartografice.

Capitolul IV

TIPURI ŞI CATEGORII DE HĂRŢI INCLUSE ÎN ATLAS

29. Utilitatea practică şi valoarea ştiinţifică a Atlasului este determinată nu doar de diversitatea tematicilor, ci şi de gradul de detaliere şi de complexitate a conţinutului hărţilor de bază, de cantitatea şi de varietatea informaţiilor, precum şi de nivelul de generalizare al acesteia.

30. La elaborarea subiectelor secţiunilor Atlasului se va ţine cont de volumul lor corelativ. În fiecare secţiune, pentru o caracterizare completă şi cuprinzătoare, sunt planificate hărţi nu doar cu conţinut diferit, ci şi de diferite tipuri: analitice, complexe şi sintetice. Astfel de hărţi sunt utilizate în diverse scopuri: pentru studiul cartografic al distribuţiei populaţiei, producerea şi funcţionarea complexelor industriale, atât în ansamblu, cât şi în cadrul sectoarelor-cheie, precum şi pentru planificarea dezvoltării acestora. Acest studiu cartografic este imposibil fără analiză, dar, în acelaşi timp, hărţile analitice oferă material pentru sinteză. Pentru a planifica dezvoltarea economiei, a complexelor industriale sunt necesare hărţi sintetice care să reflecte o anumită tipologie. Pentru organizare şi management sunt necesare hărţi analitice şi complexe. Combinarea caracteristicilor analitice şi sintetice ale aceloraşi fenomene este optimă pentru studiile teritoriale.

31. Elementele cadrului geografic sunt prezentate în Atlas printr-o serie de hărţi analitice, unite în secţiuni şi subsecţiuni tematice. Coerenţa secţiunilor este asigurată prin subordonarea şi concordanţa tematicilor.

32. Hărţile analitice reflectă trăsăturile şi caracteristicile separate ale sistemelor naturale şi socioeconomice. Analiza cartografică constă în descompunerea unui obiect în elemente distincte, urmată de cartografiere, ceea ce permite identificarea structurii sale în ansamblu. Scopul analizei cartografice constă în înţelegerea părţilor separate ale fenomenului ca elemente regulate ale unui întreg complex. Aplicarea acestei metode este justificată în cazul în care se creează hărţi la scară mică.

33. Prima etapă a studiului cartografic al naturii implică elaborarea hărţilor analitice specifice, care alcătuiesc partea predominantă a hărţilor naturii. Următoarea etapă este asociată cu aplicarea unui proces de sinteză în mai multe etape diverse şi cuprinzătoare după tematică, conţinut şi acoperire.

34. Etapa finală a cartografierii naturii constă în elaborarea hărţilor tipologice, cum ar fi hărţile de zonare şi de prognoză.

35. Pentru caracterizarea elementelor, a proprietăţilor şi a funcţionării sistemelor socioeconomice sunt utilizate mai multe tipuri de hărţi, care asigură localizarea precisă a obiectelor socioeconomice şi afişează caracteristicile geometrice şi structura spaţială a sistemelor de acelaşi nivel. Conţinutul principal al acestor hărţi îl formează reţelele localităţilor şi centrelor de producţie, ale căilor de transport, ale unităţilor teritoriale primare de producţie, ale folosinţelor funciare etc.

36. Cartografierea analitică presupune realizarea unor seturi de hărţi care prezintă diverse aspecte ale structurii complexelor, ale funcţionării celor mai importante sectoare ale acestora, relaţiile de producţie şi economice, precum şi infrastructura de producţie. Hărţile analitice includ hărţi ale densităţii populaţiei, ale concentraţiei unor culturi separate, ale densităţii efectivelor de animale şi ale volumului şi structurii producţiei industriale.

37. Interacţiunea componentelor în cadrul unui sistem geografic sau între diferite sisteme geografice este ilustrată pe hărţi complexe şi complexe-sintetice. Exemple de astfel de hărţi sunt hărţile geologico-economice, de recuperare a terenurilor, de ocupare a forţei de muncă în sectoarele economiei. O abordare complexă transformă harta dintr-un mijloc vizual într-o generalizare a informaţiilor prezentate. Prin urmare, hărţile complexe şi sintetice sunt un instrument specific pentru cercetarea geografică ţintită. Hărţile complexe combină imaginile mai multor elemente cu tematică apropiată. Combinarea a trei sau a patru elemente pe o hartă permite examinarea subiectului în ansamblu şi realizarea unei comparaţii vizuale a fenomenelor şi a proceselor.

38. Un tip separat de hărţi sunt cele care reprezintă procese spaţiale şi temporale în sistemele naturale şi socioeconomice şi interconectarea elementelor acestora. Dinamica proceselor este reflectată printr-o serie de hărţi din diferite perioade sau prin hărţi dinamice speciale. În secţiunea referitoare la populaţie, acestea sunt hărţi privind schimbările ce ţin de numărul de localităţi, migraţia şi mişcarea naturală a populaţiei, emigraţia. În secţiunea referitoare la economie, acestea includ hărţi privind schimbările în distribuţia şi în specializarea anumitor ramuri economice. În secţiunea referitoare la agricultură, sunt hărţi despre modificarea acoperirii terestre, a folosinţelor funciare, a structurii suprafeţelor cultivate şi a efectivelor de animale. Fenomenele socioeconomice sunt caracterizate printr-un grad semnificativ de schimbare, prin urmare, hărţile dinamicii elementelor distincte au o importanţă majoră.

39. Deosebit de valoroase sunt hărţile care oferă o imagine în privinţa dezvoltării sistemului în ansamblu, a schimbărilor complexului de fenomene socioeconomice pe teritoriul ţării. Ele sunt interesante din perspectiva elaborării scenariilor de transformare şi de organizare raţională a structurii teritoriale a economiei naţionale a Republicii Moldova.

40. Interconectarea şi integrarea elementelor cadrului geografic sunt reflectate pe hărţile sintetice ale Atlasului: tipuri de landşafturi, tipuri de complexe agroindustriale, tipuri funcţionale de localităţi. Valoarea hărţilor sintetice constă în faptul că acestea permit analiza structurii teritoriale. Aceste hărţi deja nu caracterizează elementele separate, ci legăturile sistemice dintre elementele şi proprietăţile sistemului în ansamblu. Totodată, se pot distinge trei grupuri principale de hărţi sintetice: tipologice, de zonare şi evaluative.

41. Posibilele tendinţe de dezvoltare sunt prezentate pe hărţile de prognoză şi de evaluare, care conţin elemente de prognoză.

42. Hărţile sintetice oferă o idee generalizată şi comprehensivă în privinţa obiectului cartografierii sau reflectă influenţa generală a mai multor factori eterogeni. Crearea hărţilor sintetice se realizează pe baza sintezei hărţilor analitice pe care sunt prezentate elemente separate ale sistemului geografic. Ele sunt compilate prin sinteză cartografică sau geografică (sau prin combinarea celor două metode). Legendele acestor hărţi prezintă caracteristicile morfologice şi funcţionale ale sistemelor şi interconexiunile componentelor acestora. Hărţile sintetice diferă în ceea ce priveşte subiectul sintezei (tematica), profunzimea conţinutului, direcţiile şi metodele de sinteză. În metodologia creării lor, un loc aparte îl ocupă principiul caracterizării complexe şi evidenţierii sistemelor teritoriale. Hărţile sintetice ale geosistemelor socioeconomice încheie studiul lor sistematic cartografic. Scopul lor este de a obţine o caracteristică economică completă şi complexă de diferite niveluri, a structurii, a funcţionării şi a relaţiilor intersectoriale ale acestora.

43. Aproape fiecare sistem socioeconomic de ramură beneficiază în Atlas de o caracteristică cartografică integrală. Un exemplu pot fi hărţile care prezintă tipurile de localităţi funcţionale de producţie şi genetice, tipurile de puncte şi noduri de transport, tipurile de puncte industriale, tipurile de puncte şi noduri de construcţie, tipurile de producţie ale întreprinderilor agricole. Un alt tip de hărţi sintetice este format din hărţi de zonare a fenomenelor socioeconomice, în funcţie de totalitatea acestora (de exemplu, zonarea pe gen şi componenţa de vârstă a populaţiei, precum şi zonarea agricolă, forestieră, agroindustrială şi economică).

44. Nivelul de sinteză a fenomenelor şi caracteristicile lor pe astfel de hărţi sunt foarte variate şi ţin de gradul de dezvoltare a diferitelor direcţii de sinteză. Rezolvarea problemei sintezei indicatorilor individuali ai informaţiilor cartografice într-un sistem unitar este una dintre sarcinile-cheie în dezvoltarea hărţilor sintetice. La realizarea sintezei informaţiilor cartografice se lucrează cu indicatori care interacţionează între ei într-o măsură diferită. Elaborarea hărţilor sintetice, care prezintă sisteme geografice cu mulţi parametri, ridică problema identificării indicatorilor dominanţi care caracterizează cel mai bine regulile de formare, de dezvoltare şi de plasare a acestor sisteme.

45. Pentru elaborarea hărţilor sintetice, inclusiv a celor de zonare, se utilizează metode matematice şi statistice. Se efectuează prelucrarea datelor de eşantionare, ceea ce oferă o reprezentare a distribuţiei fenomenului. Se calculează indicatori statistici care caracterizează comportamentul fenomenului în spaţiu. Clasificarea şi gruparea fenomenelor, în funcţie de distribuţia lor, contribuie la obiectivarea procesului de zonare.

46. Crearea hărţilor socioeconomice sintetice este un proces complicat, deoarece aceste hărţi caracterizează sistemele de producţie intersectoriale de diverse complexităţi, ale căror funcţionare se diferenţiază prin combinarea unui număr mare de parametri. La elaborarea hărţilor sintetice este necesar să se ia în considerare şi să se descrie multiplele aspecte ale obiectului. Totodată, atenţia este mereu axată pe caracteristicile care subliniază integritatea sistemelor teritoriale, ceea ce facilitează sinteza caracteristicilor individuale în caracteristici integrate.

47. Cartografierea complexelor intersectoriale integrale este un proces multidimensional. În implementarea sa, tipurile selectate de complexe teritoriale intersectoriale sunt considerate obiecte de modelare multidimensională.

48. Structura complexelor intersectoriale integrale (industriale, agroindustriale, forestiere, de construcţii) poate fi prezentată prin intermediul sistemelor de hărţi analitice ale lanţurilor lor funcţionale, precum şi prin intermediul hărţilor complexe şi sintetice. Acest lucru înseamnă că în cartografierea sistemică a complexelor intersectoriale integrate există un loc atât pentru hărţi analitice, cât şi pentru cele complexe şi sintetice. În acelaşi timp, este de menţionat că doar în hărţile sintetice ale complexelor intersectoriale, care reflectă structura lor teritorială, este realizat în întregime scopul final al cunoaşterii sistemice: reprezentarea integrităţii sistemelor teritoriale şi identificarea proprietăţilor integrative esenţiale ale acestora. Fiecare hartă analitică conţine date despre elemente separate, blocuri şi conexiuni ale sistemelor teritoriale.

49. Toate aspectele structurii complexelor intersectoriale pot fi afişate simultan pe hărţi sintetice: hărţi tipologice şi de zonare. Totodată, anumite aspecte ale structurii, de exemplu, sectoriale şi funcţionale, pot fi prezentate pe hărţi complexe şi sintetice, iar aspecte teritoriale – pe cele sintetice.

Capitolul V

CONŢINUTUL, SUCCESIUNEA ŞI ETAPELE LUCRĂRILOR

LA ELABORAREA PROIECTULUI ATLASULUI

50. Cele mai importante sarcini în elaborarea Atlasului sunt: implicarea specialiştilor de înaltă calificare, atât cartografi, cât şi oameni de ştiinţă din diverse domenii, precum şi repartizarea sarcinilor între aceştia. Formarea colectivelor de autori se bazează pe interacţiunea egală a acestor grupuri de specialişti.

51. Primele două etape în crearea hărţilor tematice ale Atlasului sunt: selectarea materialelor statistice, cartografice, vizuale şi de altă natură şi elaborarea hărţilor. Acestea sunt cele mai importante etape în dezvoltarea conţinutului hărţilor, fundamentarea ştiinţifică a acestora, conformarea cu tendinţele ştiinţifice actuale. Pentru elaborarea diferitelor tipuri hărţi, va fi implicat un colectiv de autori format din:

51.1. conducătorul ştiinţific al hărţii, care colectează şi prelucrează materialul tematic al viitoarei hărţi şi răspunde de autenticitatea ştiinţifică şi actualitatea acesteia;

51.2. editorul-cartograf, care pregăteşte instrucţiuni editoriale pentru compilarea şi publicarea hărţii, selectează metode de reprezentare cartografică, editează harta, legenda ei şi materialele suplimentare pentru aceasta, este responsabil de conformitatea lor deplină cu harta, participă la editarea ştiinţifică a hărţii, acceptarea sau respingerea comentariilor recenzentului;

51.3. cartograful, care cu ajutorul programelor de grafică (Adobe Illustrator, FreeHand, CorelDRAW etc.), realizează compilarea hărţii.

52. Acceptarea finală a hărţii este realizată de către conducătorul ştiinţific al secţiunii (subsecţiunii) corespunzătoare din Atlas.

53. Conducătorul ştiinţific al Atlasului este desemnat de către Colegiul editorial din rândul specialiştilor eminenţi ai organizaţiilor ştiinţifice din ţară.

54. În cadrul instituţiei care pregăteşte Atlasul pentru publicare, de asemenea, se formează un grup separat, în a cărui componenţă intră editorul responsabil de Atlas, editorii responsabili de secţiuni, editorii de hărţi, corectorii, cartografii, designerii de layout.

55. Numărul de membri ai acestui grup depinde de termenul-limită pentru lansarea Atlasului, de calitatea hărţilor transmise spre producţie şi de disponibilitatea unei machete şi al aspectului artistic al Atlasului.

56. Pentru dezvoltarea designului cartografic al Atlasului se angajează pictori, designeri, editori de artă. O condiţie obligatorie este participarea unui editor tehnic la toate etapele creării hărţilor, a paginilor separate, a secţiunilor, precum şi controlul tehnic în timpul tipăririi ediţiei Atlasului.

57. Elaborarea Atlasului începe cu dezvoltarea proiectului acestuia. Proiectul Atlasului constă din două părţi: programul general şi proiectul tehnico-ştiinţific.

58. Programul general al Atlasului va conţine Caietul de sarcini cu următoarele secţiuni:

58.1. baza matematică a Atlasului (scări, proiecţie, compilare, format);

58.2. macheta de compilare a Atlasului;

58.3. elaborarea conţinutului tematic al secţiunilor, subsecţiunilor, hărţilor;

58.4. bazele geografice (la toate scările) pentru hărţile naturii şi hărţile socioeconomice;

58.5. fonturile şi dimensiunile acestora, crearea tabelului de fonturi, semne convenţionale comune pentru toate hărţile, crearea unui tabel de abrevieri pentru Atlas;

58.6. elaborarea conţinutului special;

58.7. cerinţele pentru schiţa şi macheta variantei definitive;

58.8. designul cartografic al Atlasului;

58.9. legenda, cerinţele pentru aceasta;

58.10. cerinţele pentru textele care preced secţiunile din Atlas;

58.11. tehnologiile de compilare a hărţilor şi de pregătire a Atlasului spre publicare;

58.12. tipărirea Atlasului, cerinţele pentru procesele de pretipar şi poligrafie.

59. Proiectul tehnico-ştiinţific include următoarele secţiuni:

59.1. calculul costurilor de muncă şi al materialelor;

59.2. calculul costului planificat al lucrărilor;

59.3. determinarea complexităţii şi a volumului de lucrări;

59.4. fundamentarea metodologiei şi tehnologiei de lucru;

59.5. studiul de fezabilitate al proiectului;

59.6. măsuri organizatorice şi tehnice.

60. Etapele de creare a hărţii:

60.1. crearea bazelor geografice;

60.2. elaborarea programului hărţii;

60.3. obţinerea informaţiilor statistice şi de altă natură şi prelucrarea acestora;

60.4. realizarea machetei (schiţei) hărţii;

60.5. crearea hărţii;

60.6. editarea hărţii;

60.7. recenzarea hărţii;

60.8. aprobarea hărţii de către editorul ştiinţific al secţiunii;

60.9. aprobarea hărţii de către Colegiul editorial al Atlasului;

60.10. transmiterea hărţii în producţie pentru compilare şi publicare.

61. Aspectele ce ţin de respectarea dreptului de autor, pentru conţinutul tematic şi geografic al hărţilor Atlasului, vor fi soluţionate în conformitate cu Legea nr.230/20022 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.