268/20.04.92 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Organizaţiei veteranilor din Republica Mioldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la înregistrarea Statutului Organizaţiei

veteranilor din Republica Moldova

nr. 268  din  20.04.92

 (în vigoare 20.04.1992) 

* * *

În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 “Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M.” Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se înregistrează Statutul Organizaţiei veteranilor din Republica Moldova (se anexează).

STATUTUL

Organizaţiei veteranilor din Republica Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Organizaţia veteranilor din Republica Moldova (în continuare – Organizaţia), constituită în scopul ocrotirii drepturilor şi intereselor veteranilor, asigurării unei situaţii meritate în societate, sporirii rolului lor în viaţa socială, economică şi culturală este o formaţiune obştească a veteranilor de război, ai muncii şi Armatei, ai organelor de asigurare a dreptului, care locuiesc în Republica Moldova. Activitatea Organizaţiei se bazează pe principiul liberului consimţămînt şi pe egalitatea în drepturi a membrilor, pe autoadministrare, publicitate şi legalitate.

2. Organizaţia:

se manifestă ca o formaţiune unică, independentă şi exprimă interesele tuturor veteranilor republicii;

se conduce în activitatea sa de Constituţia Republicii Moldova, Declaraţia despre independenţă a Republicii Moldova, legislaţia în vigoare şi de prezentul Statut;

protejează înlesnirile social-economice, de muncă şi cele individuale ale persoanelor de vîrstă mai înaintată, obţine ameliorarea bunăstării materiale, a condiţiilor locative, a deservirii comerciale şi sociale, a asistenţei medicale, precum şi respectarea legislaţiei privind privilegiile veteranilor şi asigurarea lor cu pensii, contribuie la antrenarea lor la o activitate de muncă după puteri, poartă grijă de mormintele celor căzuţi pe pămîntul Moldovei şi de eternizarea memoriei lor;

tinde spre instaurarea concilierii civice, prieteniei şi bunei înţelegeri între cetăţenii Republicii Moldova.

3. Organizaţia îşi înfăptuieşte activitatea în colaborare permanentă cu organele puterii de stat, organizaţiile politice şi cele obşteşti ce au ca platformă transformările democratice, stabileşte relaţii cu organizaţiile veteranilor din străinătate şi statele independente ale C.S.I.

II. CALITATEA DE MEMBRU AL ORGANIZAŢIEI.

DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MEMBRILOR

4. Membru al Organizaţiei poate deveni fiecare pensionar de vîrstă sau de vechime în muncă, indiferent de naţionalitate, apartenenţă partinică, confesiune, care acceptă scopurile mişcării veteranilor, respectă Statutul Organizaţiei şi-şi dă consimţămîntul de a participa în măsura puterilor la activitatea uneia din structurile ei.

5. Primirea în rîndurile Organizaţiei se efectuează de către organizaţia primară prin declaraţie verbală sau cerere în scris, adresată respectivului consiliu al veteranilor.

6. Fiecare veteran decide de sine stătător în ce organizaţie (la locul de trai sau muncă) să fie luat la evidenţă. Cotizaţiile de membru se stabilesc în mărime de două procente din pensia lunară sau salariu, şi se achită o dată pe an. Organizaţiile primare ale veteranilor pot scuti de cotizaţia de membru pe pensionarii socialmente vulnerabili.

7. Membrul Organizaţiei are dreptul:

să beneficieze de susţinere şi protecţie din partea Organizaţiei în activitatea obştească, precum şi să soluţioneze problemele sociale şi de trai, şi cele referitoare la angajarea în cîmpul muncii;

să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale organizaţiilor veteranilor, să obţină informaţii despre activitatea lor;

să abordeze probleme privind activitatea organizaţiilor veteranilor şi să participe la dezbaterea lor;

să se adreseze cu cereri şi propuneri în diverse organizaţii ale veteranilor şi să obţină răspunsuri.

8. Membrul Organizaţiei este obligat:

să participe (în măsura posibilităţilor şi stării sănătăţii) la activitatea Organizaţiei şi să îndeplinească însărcinările ei;

să ocupe o poziţie de viaţă activă, să manifeste intransigenţă faţă de proasta gospodărire şi birocratism, de indiferenţa şi insensibilitatea manifestată faţă de persoanele de vîrstă mai înaintată;

să pledeze activ pentru păstrarea unui mediu ecologic sănătos;

să fie drept exemplu în respectarea normelor moralităţii;

să achite la timp cotizaţiile de membru.

III. STRUCTURA ŞI ORGANELE DE CONDUCERE

ALE ORGANIZAŢIEI

9. Organizaţia se constituie pe baza principiului teritorial de producţie. Ea întruneşte organizaţiile teritoriale din raioane şi oraşe. Temelia Organizaţiei republicane o formează organizaţiile primare, care se constituie în colectivele de muncă şi la locul de trai al veteranilor.

În cadrul organizaţiilor respective ale veteranilor pot fi create consilii (grupuri) ale veteranilor de război – camarazilor de regiment, marilor unităţi (marine), formaţiunilor şi societăţilor veteranilor Forţelor Armate. Din iniţiativa veteranilor de asemenea se vor activa cluburi şi asociaţii ale veteranilor după interese şi în problemele mişcării veteranilor.

10. Organizaţiile primare ale veteranilor se constituie în colectivele de muncă, la întreprinderi, în organizaţii, instituţii de învăţămînt şi la locul de trai într-un număr de cel puţin 15 veterani, iar grupurile de veterani – într-un număr de cel puţin 5 persoane. În organizaţiile primare mari poate fi creată o structură de secţii. Organizaţiile de secţie care numără 15 şi mai mulţi veteran activează în baza drepturilor celor primare, avînd dreptul de admitere în rîndurile organizaţiei a noilor membri şi cel de încasare a cotizaţiilor de membru.

Organizaţiile primare de pe teritoriul raionului (oraşului) se întrunesc în organizaţii raionale, orăşeneşti (judeţene, municipale) ale veteranilor care în cadrul conferenţei raionale, orăşeneşti îşi aleg Consiliul. În perioada dintre şedinţele Consiliului conducerea organizaţiei veteranilor din raion, oraş (judeţ, municipiu) se înfăptuieşte de un prezidiu ales de Consiliu. Organizaţiile raionale, orăşeneşti (judeţene, municipale) se întrunesc în Organizaţia republicană a veteranilor care, la congresul convocat o dată în 15 ani, îşi aleg Consiliul organizaţiei veteranilor din Republica Moldova. În perioada dintre şedinţele Consiliului conducerea Organizaţiei republicane a veteranilor o înfăptueşte prezidiul, ales de Consiliu.

11. Organizaţia primară:

efectuează primirea şi ţine evidenţa personală a veteranilor;

asigură participarea nemijlocită a veteranilor la viaţa socială a colectivului de muncă şi la locul de trai;

manifestă grijă faţă de veterani, îndeosebi faţă de cei solitari şi infirmi, le acordă ajutor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor locative şi de trai şi asistenţa medicală; în aceste scopuri examinează condiţiile de viaţă, de trai şi de odihnă ale veteranilor;

apără cinstea, demnitatea şi reputaţia veteranilor;

contribuie la iniţierea pensionarilor în activitatea de muncă după puteri, organizează şi susţine cooperativele şi activitatea individuală de muncă a pensionarilor;

poartă grijă de menţinerea în deplină ordine a mormintelor militarilor, monumentelor, obeliscurilor, ce înveşnicesc faptele eroice ostăşeşti şi de muncă ale cetăţenilor republicii;

colaborează cu organizaţiile de tineret şi cu alte organizaţii obşteşti; are grijă de moştenirea celor mai bune tradiţii ale generaţiilor.

O sarcină din cele mai importante a organizaţiei primare este desfăşurarea muncii de luminare a maselor în rîndurile veteranilor.

12. Organizaţiile primare rezolvă în mod independent problemele privind structura, formele şi metodele de activitate, periodicitate şi ordinea desfăşurării adunărilor veteranilor, alte probleme care contribuie la îmbunătăţirea vieţii şi muncii veteranilor; organizează adunări (conferinţe) de dare de seamă şi alegeri, în cadrul cărora prin vot deschis aleg pe un termen de 2-3 ani consiliul veteranilor în componenţa preşedintelui, adjunctului şi membrilor consiliului în numărul stabilit de adunare (conferinţă).

În organizaţiile cu un număr de cel puţin 25 de membri se alege un preşedinte, un adjunct al preşedintelui şi un secretar.

Adunarea (conferinţa) generală a organizaţiei primare a veteranilor discută diverse probleme ce ţin de viaţa socială şi economică a generaţiei mai în vîrstă, examinează şi aprobă planul de protecţie socială şi moral-psihologică a veteranilor, stabileşte ordinea consumării mijloacelor băneşti ale Organizaţiei; dispunînd de ele, poate stimula activul.

13. Organizaţiile raionale (judeţene, municipale) ale veteranilor: sînt persoane juridice şi constituie veriga de temelie a mişcării veteranilor;

ţin evidenţa organizaţiilor primare ale veteranilor din raion, oraş (judeţ, municipiu), ale consiliilor (grupurilor) veteranilor-camarazi de regiment, ale marilor unităţi marine;

acordă ajutor organizaţional şi metodic în activitatea lor, generalizează şi propagă experienţa înaintată de lucru a organizaţiilor primare, iniţiază învăţămîntul activului de veterani ai raionului, oraşului;

colaborează cu organele respective ale puterii de stat, cu întreprinderile, instituţiile, organizaţiile sindicale, de tineret, precum şi cu alte organizaţii obşteşti şi de caritate;

elaborează şi traduc în viaţă programele orientate spre ameliorarea condiţiilor locative şi de trai, de ocrotire a sănătăţii veteranilor;

manifestă grijă faţă de antrenarea pensionarilor la o activitate socială şi la muncă după puteri, îşi aduc aportul la plasarea în cîmpul muncii a militarilor trecuţi în rezervă sau demisionaţi, a veteranilor Forţelor Armate, contribuie la obţinerea de către ei a unei specialităţi civile,pledează pentru drepturile şi interesele lor legitime, obţin protejarea lor socială şi legislativă;

creează, conform legii, întreprinderi mici şi cooperative “Veteran”.

14. Organizaţiile raionale, orăşeneşti ale veteranilor:

constituie, în caz de necesitate, în cadrul subunităţilor structurale ale veteranilor de război, ale veteranilor Forţelor Armate şi ale veteranilor muncii, comitete, secţii, comisii sau alte unităţi, contribuie la organizarea activităţii lor. În cadrul organizaţiilor raionale, orăşeneşti pot fi iniţiate grupuri pe interese de ordin profesional etc. (veterani-pedagogi, medici, aviatori, lucrători la căile ferate etc.) fără să li se confere statut de organizaţie primară;

ţin conferinţe de dare de seamă şi alegeri, aleg consilii ale veteranilor raionului,oraşului şi comisii de revizie ale organizaţiilor raionale, orăşeneşti în termenii stabiliţi de consiliile ierarhic superioare ale organizaţiei;

Rezolvă în mod independent alte probleme organizatorice, legate de activitatea organizaţiei.

Conform deciziei consiliului raional, orăşenesc al veteranilor unor activişti ai organizaţiei li se stabileşte un supliment de plată la pensie din contul mijloacelor băneşti de care dispune organizaţia.

15. Organul suprem al Organizaţiei este congresul. Congresele ordinare se convoacă cel puţin o dată în cinci ani.

Congresul:

examinează dările de seamă ale Consiliului republican şi ale comisiei de revizie republicane şi, în baza lor, adoptă hotărîri;

adoptă Statutul Organizaţiei şi efectuează modificări şi completări; adoptă programe care determină scopurile şi sarcinile organizaţiei;

alege Consiliul republican şi comisia de revizie;

aprobă Regulamentul cu privire la comisia de revizie;

soluţionează alte chestiuni privind activitatea Organizaţiei.

Congresul se consideră deliberativ, dacă la lucrările lui participă cel puţin două treimi din delegaţi. Toate hotărîrile congresul le adoptă prin majoritatea de voturi ale delegaţilor care participă la lucrările lui. În perioada dintre congrese, pentru rezolvarea problemelor Organizaţiei, poate fi convocată conferinţa republicană. Conferinţa este împuternicită să examineze informaţia despre activitatea Consiliului republican şi a comisiei de revizie, să realeagă parţial, pînă la jumătate din componenţa Consiliului şi din componenţa comisiei de revizie, să introducă modificări şi completări parţiale în Statutul Organizaţiei.

16. Organele centrale executive ale Organizaţiei sînt:

Consiliul republican, prezidiul Consiliului republican şi comisia de revizie, care se aleg la congres pe bază de vot deschis prin simpla majoritate de voturi pe un termen de 5 ani. Reprezentanţa tuturor categoriilor de veterani (de război, ai muncii şi Forţelor Armate) în organele centrale executive trebuie să corespundă numărului lor total în republică. Organele centrale executive îşi au sediul în or.Chişinău.

17. Consiliul republican:

în perioada dintre congrese trasează măsuri practice întru realizarea hotărîrilor congresului şi, sprijinindu-se pe consiliile locale ale veteranilor, le traduce în viaţă;

participă la elaborarea proiectelor de legi şi deciziilor Guvernului ce se referă la interesele veteranilor, pledează pentru adoptarea unor legi şi hotărîri corespunzătoare şi contribuie la realizarea lor, elaborează recomandări practice ştiinţifice în problemele veteranilor;

convoacă congresul şi conferinţă, stabileşte norma reprezentaţiei şi modul alegerii delegaţiilor;

alege din componenţa sa preşedintele Consiliului republican şi adjuncţii lui, prezidiul Consiliului republican. Consiliul este alcătuit din comitetul veteranilor de război, comitetul veteranilor Forţelor Armate şi comitetul veteranilor muncii.

În prezidiul Consiliului republican în baza postului ocupat intră preşedintele Consiliului republican al veteranilor, adjuncţii lui, preşedinţii comitetului veteranilor de război, comitetul veteranilor muncii şi comitetului veteranilor Forţelor Armate.

Consiliul republican în caz de necesitate întruneşte şedinţele plenare, care se consideră deliberative dacă la ele sînt prezenţi cel puţin o jumătate din membrii Consiliului. Plenara poate schimba parţial componenţa Consiliului Republican cu o ulterioară confirmare a schimbărilor la conferinţă.

Toate hotărîrile Consiliului republican se adoptă prin majoritatea voturilor celor prezenţi. Membrii comisiei de revizie a Organizaţiei participă la lucrările plenarelor Consiliului republican cu drept de vot consultativ.

18. Prezidiul Consiliului republican:

convoacă şedinţele ori de cîte ori este necesar, hotărîrile se adoptă prin majoritatea voturilor celor prezenţi la şedinţă;

organizează executarea hotărîrilor congreselor, conferinţelor veteranilor, plenarelor Consiliului republican;

coordonează punctele de vedere şi propunerile organizaţiilor raionale, orăşeneşti (judeţene, municipale) ale veteranilor în timpul soluţionării problemelor la nivel de stat;

formează comisii permanente şi creează Fondul republican al veteranilor.

19. Comisia de revizie a Organizaţiei îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului cu privire la comisia de revizie, adoptat de congres sau conferinţă.

IV. DREPTURILE CONSILIILOR VETERANILOR

20. Consiliile veteranilor de toate nivelurile, în modul stabilit de legislaţie şi prezentul Statut, au dreptul:

să exprime şi să apere drepturile şi interesele generaţiei mai în vîrstă atît în organele puterii de stat şi cele administrative, cît şi în organizaţiile obşteşti;

să recomande reprezentanţi pentru participarea pe baze obşteşti la activitatea organelor de stat, organizaţiilor obşteşti, comitetelor şi fondurilor, comisiilor la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii întru soluţionarea problemelor veteranilor;

să formuleze şi să susţină poziţia organizaţiei veteranilor privind proiectele de acte normative ale organelor puterii de stat republicane şi locale în problemele ce se referă la interesele veteranilor;

să ceară că problemele, ce vizează interesele veteranilor şi ale organizaţiilor lor, să fie soluţionate de organele puterii de stat în coordonare cu consiliile veteranilor;

să înainteze propuneri privind ameliorarea activităţii întreprinderilor gospodăriei de locuinţe şi deservire comunală, comerţului, alimentaţiei publice, instituţiilor curative şi curativ-profilactice, pensiilor pentru persoane de vîrstă mai înaintată, serviciilor comunale în problemele deservirii veteranilor;

să creeze în conformitate cu legislaţia în vigoare cooperative, întreprinderi mici şi de arendă;

să abordeze în presă, la radiou şi la televiziune problemele privind activitatea organizaţiilor de veterani, să ia atitudine faţă de cazurile de lezare a intereselor veteranilor, în scopul întreprinderii sarcinilor statutare;

să exercite alte împuterniciri, prevăzute de actele legislative ale Republicii Moldova şi hotărîrile organelor locale ale puterii de stat.

V. MIJLOACELE BĂNEŞTI ŞI AVEREA ORGANIZAŢIEI

21. Mijloacele băneşti ale organizaţiilor veteranilor se constituie din:

a) cotizaţii de membru;

b) contribuţii benevole şi donaţii;

c) încasări din organizaţia loteriilor, conferinţelor publice, expoziţiilor, acţiunilor sportive de întremare, etc.;

d) veniturile obţinute din activitatea economică de producţie a întreprinderilor, create de Organizaţie;

e) alte încasări care nu sînt interzise de lege.

22. Organizaţiile veteranilor pot obţine în modul stabilit de legislaţia în vigoare mijloace băneşti şi bunuri de origine străină, în conformitate cu scopurile şi sarcinile ce decurg din prezentul Statut.

23. Cheltuirea mijloacelor băneşti se efectuează în conformitate cu modul stabilit de plenara Consiliului republican şi plenarele consiliilor raionale, orăşeneşti (judeţene, municipale) ale veteranilor.

24. Consiliile veteranilor de toate nivelurile în mod indiferent şi binevol determină procentul defalcărilor din mijloacele de care dispun în contul consiliilor ierarhic superioare.

VI. STATUTUL JURIDIC AL ORGANIZAŢIEI

25. Organizaţia republicană, organizaţiile raionale, orăşeneşti precum şi organizaţiile primare din colectivele de muncă la locul de trai sînt persoane juridice cu dreptul de a deschide în bănci conturi de decontare şi curente, de a dispune de ştampilă şi blanchete cu denumirea respectivă.

Consiliile veteranilor din colectivele de muncă şi la locul de trai pot deschide conturi personale pe baza deciziei consiliilor raionale, orăşeneşti ale veteranilor.

VII. STATUTUL JURIDIC AL ORGANIZAŢIEI

26. Activitatea Organizaţiei poate fi suspendată prin hotărîrea congresului sau conferinţei, iar în caz de încălcare a Constituţiei Republicii Moldova sau a prezentului Statut – prin hotărîrea organului ce a înregistrat Statutul. Toată averea şi mijloacele băneşti ce rămîn după suspendarea activităţii Organizaţiei sînt utilizate în conformitate cu hotărîrea congresului (conferinţei).