Hotărâre nr. 269 din 31.10.2025

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului

şi acordarea votului de încredere Guvernului

nr. 269  din  31.10.2025

 (în vigoare 31.10.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 551-552 art. 680 din 04.11.2025

* * *

În temeiul art.98 alin.(2) şi (3) din Constituţia Republicii Moldova,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Se aprobă Programul de activitate al Guvernului şi se acordă vot de încredere Guvernului în următoarea componenţă:

Alexandru MUNTEANU – Prim-ministru

Eugeniu OSMOCHESCU– viceprim-ministru, ministru al dezvoltării economice şi digitalizării

Vladimir BOLEA – viceprim-ministru, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale

Cristina GHERASIMOV – viceprim-ministră pentru integrare europeană

Mihail POPŞOI – viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe

Valeriu CHIVERI – viceprim-ministru pentru reintegrare

Dan PERCIUN – ministru al educaţiei şi cercetării

Ludmila CATLABUGA – ministră a agriculturii şi industriei alimentare

Daniella MISAIL-NICHITIN – ministră a afacerilor interne

Vladislav COJUHARI – ministru al justiţiei

Andrian GAVRILIŢĂ – ministru al finanţelor

Natalia PLUGARU – ministră a muncii şi protecţiei sociale

Emil CEBAN – ministru al sănătăţii

Gheorghe HAJDER – ministru al mediului

Cristian JARDAN – ministru al culturii

Dorin JUNGHIETU – ministru al energiei

Anatolie NOSATÎI – ministru al apărării.

Art.2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL GUVERNULUI

"UE, PACE, DEZVOLTARE"

Viziune

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost un moment definitoriu pentru parcursul european al Republicii Moldova. Cetăţenii au confirmat dorinţa de a continua acest drum, oferind noului Parlament un mandat clar în acest sens. Această decizie trasează direcţia strategică a ţării pentru următoarele decenii – o direcţie a păcii, prosperităţii şi apartenenţei la familia europeană.

Republica Moldova păşeşte acum într-o etapă de transformare profundă, orientată spre finalizarea procesului de integrare europeană. După ani de reforme şi consolidare instituţională, misiunea noului Guvern este ca integrarea să ducă, încă înainte de aderarea propriu-zisă, la beneficii concrete pentru oameni – investiţii majore pentru o economie competitivă, locuri de muncă bine plătite, servicii publice accesibile şi un stat prietenos, care răspunde nevoilor reale ale societăţii.

Integrarea europeană reprezintă o şansă istorică pentru Republica Moldova de a-şi valorifica pe deplin potenţialul uman, economic şi cultural. Acest proces trebuie să marcheze trecerea de la promisiuni la rezultate, aducând coerenţă în politicile de dezvoltare şi responsabilitate în utilizarea resurselor.

În paralel, ţara noastră trebuie să îşi consolideze statutul de democraţie ancorată în valorile libertăţii, solidarităţii şi statului de drept. Prin guvernare responsabilă, Republica Moldova îşi poate demonstra maturitatea şi capacitatea de a construi o societate stabilă, incluzivă şi orientată spre viitor.

Decizia din 2025 nu a fost doar o opţiune electorală, ci un angajament hotărât pentru viitor. Cetăţenii au votat pentru o Moldovă paşnică, europeană şi prosperă – un stat care se afirmă prin performanţă, încredere şi echitate. Guvernul îşi asumă responsabilitatea de a transforma această viziune în realitate.

Priorităţi sectoriale

Pe perioada mandatului său, Guvernul se va conduce de angajamentele deja asumate prin strategiile, programele şi planurile naţionale de dezvoltare, agenda de reforme şi integrare europeană, precum şi de programul "UE 2028", susţinut de majoritatea cetăţenilor. Sute şi chiar mii de acţiuni urmează a fi întreprinse în acest mandat, însă pentru prezentul document am scos în evidenţă cele mai importante priorităţi sectoriale.

Guvernare eficientă

Pentru implementarea cu succes a tuturor obiectivelor de dezvoltare este imperios ca, în primul rând, să asigurăm suficiente competenţe şi resurse, dar şi procese eficiente în cadrul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice. În acest sens, principalele priorităţi includ:

1. Modernizarea administraţiei publice la nivel central şi local pentru a asigura gestionarea eficientă a fondurilor naţionale şi europene, transpunerea şi implementarea acquis-ului Uniunii Europene.

2. Fortificarea mecanismelor de asigurare a transparenţei şi facilitarea participării publice în procesele decizionale ale Guvernului şi sporirea autonomiei locale şi instituţionale.

3. Continuarea procesului de amalgamare a administraţiei publice locale în vederea sporirii capacităţilor şi competenţelor administrative ale acestora, dar mai ales a calităţii serviciilor publice pentru locuitori.

4. Eficientizarea proceselor de modernizare a serviciilor publice, alinierea la standardele europene de e-guvernare.

5. Adoptarea şi implementarea unui plan de acţiuni de valorificare a oportunităţilor inteligenţei artificiale în domeniul public şi în sectorul privat.

6. Crearea unui sistem de monitorizare şi evaluare a eficienţei şi calităţii interacţiunilor autorităţilor cu cetăţenii şi mediul de afaceri.

7. Consolidarea securităţii cibernetice şi a infrastructurii IT critice.

Integrare europeană

Apartenenţa la marea familie europeană, o uniune a păcii şi a prosperităţii, reprezintă direcţia clară şi incontestabilă a ţării noastre şi voinţa cetăţenilor pe care avem obligaţia să o punem în practică. În procesul de aliniere la normele şi standardele Uniunii Europene, Republica Moldova a început deja să beneficieze de fonduri pentru dezvoltare fără precedent, de acces la sisteme europene, precum sistemul unic de plăţi în euro, de eliminarea tarifelor pentru roaming începând cu anul 2026 şi de participarea în numeroase programe sectoriale. În continuare, în vederea pregătirii ţării noastre pentru a adera cu demnitate la Uniunea Europeană, dar şi pentru a putea asigura o integrare accelerată în acele domenii în măsură să aducă avantaje nemijlocite pentru cetăţenii noştri încă înainte de a deveni stat membru, ne vom concentra pe următoarele obiective:

1. Finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană până în anul 2028, pregătind Republica Moldova pentru aderare.

2. Modernizarea şi europenizarea cadrului juridic şi instituţional prin implementarea Programului Naţional de Aderare 2025–2029, asigurând alinierea la acquis-ul Uniunii Europene şi consolidarea capacităţilor instituţionale pentru aplicarea acestuia.

3. Consolidarea dialogului politic, instituţional şi tehnic cu Uniunea Europeană şi cu statele membre în vederea accelerării integrării şi a transferului de expertiză.

4. Implementarea unei comunicări strategice proeuropene şi promovarea imaginii Republicii Moldova ca stat credibil şi pregătit pentru aderare.

5. Creşterea capacităţii Republicii Moldova de a participa la procesele decizionale, prin dezvoltarea resurselor umane şi a capacităţilor administraţiei publice centrale şi locale, aliniate standardelor Uniunii Europene.

Economie prosperă

Şocurile din ultimii ani au redus semnificativ potenţialul de creştere economică al Republicii Moldova, afectând fiecare familie din ţara noastră. Cu toate acestea, avem datoria şi capacitatea de a continua să creăm cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea economică, să atragem investiţii străine şi să le mobilizăm pe cele autohtone – atât publice, cât şi private – pentru a genera prosperitatea pe care o merită cetăţenii noştri, cetăţenii unui stat european. În acest sens, principalele priorităţi vor fi:

1. Valorificarea planului de creştere de 1,9 miliarde de euro prin acţiuni precum:

a) finanţarea a circa 25 mii de întreprinderi prin măsuri de ajutor de stat;

b) stimularea investiţiilor de până la 4 miliarde de euro, inclusiv prin valorificarea oportunităţilor economice pentru cetăţenii din diasporă;

c) finanţarea proiectelor majore de infrastructură, inclusiv 20 de parcuri industriale, ecologice şi tehnologice, huburi logistice, infrastructură de transport etc.

2. Majorarea valorii produselor şi serviciilor autohtone exportate până la cel puţin 50% din produsul intern brut, asigurând accesul la pieţe noi, în special la cea europeană, şi sporirea competitivităţii produselor autohtone prin acţiuni ţintite de suport în modernizare.

3. Protejarea producătorilor autohtoni şi promovarea noilor lanţuri de aprovizionare, inclusiv a lanţurilor scurte şi a etichetei unice "Produs în Moldova".

4. Facilitarea accesului la capital pe termen lung pentru antreprenori şi la oportunităţi de investiţii pentru fiecare cetăţean prin conectarea ţării la pieţele financiare regionale şi globale.

5. Promovarea unei politici fiscale predictibile, optimizarea, simplificarea şi uniformizarea regimurilor de impozitare şi raportare, continuarea implementării mecanismului de conformare benevolă, care să faciliteze transparentizarea şi o mai bună competitivitate a economiei naţionale.

6. Atragerea investiţiilor suplimentare în modernizarea întreprinderilor de stat, inclusiv prin intermediul pieţelor de capital, pentru a creşte eficienţa şi profitabilitatea acestora, valorificarea economică a până la 1000 de hectare de terenuri din proprietatea statului.

7. Elaborarea şi promovarea măsurilor ţintite spre sporirea productivităţii muncii în sectoarele-cheie ale economiei naţionale.

Educaţie modernă

Oamenii sunt cea mai mare valoare a ţării noastre, iar educaţia este acel instrument care ne ajută pe fiecare să devenim mai buni, mai competenţi, mai liberi şi mai prosperi. Ca să putem trăi în ţara pe care ne-o dorim şi o merităm, nu putem face compromisuri în privinţa calităţii şi accesibilităţii educaţiei pentru orice copil sau adult. În acest sens, principalele priorităţi includ:

1. Investirea a cel puţin 6 miliarde de lei în grădiniţe, şcoli, universităţi şi institute; valorificarea oportunităţilor oferite de procesul de integrare europeană, precum Erasmus+, Orizont Europa etc.

2. Completarea sistemului educaţional cu cel puţin 500 de tineri pedagogi anual.

3. Extinderea Reţelei Şcolilor Model la 90 de instituţii.

4. Creşterea atractivităţii învăţământului superior şi încadrarea a 7 din 10 absolvenţi de liceu în universităţile din ţară.

5. Asigurarea unei rate de promovare de minimum 80% la examenele de absolvire a clasei a IX-a, pentru toate disciplinele şi în toate raioanele, în condiţiile unui examen corect.

6. Modernizarea curriculumului cu accent pe noile educaţii (educaţie financiară, educaţie media, educaţie pentru sănătate etc.).

7. Asigurarea învăţământului în regim dual pentru cel puţin 2500 de elevi anual în învăţământul tehnic şi 1000 de studenţi în învăţământul superior.

8. Dublarea burselor pentru elevi şi studenţi.

9. Punerea la dispoziţie a programelor educaţionale uşor accesibile, inclusiv din diasporă, pentru copii şi adulţi (limba română, educaţie parentală etc.).

10. Asigurarea accesului la educaţie adaptată pentru 80% dintre copiii cu cerinţe educaţionale speciale, astfel încât, după finalizarea gimnaziului, aceştia să îşi continue studiile sau să fie integraţi în centre de zi dedicate sprijinului şi bunăstării lor.

Mediu curat

Avem datoria de a lăsa generaţiilor viitoare o ţară curată. Considerăm că accesul la aer, apă, păduri şi soluri sănătoase constituie un drept fundamental. Prosperitatea şi bunăstarea oamenilor acestei ţări nu poate să vină în detrimentul mediului înconjurător, iar modernizarea economiei, prin trecerea la una circulară, ne va ajuta să transformăm deşeurile în resurse şi povara în oportunitate. În acest sens, principalele direcţii de acţiune vor fi:

1. Plantarea a până la 60 000 de hectare de pădure până în 2029.

2. Revitalizarea resurselor acvatice:

a) reabilitarea primelor lacuri de importanţă naţională, pentru a restabili capacitatea de stocare a apei şi biodiversitatea acvatică;

b) curăţarea şi restabilirea a 150 km de râuri;

c) fortificarea a peste 100 km de diguri de protecţie împotriva inundaţiilor.

3. Dezvoltarea cadrului juridic şi instituţional pentru promovarea economiei circulare şi reducerea volumului de deşeuri depozitate.

4. Realizarea infrastructurii regionale de colectare, transport, sortare şi valorificare a deşeurilor pentru Cahul, Cantemir, Comrat, Taraclia, Vulcăneşti, Călăraşi, Ungheni, Nisporeni, Edineţ, Donduşeni, Briceni şi Ocniţa; începerea construcţiei infrastructurii pentru Chişinău, Bălţi, Orhei, Ialoveni, Hînceşti, Anenii Noi, Străşeni, Criuleni, Leova, Cimişlia, Basarabeasca, Căuşeni, Ştefan Vodă, Sîngerei, Floreşti, Făleşti, Rezina, Şoldăneşti, Drochia, Rîşcani, Teleneşti şi Soroca.

5. Închiderea şi recultivarea a până la 300 de gunoişti neautorizate din cel puţin 12 raioane.

6. Crearea sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase, inclusiv a celor medicale.

7. Elaborarea politicilor de stimularea a măsurilor de captare, recuperare şi buna valorificare a apelor pluviale.

Sănătate accesibilă

Statul va continua să fie garantul disponibilităţii sigure şi gratuite a serviciilor de sănătate calitative pentru fiecare cetăţean. Pe lângă sporirea accesului la medicamente, la echipamente medicale performante, personal medical bine instruit şi servicii de recuperare, vor fi promovate măsuri de prevenţie şi comportamente benefice, astfel încât fiecare cetăţean să se bucure de o viaţă cât mai lungă şi sănătoasă. Astfel, Guvernul va urmări:

1. Promovarea prevenţiei prin respectarea calendarului naţional de imunizări, efectuarea controalelor periodice în asistenţa medicală primară şi organizarea screening-ului oncologic populaţional pe grupe de vârstă, cu invitaţii nominale, programare facilă şi notificare cu reprogramare a persoanelor absente.

2. Modernizarea asistenţei medicale primare, a spitalelor şi a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică prin dotare cu echipamente moderne (diagnostic, laborator, imagistică, digitalizare) şi formarea continuă a personalului medical, astfel încât serviciile esenţiale să fie sigure, rapide şi de calitate în toată ţara.

3. Crearea reţelei de centre clinice universitare – huburi de îngrijire avansată, formare şi cercetare – integrate cu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", accelerarea construcţiei spitalelor regionale Bălţi şi Cahul.

4. Dezvoltarea reţelei de reabilitare cu pachet dedicat de servicii, standarde clare pentru îngrijiri paliative şi echipe mobile comunitare pentru sprijinul pacienţilor şi al familiilor, inclusiv la domiciliu.

5. Implementarea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea extinderii accesului la medicamente şi dispozitive medicale esenţiale, inclusiv compensate, şi la tratamente pentru afecţiuni prioritare, cu impact asupra indicatorilor sănătăţii publice: maladii cardiovasculare, oncologice, sănătate mintală şi altele.

6. Digitalizarea sistemului de sănătate prin platforma naţională unică cu dosar medical digital pentru fiecare persoană, registre clinice integrate, reţetă electronică şi raportare conform standardelor internaţionale de interoperabilitate; adoptarea legii telemedicinei şi introducerea cardului de sănătate digital.

7. Sporirea cu 20 de puncte procentuale a numărului cetăţenilor care practică regulat activităţi fizice, prin:

a) investirea a până la 1 miliard de lei anual în sport şi pilotarea programului "Voucher Sportiv";

b) încurajarea modului sănătos de viaţă prin politici publice şi campanii de promovare a alimentaţiei corecte, a mediului sănătos, precum şi de reducere a comportamentelor nocive;

c) promovarea "unei ore de mişcare zilnică" în şcoli, a "weekendurilor active în familie" şi a activităţilor fizice curative prescrise de medici.

Energie sigură

Astăzi, Republica Moldova se află pe ultima sută de metri în atingerea independenţei energetice şi trebuie să valorifice această şansă istorică pentru a garanta securitatea şi stabilitatea ţării, prin consolidarea rezilienţei, a accesibilităţii şi a sustenabilităţii acestui sector esenţial. Principalele priorităţi se referă la:

1. Interconectarea deplină cu piaţa energetică a UE, inclusiv prin finalizarea liniilor electrice Chişinău–Vulcăneşti, construcţiei liniei electrice Suceava–Bălţi, avansarea liniilor electrice Gutinaş–Străşeni şi Dnevstrovsk–Bălţi.

2. Reducerea vulnerabilităţii la şocuri externe prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze şi energie electrică, semnarea contractelor pe termen lung şi demararea construcţiei capacităţilor de generare a energiei electrice pe teritoriul Republicii Moldova de cel puţin 300 MW.

3. Asigurarea condiţiilor pentru creşterea investiţiilor private în energia regenerabilă până la 30% din totalul energiei consumate.

4. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul public, privat şi rezidenţial (renovarea a cca 500 000 m² în sectorul privat şi cca 545 000 m² în sectorul public), inclusiv prin instalarea a 2 510 puncte termice individuale şi termoizolarea a 57 de blocuri.

5. Dezvoltarea centralelor de echilibrare şi a sistemelor de stocare a energiei cu capacităţi de cel puţin 275 MW.

6. Modernizarea şi sporirea rezilienţei infrastructurii reţelelor de transport, inclusiv prin digitalizarea reţelelor de distribuţie şi asigurarea unui nivel avansat de securitate cibernetică.

7. Promovarea şi demararea proiectelor de explorare şi valorificare a potenţialului geotermal.

Infrastructură şi localităţi moderne

Dezvoltarea infrastructurii moderne este esenţială pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi a competitivităţii economice. Prin investiţii majore în drumuri, căi ferate, aeroporturi şi poduri peste Prut, Guvernul va urmări conectarea sigură şi rapidă a localităţilor şi a regiunilor ţării, precum şi legături mai bune cu spaţiul european. De asemenea, modernizarea infrastructurii publice şi a serviciilor locale va contribui la atragerea investiţiilor şi va aduce în fiecare comunitate condiţii de trai apropiate de standardele europene de mobilitate şi confort. Priorităţile în acest domeniu sunt:

1. Continuarea şi dezvoltarea programelor "Satul European" şi "Curtea Europeană" cu investiţii de cel puţin 9 miliarde de lei în comunităţile din întreaga ţară.

2. Modernizarea a până la 3 mii de km de drumuri naţionale şi regionale, astfel încât întreaga reţea de drumuri naţionale şi regionale să fie de calitate bună, conform standardelor europene.

3. Accelerarea construcţiei Centurii Chişinăului, astfel încât până în 2030 întreaga Centură să fie finalizată, demararea construcţiei a 4 poduri peste Prut şi finalizarea podului Ungheni–Ungheni.

4. Îmbunătăţirea calităţii transportului naţional de pasageri, pentru a asigura un nivel de siguranţă şi confort înalt pentru pasageri şi a reduce impactul asupra mediului.

5. Reabilitarea tronsonului de cale ferată Cahul–Giurgiuleşti, electrificarea liniei Iaşi–Ungheni, demararea construcţiei căii ferate pe ecartament european pe segmentul Ungheni–Chişinău şi mobilizarea resurselor financiare pentru reabilitarea celorlalte segmente de căi ferate.

6. Modernizarea infrastructurii aeroportuare prin reconstrucţia terminalului şi reabilitarea pistei Aeroportului Internaţional "Eugen Doga" din Chişinău, transformarea şi valorificarea economică a Aeroportului Internaţional Mărculeşti.

7. Dezvoltarea continuă a infrastructurii şi capacităţii operaţionale a complexului portuar Giurgiuleşti.

Grijă pentru fiecare

O economie sănătoasă trebuie să se reflecte în bunăstarea şi calitatea vieţii oamenilor, prin salarii şi pensii mai mari, locuri de muncă incluzive, servicii sociale accesibile şi oportunităţi egale pentru toţi. Prin politici active de ocupare, sprijinirea familiilor cu copii, extinderea programelor pentru persoanele vârstnice şi cu dizabilităţi, ne asumăm responsabilitatea de a nu lăsa pe nimeni în urmă. În acest sens, priorităţile sunt:

1. Creşterea, treptată, a salariului minim până la cel puţin 10 mii de lei şi a salariului mediu până la cel puţin 25 de mii lei, odată cu accelerarea productivităţii şi a creşterii economice.

2. Asigurarea egalităţii de şanse şi combaterea violenţei de gen faţă de fete şi femei, precum şi oferirea suportului în angajare pentru cel puţin 100 mii de persoane, inclusiv femei, tineri şi persoane cu dizabilităţi.

3. Extinderea indemnizaţiei lunare de îngrijire de 1 000 de lei pentru a susţine mai mulţi copii şi crearea a cel puţin 5 000 de locuri noi de creşă.

4. Asigurarea accesului la toate serviciile publice şi măsurile dedicate de suport pentru toţi adulţii şi copiii reveniţi din diasporă.

5. Creşterea continuă a pensiilor, semnarea noilor acorduri internaţionale de pensii, programe pentru vârstnici pentru o viaţă activă şi sănătoasă.

6. Creşterea cu 30% a numărului de beneficiari persoane vârstnice, adulţi şi copii cu dizabilităţi la servicii sociale şi programe de asistenţă socială, introducerea suportului anual monetar unic pentru familiile cu copii cu dizabilităţi.

7. Susţinerea integrării pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv în iniţiativele de antreprenoriat şi majorarea suportului pentru persoanele vulnerabile angajate în cadrul întreprinderilor specializate.

Agricultură performantă

Agricultura reprezintă un pilon strategic al economiei Republicii Moldova şi un domeniu esenţial în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ne propunem modernizarea profundă a acestui sector, creşterea competitivităţii şi valorificarea oportunităţilor oferite de piaţa europeană. Prin investiţii în tehnologii moderne, infrastructură de irigare şi mecanisme eficiente de gestionare a riscurilor, agricultura moldovenească trebuie să devină mai productivă, mai rezilientă şi mai prietenoasă cu mediul. Priorităţile în sfera agriculturii vor viza:

1. Asigurarea accesului şi facilitarea exporturilor pe piaţa UE pentru agricultorii moldoveni, sporirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene şi crearea instrumentelor necesare pentru aceasta.

2. Direcţionarea a cel puţin 30% din fondurile destinate agriculturii pentru retehnologizare şi procesare; promovarea investiţiilor în tehnologii agricole verzi, eficiente energetic şi durabile, a cooperativelor agricole şi a formelor de asociere, pentru reducerea costurilor de producţie şi creşterea puterii de negociere a fermierilor; crearea de centre regionale integrate pentru colectarea şi procesarea produselor agroalimentare, care să consolideze lanţurile valorice.

3. Susţinerea creşterii prezenţei produselor moldoveneşti pe rafturile autohtone şi cele din Uniunea Europeană; dezvoltarea şi modernizarea reţelei de pieţe agricole, destinate exclusiv producătorilor agricoli, pentru asigurarea accesului sigur a consumatorilor la produse autentice.

4. Implementarea mecanismelor de adaptare la schimbările climatice şi efectuarea de investiţii majore în reabilitarea staţiilor de irigaţii şi extinderea reţelelor de irigare centralizată pe o suprafaţă de cel puţin 50 mii de hectare.

5. Adoptarea unui cadrul clar şi eficient de gestionare a riscurilor în agricultură.

Comunităţi sigure

Oamenii trebuie să se simtă protejaţi acasă şi în comunitate, să aibă certitudinea că statul reacţionează prompt şi eficient la orice ameninţare. Consolidarea rezilienţei instituţiilor, dar şi a societăţii în ansamblu, este esenţială pentru menţinerea stabilităţii, mai ales în faţa riscurilor hibride şi a provocărilor actuale. În acest sens, vom urmări:

1. Sporirea siguranţei cetăţenilor în familie şi în comunitate prin prezenţa constantă a structurilor de ordine publică în mediul urban şi rural, întru prevenirea şi descurajarea comportamentului infracţional.

2. Sporirea siguranţei circulaţiei rutiere, reducerea numărului de accidente rutiere, în particular a accidentelor soldate cu decese.

3. Fortificarea capabilităţilor de combatere a tuturor formelor de criminalitate prin sporirea capacităţilor de investigare şi de urmărire penală, adaptată la tendinţele de migrare online a crimelor şi a riscurilor de natură transfrontalieră.

4. Gestionarea eficientă a frontierei prin dezvoltarea infrastructurii fizice şi digitale, conforme standardelor UE, modernizarea sistemului de supraveghere a frontierei, dezvoltarea cooperării regionale şi combaterea criminalităţii şi a migraţiei ilegale.

5. Dezvoltarea sistemului migraţional şi de azil eficient, consolidarea sistemului de protecţie şi integrare a străinilor.

6. Creşterea rezilienţei naţionale prin modernizarea mecanismului de protecţie civilă, minimizarea efectelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau de altă natură, dotarea cu tehnică şi echipamente speciale a unităţilor de intervenţie, modernizarea şi construcţia de noi remize de salvatori şi pompieri.

7. Consolidarea capacităţilor statului de a răspunde eficient la crize, prin operaţionalizarea Centrului Naţional de Management al Crizelor, dezvoltarea instrumentelor esenţiale de prevenire şi răspuns şi a sistemului de avertizare.

Justiţie corectă

Cetăţenii Republicii Moldova aşteaptă o justiţie care serveşte legea, nu interesele ilegitime, o justiţie în care fiecare persoană, indiferent de poziţie, influenţă sau avere, răspunde în faţa aceloraşi reguli. Supremaţia legii trebuie să devină fundamentul încrederii dintre stat şi societate, iar integritatea actului de justiţie – garanţia unei democraţii funcţionale. Totodată, avansarea reformelor în domeniul justiţiei este decisivă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi pentru consolidarea statului de drept. În acest sens, ne asumăm următoarele priorităţi:

1. Finalizarea evaluării extraordinare a integrităţii judecătorilor şi procurorilor până la finele lunii decembrie 2026, suplinirea funcţiilor vacante prin sporirea atractivităţii funcţiilor şi asigurarea tehnico-materială a personalului din instanţe şi procuraturi; contribuirea la implementarea reformei Curţii Supreme de Justiţie prin completarea componenţei acesteia.

2. Îmbunătăţirea sistemului de investigare şi judecare a cauzelor de corupţie, pentru ca dosarele să fie soluţionate rapid şi echitabil.

3. Continuarea măsurilor anticorupţie, accelerarea proceselor de confiscare a bunurilor infracţionale şi reutilizarea acestora în scop social şi de interes public.

4. Îmbunătăţirea cadrului normativ care guvernează profesiile juridice conexe, în vederea sporirii transparenţei şi a integrităţii acestora.

5. Reforma procesului de accedere în profesia de judecător şi procuror conform recomandărilor Comisiei Europene, cu garanţii de stabilitate şi de predictibilitate pentru aceste profesii; îmbunătăţirea calităţii formării şi a ofertei de instruire în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, conforme standardelor Uniunii Europene.

6. Fortificarea măsurilor de prevenţie, corecţie şi reintegrare socială a persoanelor aflate în conflict cu legea; asigurarea condiţiilor de detenţie conform standardelor internaţionale.

7. Creşterea accesibilităţii şi eficienţei serviciilor publice din domeniul justiţiei prin digitalizarea comunicării şi a interacţiunii cu cetăţenii, inclusiv prin servicii precum EVO, MNotify, e-Dosar judiciar, e-Notariat etc.

Cultura care uneşte

Cultura reprezintă liantul identităţii naţionale şi expresia unităţii dintre oameni, generaţii şi comunităţi. Ea are potenţialul de a depăşi diviziunile şi de a uni societatea. Prin politici publice incluzive şi investiţii susţinute, ne propunem să consolidăm rolul culturii ca forţă de coeziune socială, educaţie civică şi dezvoltare durabilă. Diversitatea culturală a Republicii Moldova trebuie să servească în continuare ca element-cheie al unităţii tuturor cetăţenilor noştri, indiferent de limba, etnia sau religia lor. Astfel, vor fi prioritizate:

1. Extinderea programului "Voucher Cultural" pentru tinerii de 16-18 ani şi pentru persoanele vârstnice.

2. Sporirea măsurilor de protejare, reabilitare şi valorificare a patrimoniului cultural şi a patrimoniului natural, includerea acestora în circuitul turistic şi crearea unui fond de sprijin al investiţiilor în regiunile cu potenţial turistic.

3. Consolidarea diplomaţiei culturale şi implicarea activă a diasporei prin valorificarea potenţialului său creativ şi profesional, triplarea volumului granturilor de susţinere a evenimentelor culturale în comunităţile moldovenilor de peste hotare.

4. Susţinerea cinematografiei autohtone şi a altor forme de expresii artistice contemporane, inclusiv prin sprijinirea iniţiativelor şi a proiectelor realizate de profesionişti şi liber-profesionişti, cu facilitarea accesului acestora la spaţii publice pentru ateliere, spectacole, rezidenţe şi alte activităţi culturale.

5. Elaborarea şi implementarea strategiei de dezvoltare a mass-mediei.

6. Extinderea programului "Acces la Cultură", care să acopere toate regiunile ţării şi comunităţile etnice ale Republicii Moldova.

7. Avansarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediilor Filarmonicii Naţionale, Circului din Chişinău şi Centrului Cultural "Universul".

Coeziune între maluri

Reintegrarea ţării reprezintă o prioritate naţională şi o responsabilitate faţă de toţi cetăţenii Republicii Moldova. Prin politici coerente şi orientate spre oameni, ne asumăm să consolidăm încrederea, să menţinem pacea şi stabilitatea, precum şi să oferim locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului acces la servicii publice de calitate şi la oportunităţi egale. În acelaşi timp, vom urmări ca de beneficiile apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană să se bucure şi cetăţenii şi companiile din regiunea transnistreană. Liniile de acţiune prioritare în acest sens vor fi:

1. Menţinerea păcii, securităţii şi previzibilităţii pe ambele maluri ale Nistrului, asigurarea unei politici de reintegrare coerente şi de convergenţă treptată în spaţiile juridic, economic, vamal, fiscal, social, informaţional şi politic ale Republicii Moldova.

2. Oferirea serviciilor publice calitative, nediscriminatorii şi accesibile locuitorilor din raioanele de est ale ţării, acoperind întreg spectrul de necesităţi (sociale, umanitare, de sănătate, de educaţie, energetice, de documentare a populaţiei, activităţi economice etc.) şi continuarea proiectelor de dezvoltare şi de consolidare a încrederii.

3. Depunerea eforturilor pentru implementarea standardelor în sfera respectării şi protecţiei drepturilor omului pe malul stâng al Nistrului şi în mun. Bender.

4. În contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fortificarea dialogului între cele două maluri pentru a stimula aplicarea uniformă şi deplină a legislaţiei naţionale armonizate pe întreg teritoriul ţării.

5. Întreprinderea acţiunilor diplomatice şi politice pentru minimalizarea riscurilor militare legate de regiunea transnistreană, pentru retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ţării şi înlocuirea forţelor de menţinere a păcii cu o misiune civilă internaţională.

Diplomaţie pentru pace

Într-un context internaţional marcat de transformări profunde şi provocări complexe, Republica Moldova trebuie să promoveze o politică externă inteligentă şi responsabilă, orientată spre consolidarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii. Astfel, diplomaţia moldovenească are menirea de a apăra interesele naţionale şi de a facilita procesul de aderare la Uniunea Europeană prin dialog constructiv bilateral, cooperare multilaterală şi parteneriate strategice durabile, contribuind astfel la securitatea regională şi la dezvoltarea economică a ţării, prin:

1. Consolidarea parteneriatelor strategice bilaterale, aprofundarea relaţiilor cu vecinii, cu ţările membre ale Uniunii Europene şi cu întreg spaţiul euro-atlantic, precum şi cu regiuni prioritare din Asia Centrală, de Sud-Est şi Orientul Mijlociu, în vederea sprijinirii dezvoltării economice şi a fortificării securităţii.

2. Creşterea oportunităţilor cooperării multilaterale în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale, precum ONU, Consiliul Europei, Comunitatea Politică Europeană şi OSCE, prin valorificarea pe deplin a acestor platforme pentru promovarea intereselor naţionale, reintegrarea ţării, atragerea investiţiilor şi consolidarea democraţiei, precum şi pentru mitigarea provocărilor globale în domeniul schimbărilor climatice.

3. Alinierea diplomaţiei la necesităţile diasporei şi extinderea reţelei de servicii consulare moderne, accesibile şi eficiente; sprijinirea comunităţilor moldoveneşti din străinătate prin proiecte culturale, educaţionale şi economice, întărirea legăturii cu statul şi crearea condiţiilor favorabile pentru revenirea acasă.

Apărare capabilă

Pentru consolidarea securităţii naţionale este esenţial ca Republica Moldova să dispună de o armată modernă, profesionistă şi bine dotată, capabilă să răspundă eficient provocărilor contemporane. În acest sens, o apărare demnă presupune investiţii în oameni şi echipamente, dar şi cultivarea unei culturi naţionale de rezilienţă şi securitate. Totodată, considerăm că sunt necesare perfecţionarea sistemului de pregătire militară, precum şi consolidarea cooperării interinstituţionale şi internaţionale. Principalele direcţii de acţiune preconizate sunt:

1. Creşterea atractivităţii serviciului militar, prin îmbunătăţirea condiţiilor de activitate, consolidarea garanţiilor sociale şi promovarea unei cariere militare atractive.

2. Perfecţionarea sistemului de educaţie, instruire şi cercetare militară, pentru formarea continuă a personalului şi promovarea inovaţiei tehnologice şi doctrinare.

3. Întărirea rezilienţei naţionale şi a culturii de securitate, prin promovarea spiritului de apărare, creşterea implicării cetăţenilor şi dezvoltarea mecanismelor de răspuns la ameninţări convenţionale şi hibride.

4. Eficientizarea cooperării interinstituţionale în cadrul sistemului naţional de apărare, pentru un răspuns coerent şi coordonat la ameninţările complexe, inclusiv de natură hibridă.

5. Accelerarea transformării şi modernizării capabilităţilor militare ale Armatei Naţionale, prin adaptarea structurilor, a dotărilor şi a proceselor la cerinţele mediului de securitate contemporan.

6. Extinderea cooperării internaţionale în domeniul apărării, participarea sporită la misiuni internaţionale de menţinere a păcii, în vederea dezvoltării capacităţilor operaţionale a Armatei Naţionale.

7. Integrarea graduală în arhitectura de securitate europeană, folosind armonizarea cadrului normativ, adoptarea standardelor comune şi angajarea activă în iniţiativele europene din cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comune.