29/14.01.94 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la protecţia punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la protecţia

punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova

nr. 29  din  14.01.1994

 (în vigoare 30.04.1994) 

Monitor nr.1/21 din 1994

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului, cuvintele "puncte geodezice permanente", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "puncte geodezice", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.44 din 04.02.2026, în vigoare 05.02.2026

Ţinînd cont de importanţa reţelelor geodezice pentru domeniile economiei, ştiinţei şi apărării ale republicii, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la protecţia punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova (se anexează).

2. Se stabileşte că punctele geodezice (punctele reţelei geodezice naţionale de ordinul 0, 1 şi 2; reperele şi mărcile de nivelment; punctele reţelei gravimetrice; punctele Arcului Geodezic Struve şi reţeaua de staţii permanente ale sistemului naţional de poziţionare) sunt proprietate de stat şi se află sub protecţia statului.

Destinaţia şi modul de folosinţă ale terenurilor pe care sunt amplasate punctele geodezice sunt reglementate de legislaţia din domeniul funciar.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.44 din 04.02.2026, în vigoare 05.02.2026]

2¹. Punctul geodezic Rudi, parte a Arcului Geodezic Struve, recunoscut drept obiect de patrimoniu naţional şi internaţional, se află sub protecţia statului, fiind înscris, potrivit legislaţiei, în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

[Pct.2¹ introdus prin Hot.Guv. nr.44 din 04.02.2026, în vigoare 05.02.2026]

2². Orice punct geodezic aparţinând Arcului Geodezic Struve, identificat pe teritoriul Republicii Moldova, se supune reglementărilor privind protecţia, conservarea şi evidenţa monumentelor, prevăzute de legislaţia în domeniul ocrotirii monumentelor.

[Pct.2² introdus prin Hot.Guv. nr.44 din 04.02.2026, în vigoare 05.02.2026]

3. Pentru încălcarea modului stabilit de protecţie a punctelor geodezice şi afectarea integrităţii reţelelor geodezice, persoanele juridice şi fizice poartă răspundere în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

4. Realizarea prevederilor prezentei hotărâri se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor financiare aprobate prin legea bugetară anuală, precum şi din alte surse legale.

[Pct.4 în redacţia Hot.Guv. nr.44 din 04.02.2026, în vigoare 05.02.2026]

4¹. Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru asigură coordonarea activităţilor de planificare, dezvoltare, protecţie, conservare, monitorizare şi raportare privind punctele geodezice, realizând politica de stat în domeniu prin intermediul entităţilor publice subordonate şi, în limitele competenţelor legale, în cooperare cu alte entităţi publice competente, inclusiv cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor naţionale şi internaţionale ale Republicii Moldova.

[Pct.4¹ introdus prin Hot.Guv. nr.44 din 04.02.2026, în vigoare 05.02.2026]

4². Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru.

[Pct.4² introdus prin Hot.Guv. nr.44 din 04.02.2026, în vigoare 05.02.2026]

5. Se abrogă Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S.M. din 15 decembrie 1951 nr.1700 "Cu privire la protecţia reperelor geodezice" (în redacţia hotărîrii Sovietului Miniştrilor al R.S.S.M. din 31 martie 1983 nr.129).

Aprobat

prin hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.29 din 14 ianuarie 1994

Notă: Pe tot parcursul textului Regulamentului, cuvintele "Serviciul de Stat pentru Supravegherea Geodezică al Republicii Moldova" şi cuvintele "Serviciul de Stat pentru Supraveghere Geodezică", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.44 din 04.02.2026, în vigoare 05.02.2026

REGULAMENT

cu privire la protecţia punctelor geodezice

pe teritoriul Republicii Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Reţeaua geodezică este un sistem de puncte plasate pe suprafaţa pămîntului, marcate, fixate pe teren prin semne şi centre speciale, a căror poziţie absolută şi relativă este determinată planimetric şi altimetric.

Reţelele geodezice servesc drept bază planimetrică şi altimetrică pentru ridicările topografice şi întocmirea hărţilor, precum şi pentru lucrările de prospecţiuni, de construcţie şi alte lucrări speciale, ce ţin de calculele exacte pe teren, pentru necesităţile economiei, ştiinţei şi apărării naţionale.

2. Reţele geodezice se subîmpart în Reţeaua Geodezică de Stat, reţeaua de însemnătate locală (specială) şi reţeaua de ridicări topografice.

Reţeaua Geodezică de Stat, la rîndul ei, se subdivizează în reţele planimetrice şi altimetrice şi servesc drept bază pentru dezvoltarea altor reţele geodezice.

Reţelele geodezice de însemnătate locală (specială) sînt cele de îndesire ale Reţelei Geodezice de Stat şi se dezvoltă prin asigurarea geodezică a ridicărilor topografice la scară mare şi a zonelor localităţilor, obiectelor industriale, de transport, de irigare şi altor construcţii tehnice.

Reţeaua de ridicări topografice constituie o totalitate de puncte, care se determină planimetric şi altimetric nemijlocit pentru asigurarea ridicărilor topografice.

3. Punctele geodezice pe teren se fixează prin centre şi semne exterioare cu ajutorul dispozitivelor şi instalaţiilor inginereşti speciale.

Centrele punctelor geodezice sînt considerate drept suporturi ale coordonatelor geodezice, datelor astronomice şi gravimetrice şi servesc la asigurarea stabilităţii coordonatelor, datelor fixate pe teren şi integritatea punctelor pe parcursul unei perioade îndelungate.

Semnele exterioare se instalează deasupra centrelor şi servesc la marcarea punctelor pe teren şi la efectuarea măsurărilor geodezice, avînd diverse forme (piramide, semnale, jaloane, turle) fiind confecţionate din lemn sau piatră (beton).

Pentru asigurarea integrităţii de lungă durată şi simplificarea identificării lor pe teren, punctele geodezice au un aspect exterior corespunzător (rigole, movile, îngrădiri, ramblee din piatră etc.).

Atributele de amenajare exterioară constituie graniţele punctului geodezic.

4. Parcelele de pămînt, pe care sînt amplasate punctele geodezice cu fîşia de separaţie de-a lungul hotarelor lor, sînt zone de producţie ale punctelor geodezice.

Limita fîşiei de separaţie se stabileşte:

pentru extravilane – 3 metri

pentru intravilane – 1 metru.

5. În zonele de protecţie ale punctelor geodezice se interzice efectuarea lucrărilor, ce pot influenţa negativ asupra integrităţii punctelor geodezice sau împiedica efectuarea măsurărilor geodezice.

Executarea unor asemenea lucrări, se coordonează cu Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică.

II. STRĂMUTAREA PUNCTELOR GEODEZICE

6. Demolarea, schimbarea fundaţiei sau strămutarea punctelor geodezice se efectuează numai cu permisiunea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică cu condiţia compensării costului complexului de lucrări de restabilire a punctelor geodezice şi integrităţii reţelelor geodezice.

7. În fiecare caz concret, conform ordinii punctului, densităţii şi perspectivei dezvoltării reţelei geodezice, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică soluţionează problema posibilităţii strămutării punctului şi stabileşte costul lucrărilor de restabilirea, termenele de efectuare a lor şi executorul.

8. Costul lucrătorilor de restabilirea se virează executantului de lucrări în baza contractului, încheiat între organizaţia interesată de strămutarea punctului, şi executantul nemijlocit al acestor lucrări, sau în Bugetul de Stat – în baza înţelegerii cu Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică.

III. MODUL DE INVENTARIERE, RESTABILIRE ŞI

DEZVOLTARE A REŢELELOR GEODEZICE

9. Inventarierea punctelor geodezice ale Reţelei Geodezice de Stat, paşaportizarea lor, restabilirea sistematică şi dezvoltarea reţelelor geodezice conform planurilor şi în termenele stabilite, în comun cu Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, se efectuează de către serviciul geodezic al Ministerului Apărării şi organizaţiile specializate, care au asupra lor licenţă privind efectuarea unui asemenea gen de lucrări geodezice.

10. Finanţarea lucrărilor de paşaportizare a punctelor geodezice, restabilirea şi dezvoltare a reţelelor geodezice se efectuează:

pentru Reţeaua Geodezică de Stat – din contul Bugetului de Stat;

pentru reţelele de însemnătate locală (specială) şi reţelele de ridicări topografice – din contul mijloacelor bugetului local şi din contul mijloacelor persoanelor juridice şi fizice interesate, precum şi al mijloacelor percepute de la persoanele vinovate de afectarea sau distrugerea punctelor.

11. Renovarea sistematică a atributelor de amenajare exterioară se efectuează de către deţinătorii de terenuri, în hotarele cărora sînt amplasate punctele geodezice.

12. Organizaţiile care execută diverse lucrări, folosindu-se de punctele geodezice, sînt obligate să controleze starea tehnică a cerinţelor lor, semnalelor exterioare, punctelor de orientare şi să reînnoiască după utilizarea punctului atributele de amenajare exterioară şi să defrişeze terenurile punctelor.

IV. PROTECŢIA PUNCTELOR GEODEZICE

13. Evidenţa punctelor geodezice şi realizarea măsurilor de asigurare a integrităţii lor se pune pe seama Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică.

Controlul asupra integrităţii punctelor geodezice cade în sarcina organelor de autoadministrare locală.

Responsabilitatea pentru integritatea punctelor geodezice se pune pe seama deţinătorilor de terenuri, în hotarele cărora sînt amplasate punctele geodezice.

Despre afectarea şi distrugerea punctelor geodezice sau delapidarea materialelor din care sînt confecţionate se va aduce la cunoştinţa organelor de drept şi organelor Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică.

14. În caz de distrugere a punctelor geodezice costul lucrărilor pentru restabilirea integrităţii reţelelor geodezice se compensează din contul persoanelor care s-au făcut vinovate.

Mijloacelor percepute pentru lucrările de restaurare şi suma amenzilor se varsă la Bugetul de Stat şi se folosesc în scopul finanţării centralizate a controlului, paşaportizării şi restabilirii punctelor geodezice, dezvoltării reţelelor geodezice.

15. Pentru afectarea sau distrugerea punctelor geodezice, precum şi delapidarea materialelor din care acestea au fost confecţionate, persoanele juridice şi fizice poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.