Hotărâre nr. 299 din 21.05.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind condiţiile de introducere pe piaţă

a generatoarelor de aerosoli

nr. 299  din  21.05.2025

 (în vigoare 05.07.2025, cu unele excepţii prevăzute în pct.14) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 297-300 art. 327 din 05.06.2025

* * *

UE

În temeiul Legii nr.112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199 art.442), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune Directiva 75/324/CEE a Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la generatoarele de aerosoli, CELEX: 31975L0324, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 147 din 9 iunie 1975, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva (UE) 2016/2037 a Comisiei din 21 noiembrie 2016.

1. Se aprobă condiţiile de introducere pe piaţă a generatoarelor de aerosoli (se anexează).

2. În sensul prezentei hotărâri, noţiunea "generator de aerosoli" semnifică orice recipient care nu se poate refolosi, fabricat din metal, sticlă sau plastic şi care conţine un gaz comprimat, lichefiat sau dizolvat sub presiune, cu sau fără un lichid, pastă sau pulbere şi care este prevăzut cu un dispozitiv ce permite evacuarea conţinutului sub formă de particule solide sau lichide în suspensie într-un gaz, sub formă de spumă, pastă sau pulbere sau în stare lichidă.

3. Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică generatoarelor de aerosoli care au o capacitate totală mai mică de 50 ml şi generatoarelor de aerosoli cu o capacitate totală mai mare decât cea prevăzută la subpunctele 3.1, 4.1.1, 4.2.1, 5.1 şi 5.2 din anexă.

4. La introducerea pe piaţă a generatoarelor de aerosoli, agenţii economici aplică pe recipiente simbolul "ε" (epsilon inversat) pentru a atesta că acestea corespund dispoziţiilor prezentei hotărâri.

5. Fără a aduce atingere Regulamentului cu privire la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, aprobat de Guvern, fiecare generator de aerosoli sau, în cazul în care informaţiile nu pot fi înscrise pe recipient din cauza dimensiunilor mici ale acestuia (având o capacitate maximă mai mică sau egală cu 150 ml), o etichetă ataşată acestuia trebuie să conţină următoarele informaţii, aplicate în mod vizibil, lizibil şi de neşters:

5.1. numele şi adresa sau marca comercială a responsabilului de introducerea pe piaţă a generatoarelor de aerosoli;

5.2. simbolul "ε" (epsilon inversat), care certifică conformitatea cu cerinţele prezentei hotărâri;

5.3. marcaje codate care să permită identificarea lotului de producţie;

5.4. detaliile prevăzute la subpunctul 2.2 din anexă;

5.5. conţinutul net în volum.

6. În cazul în care un generator de aerosoli conţine componente inflamabile, conform definiţiei de la subpunctul 1.6 din anexă, dar nu este clasificat drept "inflamabil" sau "extrem de inflamabil" conform criteriilor stabilite la subpunctul 1.1 din anexă, cantitatea materialului inflamabil conţinut în generatorul de aerosoli trebuie să fie indicată clar pe etichetă, cu text vizibil, lizibil şi de neşters: "Conţine X% din masă componente inflamabile".

7. Informaţiile menţionate pe etichetă, prevăzute la punctele 5 şi 6, se redactează în limba română. Aceasta nu exclude posibilitatea prezentării lor şi în alte limbi de circulaţie internaţională.

8. Se interzice aplicarea pe generatoarele de aerosoli a marcajelor sau a inscripţionărilor care ar putea fi confundate cu simbolul "ε" (epsilon inversat).

9. La introducerea pe piaţă a generatoarelor de aerosoli, producătorul se asigură că acestea au fost proiectate şi fabricate în conformitate cu cerinţele de siguranţă prevăzute în anexă.

10. La introducerea şi/sau punerea la dispoziţie pe piaţă a generatoarelor de aerosoli, agenţii economici respectă prevederile Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor, precum şi ale Legii nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

11. În temeiul Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor şi în limitele domeniilor de competenţă stabilite prin Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.548/2018, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului este autoritatea competentă de supraveghere a pieţei, care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri referitoare la cerinţele de etichetare a generatoarelor de aerosoli, aplicarea marcajelor corespunzătoare, existenţa declaraţiei de conformitate şi a dosarului tehnic al produsului. Controlul se efectuează în condiţiile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat.

12. Dacă, pe baza unor motive justificate, identificate în procesul de control, autoritatea competentă de supraveghere a pieţei constată că unul sau mai multe generatoare de aerosoli, deşi conforme cu dispoziţiile prezentei hotărâri, prezintă pericol pentru siguranţă sau sănătate, aceasta, în conformitate cu prevederile Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor, adoptă măsurile necesare pentru a interzice temporar introducerea pe piaţă a generatoarelor de aerosoli şi solicită agentului economic să întreprindă toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că recipientele în cauză, la momentul introducerii pe piaţă, nu mai prezintă respectivul risc.

13. Pe baza constatărilor în urma controalelor efectuate sau a sesizărilor consumatorilor în ceea ce priveşte neconformitatea produselor puse la dispoziţie pe piaţă, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, după caz, sesizează alte autorităţi de supraveghere a pieţei şi/sau organisme de evaluare a conformităţii, acreditate conform Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii, în vederea aplicării măsurilor suplimentare de control al conformităţii produsului.

14. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia punctului 5 din hotărâre şi a subpunctului 2.2 din anexă, care intră în vigoare la data intrării în vigoare a Regulamentului cu privire la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor.

Anexă

la Hotărârea Guvernului nr.299/2025

CONDIŢII

de introducere pe piaţă a generatoarelor de aerosoli

1. Definiţii

1.1. aerosoli inflamabili, neinflamabili sau extrem de inflamabili – un aerosol este considerat neinflamabil, inflamabil sau extrem de inflamabil, în funcţie de căldura de combustie chimică şi de concentraţia, în greutate, a componentelor sale inflamabile, după cum urmează:

1.1.1. aerosolul este clasificat drept “extrem de inflamabil” în cazul în care concentraţia componentelor inflamabile este mai mare sau egală cu 85% şi căldura de combustie chimică este mai mare sau egală cu 30 kJ/g;

1.1.2. aerosolul este clasificat drept “neinflamabil” în cazul în care concentraţia componentelor inflamabile este mai mică sau egală cu 1% şi căldura de combustie chimică este mai mică de 20 kJ/g;

1.1.3. toţi ceilalţi aerosoli trebuie supuşi următoarelor proceduri de clasificare din punctul de vedere al inflamabilităţii sau trebuie clasificaţi drept “extrem de inflamabili”. Încercarea de aprindere la distanţă, încercarea de aprindere în spaţiu închis şi încercarea de inflamabilitate a spumei trebuie să respecte cerinţele de la subpct. 6.3;

1.1.4. aerosoli inflamabili pulverizaţi – în cazul aerosolilor pulverizaţi, clasificarea se efectuează luându-se în considerare căldura de combustie chimică şi pe baza rezultatelor încercării de aprindere la distanţă, după cum urmează:

1.1.4.1. în cazul în care căldura de combustie este mai mică de 20 kJ/g:

1.1.4.1.1. aerosolul este clasificat drept “inflamabil” dacă aprinderea are loc la o distanţă mai mare sau egală cu 15 cm, dar mai mică de 75 cm;

1.1.4.1.2. aerosolul este clasificat drept “extrem de inflamabil” dacă aprinderea are loc la o distanţă mai mare sau egală cu 75 cm;

1.1.4.1.3. dacă, în cursul încercării de aprindere la distanţă, nu are loc nicio aprindere, trebuie efectuată încercarea de aprindere în spaţiu închis, iar în acest caz aerosolul este clasificat drept “inflamabil” dacă timpul echivalent este mai mic sau egal cu 300 s/mc sau densitatea deflagraţiei este mai mică sau egală cu 300 g/mc; în toate celelalte cazuri, aerosolul este clasificat drept “neinflamabil”;

1.1.4.2. în cazul în care căldura de combustie chimică este mai mare sau egală cu 20 kJ/g, aerosolul este clasificat drept “extrem de inflamabil” dacă aprinderea are loc la o distanţă mai mare sau egală cu 75 cm; în toate celelalte cazuri, aerosolul este clasificat drept “inflamabil”;

1.1.5. aerosoli inflamabili spumanţi – în cazul aerosolilor spumanţi, clasificarea se face pe baza rezultatelor încercării de inflamabilitate a spumei:

1.1.5.1. aerosolul este clasificat drept “extrem de inflamabil” dacă:

1.1.5.1.1. înălţimea flăcării este mai mare sau egală cu 20 cm şi durata flăcării este mai mare sau egală cu 2 s; sau

1.1.5.1.2. înălţimea flăcării este mai mare sau egală cu 4 cm şi durata flăcării este mai mare sau egală cu 7 s;

1.1.5.2. aerosolul care nu îndeplineşte criteriile prevăzute la subpct. 1.1.5.1 este clasificat drept “inflamabil” dacă înălţimea flăcării este mai mare sau egală cu 4 cm şi durata flăcării este mai mare sau egală cu 2 s;

1.2. amestec – amestec sau soluţie compusă din două sau mai multe substanţe;

1.3. capacitate netă – volum, exprimat în mililitri, al unui generator de aerosoli umplut şi închis;

1.4. capacitate totală a recipientului – volum, exprimat în mililitri, al unui recipient deschis, până la nivelul deschiderii;

1.5. căldură de combustie chimică – căldura de combustie chimică ΔH_c este determinată:

1.5.1. pe baza unor norme tehnologice recunoscute, cuprinse, de exemplu, în standardul SM EN ISO 13943:2024 “Securitate la incendiu. Vocabular” sau în literatura atestată ştiinţific; sau

1.5.2. aplicând următoarea metodă de calcul:

Căldura de combustie chimică (ΔH_c), în kilojouli pe gram (kJ/g), poate fi calculată ca produsul dintre căldura de combustie teoretică (ΔH_comb) şi randamentul de combustie, de obicei mai mic de 1,0 (randamentul de combustie tipic este de 0,95 sau 95%).

Pentru pregătirea unui aerosol conţinând mai multe componente, căldura de combustie chimică reprezintă suma căldurilor de combustie ponderate pentru fiecare componentă, după cum urmează:

unde:

ΔH_c – căldura de combustie chimică (kJ/g) a produsului;

w_i% – procentul din greutatea produsului reprezentat de componenta i;

ΔH_c(i) – căldura de combustie specifică (kJ/g) a componentei i a produsului.

În cazul în care căldura de combustie chimică este folosită ca parametru de evaluare a inflamabilităţii aerosolilor potrivit prevederilor prezentei hotărâri, agenţii economici care introduc pe piaţă generatoare de aerosoli trebuie să descrie metoda folosită la determinarea căldurii de combustie chimică într-un document redactat în limba română, care poate fi uşor de obţinut de la adresa specificată pe etichetă în conformitate cu subpct. 5.1 din hotărâre;

1.6. componente inflamabile – componentele unui aerosol sunt considerate ca inflamabile în cazul în care conţin un component care este clasificat drept inflamabil:

1.6.1. lichid inflamabil – lichid al cărui punct de inflamabilitate nu este mai mare de 93 °C;

1.6.2. solid inflamabil – substanţă solidă sau amestec solid care este uşor combustibil(ă) sau care poate cauza sau contribui la ardere prin frecare. Materialele solide uşor combustibile sunt substanţe sau amestecuri pulverulente, granulare sau păstoase, care sunt periculoase dacă se pot aprinde uşor prin contact scurt cu o sursă de aprindere, precum un chibrit aprins, şi dacă flacăra se răspândeşte rapid;

1.6.3. gaz inflamabil – gaz sau amestec de gaze care, în amestec cu aerul, are punctul de inflamabilitate de 20 °C la o presiune standard de 1,013 bari.

Această definiţie nu include substanţele şi amestecurile piroforice, cu autoîncălzire sau care reacţionează la contactul cu apa, care niciodată nu pot fi părţi componente ale conţinutului aerosolilor;

1.7. condiţii de încercare – valori ale presiunilor de încercare şi de spargere exercitate hidraulic la o temperatură de 20 °C (±5 °C);

1.8. presiuni – presiuni interne exprimate în bari (presiuni relative);

1.9. presiune de încercare – presiune la care recipientul gol al unui generator de aerosoli poate fi supus timp de 25 de secunde fără a fi provocată vreo scurgere sau, în cazul recipientelor din metal ori plastic, fără a fi provocată vreo deformare vizibilă sau permanentă, cu excepţia celor permise potrivit prevederilor subpct. 6.1.1.2;

1.10. presiune de ruptură – presiune minimă care provoacă crăparea sau ruperea recipientului generatorului de aerosoli;

1.11. substanţă – element chimic şi compuşii săi, în stare naturală sau obţinuţi prin orice proces de producţie, inclusiv orice aditiv necesar pentru păstrarea stabilităţii şi orice impuritate care derivă din procesul utilizat, cu excepţia oricărui solvent care poate fi separat fără a influenţa stabilitatea substanţei sau fără a-i schimba compoziţia;

1.12. volumul fazei lichide – volum ocupat de fazele negazoase în generatorul de aerosoli umplut şi închis.

2. Dispoziţii generale

Condiţiile de introducere pe piaţă a generatoarelor de aerosoli se aplică generatoarelor de aerosoli, astfel cum sunt definite la pct.2 din hotărâre.

Fără a aduce atingere prevederilor specifice din prezenta anexă referitoare la cerinţele legate de pericolul de inflamabilitate şi de presiune, agenţii economici care introduc pe piaţă generatoare de aerosoli sunt obligaţi să efectueze o analiză a pericolelor pentru a le identifica pe cele aplicabile în cazul generatoarelor proprii. Analiza include o evaluare a riscurilor provocate de inhalarea conţinutului degajat de generatoarele de aerosoli în condiţii de utilizare normale sau previzibile în mod rezonabil, luând în considerare distribuţia dimensiunilor picăturilor, precum şi proprietăţile fizice şi chimice ale componentelor, după caz. Agenţii economici care introduc pe piaţă generatoare de aerosoli trebuie să ţină cont de rezultatele acestei analize la proiectarea, fabricarea şi testarea acestora şi, după caz, să elaboreze menţiuni speciale cu privire la utilizarea lor.

2.1. Construcţie şi dotare

2.1.1. Generatorul de aerosoli umplut trebuie să corespundă, în condiţii normale de utilizare şi stocare, prevederilor prezentei anexe.

2.1.2. În condiţii normale de stocare sau transport, valva trebuie să permită o închidere practic etanşă a generatorului de aerosoli şi să fie protejată, de exemplu, cu un capac protector, împotriva oricărei deschideri involuntare, precum şi împotriva oricărei deteriorări.

2.1.3. Rezistenţa mecanică a generatorului de aerosoli nu trebuie să poată fi micşorată de acţiunea substanţelor conţinute în recipient, nici după o perioadă îndelungată de stocare.

2.2. Etichetarea

Fără a aduce atingere Regulamentului cu privire la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, aprobat de Guvern, fiecare generator de aerosoli trebuie să conţină următoarele informaţii, aplicate în mod vizibil, lizibil şi de neşters:

2.2.1. dacă aerosolul este clasificat drept “neinflamabil” conform criteriilor de la subpct. 1.1.2, ‒ menţiunea de avertizare “Atenţie” şi celelalte elemente de etichetare pentru aerosoli de categoria 3 prevăzute în tabelul “Elemente de etichetare pentru aerosoli” din Regulamentul cu privire la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, aprobat de Guvern;

2.2.2. dacă aerosolul este clasificat drept “inflamabil” conform criteriilor de la subpct. 1.1, ‒ menţiunea de avertizare “Atenţie” şi celelalte elemente de etichetare pentru aerosoli de categoria 2 prevăzute în tabelul “Elemente de etichetare pentru aerosoli” din Regulamentul cu privire la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, aprobat de Guvern;

2.2.3. dacă aerosolul este clasificat drept “extrem de inflamabil” conform criteriilor de la subpct. 1.1, ‒ menţiunea de avertizare “Pericol” şi celelalte elemente de etichetare pentru aerosoli de categoria 1 prevăzute în tabelul “Elemente de etichetare pentru aerosoli” din Regulamentul cu privire la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, aprobat de Guvern;

2.2.4. în cazul în care generatorul de aerosoli este un produs de consum, ‒fraza de precauţie P102 prevăzută în partea “Fraze de precauţie generale” din tabelul “Criterii de selectare a frazelor de precauţie” din Regulamentul cu privire la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, aprobat de Guvern;

2.2.5. orice frază de precauţie suplimentară în ceea ce priveşte utilizarea care să atenţioneze consumatorii asupra pericolelor specifice prezentate de produs; dacă generatorul de aerosoli este însoţit de instrucţiuni de utilizare separate, acestea trebuie să reflecte, de asemenea, respectivele măsuri de precauţie în ceea ce priveşte utilizarea.

2.3. Volumul fazei lichide

La temperaturi de 50°C, volumul fazei lichide nu trebuie să depăşească 90% din capacitatea netă.

3. Dispoziţii speciale privind generatoarele de aerosoli cu recipiente metalice

3.1. Capacitate

Capacitatea totală a acestor recipiente nu trebuie să depăşească 1 000 ml.

3.1.1. Presiunea de încercare a recipientului:

3.1.1.1. pentru recipientele destinate umplerii la o presiune mai mică de 6,7 bari la temperatura de 50 °C, presiunea de încercare trebuie să fie de minimum 10 bari;

3.1.1.2. pentru recipientele destinate umplerii la o presiune mai mare sau egală cu 6,7 bari la temperatura de 50 °C, presiunea de încercare trebuie să fie cu 50% mai mare decât presiunea internă la temperatura de 50 °C.

3.1.2. Presiunea la 50 °C din generatorul de aerosoli nu trebuie să depăşească valorile prevăzute în tabelul 1, în funcţie de conţinutul de gaze din generatorul de aerosoli.

Tabelul 1

4. Dispoziţii speciale privind generatoarele de aerosoli cu recipiente de sticlă

4.1. Recipiente plastifiate sau cu protecţie permanentă

Recipientele de acest tip pot fi folosite pentru umplerea cu gaz comprimat, lichefiat sau dizolvat.

4.1.1. Capacitatea

Capacitatea totală a acestor recipiente nu trebuie să depăşească 220 ml.

4.1.2. Învelişul de protecţie

Învelişul de protecţie trebuie să fie format dintr-un strat protector din material plastic sau alt material adaptat, destinat evitării riscului de proiectare a cioburilor de sticlă în caz de spargere accidentală a recipientului şi trebuie conceput astfel încât să nu aibă loc nicio proiectare de cioburi de sticlă atunci când generatorul de aerosoli umplut, adus la o temperatură de 20 °C, cade de la o înălţime de 1,8 m pe o suprafaţă de beton.

4.1.3. Presiunea de încercare a recipientelor:

4.1.3.1. recipientele care se utilizează pentru umplere cu gaz comprimat sau dizolvat trebuie să reziste la o presiune de încercare de minimum 12 bari;

4.1.3.2. recipientele care se utilizează pentru umplere cu gaz lichefiat trebuie să reziste la o presiune de încercare de minimum 10 bari.

4.1.4. Umplerea:

4.1.4.1. generatoarele de aerosoli umplute cu gaz comprimat nu trebuie să fie supuse, la temperatura de 50 °C, la o presiune mai mare de 9 bari;

4.1.4.2. generatoarele de aerosoli umplute cu gaz dizolvat nu trebuie să fie supuse, la temperatura de 50 °C, la o presiune mai mare de 8 bari;

4.1.4.3. generatoarele de aerosoli umplute cu gaze lichefiate sau cu amestecuri de gaze lichefiate nu trebuie să fie supuse, la temperatura de 20 °C, la presiuni mai mari decât cele indicate în tabelul 2.

Tabelul 2

Tabelul 2 indică limitele de presiune admisibile la temperatura de 20 °C în funcţie de procentajul de gaz.

Pentru procentajele de gaz care nu figurează în tabelul 2, presiunile limită sunt calculate prin extrapolare.

4.2. Recipiente din sticlă neprotejate

Generatoarele de aerosoli care utilizează recipiente din sticlă neprotejate trebuie umplute exclusiv cu gaz lichefiat sau dizolvat.

4.2.1. Capacitatea

Capacitatea totală a acestor recipiente nu poate depăşi 150 ml.

4.2.2. Presiunea de încercare a recipientului

Presiunea de încercare a recipientului trebuie să fie de minimum 12 bari.

4.2.3. Umplerea:

4.2.3.1. generatoarele de aerosoli umplute cu gaz dizolvat nu trebuie să suporte, la temperatura de 50 °C, o presiune mai mare de 8 bari;

4.2.3.2. generatoarele de aerosoli umplute cu gaze lichefiate nu trebuie să suporte, la temperatura de 20 °C, presiuni mai mari decât cele indicate în tabelul 3.

Tabelul 3

Tabelul 3 indică limitele presiunii admisibile la temperatura de 20 °C în funcţie de procentajul de gaz lichefiat.

Pentru procentajele de gaz care nu figurează în tabelul 3, presiunile limită sunt calculate prin extrapolare.

5. Dispoziţii speciale privind generatoarele de aerosoli cu recipiente de plastic

5.1. Generatoarele de aerosoli al căror recipient este din plastic şi care, în caz de spargere, pot produce cioburi trebuie tratate în acelaşi fel cu generatoarele de aerosoli al căror recipient este din sticlă neprotejată.

5.2. Generatoarele de aerosoli al căror recipient este din plastic şi care, în caz de spargere, nu pot produce cioburi trebuie tratate în acelaşi fel cu generatoarele de aerosoli al căror recipient este din sticlă cu înveliş de protecţie.

6. Încercări

6.1. Cerinţe privind încercările ce trebuie garantate de agenţii economici care introduc pe piaţă generatoare de aerosoli

6.1.1. Încercarea hidraulică pe recipientele goale

6.1.1.1. Recipientele din metal, sticlă sau plastic ale generatoarelor de aerosoli trebuie să reziste la o încercare la presiune hidraulică conform prevederilor subpct. 3.1.1, 4.1.3 şi 4.2.2.

6.1.1.2. Recipientele din metal cu deformări asimetrice, cu deformări majore sau cu alte defecte similare sunt respinse. Este admisă o deformare simetrică uşoară a bazei recipientului sau o deformare care afectează profilul părţii superioare a recipientului, cu condiţia că recipientul trece de încercarea la rupere.

6.1.2. Încercarea la rupere pentru recipientele goale din metal

Agenţii economici care introduc pe piaţă generatoare de aerosoli trebuie să se asigure că presiunea de rupere a recipientelor este cu cel puţin 20% mai mare decât presiunea de încercare prevăzută.

6.1.3. Încercarea la cădere pentru recipientele din sticlă protejate

Producătorul trebuie să se asigure că recipientele satisfac cerinţele pentru încercări prevăzute la subpct. 4.1.2.

6.1.4. Verificarea finală a generatoarelor de aerosoli umplute

6.1.4.1. Generatoarele de aerosoli sunt supuse uneia dintre următoarele metode de încercare finală:

6.1.4.1.1. Încercarea în baie de apă fierbinte

Fiecare generator de aerosoli umplut trebuie să fie cufundat într-o baie de apă fierbinte:

6.1.4.1.1.1. temperatura băii de apă şi durata încercării trebuie să permită presiunii interne să atingă presiunea exercitată de conţinut la o temperatură uniformă de 50 °C;

6.1.4.1.1.2. orice generator de aerosoli care prezintă o deformare vizibilă şi permanentă sau o scurgere trebuie să fie respins.

6.1.4.1.2. Metode de încercare finală la cald

Se pot utiliza şi alte metode alternative de încălzire a conţinutului generatoarelor de aerosoli, cu condiţia să se asigure că presiunea şi temperatura din fiecare generator de aerosoli umplut ating valorile necesare pentru încercarea în baia de apă fierbinte, iar distorsiunile şi scurgerile sunt detectate cu aceeaşi precizie ca în cazul încercării în baia de apă fierbinte.

6.1.4.1.3. Metode de încercare finală la rece

Poate fi utilizată o metodă alternativă de încercare finală la rece, cu condiţia să respecte prevederile referitoare la o metodă alternativă pentru încercarea în baie de apă fierbinte a generatoarelor de aerosoli, în conformitate cu pct.6.2.4.3.2.2 din anexa A la Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.44/1998, actualizat cu amendamentele ulterioare.

6.1.4.2. Pentru generatoarele de aerosoli ale căror componente sunt supuse unei transformări fizice şi chimice care duce la modificarea caracteristicilor presiunii lor după umplere şi înainte de prima utilizare, ar trebui aplicate metodele de testare finală la rece în conformitate cu subpct. 6.1.4.1.3.

6.1.4.3. În cazul metodelor alternative de încercare prevăzute la subpct. 6.1.4.1.2 şi 6.1.4.1.3:

6.1.4.3.1. metoda de încercare trebuie să fie aprobată de către autoritatea competentă;

6.1.4.3.2. agenţii economici care introduc pe piaţă generatoare de aerosoli sunt obligaţi să depună o cerere de aprobare către autoritatea competentă. Cererea trebuie să fie însoţită de un dosar tehnic cuprinzând descrierea metodei alternative de încercare utilizate;

6.1.4.3.3. în scopul supravegherii, agenţii economici care introduc pe piaţă generatoare de aerosoli trebuie să păstreze aprobarea emisă de către autoritatea competentă, dosarul tehnic cuprinzând descrierea metodei alternative de încercare şi, dacă este cazul, procesele-verbale de control; aceste documente trebuie să fie uşor de accesat la adresa specificată pe etichetă în conformitate cu subpct. 5.1 din hotărâre;

6.1.4.3.4. dosarul tehnic este redactat în limba română sau într-o altă limbă oficială a Comunităţii Europene;

6.1.4.3.5. autoritatea competentă care aprobă metodele respective de încercare estehttps://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/ autoritatea de supraveghere a pieţei cu atribuţii de control al respectării condiţiilor tehnice, stabilită conform Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor;

6.1.4.3.6. pentru a garanta fiabilitatea şi consecvenţa testărilor în scopul supravegherii pieţei, autorităţile de supraveghere a pieţei apelează la laboratoare de încercări acreditate în sensul Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.

6.2. Exemple de încercări de control care trebuie efectuate

6.2.1. Încercarea recipientelor goale

Presiunea de încercare este aplicată timp de 25 de secunde pe 5 recipiente alese în mod aleatoriu dintr-un lot omogen de 2 500 de recipiente goale, adică fabricate din aceleaşi materiale şi prin acelaşi procedeu de fabricare în serie continuă a lotului, sau dintr-un lot constituind producţia într-un interval de o oră.

Dacă oricare dintre aceste recipiente nu trece încercarea, se aleg în mod aleatoriu 10 recipiente suplimentare din acelaşi lot care se supun aceleiaşi încercări. Dacă oricare dintre aceste recipiente nu trece încercarea, întregul lot este respins ca impropriu utilizării.

6.2.2. Încercarea generatoarelor de aerosoli umplute

Încercările de verificare a etanşeităţii se realizează prin cufundarea într-o baie de apă a unui număr reprezentativ de generatoare de aerosoli umplute. Temperatura apei şi timpul de rămânere a generatoarelor de aerosoli în baie trebuie să permită conţinutului să atingă o temperatură uniformă de 50 °C în intervalul de timp necesar pentru a se putea verifica dacă se produce vreo scurgere sau fisură. Toate loturile de generatoare de aerosoli care nu trec aceste încercări se consideră improprii utilizării.

6.3. Încercările privind inflamabilitatea aerosolilor

6.3.1. Încercarea de aprindere la distanţă pentru aerosolii pulverizaţi

6.3.1.1. Introducere

6.3.1.1.1. Această încercare standard descrie metoda de determinare a distanţei de aprindere a unui aerosol pulverizat pentru a evalua riscul de flacără asociat. Aerosolul este pulverizat în direcţia unei surse de aprindere la intervale de 15 cm, pentru a observa dacă are loc aprinderea şi combustia susţinută a conţinutului pulverizat. Prin definiţie, aprinderea şi combustia susţinută au loc atunci când o flacără stabilă rămâne aprinsă timp de cel puţin 5 secunde. Sursa aprinderii este definită ca fiind un arzător cu gaz având o flacără albastră, neluminoasă, de 4-5 cm înălţime.

6.3.1.1.2. Această încercare este aplicabilă aerosolilor cu o distanţă de pulverizare mai mare sau egală cu 15 cm. Aerosolii cu o distanţă de pulverizare mai mică de 15 cm, cum ar fi cei degajaţi sub formă de spumă, gel şi pastă sau dotaţi cu un aparat de măsurare, sunt excluşi de la această încercare. Aerosolii pulverizaţi sub formă de spumă, gel sau pastă sunt supuşi încercării de inflamabilitate a spumei.

6.3.1.2. Instrumente şi materiale

6.3.1.2.1. Sunt necesare următoarele instrumente:

6.3.1.3. Procedură

6.3.1.3.1. Cerinţe generale

6.3.1.3.1.1. Înainte de încercare, fiecare generator de aerosoli trebuie umplut şi apoi amorsat prin descărcare, timp de aproximativ o secundă. Scopul acestei acţiuni este îndepărtarea materialelor neomogene de pe tubul de imersie.

6.3.1.3.1.2. Instrucţiunile de utilizare trebuie respectate cu stricteţe, indiferent dacă generatorul este destinat a fi utilizat în poziţie verticală orientată în sus sau în jos. Dacă este necesară agitarea, aceasta trebuie realizată imediat înainte de încercare.

6.3.1.3.1.3. Încercarea trebuie efectuată într-un mediu ferit de curenţi de aer şi care poate fi ventilat, având o temperatură controlată de 20 °C ± 5 °C şi o umiditate relativă de 30%-80%.

6.3.1.3.1.4. Fiecare generator de aerosoli urmează să fie încercat:

6.3.1.3.1.4.1. atunci când este plin în conformitate cu procedura completă, arzătorul cu gaz fiind situat la o distanţă de 15-90 cm faţă de duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli;

6.3.1.3.1.4.2. atunci când conţinutul lui este de 10%-12% din capacitatea sa nominală (procentaj din greutate), numai o singură dată, fie la o distanţă de 15 cm faţă de duza de evacuare, când aerosolii pulverizaţi dintr-un cilindru plin nu s-au aprins deloc, fie la distanţa de aprindere a aerosolilor pulverizaţi dintr-un cilindru plin, plus 15 cm.

6.3.1.3.1.5. În timpul încercării, cilindrul trebuie poziţionat conform indicaţiilor de pe etichetă. Sursa de aprindere trebuie poziţionată în consecinţă.

6.3.1.3.1.6. Următoarea procedură impune încercarea aerosolilor pulverizaţi la intervale de 15 cm între flacăra arzătorului şi duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli, la distanţe care variază între 15 şi 90 cm. Este indicat să se înceapă la o distanţă de 60 cm între flacăra arzătorului şi duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli. Distanţa dintre flacăra arzătorului şi duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli trebuie mărită cu 15 cm în cazul aprinderii aerosolilor pulverizaţi la o distanţă de 60 cm. Distanţa trebuie micşorată cu 15 cm în cazul în care nu are loc nicio aprindere la o distanţă de 60 cm între flacăra arzătorului şi duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli. Scopul acestei proceduri este de a determina distanţa maximă dintre duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli şi flacăra arzătorului care provoacă combustia susţinută a aerosolilor pulverizaţi sau de a stabili că aprinderea nu se poate produce la o distanţă de 15 cm între flacăra arzătorului şi duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli.

6.3.1.3.2. Procedura de încercare

6.3.1.3.2.1. Minimum 3 generatoare de aerosoli pline pentru fiecare produs trebuie umplute la 20 °C ± 1 °C, acestea fiind cufundate în apă în proporţie de cel puţin 95% timp de cel puţin 30 de minute înainte de fiecare încercare (dacă generatoarele sunt complet cufundate în apă, este suficientă o perioadă de umplere de 30 de minute).

6.3.1.3.2.2. Este necesară respectarea cerinţelor generale şi înregistrarea temperaturii şi a umidităţii relative a mediului.

6.3.1.3.2.3. Se cântăreşte un generator de aerosoli şi se notează greutatea acestuia.

6.3.1.3.2.4. Se determină presiunea internă şi capacitatea de descărcare iniţială la temperatura de 20 °C ± 1 °C (pentru a elimina generatoarele de aerosoli defecte sau umplute parţial).

6.3.1.3.2.5. Arzătorul cu gaz se aşază pe o suprafaţă plată sau se fixează pe un suport cu ajutorul unei clame.

6.3.1.3.2.6. Se aprinde arzătorul; flacăra trebuie să fie neluminoasă şi înaltă de aproximativ 4-5 cm.

6.3.1.3.2.7. Orificiul de ieşire al duzei de evacuare trebuie aşezat la distanţa cerută faţă de flacără. Generatorul de aerosoli trebuie testat în poziţia în care a fost proiectat pentru utilizare, de exemplu, în poziţie verticală orientată în sus sau în jos.

6.3.1.3.2.8. Orificiul duzei de evacuare trebuie aşezat la acelaşi nivel cu flacăra arzătorului, asigurând că orificiul este direcţionat în mod corespunzător spre flacără (conform figurii 1). Conţinutul pulverizat trebuie eliberat prin jumătatea superioară a flăcării.

Figura 1

6.3.1.3.2.9. Se respectă cerinţele generale cu privire la agitarea generatorului de aerosoli.

6.3.1.3.2.10. Se acţionează supapa generatorului de aerosoli pentru a descărca conţinutul acestuia timp de 5 secunde, dacă nu are loc aprinderea. Dacă are loc aprinderea, se continuă operaţiunea de descărcare şi se înregistrează durata flăcării timp de 5 secunde de la începutul aprinderii.

6.3.1.3.2.11. Se notează rezultatele aprinderii la distanţe diferite dintre arzătorul cu gaz şi generatorul de aerosoli în tabelul elaborat în acest scop.

6.3.1.3.2.12. Dacă nu are loc nicio aprindere în etapa prevăzută la subpct. 6.3.1.3.2.10, generatorul de aerosoli trebuie testat în poziţii alternative, de exemplu, vertical orientat în jos pentru produsele destinate a fi utilizate în poziţie verticală orientată în sus, pentru a verifica dacă se obţine aprinderea.

6.3.1.3.2.13. Se repetă etapele prevăzute la subpct. 6.3.1.3.2.7-6.3.1.3.2.12 încă de 2 ori (în total de 3 ori) pentru acelaşi cilindru la aceeaşi distanţă între arzătorul cu gaz şi duza de evacuare a cilindrului.

6.3.1.3.2.14. Se repetă procedura de încercare pentru încă 2 cilindri cu aerosoli conţinând acelaşi produs la aceeaşi distanţă între arzătorul cu gaz şi duza de evacuare a cilindrului.

6.3.1.3.2.15. Se repetă etapele prevăzute la subpct. 6.3.1.3.2.7-6.3.1.3.2.14 ale procedurii de încercare la o distanţă de 15-90 cm între duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli şi flacăra arzătorului, în funcţie de rezultatul fiecărei încercări (trebuie consultate, de asemenea, subpct. 6.3.1.3.1.4 şi 6.3.1.3.1.5).

6.3.1.3.2.16. Dacă la distanţa de 15 cm nu are loc nicio aprindere, procedura este încheiată pentru cilindrii care iniţial au fost plini. Procedura este, de asemenea, încheiată atunci când aprinderea şi combustia susţinută au loc la o distanţă de 90 cm. Dacă aprinderea nu s-a produs la o distanţă de 15 cm, se înregistrează faptul că aprinderea nu a avut loc. În toate celelalte cazuri, distanţa maximă dintre flacăra arzătorului şi duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli pentru care au fost observate o aprindere şi o combustie susţinută este notată ca fiind “distanţa de aprindere” în orice alte împrejurări.

6.3.1.3.2.17. Trebuie, de asemenea, efectuată o încercare pentru 3 cilindri având un conţinut de 10-12% din capacitatea lor nominală. Aceşti cilindri trebuie încercaţi la o distanţă între duza de evacuare a cilindrului cu aerosoli şi flacăra arzătorului care este considerată a fi “distanţa de aprindere a cilindrilor plini + 15 cm”.

6.3.1.3.2.18. Se descarcă un cilindru cu aerosoli până ajunge la 10%-12% din capacitatea sa nominală (procentaj din greutate) în pulverizări de cel mult 30 de secunde. Durata minimă de aşteptare între pulverizări este de 300 de secunde. În această perioadă intermediară, generatoarele trebuie puse în baia de apă pentru umplere.

6.3.1.3.2.19. Se repetă etapele prevăzute la subpct. 6.3.1.3.2.7-6.3.1.3.2.14 pentru cilindri cu aerosoli având un conţinut de 10%-12% din capacitatea lor nominală, omiţând etapele de la subpct. 6.3.1.3.2.12 şi 6.3.1.3.2.13. Această încercare trebuie efectuată menţinând generatoarele de aerosoli într-o singură poziţie, de exemplu, în poziţie verticală orientată în sus sau în jos, corespunzătoare celei care a produs aprinderea (dacă este cazul) pentru cilindrii umpluţi.

6.3.1.3.3. Toate încercările trebuie efectuate într-o hotă de tiraj situată
într-o încăpere ce poate fi bine aerisită. După fiecare încercare, hota de tiraj şi încăperea pot fi aerisite timp de cel puţin 3 minute. Trebuie luate toate măsurile de siguranţă pentru a împiedica inhalarea produselor de combustie.

6.3.1.3.4. Cilindrii având un conţinut de 10%-12% din capacitatea lor nominală trebuie încercaţi numai o singură dată. În tabelele cu rezultate trebuie indicat un singur rezultat pentru fiecare cilindru.

6.3.1.3.5. Dacă în urma încercării în care generatorul de aerosoli a fost utilizat în poziţia sa de utilizare proiectată se obţine un rezultat negativ, încercarea trebuie repetată cu generatorul în poziţia în care cel mai probabil se obţine un rezultat pozitiv.

6.3.1.4. Metoda de evaluare a rezultatelor

6.3.1.4.1. Toate rezultatele încercărilor se înregistrează în tabelul 4.

Tabelul 4

6.3.2. Încercarea de aprindere în spaţiu închis

6.3.2.1. Introducere

Această încercare standard descrie metoda de evaluare a inflamabilităţii produselor ce provin din generatoarele de aerosoli pe baza tendinţei lor de aprindere într-un spaţiu închis sau limitat. Conţinutul unui generator de aerosoli este pulverizat într-un vas de testare cilindric ce conţine o lumânare aprinsă. Dacă are loc o aprindere ce poate fi observată, se notează timpul scurs şi cantitatea descărcată.

6.3.2.2. Instrumente şi materiale

6.3.2.2.1. Sunt necesare următoarele instrumente:

6.3.2.2.2. Pregătirea aparaturii pentru încercare

6.3.2.2.2.1. Un vas de testare cilindric, deschis la un capăt, având un volum de aproximativ 200 dm³, un diametru de aproximativ 600 mm şi o lungime de aproximativ 720 mm, trebuie modificat după cum urmează:

6.3.2.2.2.1.1. un dispozitiv de închidere sub forma unui capac cu balamale trebuie potrivit pe capătul deschis al recipientului; sau

6.3.2.2.2.1.2. o peliculă din plastic groasă de 0,01-0,02 mm poate fi utilizată, de asemenea, ca dispozitiv de închidere. Dacă încercarea este efectuată cu pelicula din plastic, aceasta trebuie folosită în modul descris mai jos: Se întinde pelicula peste capătul deschis al tamburului şi se fixează în această poziţie cu un elastic. Atunci când este fixat pe tamburul aşezat pe o parte, elasticul trebuie să aibă o rezistenţă care să îi permită să se întindă numai cu 25 mm când o greutate de 0,45 kg este ataşată de punctul său cel mai de jos. Se execută o tăietură de 25 mm în peliculă, începând de la o distanţă de 50 mm faţă de marginea tamburului. Pelicula trebuie să fie întinsă;

6.3.2.2.2.1.3. la celălalt capăt al tamburului se execută o gaură cu un diametru de 50 mm, începând de la o distanţă de 100 mm faţă de margine, astfel încât orificiul să se situeze în punctul cel mai înalt atunci când recipientul este aşezat şi gata de testare (figura 2);

Figura 2

6.3.2.2.2.1.4. pe un suport metalic de 200 x 200 mm se aşază o lumânare din ceară de parafină, având un diametru de 20-40 mm şi o înălţime de 100 mm. Lumânarea trebuie înlocuită atunci când înălţimea ei scade sub 80 mm. Flacăra lumânării este protejată de acţiunea aerosolilor pulverizaţi prin intermediul unui deflector cu o lăţime de 150 mm şi o înălţime de 200 mm. Deflectorul include un plan înclinat la 45° începând cu înălţimea de 150 mm faţă de baza lui (figura 3);

Figura 3

6.3.2.2.2.1.5. lumânarea aşezată pe suportul metalic trebuie poziţionată la jumătatea distanţei dintre cele două capete ale tamburului (figura 4);

Figura 4

6.3.2.2.2.1.6. tamburul este aşezat pe sol sau pe un suport într-un loc în care temperatura este cuprinsă între 15 °C şi 25 °C. Produsul care urmează a fi testat este pulverizat în interiorul tamburului având un volum de aproximativ 200 dm³, în care se află o sursă de aprindere.

6.3.2.2.2.2. De obicei, produsul este expulzat din generatorul de aerosoli la un unghi de 90° faţă de axa verticală a cilindrului. Configuraţia şi procedura descrise se referă la acest tip de generatoare. În cazul unor generatoare de aerosoli cu o funcţionare neobişnuită (de exemplu, generatoare cu degajare verticală), trebuie să se înregistreze modificările la echipamente şi proceduri în conformitate cu bunele practici de laborator, cum ar fi standardul SM EN ISO/IEC 17025:2017 Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări.

6.3.2.3. Procedură

6.3.2.3.1. Cerinţe generale

6.3.2.3.1.1. Înainte de încercare, fiecare generator de aerosoli trebuie umplut şi apoi amorsat prin descărcare timp de aproximativ o secundă. Scopul acestei acţiuni este îndepărtarea materialelor neomogene de pe tubul de imersie.

6.3.2.3.1.2. Instrucţiunile de utilizare trebuie respectate cu stricteţe, indiferent dacă generatorul este destinat a fi utilizat în poziţie verticală orientată în sus sau în jos. Dacă este necesară agitarea, aceasta trebuie realizată imediat înainte de încercare.

6.3.2.3.1.3. Încercările trebuie efectuate într-un mediu ferit de curenţi de aer şi care poate fi aerisit, având o temperatură controlată de 20 °C ± 5 °C şi o umiditate relativă de 30%-80%.

6.3.2.3.2. Procedura de încercare

6.3.2.3.2.1. Minimum 3 generatoare de aerosoli pline pentru fiecare produs trebuie umplute la 20 °C ± 1 °C într-o baie de apă, prin cufundare în apă în proporţie de cel puţin 95% timp de cel puţin 30 de minute (dacă generatoarele sunt complet cufundate în apă, este suficientă o perioadă de condiţionare de 30 de minute).

6.3.2.3.2.2. Se măsoară sau se calculează volumul efectiv al tamburului în dm³.

6.3.2.3.2.3. Este necesară respectarea cerinţelor generale şi înregistrarea temperaturii şi a umidităţii relative a mediului.

6.3.2.3.2.4. Se determină presiunea internă şi capacitatea de descărcare iniţială la 20 °C ± 1 °C (pentru a elimina generatoarele de aerosoli defecte sau umplute parţial).

6.3.2.3.2.5. Se cântăreşte unul dintre generatoarele de aerosoli şi se notează greutatea acestuia.

6.3.2.3.2.6. Se aprinde lumânarea şi se instalează dispozitivul de închidere (capacul sau pelicula din plastic).

6.3.2.3.2.7. Se aşază generatorul de aerosoli în aşa fel încât distanta dintre orificiul duzei de evacuare şi centrul orificiului de intrare în tambur să fie de 35 mm, iar în cazul recipientelor pulverizatoare de aerosoli cu un câmp larg de pulverizare, distanţa trebuie să fie mai mică. Se porneşte cronometrul şi, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare a produsului, se direcţionează conţinutul pulverizat spre centrul extremităţii opuse (capac sau peliculă din plastic). Generatorul trebuie testat în poziţia sa de utilizare proiectată, de exemplu, în poziţie verticală orientată în sus sau în jos.

6.3.2.3.2.8. Se pulverizează până când are loc aprinderea. Se opreşte cronometrul şi se notează timpul scurs. Se cântăreşte din nou generatorul de aerosoli şi se notează greutatea acestuia.

6.3.2.3.2.9. Se aeriseşte şi se curăţă tamburul, îndepărtând orice reziduuri care ar putea afecta încercările ulterioare. Dacă este necesar, se lasă tamburul să se răcească.

6.3.2.3.2.10. Se repetă etapele prevăzute la subpct. 6.3.2.3.2.4-6.3.2.3.2.9 din cadrul procedurii de încercare pentru încă 2 generatoare de aerosoli conţinând acelaşi produs (în total 3 generatoare; de reţinut că fiecare generator este încercat o singură dată).

6.3.2.4. Metoda de evaluare a rezultatelor

6.3.2.4.1. Trebuie elaborat un raport de încercare, conţinând următoarele informaţii:

6.3.2.4.1.1. produsul încercat şi referinţele acestuia;

6.3.2.4.1.2. presiunea internă şi capacitatea de descărcare a generatorului de aerosoli;

6.3.2.4.1.3. temperatura şi umiditatea relativă a aerului din încăpere;

6.3.2.4.1.4. pentru fiecare încercare, timpul de descărcare (în secunde) necesar pentru a obţine aprinderea (dacă produsul nu se aprinde, se menţionează acest lucru);

6.3.2.4.1.5. greutatea produsului pulverizat în timpul fiecărei încercări (în grame);

6.3.2.4.1.6. volumul efectiv al tamburului (în dm³).

6.3.2.4.2. Durata de timp echivalent (t_eq) necesar pentru a obţine aprinderea într-un metru cub poate fi calculat după cum urmează:

6.3.2.4.3. Densitatea deflagraţiei (D_def) necesară pentru a obţine aprinderea în timpul încercării se poate, de asemenea, calcula după cum urmează:

6.3.3. Încercarea de inflamabilitate a aerosolilor cu spumă

6.3.3.1. Introducere

6.3.3.1.1. Această încercare standard descrie metoda de determinare a inflamabilităţii unui aerosol pulverizat sub formă de spumă, gel sau pastă. Un aerosol sub formă de spumă, gel sau pastă este pulverizat (aproximativ 5 grame) pe o sticlă de ceas la baza căreia este amplasată o sursă de aprindere (lumânare, chibrit sau brichetă) pentru a observa dacă au loc aprinderea şi combustia susţinută a spumei, a gelului sau a pastei. Prin definiţie, aprinderea are loc atunci când o flacără stabilă, având o înălţime de minimum 4 cm, rămâne aprinsă timp de cel puţin 2 secunde.

6.3.3.2. Instrumente şi materiale

6.3.3.2.1. Sunt necesare următoarele instrumente:

6.3.3.2.2. Sticla de ceas se aşază pe o suprafaţă rezistentă la foc într-o zonă ferită de curenţi de aer şi care poate fi aerisită după fiecare încercare. Scala gradată se amplasează exact în spatele sticlei de ceas şi este ţinută vertical cu ajutorul unui suport şi al unei clame.

6.3.3.2.3. Scala se amplasează în aşa fel încât baza sa să fie la acelaşi nivel cu baza sticlei de ceas pe un plan orizontal.

6.3.3.3. Procedură

6.3.3.3.1. Cerinţe generale

6.3.3.3.1.1. Înainte de încercare, fiecare generator de aerosoli trebuie umplut şi apoi amorsat prin descărcare timp de aproximativ o secundă. Scopul acestei acţiuni este îndepărtarea materialelor neomogene de pe tubul de imersie.

6.3.3.3.1.2. Instrucţiunile de utilizare trebuie respectate cu stricteţe, indiferent dacă generatorul este destinat a fi utilizat în poziţie verticală orientată în sus sau în jos. Dacă este necesară agitarea, aceasta trebuie realizată imediat înainte de încercare.

6.3.3.3.1.3. Încercările trebuie efectuate într-un mediu ferit de curenţi de aer şi care poate fi aerisit, având o temperatură controlată de 20 °C ± 5 °C şi o umiditate relativă de 30%-80%.

6.3.3.3.2. Procedura de încercare

6.3.3.3.2.1. Minimum 4 generatoare de aerosoli pline pentru fiecare produs trebuie umplute la 20 °C ± 1 °C, prin cufundare în apă în proporţie de cel puţin 95%, timp de cel puţin 30 de minute înainte de fiecare încercare (dacă generatoarele sunt complet cufundate în apă, este suficientă o perioadă de condiţionare de 30 de minute).

6.3.3.3.2.2. Este necesară respectarea cerinţelor generale şi înregistrarea temperaturii şi a umidităţii relative a mediului.

6.3.3.3.2.3. Se determină presiunea internă la temperatura de 20 °C ± 1 °C (pentru a elimina generatoarele de aerosoli defecte sau umplute parţial).

6.3.3.3.2.4. Se măsoară debitul aerosolului pulverizat ce urmează a fi examinat, astfel încât cantitatea produsului dispersat să poată fi măsurată cu o exactitate mai mare.

6.3.3.3.2.5. Se cântăreşte unul dintre generatoarele de aerosoli şi se notează greutatea acestuia.

6.3.3.3.2.6. Având în vedere cantitatea de aerosol pulverizat sau debitul măsurat şi urmând instrucţiunile producătorului, se pulverizează aproximativ 5 grame din produs peste centrul sticlei curate de ceas pentru a forma o proeminenţă nu mai înaltă de 25 mm.

6.3.3.3.2.7. În maximum 5 secunde de la sfârşitul descărcării, se instalează sursa de aprindere pe marginea mostrei, la baza acesteia, şi se porneşte în acelaşi timp cronometrul. Dacă este necesar, sursa de aprindere trebuie înlăturată de lângă marginea mostrei după aproximativ 2 secunde, pentru a observa cu exactitate dacă a avut loc aprinderea. Dacă nu se constată nicio aprindere a mostrei, sursa de aprindere trebuie reamplasată lângă marginea mostrei.

6.3.3.3.2.8. Dacă are loc aprinderea, se notează următoarele:

6.3.3.3.2.8.1. înălţimea maximă a flăcării deasupra bazei sticlei de ceas, în centimetri;

6.3.3.3.2.8.2. durata flăcării, în secunde;

6.3.3.3.2.8.3. uscarea şi recântărirea generatorului şi calcularea greutăţii produsului degajat.

6.3.3.3.2.9. Zona de testare se aeriseşte imediat după fiecare încercare.

6.3.3.3.2.10. Dacă nu are loc nicio aprindere, iar produsul degajat rămâne sub formă de spumă sau pastă pe toată durata utilizării sale, trebuie repetate etapele prevăzute la subpct. 6.3.3.3.2.5-6.3.3.3.2.9. Se aşteaptă 30 de secunde, 1 minut, 2 minute sau 4 minute înainte de aplicarea sursei de aprindere.

6.3.3.3.2.11. Se repetă etapele prevăzute la subpct. 6.3.3.3.2.5-6.3.3.3.2.10 din cadrul procedurii de încercare de încă 2 ori (în total de 3 ori) pentru acelaşi cilindru.

6.3.3.3.2.12. Se repetă etapele prevăzute la subpct. 6.3.3.3.2.5-6.3.3.3.2.11 din cadrul procedurii de încercare pentru încă 2 cilindri cu aerosoli (în total 3 cilindri) conţinând acelaşi produs.

6.3.3.4. Metoda de evaluare a rezultatelor

6.3.3.4.1. Trebuie elaborat un raport de încercare, conţinând următoarele informaţii:

6.3.3.4.1.1. dacă produsul se aprinde;

6.3.3.4.1.2. înălţimea maximă a flăcării, în centimetri;

6.3.3.4.1.3. durata flăcării, în secunde;

6.3.3.4.1.4. greutatea produsului încercat.