300/24.04.2014 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de prevenire

şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020

nr. 300  din  24.04.2014

 (în vigoare 06.05.2014) 

Monitorul Oficial nr.104-109 art.327 din 06.05.2014

* * *

În temeiul prevederilor Hotărîrii Parlamentului nr.82 din 12 aprilie 2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.126-129, art.412), precum şi în scopul reducerii substanţiale a morbidităţii şi mortalităţii prin maladii cardiovasculare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Programul naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020, conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020, conform anexei nr.2.

2. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, autorităţilor unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi consiliilor raionale să elaboreze, să aprobe şi să asigure implementarea programelor teritoriale de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020 în vederea realizării Programului Naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020, aprobat prin prezenta hotărîre.

3. Se stabileşte că finanţarea Programului naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020 se va efectua în limitele mijloacelor bugetului public naţional, precum şi din alte surse financiare, conform legislaţiei în vigoare.

4. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale implicate în realizarea acţiunilor prevăzute în Programul naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020 vor informa despre măsurile întreprinse, anual, pînă la data de 15 martie Ministerul Sănătăţii, care la rîndul său, va raporta Guvernului pînă la data de 15 aprilie.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.300 din 24 aprilie 2014

PROGRAM NAŢIONAL

de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare

pentru anii 2014-2020

I. IDENTIFICAREA PROBLEMEI

1. Combaterea bolilor cardiovasculare reprezintă pentru Republica Moldova o problemă stringentă atît medicală, cît şi socioeconomică, întrucît acestea se plasează constant pe primul loc printre cauzele de deces ale populaţiei, deţinînd cca 57,5% din mortalitatea totală pe parcursul ultimilor 10 ani, iar numărul celor decedaţi majorîndu-se de la 631,99 cazuri de deces la 100000 populaţie în anul 2000 pînă la 700,2 cazuri în 2005, după care urmează o tendinţă de scădere pînă la 633,4 cazuri în anul 2011, şi 641,6 cazuri în anul 2012.

2. În Republica Moldova cazurile de deces prin boli cardiovasculare constituie 24 – 26,5% din decesele premature în vîrsta aptă de muncă, acest indicator avînd o tendinţă de creştere – cu 34% pe parcursul ultimilor 10 ani, predominînd la populaţia de gen masculin. Mortalitatea în cazurile de infarct miocardic acut în aceeaşi perioadă s-a majorat cu 98%, iar în vîrsta aptă de muncă – cu 114,6%.

3. Ponderea persoanelor cu diferite maladii cardiovasculare – 471,8 mii de bolnavi în anul 2011 constituie 17,5% din numărul total de bolnavi înregistraţi în Republica Moldova, 60,2 mii dintre aceştia fiind depistaţi primar. În 2012 numărul total de bolnavi înregistraţi cu maladii cardiovasculare a fost 505518 persoane. Povara principală o constituie cardiopatia ischemică forme acute şi cronice (sindrom coronarian acut, infarct miocardic, tulburări de ritm, angor pectoral, insuficienţă cardiacă) – 99,1 mii bolnavi în 2011 şi 106,0 mii în 2012, boala hipertensivă – respectiv 366,7 mii bolnavi în 2011 şi 390,6 mii bolnavi în 2012, boala cerebrovasculară forme acute şi cronice – 64,2 mii bolnavi înregistraţi în anul 2011 şi 70,5 mii bolnavi în 2012. Numărul bolnavilor cu angiopatii periferice obliterante care necesită a fi revascularizaţi pe cale intervenţională a depăşit 2400 cazuri.

4. Actualmente în Republica Moldova există 8181 bolnavi cu valvulopatii reumatismale, dintre care aproximativ 3000 bolnavi au indicaţii pentru tratament chirurgical, iar persoane înregistrate cu malformaţii cardiace congenitale, care necesită corecţie chirurgicală sînt circa 2000 copii şi maturi. Necesitatea anuală în intervenţii chirurgicale a pacienţilor cu cardiopatie ischemică se estimează a fi de circa 1500-2000 de operaţii de revascularizare a miocardului prin by-pass aortocoronarian şi tot atîtea cazuri prin angioplastie transcutanată.

5. Cu malformaţii cardiace congenitale în Republica Moldova se nasc anual aproximativ 500-700 copii, jumătate dintre care decedează în primul an de viaţă, ceilalţi devenind persoane cu dizabilităţi, care decedează treptat pînă la vîrsta de 25-35 ani, provocînd pagube enorme atît morale, cît şi materiale.

În Republica Moldova există circa 7 mii de persoane care au nevoie de intervenţie chirurgicală, dintre care cu malformaţii cardiace congenitale aproximativ 2 mii copii.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.592 din 24.07.2017, în vigoare 11.08.2017]

6. Dizabilitatea cardiovasculară a persoanelor în vîrsta aptă de muncă în ţara noastră (2656 bolnavi) constituie 20,9% din numărul total de 12670 persoane cu dizabilităţi pe cauză de boală în anul 2011. Pe lîngă măsurile de prevenire, tratament conservativ şi recuperare a patologiilor cardiovasculare, un rol important în reducerea mortalităţii şi încadrării în grad de dizabilitate a populaţiei de cauză cardiovasculară le revine metodelor invazive de tratament şi serviciului de chirurgie cardiovasculară. În urma tratamentului chirurgical aproape 55% (cca 1500 bolnavi) anual ar putea fi excluşi din rîndul persoanelor cu dizabilităţi.

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.592 din 24.07.2017, în vigoare 11.08.2017]

7. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), bolile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauză de deces la nivel global în ultimele decenii (29,8% din numărul total de decese în anul 2010), iar prognoza pînă în anul 2020 prevede creşterea numărului total de decese din cauza maladiilor cronice netransmisibile cu 15% (pînă la 44 milioane), majoritatea acestora fiind determinată de afectarea organelor cu funcţii vital importante: cord şi creier. Vulnerabilitatea ţărilor cu venit mic şi mediu pe cap de locuitor, precum este Republica Moldova, depăşeşte considerabil riscul ţărilor cu economii avansate.

8. Potrivit apelului OMS şi al liderilor Alianţei Globale 2013, decesele premature cauzate de bolile cronice necontagioase ar putea fi reduse cu 25% pînă în anul 2025 (“25 către 25”), atingerea acestei ţinte însemnînd, în primul rînd, reducerea mortalităţii cardiovasculare premature prin corecţia factorilor de risc comportamentali, reducerea hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, a obezităţii, concomitent cu acoperirea tratamentului cu medicamente esenţiale, consiliere şi aplicarea tehnologiilor moderne.

9. Mortalitatea cardiovasculară înaltă din Republica Moldova depăşeşte nivelul mediu global aproape de două ori, menţinîndu-se pe parcursul ultimilor 10 ani.

10. Morbiditatea cardiovasculară înaltă în Republica Moldova se asociază cu adresabilitatea redusă pentru asistenţă la etapele precoce ale maladiei, ceea ce conduce la depistarea tardivă, pierderea capacităţii de muncă şi apariţia frecventă a complicaţiilor cu risc vital.

11. Gradul de cunoştinţe al populaţiei din ţara noastră privind combaterea factorilor de risc al bolilor cardiovasculare este nesatisfăcător, iar măsurile necesare pentru depistarea precoce a acestora sînt subutilizate, drept urmare se înregistrează o rată înaltă a complicaţiilor vasculare (accident vascular cerebral 180,5 – 10000 populaţie în 2011), al evenimentelor ischemice cardiace (278,5 – 10000 populaţie în 2011), care ar putea fi reduse prin aplicarea măsurilor de prevenţie primară şi secundară.

12. Sporirea calităţii asistenţei medicale persoanelor cu boli cardiovasculare impune, în mod obligatoriu, implementarea pe scară largă a metodelor şi tehnologiilor moderne de diagnostic, tratament şi recuperare.

II. OBIECTIVELE PROGRAMULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI CONTROL

AL BOLILOR CARDIOVASCULARE PENTRU ANII 2014-2020

13. Obiectivul general al Programului naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020 (în continuare – Programul naţional): majorarea duratei vieţii populaţiei şi reducerea mortalităţii cardiovasculare cu 10% pînă în anul 2020.

Obiectivele specifice:

1) reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare şi sporirea ratei de depistare precoce a acestora;

2) modernizarea metodelor de diagnostic specializat şi tratament;

3) dezvoltarea cardiologiei intervenţionale vasculare şi valvulare, parte componentă a asistenţei medicale înalt specializate;

4) optimizarea diagnosticului şi tratamentului aritmiilor cardiace;

5) fortificarea şi dezvoltarea serviciului de chirurgie cardiovasculară pentru acordarea asistenţei medicale specializate copiilor şi adulţilor;

6) crearea serviciului de reabilitare cardiovasculară la nivel spitalicesc, ambulatoriu şi la domiciliu, de prevenţie secundară, terţiară şi îngrijiri paliative;

7) optimizarea programelor de instruire postuniversitară, de pregătire a cadrelor în cardiologie şi prioritizarea cercetărilor ştiinţifice.

III. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

14. Populaţia-ţintă pentru care vor fi întreprinse activităţi intersectoriale de prevenţie primară sînt copiii, tinerii şi adulţii sănătoşi, vîrstnicii fără boli cardiovasculare cunoscute, persoanele cu risc cardiovascular individual mic.

15. Populaţia-ţintă pentru care vor fi întreprinse activităţi intersectoriale pentru reducerea riscului cardiovascular global, prevenţie secundară în scop de reluare a unui stil sănătos de viaţă, prevenire a recidivelor, a spitalizărilor repetate şi a deceselor sînt persoanele cu risc cardiovascular individual înalt şi pacienţii cu boli cardiovasculare înregistrate.

16. Prezentul Program naţional presupune următoarele acţiuni pentru realizarea obiectivelor specifice:

Obiectivul specific 1. Reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare şi sporirea ratei de depistare precoce a acestora.

Acţiuni:

1) sporirea nivelului de cunoştinţe în rîndul populaţiei generale privind factorii de risc şi metodele de prevenire a maladiilor cardiovasculare cu circa 20% pînă în anul 2020;

2) perfecţionarea cu 80% a gradului de cunoştinţe al personalului medical în domeniul prevenţiei primare, diagnosticului precoce şi clinicii maladiilor cardiovasculare cu impact major asupra duratei vieţii la adulţi şi la copii;

3) implementarea modelului unic de evaluare a riscului cardiovascular individual prin utilizarea diagramei de risc HeartSCORE pentru ţările europene cu risc cardiovascular înalt de la 80% pînă la 100% persoane înregistrate pe listele medicilor de familie;

4) creşterea ratei anuale de investigare a persoanelor adulte, depistate cu risc cardiovascular global înalt pentru depistarea preclinică a aterosclerozei arterelor periferice, ţinta fiind 100% către anul 2020;

5) asigurarea depistării precoce a malformaţiilor cardiace congenitale (antenatal, neonatal şi în primul an de viaţă a copilului).

Obiectivul specific 2. Modernizarea metodelor de diagnostic specializat şi tratament.

Acţiuni:

1) sporirea ratei de supravieţuire a pacienţilor cu maladii prevalente cardiovasculare cu 30% din totalul cazurilor prin implementarea metodelor obiective de diagnostic şi tratament al bolilor cardiace cu impact vital;

2) organizarea şi dotarea secţiilor/unităţilor de terapie intensivă coronariană în spitalele regionale nou-create pînă în anul 2020;

3) crearea centrului de control al anticoagulării orale la nivel de asistenţă medicală terţiară;

4) dezvoltarea serviciilor inovative de e-Sănătate pentru prestarea asistenţei medicale cardiologice, monitorizarea riscului cardiovascular, a procesului de reabilitare, de prevenţie secundară şi şcolarizare a pacienţilor;

5) extinderea parteneriatului public-privat în acordarea asistenţei medicale specializate cardiologice;

6) elaborarea criteriilor de performanţă şi de control al calităţii diagnosticului şi tratamentului maladiilor cardio-vasculare.

Obiectivul specific 3. Dezvoltarea cardiologiei intervenţionale vasculare şi valvulare, parte componentă a asistenţei medicale înalt specializate.

Acţiuni:

1) sporirea calităţii actului medical prin implementarea metodelor moderne de diagnostic şi tratament miniinvaziv în patologia vasculară, în malformaţiile cardiace congenitale şi cele dobîndite;

2) elaborarea şi realizarea unui subprogram de revascularizare prin angioplastie transcutanată în infarctul miocardic acut.

Obiectivul specific 4. Optimizarea diagnosticului şi tratamentului aritmiilor cardiace.

Acţiuni:

1) implementarea tehnologiilor avansate de diagnostic electrofiziologic la nivel republican de asistenţă medicală cardiologică pînă în 2015;

2) ameliorarea prognozei vieţii pacienţilor, aplicînd metode noi de tratament a aritmiilor cardiace prin ablaţie transcateter şi implantare a dispozitivelor electrice cardiace.

Obiectivul specific 5. Fortificarea şi dezvoltarea serviciului de chirurgie cardiovasculară pentru acordarea asistenţei medicale specializate copiilor şi adulţilor.

Acţiuni:

1) fortificarea bazei tehnico-materiale a serviciului de cardiochirurgie pentru intervenţii chirurgicale cu circulaţie extracorporală la adulţi;

2) extinderea capacităţilor de intervenţie chirurgicală, precum şi a accesului pacienţilor la intervenţii chirurgicale fără circulaţie extracorporală la adulţi;

3) dezvoltarea bazei tehnico-materiale a serviciului de cardiochirurgie pentru intervenţii chirurgicale cu circulaţie extracorporală la copii;

4) perfecţionarea procesului curativ prin implementarea tehnologiilor chirurgicale noi pentru intervenţii chirurgicale fără circulaţie extracorporală la copii.

Obiectivul specific 6. Crearea serviciului de reabilitare cardiovasculară la nivel spitalicesc, ambulatoriu şi la domiciliu, de prevenţie secundară, terţiară şi îngrijiri paliative.

Acţiuni:

1) reducerea morbidităţii şi ratei de dizabilitate a pacienţilor cu maladii cardiovasculare cu 10% prin perfecţionarea sistemului de reabilitare cardiovasculară spitalicească, în ambulatoriu şi la domiciliu;

2) dezvoltarea serviciilor de reabilitare cardiovasculară şi prevenţie secundară prin implementarea metodelor de telemonitoring la distanţă, folosind dispozitivele mobile;

3) sporirea complianţei pacienţilor la tratamentul combinat pentru profilaxia secundară şi terţiară cardiovasculară pînă la 50%;

4) desfăşurarea serviciilor de îngrijiri paliative şi nursing pentru 10% din pacienţii cu insuficienţă cardiacă avansată.

Obiectivul specific 7. Optimizarea programelor de instruire postuniversitară, de pregătire a cadrelor în cardiologie şi prioritizarea cercetărilor ştiinţifice.

Acţiuni:

1) reevaluarea programelor de instruire în specialitatea cardiologie conform ritmului de actualizare a ghidurilor internaţionale şi a protocoalelor de diagnostic şi tratament;

2) ajustarea în continuare a programelor postuniversitare de pregătire a cadrelor de specialişti-cardiologi, cardiochirurgi, specialişti în cardiologia intervenţională, electrofiziologia cordului, reabilitologi, cardiologia funcţională, cardiologia preventivă cu recomandările Curriculei Societăţii Europene de Cardiologie;

3) pregătirea medicilor de familie, a medicilor specialişti şi a cadrelor medicale medii conform modulelor e-Sănătate şi telemonitoring;

4) elaborarea unei curricule postuniversitare specializate de pregătire a cadrelor în sistemul de îngrijiri paliative. Selectarea şi instruirea echipelor specializate de prestare a serviciilor nou-create de îngrijiri paliative;

5) elaborarea şi prioritizarea unui plan de cercetări aplicative şi fundamentale, ce ar contribui la scăderea morbidităţii, dizabilităţii şi mortalităţii cardiovasculare în Republica Moldova şi implementarea acestuia;

6) elaborarea şi prioritizarea unui plan al studiilor de cercetare-tip “Registru” al maladiilor prevalente cardiovasculare, bazate pe implementarea sistemului informaţional al serviciului cardiologic pentru copii şi adulţi şi al celui de chirurgie cardiovasculară.

17. Acţiunile menţionate sînt desfăşurate în Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020, aprobat prin prezenta hotărîre.

IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE

18. Etapa 2014-2016:

1) va cuprinde analiza situaţiei iniţiale la capitolul prevenţia primară, screening, diagnostic precoce la nivelul asistenţei medicale primare, la nivelul asistenţei medicale specializate în instituţiile medicale raionale, municipale şi în cele de nivel terţiar;

2) vor fi elaborate programe locale de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare în conformitate cu prevederile prezentului Program naţional;

3) vor fi etapizate acţiunile pentru realizarea obiectivelor specifice ale prezentului Program naţional;

4) vor fi întreprinse măsuri active în vederea cofinanţării acţiunilor preconizate;

5) va avea loc monitorizarea realizării obiectivelor specifice;

6) la sfîrşitul anului 2016, vor fi evaluate rezultatele preliminare ale implementării prevederilor prezentului Program naţional.

19. Etapa 2017-2020:

1) majoritatea prevederilor prezentului Program naţional vor fi implementate la nivel teritorial, datorită posibilităţilor de monitorizare electronică a parametrilor sistemului de sănătate se vor putea efectua acţiuni ţintite pe anumiţi factori de risc la nivel populaţional sau categorii de risc ale populaţiei vulnerabile, pe calitatea măsurilor de prevenţie primară şi secundară etc.;

2) prezenţa obligatorie a registrelor cu privire la implementarea metodelor moderne de diagnostic şi tratament, evoluţia parametrilor morbidităţii, dizabilităţii şi a mortalităţii vor constitui argumente obiective de apreciere a eficacităţii măsurilor prevăzute de prezentul Program naţional.

V. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR

20. Finanţarea prezentului Program naţional se va efectua din contul şi în limitele bugetului public naţional, precum şi din alte surse financiare, conform legislaţiei în vigoare.

21. Costurile estimative ce ţin de realizarea prezentului Program naţional sînt specificate în anexa la prezentul Program naţional.

VI. IMPACTUL SCONTAT

22. Realizarea integrală a prezentului Program naţional va permite:

1) scăderea mortalităţii cardiovasculare cu 1,5% anual, sau cu 10% pînă în anul 2020;

2) scăderea incidenţei evenimentelor cardiovasculare acute şi cerebrovasculare acute, sumar cu 20% pînă în anul 2020;

3) creşterea ratei de spitalizare şi tratament de revascularizare în primele 2-6-12 ore de la debutul simptomelor a pacienţilor cu accidente acute cardiovasculare şi cerebrovasculare;

4) reducerea progresivă a numărului de bolnavi copii şi adulţi, aflaţi pe lista de aşteptare a operaţiilor pe cord;

5) reducerea ratei spitalizărilor pacienţilor cu boli cardiovasculare cronice;

6) creşterea ratei de depistare precoce şi evidenţă a hipertensiunii arteriale la populaţia adultă pînă la 30% către anul 2020. Atingerea ţintei tensiunii arteriale sub tratament la 50% pacienţi;

7) creşterea ratei de depistare şi tratament a dislipidemiilor la populaţia adultă pînă la 15% către anul 2020;

8) micşorarea gradului de dizabilitate avansată cu 20% la 3 ani de monitorizarea neîntreruptă a pacienţilor şi păstrarea capacităţii de autodeservire la majoritatea persoanelor cu boli cronice cardiovasculare.

Toate acestea vor avea ca urmare ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor cu boli cadiovasculare şi majorarea speranţei de viaţă a populaţiei.

VII. INDICATORI DE PROGRES ŞI PERFORMANŢĂ

23. Indicatori la obiectivul specific 1:

1) cota persoanelor adulte şi a copiilor, care cunosc indicatorii de sănătate cardiovasculară şi măsurile de reducere a lor (valorile-ţintă, conform recomandărilor Societăţii Europene de Cardiologie: 0-tutun; 3 – mers rapid 3 km/zi; 5 porţii legume/fructe proaspete în fiecare zi, 140 – nivel maxim al tensiunii arteriale sistolice, mmHg; 5 – colesterolul total sanguin, mmol/l; 3 – colesterolul LDL sanguin, mmol/l; 0-obezitate şi diabet zaharat);

2) cota populaţiei eligibile, supuse screeningului în conformitate cu planul instituţional, elaborat în conformitate cu strategia aprobată de Ministerul Sănătăţii;

3) incidenţa şi prevalenţa a opt factori de risc cardiovascular (hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat, obezitatea, fumatul, dieta nesănătoasă, hipodinamia, consumul nociv de alcool) la nivel populaţional la două categorii de vîrstă: 3-18 ani şi 19-65 ani;

4) rata persoanelor adulte şi copii la care s-a evaluat riscul cardiovascular individual prin utilizarea diagramei de risc HeartSCORE-2012 pentru ţările europene cu risc cardiovascular înalt;

5) incidenţa persoanelor cu risc cardiovascular HeartSCORE ≤5% şi ≥5% la nivel teritorial şi populaţional;

6) incidenţa şi prevalenţa hipertensiunii arteriale – fără afectarea organelor-ţintă, cu diferite forme de afectare a organelor-ţintă;

7) incidenţa şi prevalenţa dislipidemiilor la populaţia adultă, inclusiv trataţi permanent cu statine;

8) incidenţa şi prevalenţa copiilor cu hipertensiune arterială şi cu dislipidemii familiale.

24. Indicatori la obiectivul specific 2:

1) prezenţa utilajului diagnostic necesar conform standardelor de dotare;

2) rata de implementare a metodelor de determinare a markerilor biochimici de diagnostic a infarctului miocardic acut şi a insuficienţei cardiace acute, de control al anticoagulării;

3) rata de conformitate a diagnosticului şi tratamentului bolilor cardiovasculare cu protocoalele clinice naţionale şi prezenţa protocoalelor instituţionale actualizate;

4) numărul de centre conectate la sistemul naţional de registre a metodelor noi de diagnostic şi tratament (invaziv, electrofiziologic, chirurgical, de revascularizare medicamentoasă, de tratament cu anticoagulante etc.) şi evoluţia implementării metodelor noi;

5) gradul de implementare a metodelor de monitoring la distanţă.

25. Indicatori la obiectivul specific 3:

1) rata persoanelor adulte şi a copiilor supuşi intervenţiilor diagnostice invazive pe cord şi/sau vase sangvine;

2) rata persoanelor adulte şi a copiilor trataţi prin metode intervenţionale în patologia vasculară, în valvulopatii etc;

3) gradul de integrare cu centrele regionale nou-create şi cu cele private de cardiologie intervenţională.

26. Indicatori la obiectivul specific 4:

1) rata persoanelor adulte şi a copiilor supuşi diagnosticului electrofiziologic cardiac;

2) rata persoanelor adulte şi a copiilor cu tulburări de ritm şi conducere cardiacă trataţi prin ablaţie transcateter, implant de electrocardiostimulator cardiac, implant de defibrilator-cardioverter sau resincronizare electrică cardiacă.

27. Indicatori la obiectivul specific 5:

1) gradul de asigurare a serviciului naţional de chirurgie cardiovasculară cu tehnologii moderne de diagnostic şi tratament;

2) dinamica implementării metodelor noi de tratament cardiochirurgical.

28. Indicatori la obiectivul specific 6:

1) numărul de unităţi de reabilitare desfăşurate la diferite nivele de asistenţă medicală şi a celor dotate conform standardelor;

2) rata pacienţilor ce au beneficiat de serviciile de reabilitare la etapele de staţionar, ambulatoriu si de telemonitoring la domiciliu;

3) complianţa pacienţilor la tratamentul medicamentos de profilaxie secundară în formele cronice ale maladiilor cardiovasculare;

4) rata de asigurare cu medicamente compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru tratamentul bolilor cronice cardiovasculare şi a factorilor de risc;

5) rata pacienţilor cu maladii cardiovasculare avansate admişi în unităţile de îngrijiri paliative existente la nivel teritorial.

VIII. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

29. Monitorizarea indicatorilor specificaţi în capitolul VII al prezentului Program naţional va fi efectuată în conformitate cu Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020.

30. Responsabili de realizarea evaluării indicatorilor şi veridicitatea datelor prezentate sînt conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice.

31. Rezultatele vor fi raportate Ministerului Sănătăţii, anual, pînă la data de 15 martie.

32. La finele anului 2020 va fi elaborat raportul final privind eficacitatea acţiunilor prevăzute şi realizarea obiectivelor Programului naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020.

Anexă

la Programul naţional de prevenire

şi control al bolilor cardiovasculare

pentru anii 2014-2020

BUGETUL

Programului naţional de prevenire şi control al bolilor cardiovasculare

pentru anii 2014-2020 (mii lei)

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.300 din 24 aprilie 2014

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional de prevenire şi control

al bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020