BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Acte judiciare

31/11.01.2007 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, pentru anii 2007-2010

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
11.01.2007

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de instruire a funcţionarilor

publici şi  aleşilor  locali, pentru  anii 2007 - 2010

nr. 31  din  11.01.2007

 (în vigoare 26.01.2007) 

Monitorul Oficial nr.10-13 art.60 din 26.01.2007

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

Guvernul  HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia naţională de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, pentru anii 2007-2010 (se anexează).

2. Ministerul Administraţiei Publice Locale, Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura implementarea prevederilor Strategiei naţionale de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, pentru anii 2007-2010.

3. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Strategiei naţionale de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, pentru anii 2007-2010 se pune în sarcina Ministerului Administraţiei Publice Locale.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.31 din 11 ianuarie 2007

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE INSTRUIRE

A FUNCŢIONARILOR PUBLICI ŞI ALEŞILOR LOCALI,

PENTRU ANII 2007-2010

Introducere

În scopul creării unei bune guvernări locale este nevoie de funcţionari publici şi aleşi locali profesionişti şi capabili să facă faţă cerinţelor şi aşteptărilor cetăţenilor, să acţioneze în mod etic şi transparent, să fie promotori activi ai procesului de reformă a sistemului administraţiei publice locale şi integrare a ţării în structurile europene.

Angajamentul privind elaborarea Strategiei Naţionale de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali a fost confirmat prin Decizia Protocolară nr.17 din 4 iulie 2006 “Cu privire la implementarea Programului Comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei pentru susţinerea reformelor democratice în Republica Moldova pentru anii 2004-2006”, reflectat în capitolul II - “Dezvoltarea autonomiei locale”.

În virtutea acestui angajament şi în scopul creării unui cadru modern, eficient şi durabil pentru instruirea funcţionarilor publici şi aleşilor locali a fost elaborată Strategia Naţională de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, pentru anii 2007-2010 (în continuare - Strategie).

Prezenta Strategie se bazează pe analiza cadrului legal şi regulatoriu în domeniul instruirii funcţionarilor şi aleşilor locali şi rezultatele Raportului analizei necesităţilor de instruire. Strategia stabileşte priorităţi şi mecanisme care să asigure îmbunătăţirea continuă a cunoştinţelor şi abilităţilor funcţionarilor publici şi aleşilor locali şi serveşte drept fundament pe care se vor baza eforturile tuturor părţilor interesate.

Strategia este un document dinamic, actualizat necesităţilor la zi, care va urmări evoluţiile sistemului de instruire a administraţiei publice locale din Moldova.

I. Necesitatea Strategiei

Administraţia publică locală nu se referă, în primul rînd, la legi şi norme, sarcini, patrimoniu, buget şi servicii publice. Administraţia publică locală este mai întîi de toate pentru cetăţeni. Cetăţenii care trăiesc şi lucrează într-o anumită zonă, care ar trebui să fie încurajaţi să participe în viaţa locală şi care sînt îndreptăţiţi să beneficieze de servicii publice decente şi de oficiali locali (numiţi sau aleşi), care trebuie să depună eforturi maxime pentru a oferi asemenea servicii. Îmbunătăţirea activităţii administraţiei publice locale înseamnă, în primul rînd, a investi în oameni, a-i ajuta să-şi îndeplinească obligaţiunile lor într-o manieră eficientă şi intensificată personal. Astăzi, autorităţile locale, oriunde s-ar afla, trebuie permanent să se confrunte şi să se adapteze schimbărilor. Aceste schimbări se pot produce din diverse motive: guverne alese pentru a întreprinde reforme, populaţie care refuză să accepte servicii de calitate medie, sau schimbări în ceea ce priveşte balanţa dintre administraţia publică locală şi cea centrală. În Moldova, ca şi în alte state est-europene, în ultimii 10-15 ani au avut loc schimbări deosebit de esenţiale şi administraţia locală s-a confruntat cu un număr mare de schimbări. Aceste schimbări se pot solda cu succes doar în cazul în care responsabilii locali vor îmbina cunoştinţe şi abilităţi şi se vor perfecţiona permanent în domeniu. Instruirea este un instrument vital, permiţîndu-le oficialilor locali să obţină standarde înalte şi să găsească soluţia optimă de a ieşi din situaţia creată.

1.1. Schimbări în contextul administraţiei publice locale

Întotdeauna a existat necesitatea de a îmbunătăţi eficacitatea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale. Cetăţenii în permanenţă simt nevoia de servicii tot mai multe şi de o calitate mai bună. Cererea sporită necesită elaborarea standardelor de performanţă. Cetăţenii vor continua să solicite de la autorităţile administraţiei publice locale schimbări pozitive sub aspect economic, social şi ecologic ale comunităţii lor în vederea asigurării unui nivel de viaţă mai ridicat.

Rolul administraţiei publice locale în Moldova este redirecţionat spre promovarea dezvoltării economice şi sociale şi asigurării echităţii sociale prin intermediul unor servicii eficiente şi accesibile. Moldova, de asemenea, se confruntă cu cerinţe tot mai mari din exterior. Cerinţele reformării şi schimbării atitudinii faţă de politicile de personal în domeniul administraţiei publice se conţin în multiplele rapoarte ale Consiliului Europei, care, în ultimii ani, a supus Republica Moldova la 4 monitorizări privind dezvoltarea democraţiei locale, rapoarte de ţară ale Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional, altor organisme internaţionale - cerinţe specifice, concrete referitoare la procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În vederea ridicării nivelului de bunăstare a tuturor cetăţenilor, facilitării creşterii economice şi contribuirii la procesul de integrare în UE, asumarea de către administraţia publică locală a noului rol trebuie privită prin prisma unui cadru amplu de dezvoltare naţională. Strategia vine să servească drept instrument pentru implicarea constructivă a autorităţilor locale şi centrale, a organizaţiilor societăţii civile şi a comunităţii donatoare internaţionale în dezvoltarea continuă, echilibrată şi integrată a administraţiei publice locale. Strategia va contribui la evaluarea capacităţilor tuturor celor interesaţi şi implicaţi în vederea identificării punctelor tari şi a constrîngerilor în satisfacerea necesităţilor de instruire ale administraţiei publice locale.

Prezenta Strategie începe prin recunoaşterea autorităţilor locale ca o arenă dinamică de dezvoltare, care, fiind echipată cu instrumente necesare, poate, în mod reuşit, să-şi construiască viitorul şi să activeze pentru a-şi îmbunătăţi performanţele, asigurînd o integrare fără dificultăţi în structurile europene. Congruenţa a trei factori principali a determinat elaborarea Strategiei ca un proces oportun şi absolut necesar, şi anume: reforma în administraţia publică, descentralizarea şi eforturile Republicii Moldova de integrare europeană.

Reforma administraţiei publice

Rolul administraţiei publice locale este în proces de reconceptualizare în vederea consolidării funcţiilor caracteristice esenţiale de prestare a serviciilor eficiente cetăţenilor. Acest fapt a permis extinderea posibilităţilor de participare a cetăţenilor la procesul de guvernare locală, mărirea gradului de inovare şi apreciere a valorilor practicilor de succes, promovarea transparenţei şi receptivităţii. Toate aceste eforturi au fost dificile pentru administraţia publică locală, dat fiind proximitatea faţă de beneficiari şi responsabilitatea imediată şi directă pentru asigurarea unui mediu prielnic pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi participării civile active. Reformele naţionale din sectoarele privat şi public din Moldova nu vor realiza scopurile economiei naţionale pînă cînd ele nu vor fi adaptate cerinţelor locale. Administraţia publică locală reprezintă, în mod tradiţional, veriga cea mai slabă în multe ţări, în special în cele aflate în tranziţie. Administraţia publică locală răspunde cerinţelor zilnice referitor la crearea locurilor de muncă, infrastructură (investiţii capitale noi şi reabilitarea sistemelor vechi), finanţare şi guvernare eficientă. Este dificil pentru administraţia publică locală din Moldova de a face faţă acestor probleme în condiţiile presiunilor de natură economică şi politică. Acest fapt a determinat necesitatea elaborării urgente a unei strategii de instruire care ar ajuta administraţia publică locală în soluţionarea dificultăţilor existente prin dezvoltarea deprinderilor profesionale noi şi adecvate realităţilor în continuă schimbare.

Rezultatele Analizei Necesităţilor de Instruire demonstrează că oferta serviciilor de instruire pentru administraţia publică locală din Moldova este insuficientă. Cauzele sînt următoarele:

a) lipsa cronică de mijloace financiare;

b) colaborarea nesatisfăcătoare cu donatorii şi organizaţiile finanţatoare;

c) motivarea financiară şi morală inadecvată a funcţionarilor publici.

Descentralizarea

Descentralizarea este o provocare pentru statele aflate în tranziţie. Pe de o parte, toţi participanţii recunosc avantajele unei administraţii publice locale puternice, în termenii proximităţii sale faţă de cetăţean, care presupune un grad mai înalt de flexibilitate şi adaptabilitate la circumstanţele şi necesităţile locale, oferind servicii publice în corespundere cu cerinţele populaţiei. Pe de altă parte, există o reticenţă în rîndul administraţiei publice centrale privind delegarea mai multor competenţe administraţiei publice locale, ai cărei oficiali sînt consideraţi mai puţin competenţi şi demni de încredere decît cei de nivel central. Moldova a derulat cîteva iniţiative de descentralizare politică, fiscală şi administrativă în decursul deceniului trecut în vederea sporirii gradului de receptivitate a administraţiei publice locale faţă de cetăţeni şi ridicării eficienţei. Implementarea descentralizării reprezintă una din cele mai problematice elemente ale reformei administraţiei publice. Pentru a beneficia din plin de pe urma procesului de descentralizare, funcţionarii publici şi aleşii locali au nevoie de cunoştinţe şi deprinderi relevante.

Procesul de descentralizare are loc în conformitate cu principiile Cartei Europene “Exerciţiul Autonom al Puterii Locale”, intrată în vigoare în Moldova în februarie 1998. În octombrie 2005, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei a adoptat un raport destul de critic, care conţinea recomandări clare privind situaţia democraţiei locale în Moldova.

Descentralizarea necesită capacităţi şi funcţionari publici bine instruiţi. Autorităţile centrale trebuie să se asigure că autorităţile publice locale vor fi capabile să îndeplinească în mod adecvat funcţiile transferate.

Integrarea europeană

În prezent Republica Moldova se află pe calea dezvoltării sociale şi economice, precum şi a creării unei economii de piaţă viabile. În ultimii ani au derulat reforme instituţionale semnificative, cu susţinerea diferitelor organizaţii internaţionale, inclusiv a CoE şi structurilor UE. Reformele se aliniază la unul dintre cele mai importante obiective de lungă durată ale Guvernului, integrarea în UE. Planul de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova (în continuare - PAUERM) a fost negociat în 2004 şi aprobat de Comisia Europeană în februarie 2005. PAUERM este un document politic care prezintă obiectivele strategice de cooperare între Moldova şi UE. Implementarea PAUERM va contribui şi va susţine îndeplinirea sarcinilor privind integrarea Moldovei în structurile europene economice şi politice. Implementarea PAUERM va contribui semnificativ la ajustarea actelor legislative şi normative ale Moldovei la cele europene. În acest context, va fi creată o temelie solidă pentru integrarea economică, bazată pe adoptarea şi implementarea legislaţiei economice în vederea încurajării comerţului, atragerii investiţiilor şi creşterii economice. În afară de aceasta, cele menţionate vor contribui la elaborarea şi implementarea politicilor şi măsurilor de promovare a creşterii economice şi coeziunii sociale, la reducerea sărăciei şi protecţia mediului înconjurător, contribuind, astfel, esenţial la realizarea obiectivului pe termen lung de dezvoltare durabilă.

Această iniţiativă majoră a creat noi şanse de integrare a Moldovei în UE. Însă, pentru a realiza cu succes PAUERM şi a trece la următoarea etapă în procesul de integrare, toate ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale trebuie să-şi asume responsabilităţi şi sarcini clar definite şi să elaboreze mecanismele de cooperare instituţională. Moldova, din cauza unei creşteri economice modeste, rămîne în urmă la capitolul “Reforma administraţiei publice locale şi îndeplinirea prevederilor Cartei Europene “Exerciţiul Autonom al Puterii Locale”. În această privinţă Moldova se confruntă cu o problemă fundamentală: trecerea de la cultura controlului central la cultura de parteneriat, responsabili fiind autorităţile administraţiei publice locale. Schimbarea culturii controlului şi implementarea ultimelor realizări, conform standardelor acceptate la nivel european, va necesita timp şi efort. Scopul Strategiei ar consta în susţinerea acestor eforturi. Strategia va permite administraţiei publice locale să înţeleagă mai bine sarcinile şi funcţiile ce-i revin. Strategia va contribui la dezvoltarea capacităţilor extrem de necesare pentru Moldova.

1.2. Scopul Strategiei. Scopul prezentei Strategii este crearea unui cadru modern, eficient şi durabil pentru instruirea funcţionarilor publici şi aleşilor locali, drept factor hotărîtor al reformei administraţiei publice locale în Moldova.

II. Situaţia actuală în domeniul instruirii funcţionarilor şi aleşilor locali

2.1. Cadrul legislativ al instruirii funcţionarilor publici şi aleşilor locali

Cadrul juridic cu privire la instruirea funcţionarilor publici şi aleşilor locali din Moldova este format din următoarele acte normative:

1. Legea serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 61, art.681).

2. Legea nr.1263-XIII din 17 iulie 1997 despre Regulamentul de conferire a gradelor de calificare funcţionarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.63, art.528).

3. Concepţia cu privire la politica de personal în serviciul public, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.1227-XV din 18 iulie 2002 (Monitorul Oficial al Republici Moldova, 2002, nr.122-123, art.985).

4. Hotărîrea Parlamentului nr.253-XV din 19 iunie 2003 pentru aprobarea Concepţiei privind orientarea, pregătirea şi instruirea profesională a resurselor umane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.155-158, art.640).

5. Hotărîrea Guvernului nr.151 din 23 februarie 2001 “Despre aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.25-26, art.186).

6. Hotărîrea Guvernului nr.192 din 1 martie 2004 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.42-44, art.326).

7. Hotărîrea Guvernului nr.522 din 20 mai 2004 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la atestarea funcţionarilor publici” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art.663).

8. Hotărîrea Guvernului nr.845 din 26 iulie 2004 “Cu privire la perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.132-134, art.1043).

9. Hotărîrea Guvernului nr.1224 din 9 noiembrie 2004 “Cu privire la organizarea formării profesionale continue” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.208-211, art.1424).

10. Hotărîrea Guvernului nr.962 din 5 august 2003 “Privind asigurarea funcţionării Academiei de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.177-181, art.1008).

11. Legea nr.398-XV din 2 decembrie 2004 cu privire la aprobarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2004-2006) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.5-12, art.44).

12. Hotărîrea Guvernului nr.242 din 1 martie 2005 “Cu privire la aprobarea Programului Naţional “Satul Moldovenesc” (2005-2015) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova - Ediţie specială, 2005).

13. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1379-III din 18 iulie 2005 “Privind aprobarea Statutului Academiei de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.155-158, art.645).

Făcînd analiza actelor reglementare enumerate mai sus reiese că formarea şi perfecţionarea profesională reprezintă un drept şi în acelaşi timp o obligaţie a funcţionarului din administraţia publică şi contribuie, în mod implicit, la promovarea lui în serviciul public.

2.2. Cadrul instituţional al instruirii funcţionarilor publici şi aleşilor locali

Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova este centrul naţional de instruire şi perfecţionare a funcţionarilor publici, care coordonează politica naţională în domeniul pregătirii cadrelor pentru administraţia publică. Instruirea cadrelor administraţiei publice locale este planificată, organizată şi se desfăşoară, conform scopurilor şi procedurilor, stabilite de Guvern în diferite acte normative. Cu toate acestea, raportul analitic constată că capacitatea Academiei nu corespunde necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, de susţinere a complexităţii procesului de reformă.

În acelaşi timp, în raport se menţionează că există mai multe organizaţii neguvernamentale, inclusiv asociaţiile de primari, care, în caz de necesitate, furnizează programe şi cursuri de instruire în domeniul administraţiei publice locale, însă toate acestea depind de programele de activitate a donatorilor şi de existenţa finanţării externe şi nu coordonează programele sale proprii. Cooperarea între diferiţi furnizori de servicii în domeniul instruirii funcţionarilor publici şi aleşilor locali deseori se reduce la interacţiuni neformale, iar propagarea experienţei avansate în materie de instruire este aproape inexistentă.

Alte probleme ce ţin de domeniul instruirii funcţionarilor publici şi aleşilor locali, identificate în raportul analitic, sînt următoarele:

1) lipsa unei analize structurale a necesităţilor de instruire şi a modului de stabilire a priorităţilor în acest domeniu;

2) adaptarea insuficientă a conţinutului programelor existente la cerinţele şi standardele europene;

3) utilizarea insuficientă de către formatori a metodelor moderne de instruire;

4) absenţa procedurilor de monitorizare, evaluare şi control al calităţii procesului de instruire;

5) finanţarea insuficientă a participării funcţionarilor publici şi aleşilor locali la programele de instruire.

În urma analizei cadrului instituţional în domeniul instruirii funcţionarilor publici şi aleşilor locali, existent în Moldova, s-a constatat că el se află în proces de devenire, însă nu este pe deplin eficient. De lipsa unui cadru instituţional funcţional pentru susţinerea procesului de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali s-a ţinut cont la elaborarea prezentei Strategii. Totodată, orientarea strategică în domeniul instruirii funcţionarilor publici şi aleşilor locali rezultă din logica generală a modificărilor în sistem, şi anume, a celor ce ating identificarea factorilor critici şi influenţa asupra lor. Aceasta a şi determinat, în mare parte, formularea obiectivelor strategice şi a celor specifice în cadrul prezentei Strategii.

III. Obiectivele strategice şi specifice ale Strategiei

Prezenta Strategie recunoaşte că edificarea unui sistem modern şi eficient al administraţiei publice locale se bazează pe competenţa funcţionarilor publici şi aleşilor locali, iar aceasta presupune, în mod implicit, un proces eficient de instruire, precum şi un cadru instituţional pe măsură.

În baza celor menţionate, precum şi în baza constatărilor evidenţiate în raportul analitic al necesităţilor de instruire, prezenta Strategie identifică două obiective strategice:

1) consolidarea capacităţilor instituţionale pentru instruirea funcţionarilor publici şi aleşilor locali;

2) sporirea standardelor de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali.

Pentru implementarea fiecărui obiectiv strategic au fost elaborate sarcini obiective specifice, enumerate mai jos.

3.1. Consolidarea capacităţilor instituţionale pentru instruirea funcţionarilor publici şi aleşilor locali

Prezenta Strategie determină rolul Academiei de Administrare Publică drept centru naţional de instruire, însă accentuează că misiunea Academiei de Administrare Publică nu se limitează doar la executarea funcţiilor de instruire, ci îşi asumă, totodată, un rol activ în procesul de creare a unui sistem modern, stabil şi eficient de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali din Moldova.

De asemenea, prezenta Strategie recunoaşte că universităţile şi/sau organizaţiile neguvernamentale pot şi trebuie atrase, în mod complementar, în procesul de creare a unui sistem modern de instruire, care va corespunde necesităţilor fiecărui tip de instruire.

Crearea unui sistem naţional eficient de instruire, care ar asocia principalii furnizori de servicii în domeniul instruirii pe principii de parteneriat, ar oferi prioritate cadrului instituţional.

Prezenta Strategie acordă o importanţă deosebită necesităţii de a stabili parteneriate internaţionale în vederea transmiterii bunelor practici de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, precum şi participării la sistemele europene de instruire.

Astfel, pentru consolidarea capacităţilor instituţionale privind instruirea funcţionarilor publici şi aleşilor locali, au fost formulate următoarele obiective specifice:

3.1.1. Dezvoltarea capacităţii Academiei de Administrare Publică pentru a asigura realizarea procesului de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali la cele mai înalte standarde de calitate.

3.1.2. Extinderea şi consolidarea reţelei naţionale de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali pe principii de parteneriat.

3.1.3. Crearea şi consolidarea parteneriatelor internaţionale în domeniul instruirii funcţionarilor publici şi aleşilor locali.

3.2. Sporirea standardelor de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali

Prezenta Strategie pune un accent deosebit pe calitatea procesului de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali. Astfel, Strategia identifică drept necesitaţi prioritare crearea unui sistem riguros de elaborare, monitorizare şi evaluare a programelor de instruire, care ar corespunde standardelor europene în domeniu, precum şi edificarea unei reţele profesionale de formatori prin introducerea unui sistem de certificare a acestora.

Astfel, pentru sporirea standardelor de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, au fost formulate următoarele obiective specifice:

3.2.1. Dezvoltarea cadrului instituţional pentru monitorizarea şi evaluarea standardelor de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali.

3.2.2. Elaborarea mecanismului de evaluare, certificare şi selectare a formatorilor.

3.2.3. Stabilirea standardelor unitare privind elaborarea şi evaluarea programelor şi cursurilor de instruire pentru funcţionarii publici şi aleşii locali.

IV. Finanţarea Strategiei

Principalele surse potenţiale de finanţare pentru implementarea prezentei Strategiei sînt:

a) bugetul de stat;

b) bugetele locale;

c) organizaţiile donatoare;

d) beneficiarii serviciilor de instruire (taxe de participare).

Prezenta Strategie reprezintă un bun punct de pornire pentru atragerea donatorilor externi în domeniul instruirii funcţionarilor publici şi aleşilor locali. Autoritatea implementatoare poate şi trebuie să acorde o susţinere activă donatorilor externi pentru implementarea Strategiei prin abordarea cerută în mod uzual de donatori, adică prin elaborarea programelor specifice de instruire, sub formă de proiecte.

În acelaşi timp, ar fi oportun ca autoritatea care va implementa prezenta Strategie, să nu se bazeze în totalitate pe finanţarea donatorilor ci să utilizeze sursele enumerate mai sus.