BIZLEXLegislația Republicii Moldova
RURO
Favorite
Acasă›Documente
Cuprins
Legi

Lege nr. 316 din 22.12.2017

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Tipul documentului
Legi
Data adoptării
22.12.2017

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

nr. 316  din  22.12.2017

 (în vigoare 09.02.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 40-47 art. 108 din 09.02.2018

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

în partea introductivă, textul “inclusiv notarii publici, executorii judecătoreşti, mediatorii şi avocaţii” se substituie cu textul “inclusiv mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii şi traducătorii, administratorii autorizaţi”;

litera a) va avea următorul cuprins:

“a) în cazul unităţilor şi al persoanelor fizice, altele decît cele înregistrate de către organul înregistrării de stat, al mediatorilor, al notarilor, al avocaţilor, al executorilor judecătoreşti şi al experţilor judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, al interpreţilor şi traducătorilor, al administratorilor autorizaţi, să se înregistreze ca plătitor de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la agenţia teritorială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în termen de o lună de la data eliberării deciziei de înregistrare, a atestatului de mediator, a licenţei de notar, de avocat, de executor judecătoresc sau de expert judiciar care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, a autorizaţiei pentru activitatea de interpret şi/sau traducător, administrator autorizat;”.

alineatul (4) se abrogă;

la alineatul (5), în partea introductivă, textul “sau în ordonanţă” se exclude;

alineatul (11) se abrogă.

1. La articolul 2, textul “asupra notarilor publici, avocaţilor, mediatorilor şi executorilor judecătoreşti” se substituie cu textul “asupra mediatorilor, notarilor, avocaţilor, executorilor judecătoreşti, experţilor judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţilor şi traducătorilor, administratorilor autorizaţi”.

2. La articolul 3, la noţiunea de “angajator”, textul “inclusiv notar public, executor judecătoresc, mediator sau avocat” se substituie cu textul “inclusiv mediator, notar, avocat, executor judecătoresc, expert judiciar care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpret şi traducător, administrator autorizat”.

3. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

“Art.24. – Unităţile şi persoanele fizice, altele decît cele înregistrate de către organul înregistrării de stat, mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii şi traducătorii, administratorii autorizaţi se vor înregistra la agenţia teritorială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în termen de o lună de la data eliberării deciziei de înregistrare, a atestatului de mediator, a licenţei de notar, de avocat, de executor judecătoresc sau de expert judiciar care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, a autorizaţiei pentru activitatea de interpret şi/sau traducător, de administrator autorizat.”

4. Anexa nr.1:

la punctul 2, litera f) va avea următorul cuprins:

“f) persoanele angajate de către mediatori, notari, avocaţi, executori judecătoreşti, experţi judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţi şi traducători, administratori autorizaţi.”

la punctul 3, textul “notarii publici, executorii judecătoreşti, mediatorii şi avocaţii” se substituie cu textul “mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii şi traducătorii, administratorii autorizaţi”.

5. Punctul 2 din anexa nr.2 va avea următorul cuprins:

“2. Mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii, traducătorii şi administratorii autorizaţi, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, neangajaţi, care au obţinut atestat, licenţă sau autorizaţie în modul stabilit de lege.”

1. La articolul 6:

punctul 12) va avea următorul cuprins:

“12) expert judiciar – persoană calificată care este abilitată, conform legii, să efectueze expertize şi să formuleze concluzii în specialitatea în care este autorizată, cu privire la anumite fapte, circumstanţe, obiecte materiale, fenomene şi procese, organismul şi psihicul uman, şi care este inclusă în Registrul de stat al experţilor judiciari;”

articolul se completează cu punctele 121)–125) cu următorul cuprins:

“121) expertiză judiciară – activitate de cercetare ştiinţifico-practică desfăşurată în cadrul procesului penal, în scopul aflării adevărului prin efectuarea unor cercetări metodice, cu aplicarea de cunoştinţe speciale şi procedee tehnico-ştiinţifice pentru formularea unor concluzii argumentate cu privire la anumite fapte, circumstanţe, obiecte materiale, fenomene şi procese, corpul şi psihicul uman, ce pot servi drept probe într-un proces judiciar;

122) expertiză individuală – expertiză judiciară efectuată de un singur expert judiciar în unul sau mai multe domenii de specializare a expertizei judiciare;

123) expertiză monospecializată – expertiză judiciară ale cărei cercetări se efectuează cu aplicarea cunoştinţelor dintr-un singur domeniu al ştiinţei, tehnicii sau dintr-un alt domeniu al activităţii umane;

124) expertiză de bază – expertiză judiciară în care se efectuează volumul principal de examinări;

125) expertiză primară – expertiză judiciară efectuată de către un expert judiciar sau de către o comisie de experţi judiciari pentru prima dată, în cazul în care obiectul de cercetare nu a mai fost supus anterior, în cadrul unui proces, vreunei expertize de aceeaşi specializare;”

se completează cu punctul 281) cu următorul cuprins:

“281) ordonator al expertizei judiciare – instanţă de judecată sau parte în procesul penal care are dreptul de a dispune, respectiv, de a solicita în mod independent efectuarea unei expertize judiciare;”.

2. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

“Articolul 22. Dreptul de a nu fi urmărit sau judecat de mai multe ori

(1) Nimeni nu poate fi urmărit penal sau judecat pentru săvîrşirea faptei penale cu privire la care a fost emisă o ordonanţă neanulată de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală şi/sau de clasare a cauzei, sau de refuz în pornirea urmăririi penale ori cu privire la care a fost pronunţată o hotărîre judecătorească definitivă de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal.

(2) Hotărîrea judecătorească definitivă împiedică pornirea sau continuarea procesului penal în privinţa aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă, cu excepţia cazurilor cînd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea respectivă.

(3) Ordonanţele procurorului de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală şi/sau de clasare a cauzei ori de refuz în pornirea urmăririi penale împiedică pornirea sau continuarea procesului penal în privinţa aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă, cu excepţia cazurilor cînd aceste ordonanţe au fost anulate.”

3. La articolul 57 alineatul (2) punctul 8), textul “expertizei departamentale” se substituie cu textul “expertizei judiciare”.

4. În cuprinsul articolului 87, după textul “organul de urmărire penală”, la orice formă gramaticală, se introduce textul “, procurorul, organul de constatare”, la forma gramaticală corespunzătoare.

5. Articolul 88:

la alineatul (3):

punctele 3) şi 7) vor avea următorul cuprins:

“3) să se prezinte în faţa ordonatorului expertizei judiciare pentru a da explicaţii cu privire la conţinutul raportului de expertiză judiciară;”

“7) să comunice rezultatele expertizei judiciare doar ordonatorului acesteia;”

alineatul se completează cu punctele 10) şi 11) cu următorul cuprins:

“10) să se opună şi să nu admită vreo încercare de exercitare a influenţei asupra sa în scopul întocmirii raportului de expertiză judiciară în favoarea unuia dintre participanţii la proces sau în interesul altor persoane;

11) să informeze în scris, în cazul în care s-a încercat exercitarea unei influenţe asupra sa în circumstanţele prevăzute la pct.10), conducătorul instituţiei publice de expertiză judiciară, ordonatorul expertizei judiciare sau, după caz, organul de urmărire penală, procurorul competent.”

alineatul (5) se completează cu punctul 8) cu următorul cuprins:

“8) să ceară ordonatorului expertizei judiciare asigurarea securităţii sale în cazul în care există un pericol pentru viaţa sau sănătatea sa.”

6. La articolul 120, textul “medico-legală” se substituie cu cuvîntul “respectivă”.

7. La articolul 13211, textul “prin expertiză tehnică” se substituie cu textul “prin constatare tehnico-ştiinţifică sau, după caz, prin expertiză judiciară”.

8. Articolul 139 va avea următorul cuprins:

“Articolul 139. Condiţiile efectuării constatării tehnico-ştiinţifice şi medico-legale

(1) În cazul în care există pericol de dispariţie a unor probe sau de modificare a unor situaţii de fapt şi este necesară explicarea de urgenţă a unor fapte sau circumstanţe ale cauzei, procurorul, organul de urmărire penală, organul de constatare sau instanţa de judecată poate folosi cunoştinţele unui specialist, dispunînd, la cererea părţilor, iar procurorul, organul de urmărire penală, organul de constatare – şi din oficiu, efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale.

(2) Constatarea tehnico-ştiinţifică şi cea medico-legală pot fi efectuate şi de către un expert judiciar înscris în Registrul de stat al experţilor judiciari.”

9. Articolul 140:

în textul articolului, după cuvintele “organ de urmărire penală”, la orice formă gramaticală, se introduce textul “, procuror, organ de constatare” la forma gramaticală corespunzătoare;

la alineatul (4), cuvîntul “dispune” se substituie cu cuvîntul “dispun”, iar cuvîntul “cere” se substituie cu cuvîntul “cer”.

10. Articolul 141:

se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

“(11) Organul de urmărire penală, procurorul, organul de constatare sau instanţa de judecată informează părţile că au dreptul să ia cunoştinţă de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică sau medico-legală, întocmind un proces-verbal în cazul exercitării acestui drept.”

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) Dacă se constată că raportul tehnico-ştiinţific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sînt exacte, se dispune efectuarea unei expertize judiciare.”

la alineatul (3), după textul “organul de urmărire penală,” se introduce textul “procuror sau organul de constatare,”.

11. Articolul 142:

la alineatul (1), textul “de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată, precum şi din oficiu de către organul de urmărire penală” se substituie cu textul “de către organul de urmărire penală, procuror sau de către instanţa de judecată, precum şi din oficiu de către organul de urmărire penală sau procuror”.

alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

“(2) Părţile, din iniţiativă proprie şi pe cont propriu, sînt în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al instanţei de judecată, să înainteze instituţiei publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea circumstanţelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor. În acest caz, organul de urmărire penală, procurorul sau instanţa de judecată este obligată să remită instituţiei publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară materialele necesare efectuării expertizei judiciare. Raportul de expertiză judiciară întocmit la cererea părţilor se prezintă de către parte organului de urmărire penală, procurorului sau instanţei de judecată, se anexează la materialele cauzei penale şi urmează a fi apreciat în coroborare cu alte probe. În cazul în care, reieşind din concluziile formulate de experţi în rapoartele de expertiză anterioare, se constată inoportunitatea dispunerii expertizei judiciare solicitate de către părţi, iar efectuarea unei alte expertize va condiţiona tergiversarea procesului penal, organul de urmărire penală, procurorul sau instanţa de judecată respinge cererea părţilor.

(3) Expertiza judiciară se efectuează de către expertul judiciar înscris în Registrul de stat al experţilor judiciari. În cazul în care în Registrul de stat al experţilor judiciari nu sînt experţi de specializarea necesară sau în cazul în care nu poate fi numit un alt expert judiciar din motive de incompatibilitate, în calitate de expert judiciar poate fi recunoscută ad-hoc o persoană competentă în specializarea solicitată pentru efectuarea expertizei judiciare.”

12. La articolul 143, alineatul (2) se abrogă.

13. Articolul 144:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“(1) În cazul existenţei temeiurilor, expertiza judiciară se dispune de către organul de urmărire penală sau procuror, prin ordonanţă, precum şi de către instanţa de judecată, prin încheiere. În ordonanţă sau în încheiere se indică: cine a iniţiat dispunerea expertizei judiciare; temeiurile pentru care se dispune expertiza judiciară; obiectele, documentele şi alte materiale prezentate expertului cu menţiunea cînd şi în ce împrejurări au fost descoperite şi ridicate; întrebările formulate expertului; denumirea instituţiei de expertiză judiciară sau, după caz, numele şi prenumele expertului căruia i se pune în sarcină efectuarea expertizei judiciare.”

la alineatul (3), după textul “de către organul de urmărire penală” se introduce textul “, procuror sau instanţa de judecată”.

14. Articolul 145:

alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

“(1) Organul de urmărire penală, procurorul sau instanţa de judecată, în cazul în care dispune efectuarea expertizei judiciare, informează în scris părţile despre obiectul expertizei judiciare şi întrebările la care trebuie să dea răspunsuri expertul şi le explică părţilor că au dreptul de a face observaţii cu privire la aceste întrebări şi de a cere modificarea sau completarea lor, precum şi dreptul de a cere numirea a cîte un expert recomandat de fiecare dintre ele pentru a participa la efectuarea expertizei judiciare.”

“(3) După examinarea obiecţiilor şi a cererilor înaintate de părţi, organul de urmărire penală, procurorul sau instanţa de judecată informează expertul judiciar cu privire la noile circumstanţe ce implică efectuarea expertizei judiciare.”

15. Articolul 146:

la alineatul (1), după textul “cu un grad sporit de complexitate” se introduce textul “sau voluminoase”;

articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

“(11) Expertiza judiciară în comisie se dispune şi în cazul în care expertizele efectuate anterior prezintă concluzii divergente. În cadrul expertizei judiciare în comisie pot fi formulate întrebări referitoare la cauzele divergenţelor dintre concluziile expertizelor anterioare.”

alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

“(2) La finalul cercetărilor în cadrul expertizei judiciare în comisie se întocmeşte un singur raport de expertiză judiciară, care este semnat de către toţi experţii din componenţa comisiei.

(3) În situaţia în care nu există o concluzie comună, unanim acceptată, în raportul de expertiză judiciară se prezintă concluzia acceptată de majoritatea experţilor participanţi la efectuarea expertizei judiciare în comisie ori se declară imposibilitatea prezentării unor concluzii comune. Opiniile divergente ale experţilor se expun în concluzii separate care se anexează la raportul de expertiză judiciară şi se prezintă ordonatorului expertizei judiciare.”

la alineatul (4), după textul “organului de urmărire penală” se introduce, în ambele cazuri, textul “, procurorului”.

16. Articolul 147:

se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins:

“(12) Expertiza judiciară complexă se poate efectua fie de către o comisie de experţi calificaţi în diferite genuri de expertiză judiciară, fie de către un singur expert calificat în mai multe genuri de expertiză judiciară.”

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

“(2) În baza totalităţii datelor constatate în cadrul expertizei judiciare complexe, experţii întocmesc un singur raport de expertiză judiciară, în care se indică cercetările efectuate de fiecare expert, volumul acestora, numele, prenumele experţilor care au formulat răspunsuri la întrebări şi concluziile la care s-a ajuns.”

17. Articolul 148 va avea următorul cuprins:

“Articolul 148. Expertiza judiciară suplimentară şi expertiza judiciară repetată

(1) Dacă organul de urmărire penală, procurorul ori instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei judiciare constată că raportul expertului nu este complet şi necesită explicaţii sau completări ori dacă apar întrebări noi referitoare la circumstanţele examinate şi, în toate cazurile, răspunsurile nu pot fi obţinute prin audierea expertului, se dispune efectuarea unei expertize judiciare suplimentare de către acelaşi expert sau de către un alt expert.

(2) Dacă concluziile expertului sînt neclare, contradictorii, neîntemeiate, dacă există îndoieli în privinţa veridicităţii lor şi dacă aceste deficienţe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului sau dacă a fost încălcată ordinea procesuală de efectuare a expertizei judiciare, poate fi dispusă efectuarea unei expertize judiciare repetate de către un alt expert sau o altă comisie de experţi. Expertul sau experţii care au efectuat expertiza judiciară primară sau suplimentară pot asista la efectuarea expertizei judiciare repetate pentru a da explicaţii pe marginea concluziilor formulate în urma expertizei judiciare primare, însă nu pot participa la efectuarea investigaţiilor şi la întocmirea concluziilor.

(3) Expertiza judiciară repetată se dispune în cazurile în care:

a) concluziile expertului sînt neclare, contradictorii, neîntemeiate sau există îndoieli în privinţa veridicităţii acestora;

b) ordonatorul expertizei judiciare sau instanţa de judecată a constatat că expertul judiciar nu avea dreptul să o efectueze ori şi-a depăşit competenţa;

c) a fost încălcată ordinea procesuală de dispunere a expertizei judiciare;

d) s-au constatat încălcări ale metodelor sau procedurilor de efectuare a expertizei judiciare;

e) concluziile expertului nu au fost corelate cu datele de fapt puse la dispoziţia lui;

f) există contradicţii esenţiale între opiniile experţilor participanţi la efectuarea unei expertize judiciare în comisie.

(4) Rezultatele expertizei judiciare repetate au aceeaşi valoare probantă ca şi rezultatele expertizei judiciare anterioare şi se apreciază în coroborare cu alte probe.

(5) În ordonanţa sau în încheierea prin care s-a dispus expertiza judiciară suplimentară sau repetată trebuie să fie concretizate motivele dispunerii ei. În cazul dispunerii expertizei judiciare suplimentare sau repetate se prezintă raportul expertizei judiciare primare, precum şi toate materialele depuse în cadrul expertizei judiciare primare.”

18. La articolul 149 alineatul (1), după cuvintele “Organul de urmărire penală” se introduce textul “, procurorul”.

19. Articolul 150:

la alineatul (1), după cuvintele “organul de urmărire penală” se introduce textul “, procurorul”;

la alineatul (3), după cuvintele “Organul de urmărire penală” se introduc cuvintele “sau procurorul”.

20. Articolul 151 va avea următorul cuprins:

“Articolul 151. Întocmirea şi prezentarea raportului de către expert

(1) După efectuarea investigaţiilor necesare, expertul întocmeşte un raport, în formă scrisă, tipărită, în limba română, care este structurat în trei părţi: partea introductivă, partea descriptivă şi concluziile.

(2) În partea introductivă a raportului de expertiză judiciară se indică:

a) denumirea şi adresa juridică ale instituţiei publice de expertiză judiciară sau ale biroului de expertiză judiciară;

b) datele privind actul de dispunere a expertizei judiciare;

c) datele ordonatorului expertizei judiciare;

d) denumirea şi adresa juridică ale laboratorului în care a fost efectuată expertiza judiciară;

e) menţiunea despre informarea privind drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul cod şi privind răspunderea pentru încălcarea prevederilor art.312 şi 315 din Codul penal;

f) data întocmirii raportului de expertiză judiciară, numărul, tipul şi genul expertizei judiciare;

g) datele expertului sau ale experţilor participanţi la efectuarea expertizei judiciare (numele, prenumele, numărul licenţei, specializarea în care este calificat, gradul de calificare, precum şi, dacă este cazul, gradul ştiinţific, specialitatea deţinută şi vechimea în muncă în calitate de expert judiciar în specialitatea respectivă);

h) datele persoanelor care au participat, precum şi ale celor care au asistat la efectuarea expertizei judiciare;

i) expunerea succintă a circumstanţelor cazului pentru a cărui soluţionare se solicită efectuarea expertizei judiciare;

j) lista materialelor şi a obiectelor prezentate pentru expertiza judiciară;

k) problemele înaintate spre soluţionare;

l) în cazul expertizei judiciare suplimentare sau al celei repetate – motivele dispunerii acesteia, precum şi datele expertizei judiciare primare (numărul, data întocmirii raportului de expertiză judiciară, numele şi prenumele experţilor participanţi la efectuarea expertizei judiciare, concluziile acestora).

(3) În partea descriptivă, în funcţie de genul expertizei judiciare efectuate, raportul de expertiză judiciară conţine următoarele informaţii:

a) date despre starea obiectelor supuse examinării (prezenţa şi starea ambalajului) sau date despre persoanele examinate, modalităţile de transportare şi de ambalare a materialelor şi obiectelor prezentate pentru expertiza judiciară;

b) conţinutul etapelor de examinare, cu indicarea metodelor de cercetare şi a metodicilor aplicate, a mijloacelor tehnice şi a materialelor de consum folosite, a condiţiilor de utilizare a acestora şi a rezultatelor obţinute;

c) obiectivele, condiţiile de efectuare şi rezultatele experimentelor (dacă acestea au fost realizate), precum şi rezultatele obţinerii unor modele de comparaţie;

d) date privind deteriorarea sau consumul obiectelor supuse examinării;

e) evaluarea pe etape a cercetărilor, analiza rezultatelor obţinute, formularea şi motivarea concluziilor;

f) referiri la ilustraţii, anexe şi explicaţiile necesare pentru acestea;

g) circumstanţele relevante identificate de expert, în privinţa cărora nu au fost adresate întrebări;

h) concluziile prealabile;

i) argumentarea imposibilităţii de a răspunde la toate sau la unele întrebări formulate în cazul cînd materialele prezentate nu au fost suficiente sau întrebările formulate nu ţin de competenţa expertului, sau nivelul ştiinţei şi practica expertizelor nu permit găsirea răspunsurilor la aceste întrebări;

j) caracteristica succintă a dispozitivelor şi a materialelor utilizate, regimul procesului de fixare şi imprimare. Pentru mijloacele tehnice şi programele soft se indică tipul, modelul, producătorul, denumirea şi versiunea programului soft utilizat, programul de obţinere şi imprimare a imaginilor.

(4) În partea finală a raportului de expertiză judiciară sînt expuse concluziile expertului, care cuprind răspunsurile la întrebările formulate de către ordonatorul expertizei judiciare. Răspunsurile se formulează exact, pentru a exclude interpretările echivoce.

(5) La raportul expertului se anexează corpurile delicte, probele grafice, alte materiale rămase după efectuarea investigaţiilor, precum şi fotografii, schiţe şi grafice ce confirmă concluziile expertului.

(6) Raportul de expertiză judiciară este semnat de expertul/experţii care l-a/l-au întocmit conform competenţelor, aplicîndu-se ştampila acestuia/acestora pe fiecare pagină şi pe toate anexele.

(7) Raportul de expertiză judiciară sau declaraţia expertului judiciar privind imposibilitatea prezentării unor concluzii, precum şi procesul-verbal de audiere a expertului se comunică părţilor imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile lucrătoare de la primirea lor de către organul de urmărire penală, procuror sau instanţa de judecată, şi li se explică în scris că au dreptul să dea explicaţii, să facă obiecţii, precum şi să ceară înaintarea unor întrebări suplimentare expertului, efectuarea unei expertize judiciare.”

21. La articolul 153 alineatul (1), după textul “organul de urmărire penală” se introduce textul “sau procurorul”.

22. La articolul 273 alineatul (2), după textul “să citeze persoane şi să obţină de la ele declaraţii,” se introduce textul “să dispună efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale,”.

23. Articolul 287 va avea următorul cuprins:

“Articolul 287. Reluarea urmăririi penale

(1) Reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale, după scoaterea persoanei de sub urmărire şi/sau după clasarea cauzei se dispune prin ordonanţă de către procurorul ierarhic superior dacă se constată că:

1) decizia este afectată de un viciu fundamental;

2) apar fapte noi sau recent descoperite, care existau la data adoptării ordonanţei de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire şi/sau de clasare a cauzei, dar despre care nu avea cunoştinţă organul de urmărire penală şi care sînt de natură să afecteze hotărîrea pronunţată.

(2) Urmărirea penală poate fi reluată şi de către judecătorul de instrucţie în cazul admiterii, potrivit art.313, a plîngerii împotriva ordonanţei de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire şi/sau de clasare a cauzei şi a plîngerii împotriva ordonanţei de menţinere a celei contestate în ordinea controlului ierarhic superior.

(3) În cazurile prevăzute la alin.(1) şi (2), dacă, pe baza datelor din dosar, procurorul consideră necesară luarea unei măsuri preventive sau unei măsuri asigurătorii, el procedează în modul prevăzut de prezentul cod.

(4) Reluarea urmăririi penale poate avea loc doar în interiorul termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală pentru fapta respectivă, cu excepţia cazului cînd aceasta este necesară pentru reabilitarea persoanei.”

24. La articolul 326 alineatul (2), cuvintele “neîntemeiat sau ilegal” se exclud.

25. În textul codului, cuvîntul “expertiză”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “expertiză judiciară” la forma gramaticală corespunzătoare, cu excepţia art.66 alin.(5) pct.4), a art.69 alin.(1) pct.7) şi alin.(2) pct.2) lit.b), a art.1383, a art.471 alin.(5), a art.489 alin.(3) şi a art.492 alin.(1).

1. La articolul 53 alineatul (1), textul “Instanţa audiază persoana a cărei recuzare se solicită, dacă aceasta doreşte să dea explicaţii,” se substituie cu textul “Instanţa examinează explicaţiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse,”.

2. Articolul 124 va avea următorul cuprins:

“Articolul 124. Decăderea din dreptul de a cere efectuarea expertizei judiciare

(1) Partea care cere efectuarea expertizei judiciare este obligată să achite plata pentru serviciile de efectuare a expertizei judiciare în condiţiile legii.

(2) Neplata de către solicitantul expertizei judiciare a sumei pentru efectuarea acesteia atrage decăderea din dreptul de a solicita repetat efectuarea expertizei judiciare.

(3) În cazul în care partea care a solicitat expertiza judiciară va demonstra că a fost în imposibilitate să achite costul expertizei judiciare, din motive ce nu îi sînt imputabile, în termenul stabilit de expert, de instituţia publică de expertiză judiciară sau de biroul de expertiză judiciară, instanţa de judecată va decide asupra cererii repetate de efectuare a expertizei judiciare.”

3. La articolul 149, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“(1) Expertiza judiciară se efectuează de către un expert judiciar înscris în Registrul de stat al experţilor judiciari. În cazul în care în Registrul de stat al experţilor judiciari nu sînt experţi de specializarea necesară sau în cazul în care nu poate fi numit un alt expert judiciar din motive de incompatibilitate, în calitate de expert judiciar poate fi recunoscută ad-hoc o persoană competentă în specializarea solicitată pentru efectuarea expertizei judiciare.”

4. Articolul 150 va avea următorul cuprins:

“Articolul 150. Acţiuni premergătoare expertizei judiciare

După desemnarea expertului, instanţa judecătorească convoacă o şedinţă cu participarea părţilor, în cadrul căreia se stabileşte legătura dintre expert şi părţi, etapa la care părţile pot fi admise să participe la investigaţiile expertului, se aduce la cunoştinţă părţilor obiectul expertizei judiciare şi întrebările la care expertul urmează să ofere răspunsuri şi li se explică faptul că au dreptul de a face observaţii cu privire la aceste întrebări şi de a cere modificarea sau completarea lor.”

5. Articolul 151 va avea următorul cuprins:

“Articolul 151. Recuzarea expertului

(1) Înaintea desemnării expertului, participanţii la proces sînt obligaţi să formuleze recuzări, dacă există temeiurile prevăzute la art.51, în privinţa expertului înscris în Registrul de stat al experţilor judiciari. Temeiul recuzării trebuie dovedit. Dacă participanţii la proces nu au formulat recuzări în privinţa expertului judiciar şi nu a fost desemnat expertul care va efectua expertiza judiciară, instituţia de expertiză judiciară poate desemna oricare expert pentru efectuarea acesteia.

(2) Cererea de recuzare a expertului înscris în Registrul de stat al experţilor judiciari se depune odată cu cererea de efectuare a expertizei judiciare şi se examinează de către instanţa de judecată în condiţiile art.53 alin.(1).

(3) Recuzarea se judecă în şedinţă de judecată, cu citarea participanţilor la proces şi înştiinţarea expertului recuzat. Neprezentarea acestora nu afectează valabilitatea actului dispus de instanţă.

(4) Încheierea prin care este soluţionată recuzarea expertului poate fi atacată odată cu fondul cauzei.

(5) Dacă, pentru efectuarea expertizei judiciare, a fost desemnată o persoană recunoscută ad-hoc în calitate de expert judiciar în condiţiile art.149 alin.(1), aceasta poate fi recuzată în temeiurile art.51 şi în condiţiile art.53 alin.(1).

(6) Dacă temeiul de recuzare a expertului a apărut ulterior, se vor aplica prevederile art.52 şi 53.”

6. La articolul 152 alineatul (3), textul “să solicite instanţei ordonarea efectuării unei expertize repetate, suplimentare, colegiale sau complexe” se substituie cu textul “să solicite instanţei ordonarea efectuării unei expertize judiciare primare, de bază, individuale, monospecializate sau repetate, suplimentare, în comisie, complexe şi a altor tipuri de expertiză conform legislaţiei”.

7. La articolul 153 alineatul (1), textul “materialele trimise la expertiză, alte date privind efectuarea expertizei, termenul acordat pentru efectuarea expertizei şi prezentarea raportului de expertiză, alte date prevăzute de lege” se substituie cu textul “materialele în litigiu şi cele trimise la expertiză judiciară pentru comparaţie, alte date privind efectuarea expertizei judiciare, în sarcina cui se pune achitarea costului expertizei judiciare, alte date prevăzute de lege”.

8. La articolul 154, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) Expertul este obligat să prezinte explicaţii instanţei judecătoreşti ori de cîte ori i se cere. Expertul poate da explicaţii instanţei în scris, prezentîndu-se personal în şedinţă la ora, data şi locul citării, sau poate comunica cu instanţa şi participanţii la proces prin videoconferinţă. În cazul neprezentării nejustificate a explicaţiilor, al modificării raportului de expertiză judiciară în şedinţă de judecată faţă de cel depus în scris, al refuzului de a efectua expertiza judiciară, dacă este obligat să o efectueze, sau al neprezentării materialelor din dosar ori a altor materiale utilizate, cheltuielile suportate de persoanele interesate vor fi puse în sarcina expertului. În aceste cazuri, expertului i se poate aplica şi amendă de 15 unităţi convenţionale. În cazul neîndeplinirii obligaţiilor după aplicarea amenzii sau în caz de nerecuperare a cheltuielilor suportate de persoanele interesate, sancţiunea cu amendă se aplică repetat.”

9. Articolele 156, 157 şi 159 se abrogă.

“(3) Expertiza judiciară se efectuează de către un expert judiciar înscris în Registrul de stat al experţilor judiciari. În cazul în care în Registrul de stat al experţilor judiciari nu sînt experţi de specializarea necesară sau în cazul în care nu poate fi numit un alt expert judiciar din motive de incompatibilitate, în calitate de expert judiciar poate fi recunoscută ad-hoc o persoană competentă în specializarea solicitată pentru efectuarea expertizei judiciare.”

“a1) expert judiciar – în cazul în care există un pericol pentru viaţa sau sănătatea sa;”.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU
Nr.316. Chişinău, 22 decembrie 2017.