317/11.04.2018 Hotărîre pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind capitalul familial

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Avizului la proiectul

de lege privind capitalul familial

nr. 317  din  11.04.2018

 (în vigoare 13.04.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 121-125 art. 357 din 13.04.2018

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege privind capitalul familial.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.317 din 11 aprilie 2018

AVIZ

la proiectul de lege privind capitalul familial

Guvernul a examinat proiectul de lege privind capitalul familial, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.54 din 22 februarie 2018) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, proiectul respectiv are drept scop susţinerea familiilor cu copii şi propune acordarea unei prestaţii sociale unice pentru copiii născuţi vii, precum şi pentru copiii adoptaţi, fiind definită ca capital familial. Valoarea capitalului familial va depinde de numărul copiilor minori proprii sau adoptivi crescuţi şi educaţi la acel moment în familia nou-născutului.

Cadrul normativ naţional reglementează tipurile şi cuantumul prestaţiilor adresate familiilor cu copii. Astfel, Legea nr.315 din 23 decembrie 2016 privind prestaţiile sociale pentru copii stabileşte prestaţiile sociale pentru copii în scopul asigurării unui sprijin financiar minim din partea statului la naşterea copilului, pentru îngrijirea copilului, pentru creşterea copiilor gemeni. În acest context, se consideră inoportună adoptarea unui nou act legislativ care va stabili modul şi condiţiile de susţinere a familiilor cu copii.

Într-o altă ordine de idei menţionăm că proiectul de lege este ambiguu în ceea ce priveşte sfera de aplicare a legii. Or, potrivit art.2 din proiect, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de prestaţii sociale copiii persoanelor asigurate şi neasigurate. Totodată, art.3 din proiect defineşte noţiunea de capital familial ca prestaţie socială unică acordată familiei la naşterea copiilor, iar potrivit art.4 alin.(2) familia este în drept să utilizeze mijloacele financiare ale capitalului familial odată cu împlinirea vîrstei de 3 ani a copilului.

Complementar, menţionăm că condiţiile de utilizare a mijloacelor financiare ale capitalului familial în situaţiile inserate în art.4 alin.(5) lit.c) şi d) sînt nejustificate. Or, întremarea sănătăţii copilului şi reabilitarea acestuia ar putea fi necesare pînă la vîrsta de 3 ani, astfel nu va fi realizat scopul prestaţiei sociale capitalul familial, care, conform art.l alin.(2) din proiect, constă în acordarea sprijinului din partea statului la naşterea copiilor, pentru asigurarea bunăstării, astfel încît copii să crească într-un mediu familial natural, într-o atmosferă de fericire, dragoste şi înţelegere.

Subsidiar, considerăm ca fiind nejustificate condiţiile de exercitare a dreptului copiilor orfani sau a copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească de a folosi capitalul familial, doar la împlinirea majoratului. Or, condiţiile respective sînt contrare scopului urmărit de proiectul în cauză. Mai mult decît atît, legislaţia privind protecţia specială a copiilor nu utilizează noţiunea de copil orfan, copiii respectivi fiind asimilaţi copiilor rămaşi fără ocrotire părintească.

Într-o altă ordine de idei menţionăm că realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, iar autorii proiectului nu au abordat aspectul acoperirii financiare. Or, potrivit dispoziţiilor art.20 lit.d) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură, proiectul de act normativ trebuie să fie însoţit de fundamentarea economico-financiară. Mai mult decît atît, potrivit art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Complementar, atenţionăm că realizarea soluţiilor legislative preconizate prin proiectul de act legislativ respectiv va necesita cheltuieli financiare pe termen lung. Prin urmare, la promovarea unor astfel de proiecte legislative, cunoscînd direct nevoile societăţii, legiuitorul urmează să stabilească cele mai adecvate mijloace în atingerea scopului propus, instituind un echilibru între cheltuielile şi veniturile publice.

Decizia de a adopta legi privind beneficiile sociale implică consideraţii de natură economică şi socială. Astfel, considerăm judicios ca marja de apreciere de care dispune legiuitorul în implementarea politicilor sociale şi economice să fie determinată de politici durabile, fiind necesară elaborarea unui mecanism de prestaţii sociale bine coordonat cu posibilităţile economice ale ţării, viabil şi de lungă durată. Astfel, este foarte discutabil impactul capitalului familial prevăzut de proiect, avînd în vedere că în medie fiecărui copil îi vor reveni 4,6 lei pe zi începînd cu vîrsta de 3 ani. De asemenea, autorii proiectului nu aduc dovezi obiective referitor la faptul că capitalul familial ar influenţa considerabil decizia părinţilor de a naşte al doilea sau următorii copii.

Totodată, în actualele condiţii sociale şi economice, acordarea capitalului familial în baza principiului universalităţii nu este cea mai bună opţiune, în timp ce actualmente există suficiente opţiuni de a utiliza mai eficient suma de peste 870 milioane lei anual, şi anume, prin investiţii în dezvoltarea şi sănătatea copiilor în primii ani de viaţă, prin investiţii în sistemul de educaţie şi sănătate, prin creşterea gradului de acoperire cu suport financiar a familiilor cu copii afectate de sărăcie, prin finanţarea programelor de locuinţe accesibile pentru familiile tinere etc.

În contextul celor expuse, aprobarea proiectului de lege privind capitalul familial nu se susţine.