Hotărâre nr. 337 din 24.06.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind integritatea

 academică în instituţiile de învăţământ superior

nr. 337  din  24.06.2026

 (în vigoare 25.06.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-279 art. 340 din 25.06.2026

* * *

În temeiul art.107¹ alin.(7) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul-cadru privind integritatea academică în instituţiile de învăţământ superior (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.337/2026

REGULAMENT-CADRU

privind integritatea academică în instituţiile de învăţământ superior

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul-cadru privind integritatea academică în instituţiile de învăţământ superior (denumit în continuare Regulament-cadru) stabileşte cadrul general şi standardele minime obligatorii referitoare la principiile integrităţii academice, responsabilităţile instituţiilor de învăţământ superior şi ale membrilor comunităţii academice, măsurile de prevenire a abaterilor de integritate academică, mecanismele instituţionale de asigurare a integrităţii academice, procedurile de sesizare, constatare, examinare şi soluţionare a cazurilor de abatere de integritate academică, sancţiunile aplicabile, cerinţele privind originalitatea lucrărilor academice, raportarea şi monitorizarea respectării normelor de integritate academică, precum şi procedurile de retragere, revocare şi anulare a diplomelor şi a titlurilor obţinute cu încălcarea acestor norme.

2. Prevederile Regulamentului-cadru se aplică tuturor programelor de studii superioare şi activităţilor de predare, învăţare, evaluare, cercetare, inovare şi creaţie artistică desfăşurate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, indiferent de forma de organizare şi de sursa de finanţare. Regulamentul-cadru este obligatoriu pentru studenţii de la ciclurile de studii superioare de licenţă, de master şi de doctorat, precum şi pentru personalul didactic, didactic auxiliar, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere al instituţiilor de învăţământ superior.

3. Prezentul Regulament-cadru stabileşte nivelul minim obligatoriu al standardelor de integritate academică aplicabile în învăţământul superior. Instituţiile de învăţământ superior pot adopta reguli interne suplimentare, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament-cadru şi ale cadrului normativ.

4. În sensul prezentului Regulament-cadru, următoarele noţiuni principale semnifică:

abatere de integritate academică – orice acţiune sau omisiune săvârşită cu încălcarea normelor de integritate academică în cadrul activităţilor de predare, învăţare, evaluare, cercetare, inovare sau creaţie artistică;

autoplagiat – reutilizarea substanţială a unor lucrări proprii anterioare, publicate sau evaluate, fără menţionarea explicită a acestora, în scopul obţinerii unei noi evaluări academice sau al dobândirii unor beneficii academice suplimentare. Caracterul substanţial al reutilizării se apreciază de către Comisia de etică, în funcţie de importanţa compartimentelor reutilizate (rezultate, concluzii, discuţii) şi de proporţia textului reprodus;

comisie de etică – organ colegial independent constituit în cadrul instituţiei de învăţământ superior, responsabil de examinarea şi soluţionarea cazurilor de abateri de integritate academică, în condiţiile cadrului normativ şi ale regulamentelor instituţionale;

conflict de interese în mediul academic – situaţie în care interesele personale, profesionale, familiale, patrimoniale sau de altă natură ale unei persoane pot afecta ori pot fi percepute ca afectând imparţialitatea proceselor academice, inclusiv predarea, învăţarea, evaluarea, promovarea, recrutarea, îndrumarea, validarea rezultatelor academice sau examinare a sesizărilor;

ghostwriting/redactare prin terţi – elaborare integrală sau substanţială a unei lucrări academice de către o altă persoană şi prezentarea acesteia ca fiind proprie, indiferent de modalitatea de obţinere. Noţiunea include cumpărarea, comandarea, oferta de vânzare, vânzarea sau punerea la dispoziţie a lucrărilor academice pentru utilizare frauduloasă în procesul de evaluare sau pentru obţinerea de diplome şi titluri;

falsificarea datelor – manipulare, modificare, selectare tendenţioasă, omitere intenţionată sau inventare a datelor de cercetare ori a rezultatelor acestora, în scopul susţinerii unei ipoteze, al denaturării concluziilor sau al inducerii în eroare. Noţiunea include şi fabricarea datelor, constând în inventarea unor date sau rezultate care nu au fost obţinute prin activităţi reale de cercetare;

fraudă la evaluare – orice acţiune prin care se denaturează procesul de evaluare academică, inclusiv colaborarea nepermisă, substituirea persoanei, utilizarea materialelor sau a dispozitivelor nepermise, comunicarea neautorizată în timpul evaluării ori orice altă conduită prin care se obţine sau se încearcă obţinerea unui avantaj academic necuvenit;

integritate academică – ansamblu de principii, de norme şi de conduite bazate pe onestitate, responsabilitate, corectitudine, echitate, încredere şi respect pentru proprietatea intelectuală, care asigură autenticitatea, credibilitatea şi calitatea activităţilor de predare, învăţare, evaluare, cercetare, inovare şi creaţie artistică;

instrumente digitale de verificare a originalităţii – programe şi aplicaţii utilizate de instituţiile de învăţământ superior pentru identificarea similitudinilor dintre lucrările academice şi sursele existente, în scopul sprijinirii evaluării originalităţii lucrărilor;

lucrare academică – produs intelectual realizat în cadrul procesului de învăţământ superior sau al activităţilor de cercetare, inovare ori creaţie artistică în învăţământul superior, inclusiv eseuri, analize, prezentări, proiecte, teze de an, lucrări de absolvire, teze/proiecte de licenţă, de master, teze de doctorat, articole ştiinţifice, rapoarte, portofolii sau alte produse academice similare;

originalitate – caracter propriu şi autentic al unei lucrări academice, rezultat din activitatea intelectuală personală a autorului, cu respectarea normelor de citare, atribuire şi recunoaştere a surselor utilizate;

plagiat – prezentare, totală sau parţială, a unei/unor opere, idei, expresii, structuri, rezultate, date, texte, imagini, produse artistice sau alte creaţii intelectuale aparţinând altei persoane ca fiind proprii, fără indicarea corespunzătoare a sursei;

raport de similitudine – document tehnic generat în urma verificării unei lucrări academice prin instrumente digitale, care indică segmente similare şi sursele potenţiale identificate şi are caracter orientativ, urmând a fi analizat în mod calitativ de către persoanele competente;

utilizarea neautorizată a inteligenţei artificiale – folosirea instrumentelor de inteligenţă artificială generativă, cu încălcarea regulilor aplicabile ori fără declararea utilizării acestora, atunci când această utilizare substituie contribuţia intelectuală proprie, conduce la plagiat, falsificarea datelor, fraudă la evaluare sau la alte practici incompatibile cu normele de integritate academică.

5. Integritatea academică se întemeiază pe următoarele principii fundamentale:

5.1. legalitate – respectarea normelor de integritate academică conform prevederilor Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, ale prezentului Regulament-cadru şi ale altor acte normative aplicabile;

5.2. originalitate şi onestitate intelectuală – activitatea academică este rezultatul contribuţiei intelectuale proprii, realizată cu respectarea adevărului ştiinţific, a standardelor profesionale şi a normelor de etică academică;

5.3. citare adecvată şi respect pentru proprietatea intelectuală – contribuţiile intelectuale ale altor persoane se recunosc în mod clar, complet şi verificabil;

5.4. echitate şi imparţialitate – evaluarea, examinarea sesizărilor şi aplicarea măsurilor se realizează în mod obiectiv, fără favoritism, discriminare sau alte influenţe nelegitime;

5.5. transparenţă – normele, criteriile, procedurile şi deciziile privind integritatea academică se formulează şi se comunică într-o manieră clară, accesibilă şi verificabilă, cu respectarea limitelor prevăzute de lege;

5.6. responsabilitate individuală şi instituţională – asumarea răspunderii pentru propria conduită de către fiecare membru al comunităţii academice şi asigurarea de către instituţia de învăţământ superior a mecanismelor necesare pentru prevenirea, examinarea şi sancţionarea abaterilor de integritate academică;

5.7. proporţionalitate – aplicarea măsurilor şi a sancţiunilor în funcţie de gravitatea faptei, de circumstanţele concrete, de intenţia, de impactul produs şi de existenţa unor abateri anterioare similare;

5.8. dreptul la apărare şi prezumţia de bună-credinţă – garantarea dreptului persoanei vizate de a fi informată cu privire la faptele imputate, de a prezenta explicaţii şi probe şi de a contesta decizia adoptată, în condiţiile legii, beneficiind de prezumţia de bună-credinţă până la stabilirea contrariului;

5.9. confidenţialitate şi protecţia datelor – examinarea cazurilor de abatere de integritate academică se realizează cu respectarea confidenţialităţii şi a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

II. ORGANIZAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI RESPONSABILITĂŢILE

ÎN DOMENIUL INTEGRITĂŢII ACADEMICE

6. Asigurarea integrităţii academice reprezintă o responsabilitate instituţională şi individuală comună, exercitată potrivit competenţelor fiecărui membru al comunităţii universitare implicat în activităţile de predare, învăţare, evaluare, cercetare, inovare şi creaţie artistică.

7. Instituţia de învăţământ superior are obligaţia de a adopta şi a actualiza cadrul instituţional privind integritatea academică, de a institui şi a asigura funcţionarea mecanismelor prevăzute de prezentul Regulament-cadru, precum şi de a aloca resursele administrative, tehnice şi organizatorice necesare pentru aplicarea acestuia.

8. Senatul instituţiei de învăţământ superior aprobă regulamentele instituţionale necesare pentru aplicarea prezentului Regulament-cadru şi monitorizează implementarea politicilor şi mecanismelor instituţionale privind asigurarea integrităţii academice.

9. Rectorul garantează respectarea obligaţiilor instituţiei de învăţământ superior în domeniul integrităţii academice, funcţionarea efectivă a mecanismelor prevăzute de prezentul Regulament-cadru şi executarea măsurilor şi a deciziilor adoptate în condiţiile acestuia şi ale regulamentelor instituţionale, asigurând integritatea instituţională prin cultivarea, controlul şi consolidarea integrităţii profesionale a personalului, precum şi aplicarea principiului toleranţei zero faţă de abaterile de integritate academică.

10. Decanul, în calitate de conducător al facultăţii, şi, după caz, consiliul facultăţii asigură aplicarea normelor de integritate academică în cadrul programelor de studii superioare de licenţă şi de master, al activităţilor organizate în cadrul facultăţii, precum şi monitorizează respectarea cerinţelor de elaborare, evaluare şi de susţinere a lucrărilor academice. În cazul existenţei unor indicii temeinice privind săvârşirea unor abateri de integritate academică, aceştia sesizează organele de drept, în condiţiile legii.

11. Conducătorul de teză/proiect/lucrare de finalizare a studiilor integrate sau, după caz, coordonatorul academic (doctorat) are următoarele obligaţii:

11.1. să informeze studenţii cu privire la standardele de integritate academică aplicabile lucrării coordonate;

11.2. să asigure ghidarea procesului de elaborare a lucrării astfel încât să fie respectate cerinţele privind originalitatea, citarea, utilizarea corectă a surselor şi, după caz, regulile privind utilizarea instrumentelor digitale şi a inteligenţei artificiale;

11.3. să solicite remedieri atunci când constată nereguli privind redactarea, citarea, utilizarea surselor, a datelor sau a altor materiale;

11.4. să sesizeze conducerea facultăţii/instituţiei de învăţământ superior şi, după caz, Comisia de etică atunci când există indicii privind plagiatul, falsificarea datelor, fenomenul de ghostwriting ori alte abateri de integritate academică;

11.5. să îndeplinească şi alte obligaţii prevăzute de cadrul normativ.

12. Evaluatorii şi membrii comisiilor de examinare, evaluare, susţinere, contestare, concurs, promovare sau ai altor comisii cu atribuţii academice au următoarele obligaţii:

12.1. să aplice criteriile de evaluare în mod obiectiv, uniform şi transparent;

12.2. să acţioneze în mod independent, imparţial şi confidenţial;

12.3. să declare existenţa conflictului de interese în mediul academic ori a oricărei alte împrejurări care le-ar putea afecta obiectivitatea;

12.4. să nu participe la examinarea, evaluarea sau deliberarea în cazurile în care se află în conflict de interese în mediul academic ori într-o situaţie de incompatibilitate;

12.5. să respecte criteriile şi procedurile aplicabile activităţii desfăşurate;

12.6. să sesizeze conducerea facultăţii/instituţiei şi, după caz, Comisia de etică atunci când identifică indicii privind o posibilă abatere de integritate academică;

12.7. să îndeplinească şi alte obligaţii prevăzute de cadrul normativ.

13. Cadrele didactice, ştiinţifico-didactice şi ştiinţifice au următoarele obligaţii:

13.1. să respecte normele de integritate academică în toate activităţile de predare, evaluare, cercetare, inovare şi creaţie artistică;

13.2. să comunice studenţilor cerinţele privind originalitatea lucrărilor, regulile de citare, limitele colaborării permise şi condiţiile de utilizare a instrumentelor digitale şi a inteligenţei artificiale;

13.3. să elaboreze itemii/subiectele/tematica examenelor şi să administreze evaluările în condiţii care reduc riscul de fraudă academică şi permit verificarea reală a rezultatelor învăţării şi cercetării;

13.4. să nu tolereze şi să nu favorizeze practici incompatibile cu integritatea academică;

13.5. să sesizeze conducerea facultăţii/instituţiei şi, după caz, Comisia de etică atunci când constată indicii privind săvârşirea unor abateri de integritate academică;

13.6. să îndeplinească şi alte obligaţii prevăzute de cadrul normativ.

14. Studenţii de la programele de studii superioare de licenţă, de master şi de doctorat (ciclurile I, II şi III) au următoarele obligaţii:

14.1. să cunoască şi să respecte normele de integritate academică aplicabile programului de studii şi activităţilor în care sunt implicaţi;

14.2. să elaboreze şi să prezinte lucrări academice originale, întemeiate pe propria contribuţie intelectuală, cu indicarea corectă şi completă a surselor utilizate;

14.3. să aplice regulile instituţionale privind colaborarea permisă şi utilizarea instrumentelor digitale şi a inteligenţei artificiale, excluzând orice forme de plagiat, autoplagiat, ghostwriting, fraudă la evaluare, falsificare a datelor sau alte practici incompatibile cu integritatea academică;

14.4. să coopereze cu structurile competente în cadrul procedurilor de examinare a cazurilor de abateri de integritate academică, cu respectarea drepturilor procedurale prevăzute de lege;

14.5. să sesizeze conducerea facultăţii/instituţiei şi, după caz, Comisia de etică atunci când constată indicii privind săvârşirea unor abateri de integritate academică;

14.6. să îndeplinească şi alte obligaţii prevăzute de cadrul normativ.

III. ACTIVITĂŢI DE PREVENIRE A ABATERILOR

DE INTEGRITATE ACADEMICĂ

15. Scopul activităţilor de prevenire a abaterilor de integritate academică constă în consolidarea unei culturi instituţionale fundamentate pe respectarea normelor de etică şi responsabilitate, prin dezvoltarea competenţelor necesare pentru prevenirea şi evitarea practicilor neconforme, precum şi prin reducerea riscurilor de încălcare a normelor de integritate academică.

16. Activităţile de prevenire a abaterilor de integritate academică sunt parte componentă a documentelor de politici şi de planificare instituţională şi se realizează în mod continuu, sistematic şi adaptat specificului activităţilor de predare, învăţare, evaluare, cercetare, inovare şi creaţie artistică.

17. Instituţiile de învăţământ superior organizează şi desfăşoară activităţi de prevenire a abaterilor de integritate academică, care includ:

17.1. instruirea obligatorie a studenţilor din anul I în domeniul integrităţii academice, promovarea acestui modul de formare constituind o condiţie pentru admiterea la prima sesiune de examinare;

17.2. dezvoltarea competenţelor de scriere academică, de etică şi de cultură profesională prin introducerea cursurilor separate sau prin integrarea acestor tematici în conţinutul unităţilor de curs/disciplinelor/modulelor de specialitate;

17.3. formarea profesională continuă a personalului didactic, didactic auxiliar, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere privind prevenirea, identificarea şi gestionarea abaterilor de integritate academică;

17.4. elaborarea, actualizarea şi aplicarea ghidurilor metodologice privind redactarea academică, citarea şi utilizarea corectă a surselor, inclusiv în activitatea de cercetare;

17.5. desfăşurarea campaniilor de informare, de sensibilizare şi de promovare a culturii integrităţii academice, a responsabilităţii şi a onestităţii intelectuale;

17.6. implementarea altor măsuri menite să asigure cunoaşterea, promovarea şi respectarea normelor de integritate academică de către membrii comunităţii academice.

18. Instituţia de învăţământ superior adoptă şi aplică un cod de etică şi integritate, elaborat în baza codului-cadru aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Codul de etică şi integritate este obligatoriu pentru toţi membrii comunităţii academice şi se aplică în cadrul activităţilor de predare, învăţare, evaluare, cercetare, inovare şi creaţie artistică.

19. Instituţia de învăţământ superior asigură accesul public la codul de etică şi integritate, la ghidurile metodologice esenţiale şi la regulile privind integritatea academică, inclusiv la cele referitoare la utilizarea instrumentelor digitale şi a sistemelor bazate pe inteligenţă artificială.

20. Instituţiile de învăţământ superior asigură integrarea conţinuturilor privind etica şi integritatea academică, inclusiv etica cercetării, în cadrul programelor de studii superioare de licenţă şi de master, precum şi, după caz, al programelor de studii superioare de doctorat, precum şi în alte activităţi de formare academică.

21. Instituţia de învăţământ superior adoptă şi aplică măsuri de prevenire a utilizării neautorizate a instrumentelor de inteligenţă artificială generativă în activităţile de învăţare, evaluare, cercetare, inovare şi creaţie artistică, stabilind reguli clare privind utilizarea acestor tehnologii şi asigurând instruirea periodică a studenţilor, personalului didactic, didactic auxiliar, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere cu privire la condiţiile de utilizare permisă, riscurile, limitele şi obligaţiile de declarare aferente.

22. Instituţia de învăţământ superior adoptă şi aplică măsuri de prevenire a favoritismului şi a altor forme de afectare a imparţialităţii proceselor academice, care includ, fără a se limita la:

22.1. elaborarea, implementarea şi aplicarea reglementărilor referitoare la prevenirea, declararea şi gestionarea conflictelor de interese în mediul academic;

22.2. instituirea comisiilor de evaluare, de examinare şi de contestare, formate din persoane care întrunesc cerinţele de imparţialitate şi independenţă şi care nu se află în situaţii de conflict de interese în mediul academic;

22.3. interdicţia participării la activităţi de evaluare, examinare, contestare, promovare, recrutare sau de soluţionare a sesizărilor a persoanelor aflate în situaţii de conflict de interese în mediul academic;

22.4. promovarea unei culturi instituţionale bazate pe integritate, merit, competenţă, performanţă şi tratament egal.

23. Instituţia de învăţământ superior asigură transparenţa, obiectivitatea şi verificabilitatea proceselor de evaluare academică prin:

23.1. publicarea criteriilor şi a subiectelor de evaluare în termene rezonabile înainte de desfăşurarea concursurilor, a examinărilor, a susţinerilor sau a altor forme de evaluare;

23.2. comunicarea clară a cerinţelor de elaborare a lucrărilor academice, inclusiv a limitelor colaborării permise şi a regulilor privind utilizarea instrumentelor digitale şi a inteligenţei artificiale;

23.3. utilizarea instrumentelor digitale de verificare a originalităţii lucrărilor academice, în condiţiile prezentului Regulament-cadru şi ale cadrului normativ aplicabil;

23.4. implementarea mecanismelor de evaluare etapizată şi de susţinere intermediară a lucrărilor de finalizare a studiilor, pentru monitorizarea progresului autentic şi prevenirea fenomenului de ghostwriting;

23.5. comunicarea rezultatelor evaluării şi, după caz, a motivării deciziilor într-o formă accesibilă, transparentă şi verificabilă.

IV. MECANISME INSTITUŢIONALE DE ASIGURARE

A INTEGRITĂŢII ACADEMICE

24. Instituţia de învăţământ superior asigură respectarea principiilor şi normelor de integritate academică prin mecanisme instituţionale interne, prevăzute de prezentul Regulament-cadru, de Carta universitară, de Codul de etică şi integritate şi de regulamentele instituţionale adoptate pentru aplicarea acestora.

25. Mecanismele instituţionale de asigurare a integrităţii academice includ cel puţin:

25.1. constituirea şi funcţionarea unei comisii de etică independente;

25.2. stabilirea cadrului normativ instituţional privind sesizarea, examinarea şi soluţionarea cazurilor de abateri de integritate academică;

25.3. desemnarea unui secretariat tehnic, care asigură suportul administrativ necesar pentru funcţionarea mecanismelor instituţionale de integritate academică;

25.4. asigurarea evidenţei, trasabilităţii şi arhivării cazurilor examinate.

26. Comisia de etică este organul colegial independent responsabil de examinarea şi soluţionarea cazurilor de abateri de integritate academică în condiţiile prezentului Regulament-cadru şi ale regulamentelor instituţionale.

27. Comisia de etică se constituie ca structură permanentă a instituţiei de învăţământ superior şi îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor legalităţii, independenţei, imparţialităţii, confidenţialităţii, proporţionalităţii şi respectării dreptului la apărare.

28. Comisia de etică este constituită dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de 5, desemnaţi în condiţiile regulamentului instituţional, printr-o procedură transparentă care asigură respectarea criteriilor de competenţă profesională, integritate, reputaţie academică, independenţă şi imparţialitate. Calitatea de membru al Comisiei de etică este incompatibilă cu funcţia de rector, prorector, decan sau de membru al Consiliului de dezvoltare strategică instituţională al instituţiei de învăţământ superior.

29. Regulamentul instituţional stabileşte componenţa Comisiei de etică, durata mandatului membrilor, condiţiile de desemnare şi de încetare a mandatului, precum şi modul de înlocuire a membrilor, cu respectarea principiului stabilităţii componenţei.

30. Membrii Comisiei de etică au obligaţia de a declara, înainte de examinarea fiecărui caz, existenţa oricărei situaţii de conflict de interese în mediul academic sau a oricărei alte incompatibilităţi care le-ar putea afecta imparţialitatea.

31. Membrul Comisiei de etică aflat în conflict de interese în mediul academic, în incompatibilitate sau într-o situaţie care poate genera în mod rezonabil îndoieli cu privire la imparţialitatea sa este obligat să se abţină de la participarea la examinarea, deliberarea şi adoptarea deciziei în cauza respectivă.

32. Persoana vizată de sesizare sau, după caz, persoana care a formulat sesizarea poate solicita recuzarea unui membru al Comisiei de etică, în condiţiile şi potrivit procedurii prevăzute de regulamentul instituţional.

33. Regulamentul instituţional stabileşte procedura de declarare a conflictului de interese în mediul academic, de abţinere şi de recuzare, precum şi modul de înlocuire a membrului care nu poate participa la examinarea cauzei.

34. Comisia de etică examinează cazurile în şedinţe deliberative, dacă la acestea participă majoritatea membrilor în funcţie, fără a include membrii aflaţi în situaţii de conflict de interese în mediul academic, incompatibilitate sau recuzare.

35. Deciziile Comisiei de etică se adoptă cu votul majorităţii membrilor participanţi la şedinţă, dacă regulamentul instituţional nu stabileşte o majoritate mai mare pentru anumite categorii de cazuri, cu respectarea prezentului Regulament-cadru.

36. În vederea examinării unor cazuri complexe, Comisia de etică poate solicita puncte de vedere, expertize sau opinii de specialitate din partea unor experţi interni sau externi instituţiei. Experţii invitaţi au rol consultativ şi nu participă la adoptarea deciziei.

37. Secretariatul tehnic nu are rol decizional şi exercită, în principal, următoarele atribuţii:

37.1. înregistrează sesizările şi asigură evidenţa acestora;

37.2. verifică îndeplinirea cerinţelor formale ale sesizării, fără a se pronunţa asupra fondului acestora;

37.3. monitorizează respectarea termenelor procedurale;

37.4. asigură comunicarea procedurală cu persoanele implicate;

37.5. gestionează arhivarea şi securitatea dosarelor;

37.6. asigură suportul administrativ necesar pentru activitatea Comisiei de etică.

38. Instituţia de învăţământ superior asigură existenţa unor proceduri accesibile, clare, transparente şi funcţionale pentru sesizarea posibilelor abateri de integritate academică şi informează comunitatea academică cu privire la modalitatea de depunere şi de examinare a sesizărilor.

39. Procedurile de sesizare şi de examinare a cazurilor de abateri de integritate academică garantează confidenţialitatea persoanelor implicate, protecţia identităţii persoanelor care formulează sesizări, în condiţiile legii, precum şi respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

40. Instituţia de învăţământ superior ţine un registru intern al cazurilor de abateri de integritate academică, în format care să asigure trasabilitatea, securitatea informaţiei şi respectarea regimului juridic al datelor cu caracter personal. Registrul conţine informaţii privind data înregistrării sesizării, obiectul acesteia, stadiul examinării şi soluţia adoptată, precum şi alte informaţii relevante, cu respectarea cerinţelor de confidenţialitate.

V. SESIZAREA ŞI EXAMINAREA CAZURILOR

DE ABATERI DE INTEGRITATE ACADEMICĂ

41. Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza instituţia de învăţământ superior cu privire la o posibilă abatere de integritate academică, în condiţiile prezentului Regulament-cadru şi ale regulamentelor instituţionale.

42. Sesizarea se depune în scris, pe suport de hârtie sau în format electronic, şi conţine:

42.1. datele de identificare ale persoanei care formulează sesizarea, cu excepţia sesizărilor anonime admisibile potrivit pct.43;

42.2. descrierea faptelor şi a circumstanţelor relevante care constituie obiectul sesizării;

42.3. indicarea persoanei vizate, dacă aceasta este cunoscută;

42.4. indicarea lucrării, evaluării, activităţii academice ori a altui fapt sau act care constituie obiectul sesizării;

42.5. probele disponibile sau indicarea surselor de probă, după caz.

43. Sesizarea anonimă este admisibilă dacă conţine informaţii clare, concrete şi verificabile, conform criteriilor stabilite la subpct. 42.2-42.5, care indică încălcări ale legii sau manifestări de corupţie în cadrul instituţiei. Comisia de etică verifică întrunirea acestor condiţii şi decide asupra iniţierii examinării preliminare a cazului. Sesizările anonime care nu întrunesc condiţiile prevăzute nu se soluţionează pe fond.

44. Sunt respinse ca inadmisibile, prin decizie motivată, la etapa examinării preliminare:

44.1. sesizările repetitive, care nu prezintă informaţii sau probe noi relevante;

44.2. sesizările care conţin un limbaj necenzurat sau ofensator;

44.3. sesizările neîntemeiate;

44.4. sesizările care nu se referă la sfera integrităţii academice.

45. Sesizarea se înregistrează în ziua primirii de către secretariatul tehnic, care verifică îndeplinirea cerinţelor formale, fără a se pronunţa asupra fondului cauzei.

46. Examinarea preliminară a sesizării se realizează de către Comisia de etică în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării şi are ca obiect verificarea:

46.1. competenţei instituţiei de învăţământ superior;

46.2. faptelor sesizate sub aspectul încălcării normelor de integritate academică;

46.3. existenţei unui minim de date şi indicii care justifică examinarea pe fond, conform criteriilor stabilite la subpct. 42.2-42.5;

46.4. inexistenţei unui motiv de inadmisibilitate prevăzut de prezentul Regulament-cadru.

47. În urma examinării preliminare, Comisia de etică adoptă una dintre următoarele soluţii:

47.1. declară sesizarea admisibilă şi dispune iniţierea examinării pe fond;

47.2. solicită completarea sesizării, atunci când deficienţele constatate pot fi remediate;

47.3. respinge motivat sesizarea ca inadmisibilă.

48. În cazul declarării admisibilităţii sesizării, persoana vizată este informată în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de admisibilitate, cu privire la:

48.1. obiectul sesizării;

48.2. faptele imputate;

48.3. principalele probe existente la acel moment;

48.4. drepturile sale procedurale;

48.5. termenul şi modalitatea de prezentare a explicaţiilor şi a probelor.

49. Persoana vizată de sesizare beneficiază, pe tot parcursul procedurii de examinare, de următoarele drepturi:

49.1. să fie informată în mod complet cu privire la obiectul sesizării şi la faptele care îi sunt imputate;

49.2. să aibă acces la materialele dosarului, în condiţiile legii şi cu respectarea confidenţialităţii;

49.3. să fie audiată şi să prezinte explicaţii, obiecţii şi probe în apărarea sa;

49.4. să fie asistată, la alegerea sa, de un avocat sau de o altă persoană de încredere. Persoana care acordă asistenţă poate formula observaţii şi poate prezenta argumente şi probe, fără a substitui atribuţiile Comisiei de etică;

49.5. să primească o decizie motivată şi să exercite căile de contestare prevăzute de prezentul Regulament-cadru şi de reglementările instituţionale.

50. Examinarea pe fond a sesizării se finalizează în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data declarării admisibilităţii. În cazuri justificate de complexitatea cauzei, termenul poate fi prelungit o singură dată, prin decizie motivată, cu cel mult 15 zile lucrătoare, prin votul majorităţii membrilor Comisiei de etică. Decizia de prelungire a termenului de examinare se comunică persoanei vizate şi, după caz, persoanei care a formulat sesizarea.

51. În cadrul examinării pe fond, Comisia de etică administrează probele necesare pentru stabilirea situaţiei de fapt şi poate solicita documente, explicaţii, puncte de vedere, expertize academice şi orice alte informaţii relevante, obţinute în mod legal.

52. La examinarea cazurilor de abateri de integritate academică pot fi utilizate în calitate de probe:

52.1. lucrări academice, inclusiv în variante intermediare şi finale;

52.2. rapoarte de similitudine;

52.3. metadate, istoricul versiunilor şi alte date tehnice relevante;

52.4. declaraţii scrise sau verbale ale persoanelor implicate;

52.5. expertize sau opinii academice de specialitate;

52.6. corespondenţă relevantă, inclusiv comunicări electronice;

52.7. date din platforme educaţionale, sisteme informatice instituţionale şi alte surse relevante.

53. Probele se apreciază în mod obiectiv, după intima convingere a membrilor Comisiei de etică, prin coroborare, în raport cu relevanţa, credibilitatea, suficienţa şi concordanţa acestora. Constatarea unei abateri de integritate academică se bazează pe evaluarea unor probe pertinente, suficiente şi concordante, care permit stabilirea faptelor şi formularea unei concluzii motivate cu privire la existenţa abaterii de integritate academică.

54. Rapoartele de similitudine, instrumentele digitale şi rezultatele generate de sistemele automatizate sau de inteligenţa artificială au caracter orientativ şi pot servi ca suport pentru analiza academică în procesul de examinare a cauzei. Constatarea unei abateri de integritate academică nu se poate întemeia exclusiv pe rezultatele generate de aceste instrumente, fiind obligatorie efectuarea unei evaluări calitative de către Comisia de etică.

55. Comisia de etică examinează cauza cu respectarea principiului contradictorialităţii şi poate audia persoana vizată, persoana care a formulat sesizarea şi orice alte persoane ale căror explicaţii sunt relevante pentru soluţionarea cazului.

56. Persoana vizată este convocată la audiere cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data stabilită, printr-o comunicare în care sunt indicate data, ora, locul sau, după caz, modalitatea desfăşurării audierii, precum şi obiectul acesteia.

57. Neprezentarea nejustificată a persoanei legal convocate la audiere nu împiedică examinarea cauzei, dacă se constată că dreptul la apărare a fost efectiv respectat.

58. În urma examinării cauzei, Comisia de etică adoptă o decizie motivată, care cuprinde:

58.1. descrierea faptelor examinate;

58.2. probele analizate şi modul de apreciere a acestora;

58.3. constatările Comisiei de etică şi încadrarea faptei;

58.4. argumentele pentru admiterea sau respingerea sesizării;

58.5. după caz, măsura sau sancţiunea aplicabilă potrivit prezentului Regulament-cadru şi regulamentelor instituţionale;

58.6. organul şi termenul de contestare.

59. Deciziile Comisiei de etică se aprobă în mod colegial, cu votul majorităţii membrilor acesteia. Membrii Comisiei de etică prezenţi în şedinţă şi care nu se află în conflict de interese în mediul academic nu au dreptul să se abţină de la vot. Membrul care nu este de acord cu decizia majorităţii semnează decizia şi este în drept să expună în scris opinie separată. Decizia Comisiei de etică se comunică persoanei vizate şi, după caz, persoanei care a formulat sesizarea, în termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării, cu respectarea cerinţelor de confidenţialitate şi de protecţie a datelor cu caracter personal.

60. În cazul în care probele administrate nu permit constatarea existenţei unei abateri de integritate academică, Comisia de etică dispune respingerea motivată a sesizării.

VI. ORIGINALITATEA LUCRĂRILOR ACADEMICE

ŞI UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE

ŞI A INTELIGENŢEI ARTIFICIALE

61. Orice lucrare academică prezentată spre evaluare, susţinere, publicare, validare sau recunoaştere în cadrul instituţiei de învăţământ superior trebuie să respecte cerinţele de originalitate, onestitate intelectuală, citare adecvată şi recunoaştere corectă a contribuţiilor altor persoane.

62. Autorul unei lucrări academice are obligaţia să îşi asume, în condiţiile stabilite de instituţia de învăţământ superior, contribuţia personală la lucrare şi respectarea normelor de integritate academică.

63. Se interzice prezentarea ca fiind proprie a unei/unor lucrări, idei, structuri, date, imagini, texte, rezultate ori a altor contribuţii intelectuale aparţinând altei persoane, precum şi prezentarea ca fiind proprie a unei lucrări realizate integral sau substanţial de către o altă persoană ori generată prin mijloace neautorizate.

64. Utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială, a suportului tehnic extern, a aplicaţiilor de redactare automată, a resurselor digitale sau a altor forme de asistenţă este permisă doar în condiţiile stabilite de instituţia de învăţământ superior şi cu respectarea obligaţiei de declarare, atunci când utilizarea acestora este relevantă pentru evaluarea caracterului original al lucrării. Aceste instrumente nu pot substitui contribuţia intelectuală proprie a autorului şi nu pot justifica prezentarea ca originale a unor conţinuturi generate, preluate sau reformulate în mod incompatibil cu normele de integritate academică.

65. Lucrările de absolvire, tezele/proiectele de licenţă, de master şi tezele de doctorat sunt supuse verificării obligatorii a originalităţii prin instrumente digitale înainte de susţinere. Instituţiile de învăţământ superior pot supune verificării originalităţii şi alte categorii de lucrări academice şi utilizează, în acest scop, instrumente digitale în condiţiile prezentului Regulament-cadru şi ale cadrului normativ aplicabil.

66. În scopul prevenirii plagiatului şi al asigurării integrităţii academice, instituţiile de învăţământ superior pot include lucrările academice în baze de date dedicate, interne sau externe, cu acces controlat, cu respectarea drepturilor de autor şi a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal. Includerea lucrărilor în asemenea baze de date are exclusiv scop academic şi de asigurare a integrităţii academice.

67. Studenţii de la programele de studii superioare de licenţă, de master şi de doctorat, precum şi alte persoane, autorii lucrărilor academice sunt informaţi în prealabil cu privire la:

67.1. verificarea lucrărilor prin instrumente digitale de verificare a originalităţii;

67.2. includerea lucrărilor în baze de date dedicate;

67.3. scopul, condiţiile şi durata stocării;

67.4. regulile instituţionale privind utilizarea instrumentelor digitale şi a instrumentelor de inteligenţă artificială în activitatea academică.

68. Informarea studenţilor cu privire la normele de integritate academică, drepturile şi obligaţiile ce le revin, precum şi la procedurile aplicabile în cazul constatării unor abateri se realizează prin regulamente instituţionale, ghiduri, suporturi informaţionale publicate pe site-ul web oficial al instituţiei sau prin alte mijloace accesibile şi verificabile.

69. Evaluarea originalităţii unei lucrări academice se realizează în mod contextual, calitativ şi diferenţiat, cu raportare la natura conţinutului evaluat, la nivelul de studii şi la specificul domeniului academic.

70. În procesul de evaluare a originalităţii şi a similitudinii se iau în considerare, după caz:

70.1. tipul/structura lucrării/tezei/proiectului, inclusiv distincţia dintre introducere, fundamentarea ştiinţifică/aplicabilitatea practică, metodologia cercetării, rezultatele cercetării, analiza şi interpretarea datelor, concluziile şi propunerile formulate;

70.2. ciclul de studii superioare la care se raportează lucrarea academică;

70.3. specificul disciplinar şi practicile academice proprii domeniului;

70.4. calitatea citării, a reformulării şi a integrării surselor în discursul propriu al autorului;

70.5. caracterul teoretic, aplicativ, experimental, artistic sau tehnic al lucrării academice.

71. Instituţiile de învăţământ superior pot stabili, prin regulamente interne, criterii şi indicatori orientativi pentru evaluarea originalităţii lucrărilor academice, adaptaţi domeniilor cu particularităţi specifice, cu respectarea standardelor minime prevăzute de cadrul normativ aplicabil.

72. La evaluarea originalităţii lucrărilor academice nu sunt permise:

72.1. stabilirea unor praguri procentuale care să producă, prin efect propriu, constatarea unei abateri de integritate academică;

72.2. constatarea unei încălcări a integrităţii academice exclusiv pe baza detectării utilizării inteligenţei artificiale;

72.3. aplicarea unei sancţiuni distincte pentru utilizarea inteligenţei artificiale, în lipsa unei încălcări concrete a normelor de integritate academică.

73. În cazul în care, în urma verificării originalităţii unei lucrări, se constată erori materiale, omisiuni de citare sau deficienţe de tehnică a redactării academice admise fără intenţia vădită de fraudare, instituţia de învăţământ superior dispune măsuri academice de remediere, fără iniţierea procedurii de examinare a unei abateri de integritate academică. Măsurile academice de remediere se stabilesc în conformitate cu reglementările interne ale instituţiei de învăţământ superior şi pot consta în:

73.1. completarea sau corectarea citărilor şi clarificarea surselor bibliografice utilizate;

73.2. refacerea parţială a lucrării într-un termen stabilit;

73.3. reluarea procesului de verificare a originalităţii lucrării după remedierea deficienţelor constatate.

VII. CLASIFICAREA ABATERILOR DE INTEGRITATE ACADEMICĂ

74. În funcţie de gravitatea lor, abaterile de integritate academică se clasifică în abateri minore, abateri medii şi abateri grave.

75. Gravitatea unei abateri de integritate academică se apreciază în raport cu ansamblul circumstanţelor concrete ale cazului, avându-se în vedere, după caz, următoarele criterii:

75.1. natura faptei şi norma de integritate academică încălcată;

75.2. caracterul intenţionat al conduitei sau, după caz, gradul de neglijenţă manifestat;

75.3. amploarea şi ponderea elementelor preluate, falsificate, fabricate, omise sau utilizate neautorizat;

75.4. existenţa sau inexistenţa unui avantaj academic necuvenit obţinut ori urmărit;

75.5. caracterul izolat sau repetat al conduitei;

75.6. impactul asupra corectitudinii evaluării, asupra credibilităţii rezultatelor academice sau asupra integrităţii procesului de cercetare, inovare ori creaţie artistică;

75.7. nivelul de studii, natura activităţii academice şi importanţa lucrării sau a evaluării în cadrul căreia a fost săvârşită fapta;

75.8. existenţa unor măsuri de disimulare, inducere în eroare sau împiedicare a stabilirii situaţiei de fapt;

75.9. conduita persoanei după constatarea neregulii, inclusiv gradul de cooperare în vederea clarificării situaţiei şi, după caz, remedierea benevolă a unor deficienţe remediabile.

76. Sunt considerate, de regulă, abateri minore acele încălcări ale normelor de integritate academică care au un caracter izolat, de gravitate redusă, sunt remediabile şi nu afectează în mod substanţial corectitudinea evaluării ori credibilitatea rezultatului academic. Pot fi calificate, după caz, drept abateri minore:

76.1. omisiuni punctuale de citare sau erori de referenţiere care nu afectează în mod substanţial caracterul original al lucrării;

76.2. parafrazări necorespunzătoare sau utilizarea defectuoasă a tehnicilor de redactare academică, în lipsa unor elemente care să indice intenţia de fraudare;

76.3. nedeclararea completă a utilizării unor instrumente digitale sau a unor forme de asistenţă permise, dacă aceasta nu a influenţat în mod semnificativ rezultatul evaluării;

76.4. alte nereguli remediabile, determinate în principal de necunoaşterea standardelor academice ori de neglijenţă uşoară.

77. Sunt considerate, de regulă, abateri medii încălcările normelor de integritate academică care depăşesc nivelul unor deficienţe remediabile, afectează în mod relevant corectitudinea lucrării sau a evaluării şi indică o conduită incompatibilă cu standardele academice, fără a întruni elementele unei abateri grave. Pot fi calificate, după caz, drept abateri medii:

77.1. preluarea unor pasaje, idei, structuri ori rezultate fără indicarea corespunzătoare a sursei, într-o măsură care afectează în mod relevant originalitatea lucrării, fără a echivala cu preluarea totală sau substanţială a acesteia;

77.2. reluarea neautorizată a unor lucrări proprii anterioare, în scopul obţinerii unei noi evaluări academice, atunci când această conduită afectează relevanţa rezultatului prezentat;

77.3. colaborarea nepermisă la elaborarea unei lucrări sau în cadrul unei evaluări, atunci când nu sunt întrunite elementele unei fraude grave;

77.4. utilizarea neautorizată a inteligenţei artificiale sau a altor forme de asistenţă externă, atunci când aceasta influenţează în mod relevant rezultatul academic prezentat;

77.5. prezentarea inexactă, selectivă sau incompletă a unor date, surse sau rezultate, într-o manieră care afectează concluziile lucrării;

77.6. repetarea unor abateri minore ori săvârşirea unei noi abateri după aplicarea unor măsuri educative.

78. Sunt considerate, de regulă, abateri grave acele încălcări ale normelor de integritate academică săvârşite cu intenţie sau având un impact major asupra autenticităţii lucrării, asupra corectitudinii evaluării, asupra credibilităţii cercetării ori asupra încrederii publice în actul academic. Pot fi calificate, după caz, drept abateri grave:

78.1. plagiatul total sau substanţial (peste 80%) într-o lucrare academică, inclusiv într-o lucrare de absolvire, teză/proiect de licenţă, teză de master, teză de doctorat, publicaţie ştiinţifică sau alt produs academic de importanţă echivalentă;

78.2. redactarea prin terţi, cu scopul prezentării lucrării drept rezultat al propriei activităţi academice;

78.3. fabricarea ori falsificarea datelor, a rezultatelor, a documentelor, a surselor sau a altor elemente esenţiale ale activităţii academice;

78.4. frauda la evaluare prin substituirea persoanei, utilizarea organizată a unor mijloace nepermise, comunicarea frauduloasă sau alte acţiuni prin care se obţine sau se urmăreşte obţinerea unui avantaj academic necuvenit;

78.5. utilizarea neautorizată a inteligenţei artificiale sau a altor mijloace externe într-o manieră care substituie în mod esenţial contribuţia intelectuală proprie şi compromite autenticitatea lucrării sau a evaluării;

78.6. disimularea intenţionată a unei abateri de integritate academică, distrugerea, alterarea sau ascunderea probelor relevante ori furnizarea cu bună ştiinţă a unor informaţii sau explicaţii false în cadrul procedurii de examinare;

78.7. săvârşirea repetată a unor abateri medii sau comiterea unei noi abateri de integritate academică după aplicarea unei sancţiuni pentru o abatere anterioară.

79. În cazul în care aceeaşi faptă prezintă elemente specifice mai multor categorii de gravitate, încadrarea acesteia se realizează potrivit categoriei corespunzătoare gradului de gravitate cel mai înalt, stabilit în urma evaluării de ansamblu a circumstanţelor cazului.

80. În cazul pluralităţii de fapte, gravitatea se apreciază prin raportare la ansamblul conduitei persoanei, fără a exclude calificarea distinctă a fiecărei fapte atunci când aceasta este necesară pentru individualizarea măsurii sau a sancţiunii. Delimitarea dintre abaterile medii şi cel grave se realizează în funcţie de impactul faptei asupra integrităţii academice şi asupra autenticităţii lucrării, evaluat prin criterii obiective precum gradul de similitudine şi proporţia conţinutului afectat.

VIII. REGIMUL SANCŢIUNILOR ŞI MĂSURILOR PRIVIND

ABATERILE DE INTEGRITATE ACADEMICĂ

81. Încălcarea normelor de integritate academică atrage aplicarea unor măsuri educative, administrative sau disciplinare, după caz, în funcţie de gravitatea faptei, statutul persoanei vizate, circumstanţele concrete ale cazului şi de efectele produse ori urmărite.

82. Individualizarea măsurilor de remediere sau a sancţiunilor se realizează în conformitate cu criteriile prevăzute în capitolul VII, avându-se în vedere, în special, necesitatea restabilirii integrităţii procesului academic, prevenirea repetării conduitei, protejarea credibilităţii activităţii academice şi de cercetare.

83. În cazul abaterilor minore se aplică, cu prioritate, măsuri educative, inclusiv una sau mai multe măsuri, inclusiv sancţiuni disciplinare:

83.1. avertisment scris;

83.2. obligarea la revizuirea integrală sau parţială a lucrării;

83.3. completarea citărilor, corectarea referinţelor bibliografice sau clarificarea surselor utilizate;

83.4. reluarea procedurii de verificare a originalităţii după remedierea neregulilor constatate;

83.5. participarea obligatorie la activităţi de instruire sau consiliere privind integritatea academică;

83.6. alte măsuri academice de remediere prevăzute de regulamentele instituţionale.

84. În cazul abaterilor medii săvârşite de studenţi se aplică, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri ori sancţiuni:

84.1. anularea evaluării afectate, cu acordarea calificativului "respins";

84.2. obligarea la revizuirea lucrării ori a activităţii academice evaluate;

84.3. neadmiterea lucrării la susţinere până la remedierea deficienţelor constatate, în condiţiile prevăzute de regulamentele instituţionale;

84.4. anularea dreptului de a susţine lucrarea academică sau de a participa la evaluare în sesiunea curentă, în condiţiile prevăzute de regulamentele instituţionale;

84.5. alte măsuri academice proporţionale cu gravitatea faptei, prevăzute de cadrul normativ şi de regulamentele instituţionale.

85. În cazul abaterilor grave săvârşite de studenţi pot fi aplicate, după caz, una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni:

85.1. anularea evaluării, a examenului, a probei ori a rezultatului academic obţinut prin încălcarea normelor de integritate academică;

85.2. anularea lucrării de finalizare a studiilor ori a altei lucrări academice cu relevanţă majoră pentru acordarea unui rezultat academic;

85.3. neadmiterea la susţinerea lucrării de finalizare a studiilor sau excluderea acesteia din procedura de susţinere;

85.4. exmatricularea, în condiţiile cadrului normativ aplicabil şi ale regulamentelor instituţionale;

85.5. alte sancţiuni prevăzute expres de cadrul normativ şi de regulamentele instituţionale.

86. În cazul abaterilor de integritate academică săvârşite de personalul didactic, didactic auxiliar, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere, conducătorii de teze, evaluatorii sau membrii comisiilor, pot fi aplicate, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

86.1. înlăturarea din comisia sau din procedura academică afectată;

86.2. retragerea temporară a calităţii de evaluator, de conducător de teză, de membru al unei comisii ori a dreptului de a participa la anumite proceduri academice, în condiţiile prevăzute de regulamentele instituţionale;

86.3. aplicarea unor sancţiuni disciplinare, în condiţiile prevăzute de lege şi de regulamentele instituţionale;

86.4. alte măsuri prevăzute de cadrul normativ, proporţionale cu gravitatea faptei şi cu consecinţele acesteia.

87. În cazul în care abaterea de integritate academică afectează validitatea unei evaluări, a unei susţineri, a unui concurs, a unei proceduri de promovare sau a unei alte proceduri academice, instituţia de învăţământ superior dispune, după caz, anularea sau reluarea procedurii afectate, în condiţiile prevăzute de cadrul normativ.

88. În cazul constatării unor fapte privind cumpărarea, oferta de vânzare, vânzarea sau punerea la dispoziţie a lucrărilor academice ori al existenţei unor indicii rezonabile privind săvârşirea unor fapte care pot atrage răspundere contravenţională, civilă, disciplinară sau penală, instituţia de învăţământ superior sesizează autorităţile competente, în condiţiile legii.

89. Pentru aceeaşi abatere se aplică măsura sau sancţiunea considerată necesară şi proporţională.

90. Aplicarea măsurilor şi a sancţiunilor se face prin decizie motivată, cu indicarea temeiului de fapt şi de drept, a circumstanţelor reţinute la individualizare şi a modalităţii de contestare.

91. Nu pot fi aplicate sancţiuni sau măsuri care nu sunt prevăzute de cadrul normativ ori de regulamentele instituţionale adoptate în temeiul prezentului Regulament-cadru.

92. Aplicarea sancţiunilor prevăzute de prezentul capitol nu exclude adoptarea măsurilor privind retragerea ori anularea diplomelor, a titlurilor ştiinţifice şi a titlurilor ştiinţifico-didactice, în condiţiile prezentului Regulament-cadru.

IX. CONTESTAREA ŞI REVIZUIREA DECIZIILOR

93. Deciziile adoptate în temeiul prezentului Regulament-cadru pot fi contestate de persoana vizată şi, după caz, de persoana care a formulat sesizarea, în măsura în care aceasta justifică un drept vătămat.

94. Contestaţia se formulează în scris, pe suport de hârtie sau în format electronic, în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei. În cadrul procedurii de contestare a deciziilor urmează a fi aplicate exigenţele Codului administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

95. Contestaţia trebuie să cuprindă:

95.1. datele de identificare ale contestatorului;

95.2. indicarea deciziei contestate;

95.3. motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază contestaţia;

95.4. probele invocate sau, după caz, indicarea mijloacelor de probă;

95.5. semnătura contestatorului dacă legea sau regulamentul instituţional o impune.

96. Contestaţia se examinează de către o structură distinctă şi imparţială, stabilită prin regulamentul instituţional, ai cărei membri nu au participat la examinarea, deliberarea sau adoptarea deciziei contestate.

97. În procedura de examinare a contestaţiei se aplică, în mod corespunzător, garanţiile privind imparţialitatea, confidenţialitatea, dreptul la apărare, conflictul de interese în mediul academic şi protecţia datelor cu caracter personal, prevăzute de prezentul Regulament-cadru.

98. Examinarea contestaţiei se finalizează în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. În cazuri justificate prin complexitatea cauzei, termenul poate fi prelungit o singură dată, prin decizie motivată, cu cel mult 10 zile lucrătoare.

99. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, structura competentă este în drept:

99.1. să solicite dosarul cauzei şi orice alte materiale relevante;

99.2. să solicite puncte de vedere şi explicaţii suplimentare;

99.3. să audieze contestatorul şi, după caz, alte persoane relevante;

99.4. să administreze probe suplimentare, în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament-cadru şi de reglementările instituţionale.

100. Depunerea contestaţiei suspendă executarea sancţiunilor şi a măsurilor care produc efecte academice sau disciplinare ireversibile până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la nivel instituţional, cu excepţia:

100.1. măsurilor administrative sau organizatorice necesare pentru asigurarea desfăşurării corecte a unei evaluări, a unei susţineri ori a unei alte proceduri academice aflate în curs;

100.2. măsurilor de remediere, instruire ori refacere care nu aduc atingere drepturilor contestatorului şi nu produc efecte academice sau disciplinare ireversibile. Prin "efecte ireversibile" se înţeleg acele măsuri sau sancţiuni care nu pot fi reparate prin admiterea contestaţiei, precum exmatricularea, anularea definitivă a unei evaluări sau pierderea dreptului de a susţine o lucrare.

101. În urma examinării contestaţiei, structura competentă adoptă o decizie motivată prin care:

101.1. respinge contestaţia şi menţine decizia contestată;

101.2. admite total sau parţial contestaţia şi modifică decizia contestată;

101.3. anulează decizia contestată şi dispune reexaminarea cauzei de către structura competentă, cu respectarea indicaţiilor obligatorii privind procedura. Trimiterea spre reexaminare este admisibilă o singură dată şi numai în cazul existenţei unei erori procedurale care nu poate fi remediată în cadrul examinării contestaţiei;

101.4. anulează decizia contestată şi dispune încetarea procedurii, atunci când constată existenţa unui motiv legal ori procedural care împiedică soluţionarea pe fond.

102. Decizia asupra contestaţiei se comunică contestatorului şi, după caz, celorlalte persoane interesate, în termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia, cu respectarea cerinţelor de confidenţialitate şi de protecţie a datelor cu caracter personal.

103. Examinarea contestaţiei la nivel instituţional nu aduce atingere dreptului persoanei interesate de a utiliza căile de atac prevăzute de legislaţie.

X. RETRAGEREA SAU ANULAREA DIPLOMELOR ŞI A

TITLURILOR ŞTIINŢIFICE ŞI ŞTIINŢIFICO-DIDACTICE

104. Măsurile privind anularea unei diplome ori a unui titlu includ, după caz, retragerea actului administrativ individual prin care a fost acordat ori confirmat avantajul academic, precum şi anularea efectelor academice şi a înscrisurilor emise în temeiul acestuia, în condiţiile legii.

105. Procedurile de retragere sau de anulare a diplomelor şi a titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice se desfăşoară cu respectarea prevederilor prezentului Regulament-cadru, ale Codului administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018 şi ale cadrului normativ special aplicabil fiecărei categorii de diplome sau titluri.

106. Diplomele de studii, titlurile ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice pot face obiectul măsurilor prevăzute de prezentul Regulament-cadru şi după emiterea, confirmarea sau punerea lor în circuitul juridic, în condiţiile şi în limitele prevăzute de lege.

107. Anularea/retragerea unor diplome sau titluri poate fi dispusă atunci când se constată că diploma ori titlul a fost obţinut prin plagiat, ghostwriting, falsificare sau fabricare a datelor, fraudă la evaluare, utilizare neautorizată a inteligenţei artificiale într-o formă incompatibilă cu cerinţa contribuţiei intelectuale proprii sau prin alte abateri grave de la normele de integritate academică, care au influenţat acordarea, emiterea sau confirmarea actului academic.

108. Procedura se iniţiază din oficiu sau la sesizare, atunci când există indicii temeinice privind obţinerea unei diplome ori a unui titlu prin încălcarea normelor de integritate academică.

109. În cadrul procedurii prevăzute de prezentul capitol se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile privind competenţa, conflictul de interese în mediul academic, administrarea probelor, audierea, motivarea, comunicarea, contestarea şi revizuirea prevăzute de prezentul Regulament-cadru şi de Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

110. Decizia prin care se dispune o măsură prevăzută de prezentul capitol are caracterul unui act administrativ individual defavorabil şi poate fi emisă numai după audierea persoanei vizate.

111. Persoana vizată beneficiază de toate garanţiile procedurale prevăzute de prezentul Regulament-cadru şi de legislaţie, inclusiv dreptul la informare, accesul la dosar, prezentarea probelor, audierea şi exercitarea căilor de contestare.

112. Retragerea sau anularea unei diplome/unui titlu se dispune de către instituţia sau autoritatea competentă să emită actul respectiv.

113. În cazul diplomelor de studii superioare de licenţă şi de master, procedura se examinează de către instituţia de învăţământ superior emitentă, prin intermediul Comisiei de etică, şi se aprobă de către senatul instituţiei.

114. În cazul titlului ştiinţific de doctor şi al diplomei de doctor, instituţia organizatoare a programului de studii superioare de doctorat examinează cauza şi adoptă, în limitele competenţelor sale, decizia motivată necesară. Dacă se constată existenţa temeiurilor pentru retragerea sau anularea titlului ori a diplomei, instituţia înaintează Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare materialele justificative şi propunerea aferentă, în vederea dispunerii măsurilor ce se impun potrivit cadrului normativ.

115. În cazul titlului ştiinţific de doctor habilitat şi al diplomei corespunzătoare, procedura se desfăşoară cu implicarea instituţiei care a organizat programul de postdoctorat şi a Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, iar măsura finală se dispune de către autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute de Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, de Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259/2004 şi de metodologia aprobată de Guvern.

116. În cazul titlurilor ştiinţifico-didactice de conferenţiar universitar şi de profesor universitar, instituţia de învăţământ superior examinează cauza prin structurile sale competente, iar măsurile se dispun cu respectarea competenţelor senatului instituţiei şi ale Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, în calitate de autoritate de confirmare, în condiţiile cadrului normativ.

117. În cazul în care instituţia de învăţământ superior nu are competenţa de a dispune direct măsura finală privind diploma sau titlul, aceasta adoptă o decizie motivată de constatare şi transmite autorităţii competente materialele relevante, împreună cu propunerea fundamentată privind măsura ce urmează a fi dispusă.

118. Decizia adoptată în temeiul prezentului capitol trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute la pct.58, informaţii privind:

118.1. identificarea exactă a diplomei, a titlului ori a actului administrativ individual vizat;

118.2. descrierea abaterii de integritate academică constatate şi demonstrate factologic;

118.3. probele analizate şi criteriile de evaluare a acestora;

118.4. analiza legăturii dintre abaterea constatată şi acordarea, emiterea ori confirmarea actului academic;

118.5. temeiul juridic al măsurii dispuse;

118.6. descrierea succintă a procedurii administrative urmate, inclusiv investigaţiile, probele, audierile şi argumentele relevante prezentate de persoana vizată;

118.7. efectele juridice şi academice ale măsurii dispuse;

118.8. calea şi termenul de contestare.

119. Decizia se comunică persoanei vizate şi, după caz, instituţiilor şi autorităţilor competente, inclusiv Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, în condiţiile prevăzute de lege.

120. După rămânerea definitivă la nivel instituţional a deciziei sau, după caz, după emiterea actului de către autoritatea competentă, instituţia de învăţământ superior dispune măsurile necesare pentru executarea acesteia, inclusiv actualizarea registrelor şi a evidenţelor instituţionale, retragerea sau anularea înscrisurilor aferente aflate în competenţa sa şi informarea autorităţilor ori a structurilor competente implicate în emiterea, confirmarea, evidenţa sau recunoaşterea actului academic.

XI. RAPORTAREA ŞI TRANSPARENŢA PUBLICĂ

PRIVIND INTEGRITATEA ACADEMICĂ

121. Instituţiile de învăţământ superior elaborează anual un raport privind integritatea academică, care reflectă măsurile de prevenire adoptate, cazurile examinate anonimizate, soluţiile dispuse, sancţiunile aplicate, precum şi acţiunile întreprinse sau planificate pentru consolidarea integrităţii academice la nivel instituţional.

122. Raportul anual prevăzut la pct.121 se întocmeşte în baza informaţiilor agregate furnizate de către structurile competente ale instituţiei de învăţământ superior, inclusiv Comisia de etică, secretariatul şi alte subdiviziuni relevante implicate în gestionarea cazurilor de integritate academică.

123. Rectorul asigură elaborarea şi transmiterea raportului anual către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în condiţiile stabilite de cadrul normativ. Senatul instituţiei de învăţământ superior examinează raportul şi, după caz, dispune măsuri pentru îmbunătăţirea cadrului instituţional privind integritatea academică.

124. Raportul anual se transmite Ministerului Educaţiei şi Cercetării până la data de 31 martie a anului următor perioadei de raportare, dacă un alt termen nu este stabilit prin metodologia aprobată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

125. Raportul anual include informaţii agregate şi anonimizate privind:

125.1. activităţile de prevenire, instruire şi promovare a integrităţii academice, desfăşurate la nivel instituţional;

125.2. numărul sesizărilor înregistrate şi tipologia generală a acestora;

125.3. numărul sesizărilor declarate admisibile, respinse ori rămase nesoluţionate la sfârşitul perioadei de raportare;

125.4. categoriile de abateri constatate şi distribuţia acestora în funcţie de gravitate;

125.5. măsurile şi sancţiunile aplicate;

125.6. numărul contestaţiilor formulate şi soluţiile adoptate în privinţa acestora;

125.7. cazurile în care au fost iniţiate proceduri privind retragerea, revocarea sau anularea diplomelor ori a titlurilor;

125.8. principalele vulnerabilităţi instituţionale identificate, precum şi măsurile propuse sau implementate pentru remedierea acestora;

125.9. alte informaţii relevante pentru evaluarea gradului de integritate academică la nivel instituţional.

126. Instituţiile de învăţământ superior asigură publicarea, pe site-ul web oficial şi prin alte mijloace accesibile, a informaţiilor de interes public privind integritatea academică, inclusiv:

126.1. Codul de etică şi integritate;

126.2. regulamentele şi procedurile instituţionale aplicabile în domeniul integrităţii academice;

126.3. regulile privind elaborarea lucrărilor academice, verificarea originalităţii şi utilizarea instrumentelor digitale şi a instrumentelor de inteligenţă artificială;

126.4. procedura de depunere a sesizărilor;

126.5. drepturile şi obligaţiile persoanelor implicate în procedurile prevăzute de prezentul Regulament-cadru;

126.6. componenţa nominală a Comisiei de etică, inclusiv a secretariatului tehnic, funcţiile deţinute în cadrul acesteia şi, după caz, durata mandatului membrilor;

126.7. datele de contact ale Comisiei de etică, inclusiv adresa electronică, adresa poştală, programul de recepţionare a sesizărilor şi alte modalităţi de comunicare instituţională;

126.8. datele de contact instituţionale ale membrilor Comisiei de etică, necesare pentru comunicarea în exercitarea atribuţiilor acestora;

126.9. raportul anual privind integritatea academică.

127. Informaţiile publicate în temeiul prezentului Regulament-cadru întrunesc criteriile de claritate, accesibilitate şi actualitate, fiind formulare într-o manieră care să permită înţelegerea facilă a acestora de către membrii comunităţii academice şi de către publicul interesat.

128. Publicarea informaţiilor şi a raportului anual se realizează cu respectarea confidenţialităţii, a dreptului la viaţă privată, a dreptului la apărare şi a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal. În cazul membrilor Comisiei de etică, se publică exclusiv datele de contact instituţionale necesare pentru exercitarea atribuţiilor acestora, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.

129. Instituţiile de învăţământ superior pot publica sinteze de practică instituţională, recomandări, ghiduri şi exemple anonimizate de bune practici, în scopul prevenirii abaterilor şi al aplicării unitare a normelor de integritate academică.

130. Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte, prin metodologie aprobată prin ordin, formatul, indicatorii şi cerinţele minime de conţinut ale raportului anual prevăzut de prezentul capitol.

XII. MONITORIZAREA APLICĂRII REGULAMENTULUI-CADRU

ŞI ROLUL CONSILIULUI DE ETICĂ ŞI MANAGEMENT

131. Ministerul Educaţiei şi Cercetării monitorizează aplicarea prezentului Regulament-cadru şi evaluează anual respectarea criteriilor de integritate şi etică în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, în condiţiile cadrului normativ şi ale metodologiei aprobate prin ordin al ministrului.

132. Monitorizarea prevăzută la pct.131 are ca obiect:

132.1. existenţa şi aplicarea cadrului instituţional privind integritatea academică;

132.2. funcţionarea mecanismelor de prevenire, sesizare, examinare, sancţionare şi raportare;

132.3. respectarea garanţiilor procedurale prevăzute de prezentul Regulament-cadru;

132.4. transparenţa publică a informaţiilor privind integritatea academică;

132.5. măsurile adoptate de către instituţiile de învăţământ superior pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de integritate academică;

132.6. implementarea acţiunilor de remediere dispuse sau asumate la nivel instituţional.

133. Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia de a colabora cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în procesul de monitorizare şi evaluare anuală a măsurilor de integritate academică, inclusiv prin furnizarea, la solicitare, a informaţiilor, a documentelor, a registrelor, a rapoartelor şi a clarificărilor necesare.

134. Rezultatele evaluării anuale se utilizează în condiţiile cadrului normativ şi se publică potrivit metodologiei aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

135. Consiliul de etică şi management este structura deliberativă independentă constituită la nivel naţional care exercită atribuţiile prevăzute de lege şi de regulamentul propriu de organizare şi funcţionare în materia verificării asigurării responsabilităţii publice a instituţiilor de învăţământ superior, inclusiv sub aspectele ce ţin de etică şi integritate academică.

136. În exercitarea atribuţiilor sale legale, Consiliul de etică şi management este în drept:

136.1. să examineze sesizările privind nerespectarea de către instituţiile de învăţământ superior ori de către membrii comunităţii universitare a obligaţiilor privind responsabilitatea publică în domeniul integrităţii şi eticii;

136.2. să solicite instituţiilor de învăţământ superior informaţii, documente şi clarificări relevante;

136.3. să analizeze modul în care instituţiile de învăţământ superior aplică obligaţiile privind etica şi integritatea academică;

136.4. să monitorizeze măsurile de remediere adoptate ca urmare a constatărilor efectuate în limitele competenţei sale;

136.5. să formuleze recomandări şi să sesizeze structurile ori autorităţile competente, în condiţiile legii.

137. Exercitarea atribuţiilor Consiliului de etică şi management nu înlătură competenţa comisiilor de etică din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de a examina şi de a soluţiona cazurile de abateri de integritate academică. Consiliul de etică şi management nu substituie analiza de fond realizată de Comisia de etică în cazurile individuale, dar poate interveni în limitele competenţei sale legale privind verificarea responsabilităţii publice, monitorizarea acţiunilor de remediere şi sesizarea structurilor ori a autorităţilor competente.

138. În cazul în care o sesizare aflată în examinarea Consiliului de etică şi management vizează şi fapte ce fac obiectul unei proceduri instituţionale privind o abatere de integritate academică, instituţia de învăţământ superior informează Consiliul, la cerere, despre stadiul şi soluţia procedurii interne, cu respectarea confidenţialităţii şi a legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

139. În cazul în care Consiliul de etică şi management constată nerespectarea obligaţiilor privind responsabilitatea publică, instituţia de învăţământ superior are obligaţia de a întreprinde măsurile de remediere necesare, în termenele şi în condiţiile prevăzute de lege.

140. Instituţiile de învăţământ superior utilizează rezultatele monitorizării şi ale evaluării anuale pentru revizuirea politicilor interne, a regulamentelor, a procedurilor, a activităţilor de prevenire şi a mecanismelor instituţionale privind integritatea academică.

141. Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Consiliul de etică şi management pot formula recomandări cu caracter general pentru aplicarea unitară a prezentului Regulament-cadru, fără a aduce atingere autonomiei universitare exercitate în limitele legii şi fără a diminua standardele minime stabilite prin acesta.