342/22.12.94 Legea bugetului de stat pe anul 1995

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

bugetului de stat pe anul 1995

nr. 342-XIII  din  22.12.94

 (în vigoare 01.01.1995) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.10 art.99 din 17.02.1995

* * *

Notă: Vezi Hot. Parl. nr.343-XIII din 22.12.94 "Pentru punerea în aplicare a Legii bugetului de stat pe anul 1995"

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Art.1. – Bugetul consolidat se stabileşte la venituri în sumă de 1790,4 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 2090,4 milioane lei, cu un deficit de 300 milioane lei.

Art.2. – (1) Bugetul de stat se aprobă la venituri în sumă de 354, 8 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 424,8 milioane lei, cu un deficit de 70 milioane lei, conform anexei nr.1.

(2) Pentru acoperirea deficitului bugetului de stat pe anul 1995 a îndrepta creditul Băncii Naţionale a Moldovei în sumă de 135 milioane lei mijloace externe de împrumut în sumă de 125 milioane lei, venituri la vînzarea hîrtiilor de valoare de stat în sumă de pînă la 110 milioane lei.

(3) Pentru acoperirea cheltuielilor neprevăzute, în bugetul de stat se creează Fondul de rezervă al Guvernului în sumă de 22 milioane lei.

[Art.2 modificat prin Legea nr.659-XIII din 22.11.95]

[Art.2 modificat prin Legea nr.658-XIII din 22.11.95]

[Art.2 modificat prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]

Art.3. – (1) Creditul bancar în sumă de 55 milioane lei acordat Guvernului în anul 1994 pentru finanţarea măsurilor bugetare se raportă la datoria internă de stat.

(2) Banca Naţională a Moldovei va prelungi termenele de rambursare a datoriei interne de stat în sumă de 185,5 milioane lei în anul 1996 şi anii ulteriori cu modificarea ratei dobînzii în dependenţă de nivelul inflaţiei.

Art.4. – Ţinînd cont de încasarea neuniformă a veniturilor în sistemul bugetar, legată de caracterul sezonier al unor ramuri ale economiei şi pentru finanţarea acţiunilor prioritare:

a) se autorizează Guvernul pe parcursul semestrului unu al anului 1995 să primească de la Banca Naţională a Moldovei credite în sumă de 50-70 milioane lei;

b) autorităţile administraţiei publice locale vor îndrepta în mod prioritar mijloacele liber disponibile, constituite la 1 ianuarie 1995, pentru stingerea datoriei faţă de bugetul de stat şi finanţarea acţiunilor planificate;

c) se autorizează autorităţile administraţiei publice locale de a obţine credite sezoniere de la sistemul bancar cu garanţia rambursării acestora din bugetele locale.

Art.5. – Deciziile privind reducerea veniturilor sau majorarea cheltuielilor bugetului de stat se adoptă de către Parlament cu condiţia existenţei surselor de finanţare, nedepăşind nivelul deficitului bugetului.

Art.6. – (1) În vederea încadrării în limita mărimii aprobate a deficitului bugetului de stat, creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite prevăzute pentru anul 1995 vor fi alocate în proporţie de 85 procente din prevederile anuale. Restul creditelor bugetare în proporţie de 15 procente vor fi alocate, începînd cu luna august 1995, în conformitate cu dispoziţiile Guvernului, ţinînd cont de realizarea veniturilor bugetului de stat şi pe baza cererilor justificative ale ordonatorilor principali de credite, cu avizul Ministerului Finanţelor.

(2) Sînt exceptate de prevederile alin. (1) următoarele cheltuieli: salariile, bursele, ajutoarele şi îndemnizaţiile acordate potrivit legislaţiei în vigoare, dobînzile aferente datoriei de stat, fondul de rezervă al Guvernului prevăzut în bugetul de stat.

Art.7. – În mod prioritar se vor finanţa cheltuielile prevăzute la punctele 10, 3, şi 8 ale anexei nr.1.

Art.8. – Normativele defalcărilor de la veniturile reglementare (generale de stat) în bugetele raioanelor, municipiilor şi oraşelor se stabilesc conform anexei nr.2.

Art.9. – (1) În scopul susţinerii instituţiilor infrastructurii sferei sociale, se aprobă mărimile subvenţiilor acordate de la bugetul de stat raioanelor şi oraşelor în sumă de 140 milioane lei, conform anexei nr.3.

(2) Subvenţiile de la bugetul de stat se transferă în limita încasării veniturilor.

Art.10. – Se autorizează Ministerul Finanţelor să elibereze garanţii bugetelor locale pentru a primi credite din sistemul bancar cu rata dobînzii de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei.

Art.11. – Se stabileşte lista mărfurilor (producţiei) supuse accizelor şi cotele accizelor pe anul 1995, conform anexei nr.4.

Art.12. – Banca Naţională a Moldovei va transfera lunar în bugetul de stat o parte din beneficiu, echivalentă sumei veniturilor obţinute de la acordarea creditelor Ministerului Finanţelor.

Art.13. – Pînă la adoptarea legilor privind impunerea fiscală a veniturilor băncilor şi organizaţiilor de asigurare se stabileşte, că băncile comerciale şi băncile comerciale pe acţiuni plătesc impozitul pe venit conform cotei 40 procente, organizaţiile de asigurare – conform cotei 25 procente. Impozitele menţionate se defalcă în bugetul de stat.

[Prevederea articolului 13 referitoare la impozitarea băncilor se abrogă prin Legea nr.490-XIII din 08.06.95.]

Art.14. – Se stabileşte că:

a) taxa pe valoarea adăugată, accizele şi veniturile din activitatea economică externă se defalcă integral în bugetul de stat;

b) Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, Compania Aeriană "Air-Moldova", Asociaţia de Stat de Producere pentru Combustibil, Calea Ferată din Moldova, Compania de Stat "Moldenergo", Asociaţia Republicană de Producţie "Termocomenergo", Direcţia serviciului Paza de Stat a Ministerului Afacerilor Interne plătesc la locul de reşedinţă impozitul pe beneficiu de la activitatea de bază a întreprinderilor şi organizaţiilor subordonate în bugetul de stat în mod centralizat.

Art.15. – (1) În anul 1995 mărfurile (lucrările, serviciile), importate în republică din ţările membre ale C.S.I. care, în conformitate cu legislaţia ţărilor menţionate se impozitează la locul de producere a lor, pe teritoriul Republicii Moldova nu sînt supuse taxei pe valoarea adăugată. Sumele achitate ale taxei pe valoarea adăugată în aceste ţări la mărfurile (lucrările, serviciile) utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri de producţie nu se raportă la cheltuielile de producţie şi circulaţie şi se iau în considerare la calcularea taxei în conformitate cu alin.(3) al art.7 din Legea nr.264-XIII din 8 noiembrie 1994 privind taxa pe valoarea adăugată.

(2) Nu se supun accizelor alcoolul (rectificat, brut, pentru divinuri) şi tutunul, importate pentru prelucrare şi producerea mărfurilor supuse accizelor de către agenţii economici, care au relaţii cu sistemul bugetar al republicii şi dispun de secţii pentru fabricarea şi îmbutelierea producţiei alcoolice, fermentarea tutunului şi producerea articolelor de tutungerie în baza licenţelor corespunzătoare.

(3) Mărfurile (lucrările, serviciile) produse în Republica Moldova şi exportate în ţările C.S.I., inclusiv cele exportate la însărcinarea agenţilor economici care nu au relaţii cu sistemul bugetar al republicii se supun taxei pe valoarea adăugată şi accizelor la locul de producere a acestora pe principii generale.

[Art.15 modificat prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]

Art.16. – (1) Cotele de impozit funciar pe anul 1995 se stabilesc conform anexei nr.5. Se suspendă în anul 1995 acţiunea anexelor nr.1, 2 şi 3 la Legea nr.1245-XII din 22 decembrie 1992 cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare.

(2) Impozitul funciar se încasează la bugetul de stat şi la bugetele locale în următoarele termene:

a) nu mai tîrziu de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie – de la persoanele juridice, cu excepţia întreprinderilor agricole şi întovărăşirilor pomicole;

b) nu mai tîrziu de 15 iulie, 15 august şi 15 octombrie – de la persoanele fizice, întreprinderile agricole şi întovărăşirile pomicole.

(3) Pentru întreprinderile agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, impozitul pe bunurile imobile şi impozitul pentru folosirea drumurilor auto şi altor construcţii rutiere sînt incluse în cotele de impozit funciar.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor transfera încasările impozitului rutier de la întreprinderile agricole în cadrul încasărilor impozitului funciar direcţiilor de exploatare a drumurilor auto ale Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor în conformitate cu procentul stabilit.

(5) În anul 1995 întreprinderile agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, se scutesc de plata impozitului pe bunurile imobile şi a impozitului pentru folosirea drumurilor auto şi altor construcţii rutiere pentru pămînturile cu destinaţie agricolă.

Art.17. – Mijloacele impozitului funciar sînt trecute la bugetul de stat şi se utilizează la finanţarea investiţiilor pentru dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii, lucrărilor de reglementare a regimului proprietăţii funciare, acţiunilor contra eroziunii solurilor, elaborării cadastrului plantaţiilor multianuale, exploatării instalaţiilor de pompare, precum şi la finanţarea cheltuielilor legate de consumul de energie electrică pentru irigarea culturilor agricole, conform anexei nr.6.

Art.18. – (1) Mijloacele încasate prin perceperea impozitului pentru folosirea drumurilor auto şi altor construcţii rutiere se transferă:

a) în raioane – la bugetele raioanelor respective în mărime de 100 procente, se decontează lunar la data de 5 şi 20 în conturile speciale ale sectoarelor de exploatare a drumurilor auto ale Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi se folosesc pentru reconstrucţia, reparaţia şi întreţinerea drumurilor auto locale. Din mijloacele menţionate 10 procente se vor repartiza pentru reparaţia străzilor şi drumurilor principale în localităţi, care sînt îmbinate cu drumurile auto de exploatare în comun;

b) în municipii şi oraşe – la bugetul de stat în mărime de 90 procente, se decontează lunar la data de 5 şi 20 intr-un cont special al Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi se folosesc pentru reconstrucţia, reparaţia şi întreţinerea drumurilor auto naţionale, iar în mărime de 10 procente se decontează la bugetele locale şi se folosesc pentru reparaţia străzilor şi drumurilor principale, care sînt îmbinate cu drumurile auto de exploatare în comun.

(2) Impozitul pentru procurarea automobilelor şi altor mijloace de transport, impozitul de tranzit şi impozitul rutier special se varsă la bugetul de stat, transferîndu-se ulterior în volum deplin pe un cont special al Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, şi se folosesc pentru reconstrucţia, reparaţia şi întreţinerea drumurilor auto naţionale.

Art.19. – Activitatea Concernului de Stat pentru Gospodărirea Apelor "Acva" pentru exploatarea instalaţiilor intergospodăreşti de pompare-irigare, a reţelei magistrale de asigurare cu apă şi a instalaţiilor contra inundaţiei şi hidrotehnice ale rezervoarelor de apă se finanţează din contul mijloacelor bugetului de stat.

Art.20. – În anul 1995 plata pentru apă se calculează şi se încasează în bugetele locale în modul stabilit pentru anul 1994, conform cotelor din anexa nr.7.

Art.21. – (1) Persoanele juridice din Republica Moldova, pînă la 1 aprilie 1995, transferă la bugetul de stat, conform rezultatelor de activitate pe anul 1994, dividende aferente cotei-părţi a averii de stat aflată în capitalul statutar al acestora.

(2) Pentru netransferarea în termen la bugetul de stat a dividendelor indicate se aplică o penalitate de 0,2 procente din suma neplătită pentru fiecare zi de întîrziere.

(3) Dividendele calculate pe cota-parte a averii de stat în capitalul statutar al persoanelor juridice înregistrate în perioada anilor 1989-1992, care nu au fost vărsate la buget, se percep în bugetul de stat în modul stabilit de lege.

Art.22. – Tariful vamal al mărfurilor şi obiectelor de import se aprobă conform anexei nr.8.

Art.23. – Persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, care desfăşoară activitate de comerţ, în procesul formării preţurilor libere (de piaţă) ale mărfurilor li se permite să stabilească adaosul comercial în mărime liberă, cu excepţia mărfurilor social necesare incluse în anexa nr.9.

Art.24. – Întreprinderile şi organizaţiile, inclusiv băncile şi organizaţiile de asigurare, care au pe teritoriul republicii filiale, transferă plăţile la bugetele locale, conform normativelor stabilite de legislaţie, cu excepţia impozitului pe beneficiu (venit), taxei pe valoarea adăugată şi accizelor.

Art.25. – (1) în anul 1995 venitul de la privatizarea obiectelor de toate tipurile de proprietate, inclusiv municipală, se încasează în bugetul de stat şi se repartizează strict conform destinaţiei pentru finanţarea acţiunilor prevăzute în bugetul de stat.

(2) Veniturile de la comercializarea altei averi a statului (cu excepţia averii, incluse în lista obiectelor, care urmează a fi privatizate) de asemenea se încasează integral în bugetul de stat.

Art.26. – În anul 1995 se stabileşte că:

a) la calcularea impozitului pe beneficiu (venit) de la persoanele juridice, suma beneficiului (venitului) impozabil se diminuează cu:

- suma beneficiului (venitului) îndreptată pentru sponsorizarea instituţiilor ocrotirii sănătăţii, precum şi fondurile publice de binefacere, înregistrate în modul stabilit şi în scopuri de binefacere în mărime de pînă la un procent din beneficiul (venitul) impozabil;

- suma beneficiului (venitului) îndreptată pentru susţinerea instituţiilor învătămîntului public, culturii, de artă, de educaţie fizică şi sport (măiestrie superioară) în mărime de pînă la 1 procent din beneficiul (venitul) impozabil;

- suma beneficiului (venitului) transferată efectiv în fondurile de susţinere socială a populaţiei în mărime de un procent din beneficiul (venitul) efectiv (de bilanţ).

Modul de utilizare a mijloacelor menţionate la litera a) este reglementat de către Guvern;

b) la calcularea sumei care depăşeşte fondul de retribuire a muncii fată de mărimea normată pentru a determina suma impozitului pe beneficiul agenţilor economici care efectuează lucrări (servicii) peste hotarele republicii, se aplică salariul minim ce funcţionează pe teritoriul statului, unde au fost efectuate lucrările (serviciile), recalculate în valuta naţională a Republicii Moldova conform ratelor de schimb ale Băncii Naţionale a Moldovei;

c) la determinarea nivelului rentabilităţii, luat în considerare la calcularea impozitului pe beneficiul întreprinderilor monopoliste, se exclude beneficiul obţinut de la comercializarea producţiei exportate în valută liber convertibilă, cu condiţia încasării mijloacelor valutare la conturile acestor întreprinderi;

d) băncilor comerciale şi băncilor comerciale pe acţiuni care, pînă la 29 iulie 1994, au acordat credite preferenţiale pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor, ale căror lucrări au început pînă la 1 ianuarie 1993, şi băncilor care după 29 iulie 1994 au acordat asemenea credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, indicate în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.209-XIII din 29 iulie 1994 privind acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, li se compensează pierderile de venit legate deacordarea creditelor menţionate în condiţiile prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.349 din 7 iunie 1993 cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor, prin diminuarea sumei impozitului pe venitul băncilor, ce urmează a fi încasată la bugetul de stat, cu suma pierderilor de venit, excluzînd suma impozitului din venitul pierdut; e) suma pierderilor aferente creditelor fără dobîndă acordate participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independentei Republicii Moldova, participanţilor la evenimentele din Afganistan şi la lichidarea efectelor catastrofei de la Cernobîl precum şi victimelor represiunilor politice din anii 1917-1990 se recuperează băncilor comerciale şi băncilor comerciale pe acţiuni din suma scontată a încasărilor impozitului pe venit la bugetul de stat;

f) suma pierderilor suportate pe Banca de Economii de la acordarea creditelor persoanelor sinistrate în urma calamităţilor naturale din august 1994 se compensează din contul impozitului pe venit, care urmează a fi încasat la bugetul de stat.

[Art.26 modificat prin Legea nr.659-XIII din 22.11.95]

Art.27. – (1) Agenţii economici vor beneficia de înlesniri fiscale la impozitul pe beneficiu pentru stimularea investiţiilor şi realizarea proiectelor de retehnologizare a procesului de producţie, aprobate prin concurs, cu condiţia utilizării în primul rînd în aceste scopuri a resurselor proprii, inclusiv nu mai puţin de 50 procente din beneficiul rămas la dispoziţia lor.

(2) De facilităţile menţionate vor beneficia, în baza avizului Comisiei pentru buget şi finanţe a Parlamentului, agenţii economici care la data încheierii contractului cu Ministerul Finanţelor privind acordarea înlesnirilor fiscale, nu au restante la plăţile în buget.

Art.28. – În scopul stimulării exportului în ţările C.S.I. se stabileşte o reducere în proporţie de 30 la sută din sumele calculate pentru transferare la bugetul de stat ale taxei pe valoarea adăugată şi accizele la unele mărfuri (producţie) pentru agenţii economici, producători care repatriază valuta liber convertibilă la conturile deschise în Republica Moldova timp de 30 de zile după efectuarea exportului.

Art.29. – În scopul susţinerii activităţii financiare a unor agenţi economici şi reglementării relaţiilor cu sistemul bugetar în anul 1995 se scutesc:

a) de taxa pe valoarea adăugată:

- redacţiile cotidianelor Guvernului "Moldova Suverană" şi "Nezavisimaia Moldova";

- ediţiile periodice pentru copiii de vîrstă preşcolară şi şcolară;

- întreprinderile de panificaţie indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică pentru comercializarea pîinii, produselor de panificaţie şi făinii, destinate pentru producerea lor. Sumele achitate ale taxei pe valoarea adăugată la cereale, energie electrică combustibil şi ale resurse materiale,precum şi la făina utilizată la fabricarea pîinii şi produselor de panificaţie nu se includ în preţul de cost şi se raportă la decontările cu bugetul în modul stabilit;

- volumul lucrărilor de construcţie şi montaj efectuate în alte state, legislaţia cărora scuteşte aceste lucrări de plata taxei menţionate;

- veniturile de la comercializarea gazului natural, lichefiat şi în reţea;

- metalele nobile şi pietrele preţioase în orice formă şi stare, precum şi reziduurile şi deşeurile ce conţin metale nobile şi pietre preţioase, alte valori materiale, vîndute Vistieriei de Stat pentru a fi prelucrate şi afinate şi Fondului de Stat pentru completarea acestuia;

b) de plata impozitului pe beneficiu:

- întreprinderile instituţiilor penitenciare ale Ministerului Afacerilor Interne de la beneficiul obţinut din activitatea de gospodărire, pe care il vor repartiza integral pentru dezvoltarea producţiei;

- atelierele curative de producţie (de muncă) ale spitalelor de psihiatrie ale Ministerului Ocrotirii Sănătăţii care folosesc munca invalizilor;

- Centrul Republican Experimental de Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

- agenţii economici, care folosesc munca pensionarilor, numărul cărora constituie 70 procente şi mai mult din personalul scriptic;

- Consiliul Republican al Societăţii Inventatorilor şi Raţionalizatorilor, cu condiţia repartizării beneficiului pentru îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale;

- Casa de Creaţie "Alexandru Donici" a Fondului Literar al Republicii Moldova, cu condiţia repartizării beneficiului pentru reparaţia capitală a clădirii;

- agenţii economici, care pentru perioada de dare de seamă nu au restanţe de plăţi la buget şi la Fondul Social, pentru depăşirea de către fondul de retribuire a muncii a mărimii normate stabilite pentru impozitare;

c) de impozitul asupra bunurilor imobile, de impozitul pentru folosirea drumurilor auto şi altor construcţii rutiere – întreprinderile şi organizaţiile Societăţii Orbilor din Moldova;

d) de impozitul pe bunurile imobile – atelierele de creaţie ale membrilor Uniunii Pictorilor;

e) Combinatul de Ciment din Rezina:

- de taxa pe valoarea adăugată, atribuind cheltuielile vizînd taxa pe valoarea adăugată suportate la procurarea materiei prime, materialelor şi resurselor termice şi energetice necesare pentru producerea cimentului la preţul de cost al producţiei;

- de impozitul pe bunurile imobile, de impozitul funciar, de impozitul pentru folosirea drumurilor auto şi altor construcţii rutiere, de asemenea, de defalcările în fondul special extrabugetar pentru conversiune şi finanţarea acţiunilor în domeniul ştiinţei şi culturii;

f) de impozitul pe venit (beneficiu) obţinut din creditele acordate – băncile comerciale, în cazul acordării de credite pe termen lung agenţilor economici şi în cazul cînd debitorii dispun de calcule privind eficienţa economică a utilizării acestora: pe termen de la 2 la 3 ani – 50 procente; pe termen mai mare de 3 ani – 100 procente. Totodată, rata dobînzii pentru utilizarea creditului se stabileşte pe bază contractuală între bănci şi agenţii economici de comun acord cu Ministerul Finanţelor.

g) Centrul de evidenţă şi documentare a populaţiei şi Direcţia paşapoarte şi vize ale Ministerului Afacerilor Interne – de toate tipurile de impozite şi taxe, cu excepţia taxei de stat. Veniturile obţinute de la producerea actelor de identitate şi de la activitatea Direcţiei paşapoarte şi vize vor fi utilizate integral pentru menţinerea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a Registrului de stat al populaţiei şi sistemului naţional de paşapoarte, precum şi pentru achitarea cheltuielilor din bugetul de stat, legate de procurarea blanchetelor de paşapoarte.

h) întreprinderea "Olimpic-club" din Chişinău pentru perioada 1 iulie 1995 – 1 decembrie 1996 – de taxa pe valoarea adăugată, de taxa vamală, de accize, de impozitul pe beneficiu;

i) compania americană "Mili Entreprise Inc. Atlanta-GaUSA" – de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală pentru introducerea pe teritoriul republicii a 137 camioane destinate prestării serviciilor de transport;

j) Combinatul de şampanie şi vinuri de marcă "Cricova" – de taxa vamală pentru importul din Italia a 40,32 tone de must concentrat;

k) întreprinderile şi organizaţiile Societăţii Orbilor din Moldova – de toate tipurile de impozite şi taxe pentru activitatea de bază, cu excepţia activităţii de intermediere.

l) de impozitul pe supraprofit – întreprinderea "Rada" din Bălţi. Mijloacele rămase la dispoziţia întreprinderii se vor folosi pentru dezvoltarea producţiei.

[Art.29 modificat prin Legea nr.637-XIII din 10.11.95, în vigoare 01.02.1996]

[Art.29 modificat prin Legea nr.555-XIII din 21.07.95]

[Art.29 modificat prin Legea nr.541-XIII din 19.07.95]

[Art.29 modificat prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]

Art.30. – în anexa Legii nr.1218-XII din 3 decembrie 1992 privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice a stabili, începînd cu 1 ianuarie 1995, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice, conform anexei nr.10.

Art.31. – Pînă la adoptarea Legii cu privire la impozitul pe bunurile imobile se stabilesc, începînd cu 1 ianuarie 1995, cotele impozitului pe bunurile imobile, conform anexei nr.11.

Art.32. – Se stabileşte, că controlul asupra calculării şi plătii în termen a accizelor la mărfurile (producţia) importate de către agenţii economici îl vor exercita organele vamale. Plata accizelor la buget se efectuează concomitent cu alte plăti şi taxe vamale.

Art.33. – în anul 1995 agenţilor economici, care încalcă ordinea efectuării decontărilor prin virament cu stingerea datoriilor sale fată de alţi agenţi economici nemijlocit în numerar, organele Inspectoratului fiscal de stat aplică sancţiuni financiare în mărime de 20 procente de la suma mijloacelor băneşti în numerar utilizate real în calculele efective. Sancţiunile menţionate nu se aplică agenţilor economici cu proprietate de stat şi întreprinderilor agricole care nu au datorie în sistemul bugetar, nici la decontările cu persoanele fizice şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi nici la decontările cooperativelor de consum pe obligaţiunile sale cu persoane fizice.

Art.34. – (1) Mijloacele financiare sustrase de către instituţiile bugetare de toate nivelurile, pentru creditarea sau acordarea de ajutor financiar structurilor de stat sau comerciale se percep integral în veniturile bugetului corespunzător, fără restabilirea ulterioară pe conturile creditorilor.

(2) De la structurile de stat sau comerciale, care au primit mijloace bugetare sub formă de credite, ajutor financiar sau sub formă de plată în avans pentru mărfuri (lucrări, servicii), la rambursare se percepe o plată echivalentă dobînzii bancare pentru credit pentru toată perioada utilizării acestor mijloace.

(3) Garanţiile bugetului de stat pentru creditare se eliberează numai agenţilor economici cu proprietate de stat în condiţiile, care asigură rambursarea mijloacelor bugetare sustrase pentru achitarea creditului şi contra plată, stabilită de către Ministerul Finanţelor.

(4) Agenţii economici care, pe parcursul lunilor martie-mai 1995, importă în republică seminţe şi material săditor, îngrăşăminte minerale şi mijloace chimice pentru protecţia plantelor, stimulenţi chimici şi biologici, ingredienţi, tehnică agricolă, utilaj şi piese de schimb (ultimele trei denumiri – conform nomenclatorului aprobat de Guvern), benzină şi motorină, plătesc taxa pe valoarea adăugată la mărfurile menţionate, inclusiv accizele la benzină, în termen de 6 luni din ziua importării. În caz de neachitare la termen, penalitatea se calculează din ziua importării mărfurilor. Ministerul Finanţelor şi Departamentul Controlului Vamal vor lua măsuri pentru importarea fără dificultăţi a mărfurilor menţionate şi vor stabili modul de evidenţă şi achitare ulterioară a impozitelor.

(5) Plătitori ai accizelor la producţia fabricată din materia primă ce aparţine agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, care au relaţii cu sistemul bugetar al republicii, sînt aceşti agenţi economici. Plata accizelor se efectuează la comercializarea producţiei finite.

(6) Pentru livrarea pe teritoriul republicii a vinului brut, alcoolului şi tutunului, în scopul fabricării mărfurilor (producţiei) supuse accizelor, către agenţii economici, care au relaţii cu sistemul bugetar al republicii şi dispun de secţii pentru fabricarea şi îmbutelierea producţiei alcoolice, pentru fermentarea tutunului şi producerea articolelor de tutungerie, nu se percep accize. Vinul brut, alcoolul şi tutunul livrate către agenţii economici, care nu dispun de secţii pentru fabricarea şi îmbutelierea producţiei alcoolice, pentru fermentarea tutunului şi producerea articolelor de tutungerie, se supun accizelor la comercializarea lor. Accizele la măsurile (producţia) rezultate din prelucrare se calculează de către aceşti agenţi economici conform cotelor stabilite şi se diminuează cu sumele accizelor plătite la procurarea materiei prime.

(7) În cazul exportării (cu excepţia ţărilor C.S.I.) a mărfurilor (producţiei) fabricate în republică şi supuse accizelor de către agenţii economici care nu sînt producătorii acestora, sumele accizelor vărsate în buget urmează să fie restituite (compensate) în baza documentelor justificative privind exportul mărfurilor (producţiei) şi plata pentru ele.

(8) Termenele de plată la buget de către întreprinderile Asociaţiei întreprinderilor industriei tutunului "Tutun" a accizelor la tutun şi articolele de tutungerie în suma mijloacelor dezafectate pentru procurarea de valori în mărfuri şi materiale, necesare pentru recolta anului 1995, se prorogă de la 1 iunie pînă la 31 iulie 1995. Plăţile prorogate urmează să fie restituite în buget de la 1 august pînă la 1 noiembrie 1995 în părţi egale. Pentru neachitarea impozitului în termen penalitatea se calculează din ziua prorogării termenilor de plată.

(9) Se prorogă plata la buget; – pentru fabricile de zahar din cadrul Asociaţiei întreprinderilor industriei zaharului, a taxei pe valoarea adăugată care a fost calculată în anul 1995 şi n-a fost transferată pînă la data de 1 aprilie 1995 în mărime de 70 procente, iar a taxei pe valoarea adăugată calculată pentru perioada de 1 aprilie – 15 octombrie 1995 – în mărime de 100 procente. Plăţile prorogate urmează să fie restituite în buget de la 15 octombrie pînă la 31 decembrie 1995 în părţi egale. Pentru neachitarea taxei în termen penalitatea se calculează în modul stabilit; – a sumelor penalităţii, pentru data de 1 aprilie 1995 pentru achitările întîrziate cu bugetul: pe Combinatul de şampanie şi vinuri de marcă "Cricova" – în mărime de 2251,5 mii lei şi pe Fabrica de zahăr din Făleşti – în mărime de 464,3 mii lei. Sumele penalităţii prorogate se încasează la buget de la 1 noiembrie pînă la 31 decembrie 1995 în părţi egale.

[Art.34 modificat prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]

[Art.34 modificat prin Legea nr.393-XIII din 16.03.95]

Art.35. – (1) Se anulează proporţional restantelor achitate, plata sumei penalităţilor, calculată în semestrul doi al anului 1994, pentru neachitarea impozitelor şi taxelor, pentru contribuabilii care, pînă la 1 aprilie 1995, vor onora angajamentele fată de sistemul bugetar în proporţie de peste 50 la sută din suma restantelor admise la 1 decembrie 1994.

(2) Se reduce pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 1995 mărimea penalităţii percepute de la contribuabili în cazul reţinerii plăţii taxei pînă la 0,1 procente, pentru fiecare zi de întîrziere.

(3) Agenţii economici se scutesc de plata penalităţii în mărime de 0 2 procente, calculată pentru neachitarea în termen a plăţilor la buget în anul 1994 în limitele restului de fonduri pe conturile valutare ale fostei bănci "Vneşăconombanc" a U.R.S.S. şi nerepatriate.

(4) Se scutesc de plata penalităţii pentru achitările întîrziate cu bugetul pe anii 1994-1995 la impozitul pe beneficiu şi la taxa pe valoarea adăugată organizaţiile de construcţii şi montaj de antrepriză, subantrepriză şi organizaţiile de construcţii şi montaj asimilate lor, care au executat lucrări de construcţii-montaj la şantierele, a căror finanţare a fost prevăzută în hotărîrile Guvernului din contul bugetului şi fondurilor extrabugetare.

[Art.35 modificat prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]

[Art.35 modificat prin Legea nr.393-XIII din 16.03.95]

Art.36. – Se aprobă fondul special extrabugetar pentru conversiune şi finanţarea acţiunilor în domeniul ştiinţei şi culturii la venituri şi cheltuieli în sumă de 26 milioane lei, conform anexei nr.12.

Art.37. – Se aprobă fondul special extrabugetar pentru creşterea animalelor de prăsilă, în conformitate cu actele normative în vigoare, la veniturile şi cheltuieli în sumă de 7,8 milioane lei, conform anexei nr.13.

Art.38. – Se aprobă fondul special extrabugetar de dezvoltare a viticulturii, în conformitate cu legislaţia în vigoare, la venituri şi cheltuieli în sumă de 12 milioane lei, conform anexei nr.14.

Art.39. – Datoria tranzitorie a sistemului bugetar pe anul 1994 faţă de ordonatorii de credite şi agenţii economici va fi achitată în anul 1995 din contul încasării la buget a impozitelor, ce rezultă din activitatea economică din anul 1994.

Art.40. – (1) În scopul creării în republică a condiţiilor pentru producerea materiei prime pentru divinuri de calitate superioară, şampanie clasică, vinuri de marcă se scutesc pentru perioada 1 iunie – 31 decembrie 1995 Asociaţia de producţie "Aroma", Combinatul de vinuri şi coniac din Bălţi, Combinatul de vinuri şi coniac din Călăraşi, Societatea pe acţiuni "Vinăria-Bardar" din raionul Ialoveni, Combinatul de şampanie şi vinuri de marcă "Cricova":

a) de plata la buget a accizelor, provenite de pe urma comercializării divinurilor ordinare şi de calitate superioară, şampaniei clasice, vinurilor de marcă produse peste indicii indicativi pe anul 1995, conform anexei nr.15. Sumele menţionate se repartizează pentru achiziţionarea vinului brut pentru producerea alcoolului de divin şampaniei clasice şi vinurilor de marcă şi punerea la păstrare a vinului brut de marcă;

b) de impozitare beneficiul, obţinut peste indicii indicativi de fabricare şi comercializare a producţiei proprii în mărime de 75 procente, conform anexei nr.16. Suma beneficiului asupra căruia se extind înlesnirile se foloseşte în volum deplin la achiziţionarea vinului brut pentru producerea alcoolului de divin, şampaniei clasice, vinurilor de marcă puse pentru maturare.

(2) Beneficiul, lăsat la dispoziţia agenţilor economici după impozitare, cu excepţia beneficiului folosit în modul arătat la alin. (1) se repartizează pentru: completarea mijloacelor circulante proprii – 30 procente; dezvoltarea bazei de producţie – 30 procente. (3) De înlesnirile prevăzute în prezentul articol, precum şi în art.34 alin.(8) şi (9) beneficiază agenţii economici, care au încheiat contract cu Ministerul Finanţelor.

[Art.40 introdus prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]

Art.41. – (1) Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei li se acordă dreptul de a încheia pe baza liberului consimţămînt acorduri-memorandumuri cu agenţii economici, în care să se prevadă un complex de măsuri de responsabilitate reciprocă privind restructurarea şi funcţionarea lor eficientă în condiţiile relaţiilor de piaţă.

(2) Agenţii economici, care au încheiat acordul-memorandum, în baza deciziei Ministerului Finanţelor (în caz de acordare a acestui drept de către Guvern) beneficiază de:

a) prelungirea termenelor de plată a penalităţii calculate, dar netransferate la buget pentru neachitarea plăţilor fiscale;

b) prelungirea termenelor de achitare a plăţilor fiscale calculate, însă neachitate la buget, fără calcularea penalităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) amînarea în limitele unui an a plăţilor în buget, fără calcularea penalităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

d) achitarea, începînd cu 1 iulie 1995, din contul taxei pe valoarea adăugată aferente achitării la buget, a unei părţi din cheltuielile suplimentare ale întreprinderilor, legate de restructurarea lor.

(3) Măsurile arătate la literele a) – d) se înfăptuiesc în baza avizului Guvernului sau al organului împuternicit de acesta şi al Comisiei pentru buget şi finanţe a Parlamentului de comun acord cu organele administraţiei publice locale.

(4) Banca Naţională a Moldovei şi băncile comerciale vor adopta decizii privind:

a) prelungirea termenilor de achitare a creditelor primite de întreprinderile industriale din contul resurselor creditare ale Băncii Naţionale a Moldovei şi a dobînzilor calculate pentru utilizarea lor pe o perioadă de cel puţin un an, în baza contractului de restructurare a datoriilor întreprinderilor;

b) posibilitatea anulării sumei penalităţii calculate pentru achitarea cu întîrziere a dobînzii pentru creditul acordat întreprinderilor industriale în condiţiile prevăzute la litera a);

c) conversiunea creditelor şi dobînzilor pentru credite în acţiunile întreprinderilor, care se află în capitalul statutar al băncii şi vînzarea acestor acţiuni;

d) acordarea creditelor pe termen lung pentru achiziţionarea şi punerea pentru maturare a alcoolului pentru divin şi a vinului brut pentru producerea şampaniei clasice şi a vinurilor de marcă.

[Art.41 introdus prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]

Art.42. – (1) Ţinînd cont de necesitatea asigurării industriei vinicole a republicii cu ambalaj de sticlă pentru îmbutelierea vinurilor şi şampaniei şi întru executarea Acordului creditar, încheiat între Republica Moldova şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare ratificat de Parlament:

a) începînd cu 1 iunie 1995, se prorogă pe doi ani plata în buget a accizelor în sumă de 12,6 milioane lei pentru întreprinderile din ramura vinicolă, care sînt asociate la construcţia Întreprinderii mixte moldo-spaniole de producere a ambalajului de sticlă pentru îmbutelierea vinului şi şampaniei "Glass Container Company" S.A., conform anexei nr.17. Această amînare se oferă în baza contractului încheiat cu Ministerul Finanţelor;

b) se prorogă plata în buget a accizelor pe producţia vinicolă pentru asociaţii Întreprinderii mixte moldo-spaniole pentru producerea ambalajului de sticlă pentru îmbutelierea vinului şi şampaniei "Glass Container Company" S.A. la transferarea mijloacelor în capitalul statutar, însă nu mai tîrziu de 31 decembrie 1995. Plăţile prorogate urmează să fie restituite la buget începînd cu 1 iulie 1997 în decurs de 6 luni în părţi egale.

(2) Întreprinderile vinicole, care au încheiat acordul privind prorogarea plăţii în buget a accizelor pe producţia vinicolă şi care n-au asigurat plata acestora în termenul stabilit, transmit statului o parte din bunurile ce le aparţin, în suma plăţilor nevărsate în buget.

(3) Veniturile nerealizate la prorogarea plăţii în buget a accizelor pentru întreprinderile vinicole, care sînt asociaţi la construcţia Întreprinderii mixte moldo-spaniole pentru producerea ambalajului de sticlă pentru îmbutelierea vinului şi şampaniei "Glass Container Company" S.A., se compensează din contul încasării accizelor de la producerea şi comercializarea votcii şi producţiei vinicole peste indicatorii stabiliţi pentru anul 1995.

[Art.42 introdus prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]

Art.43. – Începînd cu 1 ianuarie 1995, prevederile actelor normative prin care se acordă înlesniri fiscale sub orice formă şi contravin Legii nr.1198-XII din 17 noiembrie 1992 privind bazele sistemului fiscal, cu excepţia Legii nr.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiţiile străine se consideră nule.

Art.44. – Guvernul, în caz de necesitate,va prezenta Parlamentului propuneri de rectificare a bugetului de stat pe anul 1995 ca urmare a unor măsuri fiscale, a schimbărilor intervenite în domeniul preţurilor sau a altor cauze justificate.

Art.45. – Anexele nr.1-17 fac parte integrantă din prezenta lege.

[Art.45 modificat prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]

[Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.658-XIII din 22.11.95]

[Anexa nr.4 modificată prin Legea nr.656-XIII din 21.11.95]

[Anexa nr.4 modificată prin Legea nr.566-XIII din 22.07.95]

[Anexa nr.4 modificată prin Legea nr.476-XIII din 02.06.95]  

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.555-XIII din 21.07.95]

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.476 din 02.06.95]  

[Anexa nr.8 modificată prin Legea nr.555-XIII din 21.07.95]

[Anexa nr.8 modificată prin Legea nr.476 din 02.06.95]

[Anexa nr.11 în redacţia Legii nr.393-XIII din 16.03.95]

[Anexa nr.15 introdusă prin Legea nr.476 din 02.06.95]

[Anexa nr.16 introdusă prin Legea nr.476 din 02.06.95]

[Anexa nr.17 introdusă prin Legea nr.476 din 02.06.95]