342/26.05.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de combatere

a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021

nr. 342  din  26.05.2017

 (în vigoare 04.08.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-288 art. 702 din 04.08.2017

* * *

În temeiul art.7 şi 9 din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021, conform anexei nr.1;

2) Componenţa nominală a Consiliului de coordonare a implementării Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021, conform anexei nr.2;

3) Regulamentul Consiliului de coordonare a implementării Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021, conform anexei nr.3.

2. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, administraţiei unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi consiliilor raionale:

1) să aprobe şi să asigure realizarea programelor teritoriale de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021;

2) să informeze Ministerul Sănătăţii anual, pînă la 5 martie, despre realizarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021.

3. Se stabileşte că finanţarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021 se va efectua din contul şi în limita bugetului public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.

4. Ministerul Sănătăţii va generaliza informaţiile prezentate de ministere şi alte autorităţi administrative centrale şi va prezenta Guvernului anual, pînă la 31 martie, raportul privind implementarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.342 din 26 mai 2017

PROGRAMUL NAŢIONAL

de combatere a hepatitelor virale B, C şi D

pentru anii 2017-2021

1. Programul naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021 (în continuare – Program) reprezintă un document pe termen mediu, care include angajamentele prioritare ale statului privind asigurarea măsurilor de control şi răspuns la hepatitele virale acute, cronice şi cirozele hepatice de etiologie virală, îndreptate spre diminuarea poverii medicale şi socioeconomice determinate de aceste maladii.

2. Programul este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte:

Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995;

Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice;

Legea nr.263-XVI din 27 octombrie 2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului;

Politicile naţionale de sănătate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.886 din 6 august 2007;

Strategia naţională de sănătate publică pentru anii 2014-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1032 din 20 decembrie 2013;

Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii incluse în Rezoluţia WHA 67.6 din 24 mai 2014 privind elaborarea şi implementarea strategiilor naţionale multisectoriale coordonate pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratarea hepatitelor virale pornind de la situaţia epidemiologică locală.

3. Necesitatea prezentului Program este dictată de faptul că hepatitele virale B, C şi D constituie una dintre problemele majore de sănătate publică, atît din cauza răspîndirii globale, endemicităţii, morbidităţii şi a mortalităţii crescute, cît şi a ratei înalte de invaliditate în urma cronicizării infecţiei. Deşi există strategii şi instrumente efective pentru prevenirea, controlul şi tratamentul hepatitelor virale, conştientizarea scăzută a problemei limitează impactul lor.

I. IDENTIFICAREA PROBLEMEI

4. Povara hepatitelor virale parenterale este majoră la nivel mondial, regional şi naţional. Estimările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii relevă că circa 2 miliarde de oameni au contactat virusul hepatitei B (VHB), din care 240 de milioane au devenit purtători cronici, fiind susceptibili de a fi infectaţi cu virusul hepatitei D (VHD). Anual, în diferite regiuni geografice sînt înregistrate peste 780 mii de decese din cauza hepatitei virale B şi 500 mii – a hepatitei virale C.

5. Conform datelor statistice, în Republica Moldova indicele morbidităţii prin hepatita virală B acută s-a redus de la 25,46 ^o/_oooo în anul 1997 pînă la 0,96 ^o/_oooo în anul 2015, prin hepatita virală C acută – de la 6,14 ^o/_oooo pînă la 1,26 ^o/_oooo, prin hepatita virală D acută – de la 1,89 ^o/_oooo pînă la 0,1 ^o/_oooo în 2015.

6. Totuşi, indicii menţionaţi depăşesc indicatorii similari din unele ţări europene:

a) pentru hepatita virală B acută: Austria – 0,7 ^o/_oooo, Franţa – 0,2 ^o/_oooo, Germania – 0,7 ^o/_oooo, Ungaria – 0,6 ^o/_oooo, Polonia – 0,2 ^o/_oooo;

b) pentru hepatita virală C acută: Danemarca – 0,2 ^o/_oooo,Ungaria – 0,4 ^o/_oooo, Grecia – 0,1 ^o/_oooo, Irlanda – 0,3 ^o/_oooo, Olanda – 0,3 ^o/_oooo, România – 0,4 ^o/_oooo.

7. Morbiditatea prin hepatite cronice de origine virală rămîne a fi destul de înaltă, avînd tendinţă de majorare, exprimată printr-un total de 43 282 de bolnavi cu hepatite virale cronice (cu hepatită virală B cronică – 25 961 de bolnavi, cu hepatită C cronică – 13 423 de bolnavi, cu hepatită D cronică – 1 481 de bolnavi şi de etiologie neprecizată – 2 417 bolnavi). De asemenea, cazurile de îmbolnăvire cu ciroze hepatice de etiologie virală se menţin la un nivel înalt – 5 178 de bolnavi. Republica Moldova, conform datelor instituţiilor internaţionale, se situează pe primul loc în lume după mortalitatea prin ciroze hepatice – 71,2 cazuri de deces la 100 mii persoane.

8. Din totalul bolnavilor, anual, circa 155 de pacienţi beneficiază de tratament contra hepatitei virale B, 180 de pacienţi sînt trataţi contra hepatitei virale C şi 30 – contra hepatitei virale D, în lista de aşteptare pentru tratament figurînd 1 362 de bolnavi. Astfel, obiectivul fostului Program de a asigura cu tratament antiviral cel puţin 300 de pacienţi infectaţi cu virusul hepatitei B, 300 – infectaţi cu virusul hepatitei C şi 100 – cu virusul hepatitei D a fost realizat doar parţial.

9. Nivelurile înalte de morbiditate prin hepatitele virale se materializează printr-un un impact social negativ. În Republica Moldova o persoană infectată cronic cu virusul hepatitei B pierde în medie 20,1 DALY (ani de viaţă ajustaţi la dizabilitate); doar în anul 2015, ca urmare a infecţiei cronice cu virusul hepatitei B, s-au pierdut 14 664 DALY la 100 mii persoane. În cazul infecţiei cronice cu virusul hepatitei C, o persoană pierde 20,5 DALY, astfel în anul 2015 s-au pierdut 7732,6 DALY la 100 mii persoane.

10. O altă problemă o constituie atingerea nivelului-ţintă recomandat pentru acoperirea vaccinală de 95% pentru vaccinul contra hepatitei virale B a persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare, în perioada anilor 2012-2015 acest indice a constituit: 80,9% – cu prima doză de vaccin, 84,7% – cu a doua doză, 82,5% – cu a treia doză şi 96,1% – cu a patra.

11. Persistă cazurile de transmitere nosocomială a HVB – în 2,4% şi a HVC – în 12%, dar şi cazurile în care nu a fost stabilită calea de transmitere: 56,8% pentru HVB şi 70,7% pentru HVC.

12. Totodată, nu se efectuează măsuri antiepidemice în majoritatea din focarele de hepatită virală, sînt examinaţi insuficient, clinic şi paraclinic, persoanele-contacte din focare cu privire la markerii hepatitelor virale, deoarece unele dintre ele nu deţin nici poliţă de asigurare medicală şi nici resurse financiare pentru acoperirea costului investigaţiilor.

13. Situaţia epidemiologică în cazul hepatitelor virale este determinată şi de accesul redus sau lipsa serviciilor de screening în Republica Moldova, care nu sînt clar definitivate şi sînt prestate teritorial neuniform.

14. O altă problemă o prezintă nerespectarea algoritmilor de diagnostic de laborator al hepatitelor virale B, C şi D aprobaţi în documentele directive ale Ministerului Sănătăţii, dar şi insuficienţa reactivilor de laborator pentru diagnosticarea markerilor hepatitelor virale în laboratoarele centrelor de sănătate publică şi ale instituţiilor medico-sanitare publice, ceea ce cauzează subdiagnosticarea sau diagnosticarea incorectă a hepatitelor virale.

15. Se atestă o implicare redusă a mass-mediei în informarea populaţiei, impunîndu-se realizarea de campanii naţionale de informare privind hepatitele virale.

16. Printre problemele importante se numără şi lipsa unui registru naţional (electronic) pentru evidenţa morbidităţii şi a bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D şi ciroze hepatice provocate de virusurile nominalizate. La momentul actual, colectarea şi stocarea datelor privind morbiditatea prin aceste maladii se face în format scris şi prin utilizarea MS Excel. Capacitatea de analiză a datelor este foarte limitată, ceea ce duce la neclarităţi şi la diminuarea posibilităţii de cuantificare a eficacităţii măsurilor de sănătate publică întreprinse pentru diminuarea morbidităţii.

17. Astfel, hepatitele virale reprezintă o problemă majoră pentru Republica Moldova, care impune elaborarea şi realizarea în continuare a Programului, acesta fiind incontestabil necesar atît din punct de vedere medico-social, cît şi economic.

II. OBIECTIVELE PROGRAMULUI

18. Obiectivul general al Programului rezidă în reducerea în continuare a morbidităţii prin hepatitele virale B, C şi D acute, cronice şi ciroze, inclusiv minimizarea consecinţelor socioeconomice.

19. Obiectivele specifice ale Programului:

1) dezvoltarea serviciilor de diagnostic de laborator şi de screening al hepatitelor virale B, C şi D, cu majorarea, pînă în anul 2021, a ratei de depistare precoce a persoanelor infectate cu virusurile nominalizate;

2) reducerea cu 50%, pînă în anul 2021, a incidenţei şi prevalenţei hepatitelor virale B, C şi D acute în scopul reducerii morbidităţii prin hepatite cronice şi a cirozelor hepatice cauzate de virusurile nominalizate;

3) asigurarea, pînă în anul 2021, a accesului a cel puţin 50% din pacienţii cu hepatite virale B, C şi D din Republica Moldova la servicii calitative de tratament şi îngrijire continuă în baza implementării protocoalelor clinice naţionale, a ghidurilor clinice internaţionale;

4) informarea continuă, pînă în anul 2021, cu ridicarea gradului de alertă a fiecărei persoane, îndeosebi în rîndul grupurilor cu risc sporit de infectare, şi a comunităţii privind hepatitele virale B, C şi D;

5) realizarea, în perioada anilor 2017-2021, a cercetărilor ştiinţifice şi ştiinţifico-practice privind hepatitele virale B, C şi D, cu perfecţionarea măsurilor de supraveghere şi răspuns, pentru reducerea riscului de transmitere.

III. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

20. Programul stabileşte următoarele direcţii de acţiuni pentru realizarea obiectivelor identificate.

21. Obiectivul Dezvoltarea serviciilor de diagnostic de laborator şi de screening al hepatitelor virale B, C şi D, cu majorarea, pînă în anul 2021, a ratei de depistare precoce a persoanelor infectate cu virusurile nominalizate va fi realizat prin următoarele acţiuni:

1) stabilirea algoritmului de determinare a markerilor virusurilor hepatitelor virale B, C şi D conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (SUA);

2) asigurarea laboratoarelor naţionale, zonale şi teritoriale cu echipament, consumabile, personal calificat şi instruit, precum şi cu reactivi de ultimă generaţie pentru investigarea markerilor hepatitelor virale (prin metodele ELISA, PCR);

3) efectuarea diagnosticului etiologic de laborator al hepatitelor virale B, C şi D în toate unităţile teritorial-administrative de către laboratoarele specializate din instituţiile medico-sanitare de profil de orice nivel prin metoda imunoenzimatică (ELISA), în strictă conformitate cu algoritmul de diagnostic şi definiţiile de caz standard în vigoare;

4) asigurarea accesului la metode moderne şi neinvazive de investigaţii pentru aprecierea gradului de fibroză la bolnavii cu hepatite virale B, C şi D cronice şi ciroze hepatice virale;

5) asigurarea managementului calităţii interne la etapele preanalitică, analitică şi postanalitică ale investigaţiilor de laborator la toate nivelurile de asistenţă medicală, precum şi a managementului calităţii externe;

6) testarea markerilor hepatitelor virale (AgHBs şi Anti-HCV sau, dacă au fost anterior vaccinaţi contra HVB, a markerului anti-HBs (şi anti-HCV), în cazul rezultatelor negative sau a titrului anti-HBs≤10mUI/ml, se vaccinează conform schemelor recomandate în prezentul Program) pentru diagnosticul de laborator precoce în următoarele grupuri de risc:

a) contacţii din focarele de hepatite virale B, C şi D acute şi cronice, ciroze hepatice, cancer hepatic primar şi din focarele cu coinfecţii cu HVB/HCV, HVB/HVD, HVB/HIV, HCV/HIV;

b) femeile gravide;

c) personalul medical, rezidenţii şi studenţii din Instituţia publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N.Testemiţanu” şi din colegiile de medicină şi farmacie;

d) utilizatorii de droguri injectabile şi intranazale;

e) migranţii care vin în ţară ori se deplasează în ţările endemice pentru hepatitele virale B, C şi D;

f) bolnavii politransfuzaţi, hemodializaţi, cu transplant şi combustii;

g) persoanele care nu răspund la vaccinarea contra HVB;

h) bărbaţii care practică sex cu bărbaţii (BSB);

i) partenerii sexuali ai bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D acute şi cronice;

j) persoanele care au avut contact sexual cu multipli parteneri;

k) bolnavii de tuberculoză primar depistaţi cu coinfecţii HVB şi TB, HCV şi TB, HIV şi TB;

l) bolnavii oncologici primar depistaţi;

m) bolnavii cu infecţii cu transmitere sexuală (ITS), inclusiv HIV;

n) donatorii de sînge, spermă, ţesuturi şi organe, cornee;

o) pacienţii înainte de intervenţii chirurgicale şi cei care necesită transfuzii de produse sangvine;

p) persoanele cu hepatopatii;

q) copiii născuţi de la mame HBsAg pozitive;

r) copiii cu hepatomegalie şi hepatosplenomegalie;

7) confirmarea de laborator a diagnosticului de hepatită virală B, C şi D pentru probele iniţial reactive sau pozitive, în cazuri suspecte, fals-pozitive, discutabile, conflictuale etc. se va efectua de către Laboratorul de referinţă în microbiologie al Centrului Naţional de Sănătate Publică.

22. Obiectivul Reducerea, pînă în anul 2021, cu 50% a incidenţei şi prevalenţei hepatitelor virale B, C şi D acute în scopul reducerii morbidităţii prin hepatite cronice şi ciroze hepatice cauzate de virusurile nominalizate va fi realizat prin 2 subacţiuni:

1) profilaxia nespecifică a hepatitelor virale B, C şi D:

a) asigurarea personalului din instituţiile medico-sanitare, inclusiv private, cu trei seturi de echipament de protecţie personală, conform specificului activităţii profesionale (halate, ochelari, măşti, mănuşi, papuci speciali etc.) din resursele financiare proprii;

b) igiena mîinilor şi utilizarea echipamentelor de protecţie;

c) gestionarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor medicale;

d) reducerea administrării produselor medicamentoase pe cale injectabilă;

e) implementarea metodelor neinvazive de diagnostic şi tratament;

f) efectuarea manipulaţiilor şi intervenţiilor medicale cu echipament de unică folosinţă;

g) sterilizarea garantată a instrumentarului şi echipamentului medical în toate instituţiile medico-sanitare publice şi instituţiile medico-sanitare, indiferent de forma de proprietate din resursele de finanţare proprii;

h) asigurarea securităţii manipulaţiilor medicale chirurgicale, îndeosebi a celor stomatologice şi ginecologice;

i) acreditarea instituţiilor medicale doar în cazul respectării regimului antiepidemic de către acestea;

j) instruirea personalului medical cu privire la respectarea precauţiilor standard în scopul reducerii riscului de contractare a hepatitelor virale B, C şi D;

k) asigurarea şi distribuirea acelor şi seringilor sterile persoanelor care îşi injectează droguri;

l) asigurarea cu terapie de substituţie în tratarea dependenţei de opiacee şi reducerea comportamentului de risc în transmiterea HVC şi HVB prin consumul de droguri injectabile;

m) optimizarea securităţii hemotransfuzionale prin ajustarea algoritmului de testare a markerilor hepatitei virale B, C şi D în sîngele donat, pentru evidenţierea persoanelor donatoare cu hepatită virală acută, trenantă, cronică şi ocultă;

n) testarea donatorilor de fluide biologice, de ţesuturi şi organe privind prezenţa markerilor hepatitelor virale B, C şi D;

o) utilizarea hemotransfuziilor pe principiul argumentării bazate pe dovezi;

p) asigurarea instituţiilor paramedicale şi de deservire socială (frizerii, cabinete cosmetice, de manichiură, pedichiură, acupunctură, piercing, tatuaje) cu dezinfectante şi echipament modern necesar pentru deservire şi sterilizarea garantată a instrumentarului utilizat din resursele financiare proprii;

q) respectarea igienei personale privind evitarea folosirii în comun a obiectelor individuale (aparate de bărbierit, periuţe de dinţi şi alte obiecte care pot trauma tegumentele şi mucoasele);

2) profilaxia specifică a hepatitei virale B:

a) imunizarea nou-născuţilor contra hepatitei virale B în conformitate cu Calendarul vaccinărilor obligatorii în Republica Moldova al Programului naţional de imunizări;

b) vaccinarea adulţilor prin administrarea a trei doze cu intervale corespunzătoare (0-1-6 luni). Persoanele areactive (negative la markerul anti-HBs după 1-2 luni de la vaccinare) vor fi imunizate repetat după algoritmul – 0-1-6 luni. Vaccinarea persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare (anexa nr.1) se va efectua conform algoritmului: 0-1-2-12 luni, din acestea făcînd parte:

- lucrătorii medicali şi auxiliari ai instituţiilor medico-sanitare şi medicii rezidenţi nevaccinaţi anterior;

- persoanele aflate în contact (habitual şi sexual) cu bolnavii de HVB acută, cronică, ciroză hepatică;

- bolnavii cu afecţiuni cronice care necesită multiple şi frecvente intervenţii medicale invazive, inclusiv cu dereglări hepatice cronice care etiologic nu sînt cauzate de VHB, bolnavii cu HVC, hematologici aflaţi în tratament de hemodializă cu transplant de organe, luînd în considerare stadiul şi gradul de compensare;

- bolnavii cu diabet zaharat cu vîrsta pînă la 60 de ani;

- femeile de vîrstă fertilă (28-35 de ani) nevaccinate anterior;

- persoanele care primesc tratament contra infecţiilor cu transmitere sexuală, persoanele infectate cu HIV;

- persoanele utilizatoare de droguri injectabile;

- bărbaţii care fac sex cu bărbaţi;

- lucrătoarele sexului comercial;

- migranţii din zonele în care infecţia cu VHB este răspîndită;

- persoanele din grupurile de risc cu nivelul ≤ 10 mUI/mLde anti-HBs (aplicarea dozei booster).

23. Obiectivul Asigurarea, pînă în anul 2021, a accesului a cel puţin 50% din pacienţii cu hepatite virale B, C şi D din Republica Moldova la servicii calitative de tratament şi îngrijire continuă în baza implementării protocoalelor clinice naţionale, a ghidurilor clinice internaţionale va fi realizat prin următoarele acţiuni:

1) depistarea activă şi tratarea bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D acute, cronice, ciroze hepatice virale şi cancer hepatic primar în focarele de boală şi în grupurile de risc de către medicii infecţionişti, medicii de familie şi epidemiologi;

2) organizarea şi asigurarea tratamentului bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D acute şi cronice, ciroze hepatice virale în secţiile specializate, cu asigurarea regimului antiepidemic în conformitate cu protocoalele clinice naţionale;

3) tratarea anuală a 30 de copii cu hepatite virale B, C şi D acute, cronice şi cu ciroze hepatice de etiologie nominalizată;

4) tratarea anuală a 1 200 de pacienţi adulţi cu HVC cronică, 980 de pacienţi cu HVB cronică şi 100 de pacienţi cu HVD cronică cu preparate antivirale (DAA – direct acting antivirals), în conformitate cu protocoalele clinice naţionale;

5) asigurarea tratamentului antiviral al hepatitelor virale B şi C pentru pacienţii cu coinfecţii cu HVC/HIV şi HIV/HVB;

6) dispensarizarea convalescenţilor după hepatite B şi C virale acute pentru monitorizarea stării de sănătate de către medicii infecţionişti, cu luarea în evidenţă de către medicii de familie;

7) supravegherea persoanelor cu hepatite virale cronice şi ciroze hepatice virale de către medicii infecţionişti, gastroenterologi şi hepatologi, cu luarea în evidenţă de către medicii de familie şi examinarea de laborator pentru determinarea nivelului indicilor biochimici şi markerilor specifici hepatitelor virale B, C şi D în dinamică;

8) asigurarea consilierii persoanelor cu hepatite virale B, C şi D cu privire la co-factorii ce pot accelera progresia bolii, riscul şi căile de transmitere ulterioară şi necesitatea supravegherii pe termen lung;

9) crearea registrului naţional de evidenţă a bolnavilor cu hepatite virale acute, cronice şi ciroze hepatice de etiologie virală.

24. Obiectivul Informarea continuă, pînă în anul 2021, cu ridicarea gradului de alertă a fiecărei persoane, îndeosebi în rîndul grupurilor cu risc sporit de infectare, şi a comunităţii privind hepatitele virale B, C şi D va fi realizat prin următoarele acţiuni:

1) promovarea modului sănătos de viaţă pentru a exclude transmiterea hepatitelor virale B, C şi D pe cale sexuală (promovarea utilizării corecte şi coerente a prezervativului), habituală şi prin utilizarea de droguri injectabile;

2) informarea populaţiei prin intermediul mass-mediei cu privire la evitarea folosirii în comun a obiectelor individuale (aparate de bărbierit, periuţe de dinţi etc.);

3) informarea populaţiei despre consecinţele grave ale coinfecţiei cu virusul HIV şi promovarea profilaxiei specifice şi nespecifice a hepatitelor virale printre persoanele infectate cu HIV;

4) ridicarea nivelului de alertă a populaţiei, în special prin intermediul Internetului, cu folosirea resurselor web naţionale şi internaţionale;

5) marcarea în fiecare an, la data de 28 iulie, a Zilei Mondiale a Hepatitei, cu implicarea mass-mediei, comunităţilor şi a societăţii civile etc.;

6) instruirea personalului medical privind riscul infectării profesionale, interpretarea semnificaţiei markerilor serologici ai hepatitelor virale B, C şi D şi măsurile de combatere a acestora;

7) elaborarea şi publicarea rapoartelor naţionale şi internaţionale anuale despre situaţia epidemiologică privind hepatitele virale.

25. Obiectivul Realizarea, în perioada anilor 2017-2021, a cercetărilor ştiinţifice privind hepatitele virale B, C şi D, cu perfecţionarea măsurilor de supraveghere şi răspuns, pentru reducerea riscului de transmitere va fi realizat prin studierea aspectelor etiologice, epidemiologice, clinice, de diagnostic şi tratament şi profilaxie a hepatitelor virale B, C şi D acute, trenante, cronice şi a cirozelor hepatice.

IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE

IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI

26. Prezentul Program va fi implementat pe parcursul anilor 2017-2021, în conformitate cu Planul de acţiuni (anexa nr.2 la Program).

V. RESPONSABILII DE IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI ŞI ATRIBUŢIILE LOR

27. Autoritatea responsabilă de implementarea prezentului Program este Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, autorităţile publice locale, în colaborare cu Centrul Naţional de Sănătate Publică, centrele de sănătate publică teritoriale, instituţiile medico-sanitare publice teritoriale, Centrul Naţional de Management în Sănătate, Centrul Naţional de Transfuzie a Sîngelui, Instituţia publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Academia de Ştiinţe a Moldovei. Instituţiile enumerate vor aplica întocmai prevederile prezentului Program, în special:

1) instituţiile medico-sanitare publice, indiferent de forma juridică de organizare, vor asigura:

a) participarea la elaborarea, în comun cu centrele de sănătate publică şi autorităţile administraţiei publice locale, a programelor teritoriale;

b) organizarea depistării active a bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D acute şi cronice, efectuarea diagnosticului specific şi trimiterea lor în spitalele şi secţiile specializate;

c) organizarea supravegherii medicale a contacţilor din focarele cu bolnavi de hepatită virală B, C şi D acută şi cronică şi a persoanelor cu risc sporit de infectare, precum şi realizarea măsurilor profilactice;

d) organizarea şi asigurarea tratamentului bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D acute şi cronice în secţiile şi instituţiile medico-sanitare specializate, conform protocoalelor clinice naţionale;

e) organizarea şi efectuarea dispensarizării bolnavilor în convalescenţă şi a celor cu hepatite cronice, ciroze hepatice virale şi cancer hepatic;

f) consilierea persoanelor cu hepatita B, C şi D;

g) procurarea tehnicii moderne pentru asigurarea sterilizării garantate a instrumentarului medical;

h) monitorizarea sistematică a măsurilor prevăzute în prezentul Program;

2) centrele de sănătate publică teritoriale şi departamentale vor asigura:

a) în comun cu autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile medico-sanitare, elaborarea programelor teritoriale şi înaintarea spre aprobare consiliilor locale;

b) supravegherea epidemiologică şi de laborator a persoanelor cu risc sporit de infectare menţionate în capitolul privind diagnosticul specific, precum şi realizarea măsurilor profilactice şi antiepidemice, inclusiv vaccinarea contra HVB a persoanelor eligibile;

c) dotarea laboratoarelor zonale de diagnostic al hepatitelor virale din cadrul centrelor de sănătate publică cu echipamente, reactivi şi consumabile necesare pentru investigarea markerilor hepatitelor virale B, C şi D în conformitate cu algoritmul de diagnostic şi definiţiile de caz standard în vigoare;

d) organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire prin hepatite virale B, C şi D;

e) informarea populaţiei despre hepatitele virale B, C şi D;

f) monitorizarea sistematică a măsurilor prevăzute în programele teritoriale;

3) Centrul Naţional de Sănătate Publică va organiza:

a) monitorizarea anuală a realizării componentelor specifice ale Programului;

b) acordarea asistenţei consultativ-metodice privind problemele legate de profilaxia hepatitelor virale;

c) oferirea suportului pentru vaccinarea contra hepatitei virale B a persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare;

d) informarea populaţiei cu privire la problemele de epidemiologie şi profilaxie a hepatitelor virale B, C şi D;

e) efectuarea testelor de screening şi confirmarea hepatitelor virale;

f) realizarea controlului intern şi extern al calităţii investigaţiilor la hepatitele virale B, C şi D;

4) Ministerul Sănătăţii va asigura:

a) evaluarea anuală a îndeplinirii Programului;

b) elaborarea Ordinului ministrului sănătăţii privind implementarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017- 2021;

c) finanţarea centralizată a activităţilor prezentului Program;

d) efectuarea unui control periodic selectiv al îndeplinirii funcţiilor de către instituţiile subordonate, conform regulamentelor aprobate;

e) organizarea şi asigurarea informării populaţiei prin radio, televiziune, presă, seminare, conferinţe privind problemele de epidemiologie şi de profilaxie a hepatitelor virale;

f) evaluarea finală a realizării Programului;

5) autorităţile administraţiei publice locale vor îndeplini următoarele acţiuni:

a) elaborarea şi aprobarea, în comun cu centrele de sănătate publică teritoriale şi instituţiile medico-sanitare, a programelor teritoriale de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021;

b) asigurarea finanţării Programelor teritoriale de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021;

c) monitorizarea realizării programelor teritoriale şi a măsurilor de mobilizare a populaţiei şi a instituţiilor subordonate în realizarea prezentului Program;

d) asigurarea dotării tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare teritoriale cu echipament medical;

6) Compania Naţională de Asigurări în Medicină va asigura:

a) suportul financiar în tratamentul şi profilaxia hepatitelor virale;

b) accesul la metode moderne şi neinvazive de diagnostic;

7) Centrul Naţional de Transfuzie a Sîngelui va contribui la menţinerea unui nivel înalt a securităţii transfuzionale prin testarea donatorilor privind markerii hepatitelor virale B, C şi D în conformitate cu algoritmii în vigoare;

8) Instituţia publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi alte instituţii de cercetări ştiinţifice naţionale interesate vor include în programele de cercetare-dezvoltare şi de pregătire universitară şi postuniversitară cadre medicale în domeniul etiologiei, patogeniei, aspectelor clinice, epidemiologiei, diagnosticului, tratamentului şi profilaxiei hepatitelor virale.

VI. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR

28. Cheltuielile preponderente pentru realizarea activităţilor prezentului Program sînt prezentate în anexa nr.3 la prezentul Program. Costul estimativ va fi ajustat pe parcursul implementării Programului, pornind de la volumele de alocaţii disponibile componentelor bugetului public naţional.

29. Sursele potenţiale de finanţare a prezentului Program includ bugetul de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi bugetele locale pentru dotarea cu echipament necesar a instituţiilor medico-sanitare teritoriale, promovarea sănătăţii în domeniul vizat şi pentru realizarea măsurilor de prevenţie, precum şi bugetele organizaţiilor internaţionale. Mijloacele financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală indicate în costurile estimative ale Programului reprezintă resurse proprii ale instituţiei medicale, obţinute în temeiul legislaţiei în vigoare, conform contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în limitele mijloacelor financiare disponibile.

VII. REZULTATELE SCONTATE

30. Prezentul Program urmează să fie implementat pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei prin reducerea morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii provocate de hepatitele virale B, C şi D acute şi cronice şi cirozele hepatice. Acest obiectiv urmează să fie realizat prin consolidarea măsurilor de control şi răspuns la hepatitele virale B, C şi D şi cirozele hepatice pe toate dimensiunile: prevenirea factorilor de risc, depistarea precoce, asigurarea accesului la servicii calitative de diagnostic şi tratament, cu utilizarea unui sistem modern de evaluare şi monitorizare în baza datelor statistice de calitate.

31. Rezultatele aşteptate în urma implementării prezentului Program:

1) realizarea a cel puţin 5 teze de doctor (doctor habilitat) în ştiinţe medicale, editarea a 3-5 monografii, publicarea articolelor ştiinţifice pe această temă şi obţinerea a 5 brevete de invenţie;

2) asigurarea tuturor laboratoarelor zonale şi teritoriale cu teste de diagnostic pentru determinarea markerilor hepatitelor virale B, C şi D;

3) reducerea cu 50%, pînă în anul 2021, a incidenţei şi prevalenţei hepatitelor virale B, C şi D acute şi cronice şi ale cirozelor hepatice virale;

4) sporirea nivelului de cunoştinţe privind hepatitele virale B, C şi D acute şi cronice şi cirozele hepatice virale în rîndul populaţiei generale, dar şi al grupurilor cu risc sporit de infectare;

5) tratarea, pînă în anul 2021, a cel puţin 50% din pacienţii cu hepatite virale B, C şi D şi asigurarea dispensarizării acestora;

6) elaborarea registrului de hepatite virale pînă în anul 2019.

VIII. INDICATORII DE PROGRES ŞI PERFORMANŢĂ

32. Monitorizarea prezentului Program se va efectua în baza următorilor indicatori:

Indicatorii de impact:

1) incidenţa prin hepatite virale B, C şi D acute la 100 de mii de persoane (copii/maturi; rural/urban);

2) incidenţa şi prevalenţa hepatitelor virale B, C şi D cronice, ciroze hepatice virale la 100 de mii de persoane (copii/maturi);

3) ponderea persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare vaccinate contra hepatitei virale B, %;

4) numărul de persoane decedate în urma îmbolnăvirii cu hepatite virale B, C şi D cronice şi ciroze hepatice cauzate de virusurile nominalizate la 100 de mii de persoane.

Indicatorii de rezultat:

1) ponderea cazurilor de hepatite virale B, C şi D cu calea de transmitere nosocomială, %;

2) nivelul de decelare a markerilor HBsAg şi anti-HCV la persoanele din grupurile cu risc testate, %;

3) ponderea asigurării laboratoarelor zonale şi teritoriale cu teste de diagnostic pentru determinarea markerilor hepatitelor virale, %;

4) ponderea persoanelor cu hepatite virale B, C şi D şi ciroze hepatice virale care au beneficiat de tratament din numărul celor bolnavi, %.

Indicatorii de produs:

1) numărul de cercetări ştiinţifice efectuate (teze de doctorat/habilitat, proiecte ştiinţifice instituţionale, proiecte pentru tinerii cercetători);

2) numărul de publicaţii ale rezultatelor cercetărilor ştiinţifice;

3) numărul de medici instruiţi pentru interpretarea markerilor serologici şi de măsuri de control şi răspuns la hepatitele virale B, C şi D;

4) numărul de acţiuni de promovare a sănătăţii (informare) în domeniul hepatitelor virale B, C şi D;

5) Sistemul automatizat informaţional “Registrul de hepatite” implementat.

IX. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI EVALUARE

33. Monitorizarea realizării prezentului Program va fi efectuată de către Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Centrul Naţional de Sănătate Publică, centrele de sănătate publică teritoriale, Centrul Naţional de Management în Sănătate, instituţiile medico-sanitare publice teritoriale, Instituţia publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.

În acest scop:

1) lunar, Centrul Naţional de Sănătate Publică va transmite Ministerului Sănătăţii şi Centrelor de Sănătate Publică teritoriale informaţii privind monitorizarea incidenţei hepatitelor virale B, C şi D acute şi cronice (copii/maturi, rural/urban) şi acoperirea vaccinală contra hepatitei virale B a grupurilor cu risc sporit de infectare;

2) lunar, centrele de sănătate publică teritoriale vor transmite instituţiilor medico-sanitare de asistenţă medicală primară şi spitalicească informaţii privind monitorizarea incidenţei hepatitelor virale B, C şi D acute şi cronice (copii/maturi, rural/urban) şi acoperirea vaccinală contra hepatitei virale B a grupurilor cu risc sporit de infectare;

3) anual, centrele de sănătate publică teritoriale vor remite Centrului Naţional de Sănătate Publică fişele de anchetare epidemiologică a cazurilor de hepatite virale (atît pe suport de hîrtie, cît şi electronic);

4) anual, Centrul Naţional de Management în Sănătate va remite Ministerului Sănătăţii şi a Centrului Naţional de Sănătate Publică informaţii privind monitorizarea incidenţei, prevalenţei hepatitelor virale B, C şi D cronice şi cirozelor hepatice de etiologie B, C şi D (copii/maturi), mortalitatea în urma hepatitelor virale B, C şi D cronice şi a cirozelor hepatice cauzate de virusurile nominalizate;

5) anual, Centrul Naţional de Sănătate Publică va transmite Ministerului Sănătăţii informaţii referitoare la ponderea cazurilor de hepatite virale nosocomiale în numărul total înregistrat;

6) anual, instituţiile medico-sanitare publice teritoriale, centrele de sănătate publică teritoriale vor prezenta Ministerului Sănătăţii şi Centrului Naţional de Sănătate Publică informaţii cu privire la nivelul de decelare a markerilor HBsAg şi anti-HCV la persoanele din grupurile cu risc testate şi ponderea asigurării laboratoarelor zonale şi teritoriale cu teste de diagnostic pentru determinarea markerilor hepatitelor virale;

7) anual, instituţiile medico-sanitare publice specializate vor prezenta Ministerului Sănătăţii informaţii cu privire la numărul şi ponderea persoanelor cu hepatite virale B, C şi D şi ciroze hepatice cauzate de virusurile nominalizate care au beneficiat de tratament din numărul celor ce necesită;

8) anual, centrele de sănătate publică teritoriale vor prezenta Centrului Naţional de Sănătate Publică informaţii despre numărul acţiunilor de promovare a sănătăţii (informare) în domeniul hepatitelor virale B, C şi D efectuate de specialişti, care, ulterior, vor fi prezentate Ministerului Sănătăţii;

9) anual, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Instituţia publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” vor transmite Ministerului Sănătăţii informaţii despre numărul de cercetări ştiinţifice efectuate şi numărul de publicaţii ale rezultatelor cercetărilor ştiinţifice la nivel naţional şi internaţional;

10) anual, va fi efectuată evaluarea realizărilor prezentului Program şi discutarea rezultatelor în cadrul Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor administraţiei publice locale;

11) anual, vor fi publicate în ediţii speciale ale Centrului Naţional de Sănătate Publică informaţii privind realizarea Programului, indicatorii de progres şi performanţă;

12) anual, Instituţia publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” va prezenta informaţii Ministerului Sănătăţii cu privire la numărul de medici instruiţi în interpretarea markerilor serologici şi la măsurile de control şi răspuns la hepatitele virale B, C şi D;

13) prezentul Program va fi evaluat la mijlocul termenului de implementare şi la finele implementării, cu participarea organismelor internaţionale de referinţă în domeniu.

continuare tabel

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.342 din 26 mai 2017

COMPONENŢA NOMINALĂ

a Consiliului de coordonare a implementării Programului naţional

de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017 - 2021

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului

nr.342 din 26 mai 2017

REGULAMENTUL

Consiliului de coordonare a implementării  Programului naţional

de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021

I. PRINCIPII GENERALE

1. Consiliul de coordonare a implementării Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021 (în continuare – Consiliu) prezintă o structură intersectorială cu funcţii consultative, fără statut de personă juridică, care activează pe baze obşteşti şi are drept scop coordonarea proceselor necesare organizării eficiente şi suportului în implementarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021 (în continuare – Program naţional).

2. Consiliul activează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, Programul naţional, recomandările Organizaţiei Mondiale de Sănătate şi cu prezentul Regulament.

3. Consiliul este constituit din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Centrului Naţional de Sănătate Publică, Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, instituţiilor medico-sanitare republicane responsabile de implementarea Programului naţional, cu posibilitatea cooptării reprezentanţilor organismelor neguvernamentale şi internaţionale care activează în domeniul ocrotirii sănătăţii.

Se stabileşte că, în cazul eliberării din funcţie a persoanelor ce fac parte din componenţa Consiliului nominalizat, atribuţiile lor în cadrul acestuia vor fi executate de persoane nou-desemnate în posturile respective.

II. ATRIBUŢIILE DE BAZĂ ŞI DOMENIILE DE SUPORT ALE CONSILIULUI

4. Consiliul exercită următoarele atribuţii:

1) coordonează implementarea Programului naţional prin obţinerea unui consens în aprecierea priorităţilor, strategiei şi tacticii de implementare;

2) facilitează crearea unui parteneriat constructiv intersectorial între instituţiile de stat, internaţionale şi neguvernamentale, prin coordonarea acţiunilor şi resurselor disponibile;

3) analizează problemele interdependente operative, tehnice de program şi prezintă propuneri de soluţionare a acestora, inclusiv în cadrul achiziţiilor.

5. Consiliul acordă suport în următoarele domenii:

1) suport tehnic la:

a) perfecţionarea procesului de instruire a personalului şi aprovizionarea cu materiale metodice şi instructive necesare;

b) evaluarea şi planificarea activităţilor pe o perioadă de scurtă şi de lungă durată, promovarea priorităţilor Programului naţional şi abordarea problemelor noi incluse în acesta;

c) susţinerea monitoringului permanent al nivelului de morbiditate, mortalitate provocate de hepatitele virale B, C şi D, al acoperirii cu vaccin contra hepatitei virale B a grupurilor cu risc sporit de infectare, al activităţilor de tratament şi serviciilor de diagnostic de laborator al hepatitelor virale B, C şi D;

d) susţinerea monitoringului mijloacelor financiare, stocurilor de medicamente, consumabilelor, reactivilor de laborator, dispozitivelor medicale şi al vaccinurilor, în scopul asigurării adecvate şi la timp a resurselor materiale necesare pentru realizarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D;

e) evaluarea sistematică a rezultatelor realizării Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D;

2) suport financiar şi material la:

a) acordarea de sprijin pentru mobilizarea resurselor interne şi externe în vederea realizării Programului naţional;

b) acordarea de asistenţă pentru asigurarea transparenţei Programului naţional şi utilizării fondurilor şi resurselor disponibile;

c) identificarea de surse noi şi organizaţii donatoare, stabilirea relaţiilor de colaborare cu ele;

3) suport politic la:

a) atenţionarea diferitor structuri statale privind povara socioeconomică a hepatitelor virale B, C şi D, dar şi asupra problemelor ce ţin de asigurarea necesităţilor de echipament şi consumabile pentru diagnostic, încadrarea în tratament şi acoperirea cu vaccin contra hepatitei virale B a grupurilor cu risc sporit de infectare;

b) asistenţa în informarea populaţiei, inclusiv a grupurilor cu risc sporit de infectare, prin intermediul structurilor sociale şi al mass-mediei privind hepatitele virale B, C şi D.

III. DREPTURILE CONSILIULUI

6. Consiliul în activitatea sa are dreptul de:

1) a cere şi a primi de la instituţiile sanitare informaţia privind:

a) realizarea Programului naţional;

b) dotarea laboratoarelor cu echipament şi consumabile pentru diagnosticul de laborator al hepatitelor virale;

c) dotarea cu instrumentar de sterilizare şi cu seturi jetabile;

d) acoperirea vaccinală a grupurilor cu risc sporit de infectare cu vaccin contra hepatitei B;

e) stocurile de vaccinuri;

f) includerea şi efectuarea tratamentului;

g) nivelul de morbiditate;

h) necesităţile de surse financiare şi materiale, asistenţă umanitară, tratativele duse cu organizaţiile donatoare;

2) a organiza expertiza independentă a activităţilor legate de realizarea Programului naţional şi a înainta propuneri de perfecţionare a lor;

3) a înainta, în caz de necesitate, propuneri de modificare a componenţei Consiliului şi a invita la şedinţe specialişti şi persoane responsabile, reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor, organelor publice locale, organismelor internaţionale şi neguvernamentale responsabile, implicate sau interesate de realizarea Programului naţional.

IV. ATRIBUŢIILE CONDUCERII ŞI MEMBRILOR CONSILIULUI

7. Preşedintele Consiliului exercită următoarele atribuţii:

1) convoacă şedinţele Consiliului;

2) conduce activitatea Consiliului;

3) semnează deciziile Consiliului şi exercită controlul executării acestora;

4) exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul Regulament.

8. Secretarul Consiliului asigură:

1) pregătirea materialelor pentru şedinţele Consiliului;

2) difuzarea deciziilor Consiliului membrilor acestuia, ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi instituţiilor interesate;

3) generalizarea rezultatelor privind executarea deciziilor adoptate şi informarea preşedintelui Consiliului despre aceasta;

4) elaborarea planurilor de activitate a Consiliului în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui), membrilor Consiliului şi autorităţilor publice şi prezentarea lor spre examinare la şedinţele Consiliului;

5) altă activitate a Consiliului sub aspect organizatoric, analitic şi informativ.

9. Membrii Consiliului sînt obligaţi:

1) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu prezentul Regulament;

2) să participe la şedinţele Consiliului;

3) să informeze conducerea instituţiilor pe care le reprezintă despre deciziile adoptate în cadrul şedinţelor.

V. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CONSILIULUI

10. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare, organizate cel puţin o dată în semestru.

11. Şedinţele Consiliului sînt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor acestuia.

12. La şedinţele Consiliului pot participa în calitate de invitaţi şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, întreprinderilor, mass-mediei, organizaţiilor neguvernamentale, organizaţiilor internaţionale şi ai altor beneficiari de informaţie fără drept de vot.

13. Lucrările tehnice de secretariat se asigură de Centrul Naţional de Sănătate Publică.

14. Pentru realizarea misiunii sale, Consiliul cooptează specialişti din diferite domenii specifice, din sectorul de stat, neguvernamental, precum şi parteneri pentru dezvoltare.

VI. ŞEDINŢELE CONSILIULUI

15. Şedinţele Consiliului sînt organizate la iniţiativa preşedintelui sau secretariatului Consiliului ori la solicitarea a 1/3 din membrii acestuia, cu informarea secretariatului cu 10 zile înainte despre această intenţie.

16. Şedinţele sînt prezidate de preşedintele Consiliului, iar în cazul absenţei acestuia – de vicepreşedinte.

17. Procesul-verbal al şedinţei Consiliului se întocmeşte de către secretarul acestuia în termen de cel mult 5 zile de la data desfăşurării şedinţei şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Consiliului.

VII. DECIZIILE CONSILIULUI

18. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă decizii în problemele ce ţin de competenţa sa.

19. Deciziile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă. Membrii Consiliului sînt parteneri egali, cu drepturi depline de participare şi implicare în procesul de luare a deciziilor şi au dreptul de a-şi delega votul reprezentanţilor autorizaţi de ei.

20. Deciziile Consiliului sînt semnate de către preşedintele acestuia.

21. Deciziile Consiliului au un caracter consultativ pentru toate autorităţile publice participante la implementarea Programului naţional, precum şi la stabilirea unui mecanism de implementare eficientă a activităţilor în domeniu.