343/03.06.93 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de Stat pentru dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000 şi asigurarea protecţiei sociale a oamenilor de cultură

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la aprobarea Programului de Stat pentru dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000 şi asigurarea protecţiei sociale a oamenilor de cultură Nr.343 din 03.06.93 * * * Abrogat: 04.09.1997 Hotărîrea Guvernului nr.672 din 18.07.1997 În scopul susţinerii culturii naţionale, instituţiilor şi lucrătorilor din domeniul culturii şi artei în perioada reformelor economice, precum şi întru executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova din 21 septembrie 1992 nr. 203 "Despre măsurile de neamînat privind dezvoltarea culturii", Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Programul de Stat pentru dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000 conform anexei nr. 1. 2. Se instituie pe lîngă Ministerul Culturii şi Cultelor Fondul de dezvoltare a culturii şi artei naţionale. Ministerul Culturii şi Cultelor să îrezinte Guvernului spre aprobare în termen de 2 luni Regulamentului Fondului. 3. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, să prezinte Guvernului în termen de o lună propuneri vizînd acordarea de înlesniri instituţiilor de cultură, artă, cinematografice, de învăţămînt artistic, uniunilor de creaţie şi subdiviziunilor lor. 4. Se stabileşte că de la 1 aprilie 1993: membrii uniunilor de creaţie care dispun de ateliere de creaţie vor achita energia electrică, termică, serviciile comunale şi instalarea telefonului pe principii egale, stabilite pentru cetîţeni la achitarea acestor servicii, iar plata anuală pentru închirierea atelierelor de creaţie - de la 0,7 pînă la 0,2 la sută din salariul minim pentru fiecare metru pătrat de spaţiu pe an, conform anexei nr. 2; cetăţenii invitaţi în republică în baza contractelor de schimburi culturale, aprobate de Guvern, vor achita plata pentru cazare în hotel conform ratifelor în vigoare pentru cetăţenii Republicii Moldova; specialiştii din domeniul artelor şi culturii şi colectivele artistice care vor întreprinde turnee internaţionale cu aprobarea Ministerului Culturii şi Cultelor se scutesc de taxe pentru servicii consulare, iar persoanele invitate de instituţiile de cultură, artă cinematografice şi de învăţămînt artistic, precum şi de uniunile de creaţie, care efectuează conform statutului schimburi culturale cu partenerii din ssstrăinătate, se scutesc de taxe pentru perfectarea vizelor pe bază de reciprocitate cu statele, ale căror resortisanţi sînt. 5. Ministerul Afacerilor Externe, la propunerea Ministerului Culturii şi Cultelor, să prevadă în acordurile cu alte ţări procedura de readucere în patrimoniul naţional a valorilor de cultură şi cult, în străinătate între anii 1812-1990. 6. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor, să prezinte în termen de două luni Guvernului spre aprobare proiectul hotărîrii cu privirii la onorariile de autor şi salarizarea personalului de creaţie şi din întreprinderile care realizează comenzile sociale de stat cinematografice, finanţate de la buget. 7. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor, concomitent cu schimbarea mărimii salariului minim şi în conformitate cu Legea Republicii Moldova "Privind indexarea onorariilor de autor pentru crearea, editarea, interpretarea publică şi celelalte forme de valorificare a lucrărilor literare, de artă şi ştiinţifice. 8. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor, uniunile de creaţie, comitetele executive, consiliul republican al sindicatului lucrătorilor din cultură să elaboreze şi să prezinte în termen de 3 luni Guvernului spre aprobarea Programul Complex de Stat de asiguare cu locuinţe a angajaţilor din sfera culturii şi membrilor uniunilor de creaţie, cu finanţarea prevederilor lui din diverse surse. 9. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, de comun acord cu Ministerul Culturii şi Cultelor, să prezinte în termen de 2 luni Guvernului propuneri vizînd pensionarea membrilor uniunilor de creaţie. 10. Ministerul Finanţelor să prelimineze în modul stabilit, începînd cu anul 1993, alocarea către Ministerul Culturii şi Cultelor a mijloacelor valutare necesare pentru procurarea instrumentelor muzicale, aparatajului de filmare şi scenic de import, precum şi pentru achiziţiile de către, publicaţii periodice internaţionale. 11. Organele autoadministrării locale vor lua la balanţaă şi vor finanţa din bugetul lor instituţiile de cultură ale sindicatelor şi întreprinderilor agricole, cu asentimentul unităţilor economice respective, în dependenţă de dificultăţile economice ale acestora şi alte circumstanţe. 12. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurse Naturale şi Ministerul Finanţelor, să elaboreze pînă la 1 iulie 1993 metodologia estimării obiectelor de istorie şi cultură, a evaluării prejudiciului adus prin distrugerea şi poluarea complexelor şi obiectelor naturale, reieşind din valoarea lor în calitate de obiecte ale patrimoniului naţional. 13. Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne şi Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurse Naturale, să prezinte Guvernului în termen de o lună propuneri vizînd aplicarea unor sancţiuni drastice pentru contravenţiile administrative, care au cauzat degradarea mediului ambiant, a monumentelor de istorie şi cultură, pentru a fi prezentate Parlamentului spre aprobare. 14. Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Securităţii Naţionale şi Departamentul de Stat pentru Controlul Vanal, de comun acord cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Informaticii, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor, să elaboreze în termen de 2 luni Regulamentul cu privire la statutul juridic al bunurilor culturale mobile, care pot fi scoase din republică. 15. Departamentul de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi va acorda prioritate editării cărţilor pentru copii, manualelor şi monografiilor pentru învăţămîntul artistic. 16. Primăria municipiului Chişinău să lichideze pînă la 1 ianuarie 1994 restanţele privind repartizarea spaţiului locativ uniunilor de creaţie şi fondul locativ de stat, cît şi din cel cooperatist la cota anului cînd se preconiza darea în exploatare a spaţiului locativ. 17. Departamentul de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi, de comun acord cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Ştiinţei şi Învăţămîntului şi Ministerul Finanţelor, să includă în comanda de stat, începînd cu anul anul 1993, editarea manualelor şi materialelor metodice pentru învăţămîntul artistic, a literaturii pentru copii, operelor compozitorilor din Moldova, precum şi a literaturii naţionale de valoare. 18. Se atribuie în sarcinile organelor autoadministrării locale: dezvoltarea sferei social-culturale, ca fiind o direcţie prioritară a politicii statului, şi acordarea unui sprijin efectiv; elaborarea pe parcursul anillor 1993-1995 a programelor zonale de dezvoltare a culturii; distribuirea mijloacelor financiare, la formarea bugetelor locale, pentru dezvoltarea culturii, liînd în considerare procesele inflaţioniste, majorarea preţurilor şi tarifelor; asigurarea dreptului de a beneficia de înlesnirile acordate conform legislaţie în vigoare lucrătorilor din cultură la achitarea plăţilor pentru serviciile comunale; asigurarea utilizării localurilor instiruţiilor de cultură şi artă, în strictă conformitate cu destinaţia fiecăruia, trecute în proprietate municipală sau la alţi proprietari; evaluarea posibilităţilor întru crearea unor noi arealuri istorico-culturale şi naturale ca formă eficientă de ocrotire şi valorificare a patrimoniului cultural şi natural al Moldovei; acordarea sprijinului necesar la trecerea terenurilor, în care se află monumente din patrimoniul cultural şi natural, la categoria terenurilor ocrotite de stat şi repartizarea de noi terenuri, în condiţii preferenţiale, pentru construcţia instituţiilor de cultură şi artă; interzicerea activităţii gestionare pe terenurile cu monumente din patrimoniul cultural şi natural fără acordul Ministerul Culturii şi Cultelor; proiectarea, la construcţia spaţiului locativ, de ateliere pentru membrii uniunilor de creaţie. 19. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, de comun acord cu Ministerul Culturii şi Cultelor, să prevadă anual, în modul stabilit, alocarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea Programului de Stat pentru dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000, precum şi pentru finanţarea instituţiilor bugetare de cultură, artă, cinematografice şi de învăţămînt artistic. 20. Ministerul Culturii şi Cultelor, alte ministere şi departamente cointeresate, organele autoadministrării locale să înformeze Guvernul pînă la 15 decembrie 1993 despre realizarea prevederilor prezentei hotărîri. 21. Dl M.Coşcodan, viceprim-ministru al Republicii Moldova, este autorizat cu exercitarea controlului asupra executării prezentei hotărîri. [Pct. 22 abrogat prin Hot. Guv. nr.581 din 17.08.95] Prim-ministru al Republicii Moldova ANDREI SANGHELI Anexa nr. 1 la hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 3 iunie 1993 nr. 343 PROGRAMUL DE STAT pentru dezvoltarea culturii pe anii 1993-2000 Dispoziţii generale Situaţia actuală se caracterizează printr-o criză adîncă multaspectuală în toate sferele societăţii, inclusiv spirituală. Destinul economic, urmat de scăderea bruscă a nivelului de trai, generează un sentiment de confuzie, de pierdere a orientărilor şi creiteriilor morale pentru o parte considerabilă a populaţiei. Politică vicioasă de deznaţionalizare promovată în Moldova, izginirea limbii materne din multe domenii ale vieţii, sfidarea tradiţiilor au condiţionat avîntul mişcării de renaştere naţională şi spirituală a moldovenilor, extinderea iniţiativelor social-culturale de ocrotire a artei populare, a monumentelor de cultură. Continua căutarea şi implimentarea unor modele organizatorice noi a activităţii administrativ-financiare în teatru, cinema, în colectivele artistice, are loc transmiterea parţială a funcţiilor conducerii de stat în cultură către autoadministrarea locală. Se impune necesitatea obiectivă de elaborare a unei concepţii moderne de dezvoltare a artei şi culturii. O civilizaţie nu se poate edifica decît prin cultură şi credinţă. Politica de stat în domeniul culturii trebuie racordată la acest deziderat, care obligatoriu presupune respectarea următoarelor principii naţionale; protecţia juridică a culturii; lansarea ei în circuitul cultural european şi mondial. Activitatea pe cele trei planuri ar însemna salvarea valorilor patrimoniului istoric cultural (identificarea înregistrarea, repartizarea, conservarea, reconstrucţia, restaurarea, revalorificarea şe repunerea în circuitul cultural naţional şi inuversal) şi recondiţionarea activităţii activităţii instituţiilor de artă şi ciltură. Din momentul cînd cultura, cu tot arsenalul ei de forţe forme şi mijloace, nu mai este monopolul structurilor politice şi, deci antreprenorul comenzilor ideologice, instituţiile de cultură şi artă sînt reduse la fireasca lor misiune: regenerarea culturii, obiceeiurilor tradiţiilor, datinilor, meşteşugurilor şi crearea de noi valori artistice (inclusiv promovarea lor). Adoptarea legilor despre cultură, patrimoniu naţional, ocrotire a monumentelor, proprietate intelectuală, biblioteci şi fondul legal de carte (total, circa 10 acte normative de strictă necesitate) ar obliga statul şi instituţiilor lui să onoreze interesele culturii, ar proteja-o de atentate administrative şi marginalizării bugetare. În scopul menţinerii şi dezvoltării potenţialului cultural al Republicii Moldova se prevede stabilirea ptiotităţilor de activitate în domeniul culturii, includerea în Registrul de stat a obiectelor culturale de importanţă naţională, readucerea în patrimoniul naţional a valorilor de cultură şi cult înstrăinate, asigurarea protecţiei sociale a maeştrilor artei şi literaturii, susţinerea financiară a instituţiilor de cultură şi artă, a uniunilor de creaţie, promovarea unor măsuri extraordinare care se propun spre realizare. I. Cărţi şi biblioteci, publicaţii Situaţiile statistice asupra bibliotecilor şi publicaţiilor releva nerespectarea drepturilor egale ale naţionalităţilor conlocuitoare, cei lezaţi fiind în primul rînd băştinaşii. Astfel, în fondurile bibliotecilor publice cartea naţională alcătuieşte doar 30 la sută, iar cea în limba rusă - 68 la sută. Aproape că nu au deloc literatură în limba maternă ucrainenii, bulgarii, polonezii, cehii, găgăuzii şi alte minorităţi. Bibliotecile nu dispun de spaţiu pentru conservarea patrimoniului de carte (suprafaţa disponibilă este de 5 ori mai mică decît prevăd normele), de condiţii normale de activitate pentru bibliotecari şi cititori. De mai mulţi ani Biblioteca Naţională, principala instituţie care conservă patrimoniul naţional de publicaţii, nu dispune de nici cele mai elementare condiţii de activitate şi nu este dotată cu mijloacele materiale şi finanţare necesare. Profesia de bibliotecar, mai ales în spaţiul rural, este marginalizată şi desconsiderată. Pregătirea cadrelor de bibliotecă este sub nivelul cerinţelor actuale. Revenirea la grafia latină revendică realizarea următoarelor direcţii prioritare în activitatea bibliotecilor: formarea colecţiilor de carte ale bibliotecilor publice, care ar include cele mai valoroase opere artistice şi ştiinţifice din cultură şi civilizaţia română şi universală; antrenarea unui cerc cît mai larg al populaţiei în procesul de autoinstruire şi culturalizare pe baza cărţii în limba română; asigurarea copiilor şi tineretului cu carte românească în sprijinul procesului didactic şi educativ; înfluenţarea politicii editoriale în Republica Moldova şi completarea bibliotecilor publice cu carte în limbi străine. Situaţia ce s-a creat dictează necesitatea dezvoltării centrelor biblioteconomice republicane (Biblioteca Naţională şi Biblioteca pentru copii "Ion Creancă") prin îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale, ridicarea statutului lor ştiinţifico-metodic, pregătirii bibliotecilor publice (specializarea, cooperarea, înzestrarea cu mijloace tehnice necesare) pentru realizarea automatizăeii proceselor de prelucrare a documentelor şi deservirii cititorilor. În scopul reaşezării activităţii bibliotecare pe principiile şi tehnologiile acceptate de bibliologia contemporană şi promovare de UNESCO vor fi întreprinse acţiuni practice de sprijinire a Asociaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova în stabilirea relaţiilor de colaborare cu organismele internaţionale de specialitate, înzestrare a Bibliotecii Naţionale cu materiale şi documente de specialitate din străinîtate pentru asigurarea asistenţei metodice a bibliotecilor publice. Perfecţionarea sistemului de pregăătire şi, reciclare a cadrelor de bibliotecare din republică se va efectua în baza următoarelor principii: continuitatea şi unitatea de instruire şi reciclare; cointeresarea materială a bibliotecarilor în perfecţionarea profesională permanentă; ridicarea prestigiului profesional de bibliotecar prin acordarea statutului corespunzător activităţii ştiinţifico-pedagogice pe care o exercită. Vor fi stimulate cercetările ştiinţifice în domeniul cărţii şi lecturii în conformitate cu direcţiile prioritare de dezvoltare a învăţămîntului şi culturii. Drept una din sarcinile sale principale Ministerul Consideră asigurarea juridică a activităţii bibliotecilor prin adoptarea Legii privind activitatea bibliotecilor şi elaborarea sistemului de reglementare administrativă şi tehnologică. II. M u z e e Activitatea celor 180 muzee din republică nu corespunde exigenţelor timpului, precum şi interesului sporit al oamenilor pentru trecutul istoric şi spiritualitatea neamului. La momentul actual pe un metru pătrat de spaţiu depozitar se păstrează mai mult de 400 piese de muzeu, ceea ce a condus la deteriorarea unui număr considerabil al acestora. Situaţia extremă dictează imperios crearea urgentă a condiţiilor adecvate de păstrare în depozitele muzeelor, lărgirea spaţiului în cauză crearea unei baze tehnice moderne de restaurare şi conservare a obiectelor de patrimoniu. Ministerul Culturii şi Cultelor va coordona şi va susţine activitatea muzeelor, asigurînd achiziţiile pieselor de muzeu ce ţin de istoria şi cultura popotului, conservarea, restaurarea şi includerea lor în circuitul valorilor culturale naţionale. Se va acorda prioritate salvării monumentelor culturii de valoare naţională. Se preconizează inaugurarea la Chişinău a Muzeului Satului, unde vor fi adunate sub protecţia satului valoroase mostre de arhitectură populară (biserici din lemn, mori de vînt, gospodării ţărăneşti), avînd în vedere că pe parcursul ultimilor ani majoritatea lor a fost distrusă. Se vor întreprinde măsuri urgente întru salvarea monumentelor de înaltă valoare istorică, preconizînd valorificarea lor muzeistică - cetatea Tighina, locul aflării taberei regelui suedez Karol al XII-lea (or. Bender). O direcţie esenţială în activitatea Ministerului Culturii şi Cultelor o constituire realizarea Programelor de Stat "Oraşul medieval Orheiul Vechi" şi "Centrul monastic Mănăstirea Căpriana". III. Cultura populară, centre de cultură Pentru protegarea în continuare a valorilor culturii populare şi reabilitarea tradiţiilor se consideră raţională determinarea următoarelor direcţii de activitate, care vor fi stimulate prin subvenţii de către stat: elaborarea principiilor optime de funcţionare a instituţiilor de cultură şi artă în condiţiile actuale; elaborarea unor programe regionale de dezvoltare a culturii populare; legiferarea trecerii instituţiilor de cultură şi a formaţiilor artistice ale acestora din sistemul sindicatelor la balanţa statului; elaborarea Regulamentului cu privire la constituirea şi valorificarea Fondului de asigurare a cilturii populare; acordarea înlesnirilor Uniunii meşterilor populari din Republica Moldova pentru deschiderea unor ateliere meşteşugăreşti în centrele culturii tradiţionale din ţară; elaborarea şi editarea corpusului naţional al creaţiei populare din spaţiul Moldovei istorice "Tezaurul etnofolcloric din Moldova" în 30 de volume, lucrare fundamentală de sinteză; elaborarea concepţiei-program de argimentare a rezervaţiilor de gospodării şi arhitectură ţărănească in vivo în principalele centre etnofolclorice; realizarea programului de integrare în spaţiul cultural românesc "Sate gemene" ale localităţilor ce denumiri identice de pe ambele maluri ale Prutului; elaborarea concepţiei dezvoltării culturii etniilor conlocuitoare în colaborare cu societăţile culturale; elaborarea de comun acord cu Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului a consepţiei "Vetre de cultură populară - trasee tuistice"; construirea Bîncii Naţionale de date şi valori ale culturii populare (arhive ştiinţifice de etnografie şi folclor, tradiţii cultural-artistice, colecţii de artă populară, plastică, foto etc.). IV. Muzică Condiţiile noi de activitate crează posibilitatea reorientării artei muzicale spre diversitatea de stiluri, genuri şi forme de exprimare. Problemele esenţiale în cadrul Programului de activitate în acest domeniu sînt: repunerea în circuitul artistic şi didactic a creaţiei muzicienilor din trecut; crearea unor condiţii optime pentru cercetarea şi propagarea creaţiei muzicienilor prin studii monografice, eseuri; editarea muzicii moldoveneşti; pregătirea cadrelor naţionale în domeniul muzicii - pedagogi, înterpreţi, compozitori; renaşterea muzicii vechi bisericeşti, muzicii laice de la curtea domnească, tarafului tradiţional, cîntării corale tradiţionale moldoveneşti; crearea unei edituri muzicare specializate; crearea unui studiou naţional de imprimare a sunetului pe disc. Dezideratele de bază în domeniul muzicii reies din necesitatea asigurării unui nivel înalt de manifestări în domeniul artei sunetelor (festivaluri, concursuri, treceri în revistă), promovarea talantelor (compozitori, interpreţi, dirijori, profesori, cercetători de artă) prin participarea lor la acţiuni de mare anvergură pe plan naţional şi internaţional. V. Teatru, cinema, video Decenii la rînd arta teatrală din Republica Moldova a fost supusă unor principii străine firii şi gîndirii noastre. Din teatru au fost izgonite limba maternă împreună cu dramaturţia naţională, noile concepţii regizorale şi scenografice. Arta teatrală a fost contaminată de somnolenţă şi lipsă de profesionalism. Teatrul, cinematografia şi circul, făcînd parte din patrimoniul naţional se cer protejate şi revitalizate de stat. Activitatea lor trebuie pusă în raport cu idealurile noastre de neam şi posibilităţile integrării în circuitul internaţional de cultură. În timpul de faţă în Republica Moldova activează 14 teatre subvenţionate de stat şi 50 de teatre populare subvenţionate parţial din bugetele locale. Astăzi, în epoca de renaştere spirituală, teatrul, cinematografia, circul trebuie să-şi găsească rolul tradiţional de animator al vieţii culturale de cultivator al deprinderilor artistice şi estetice. Pentru aceasta se propune: subvenţionarea şi protejarea teatrelor profesioniste; elaborarea unor statute aparte ale teatrelor naţionale; Legalizarea desfăşurării odată la trei ani a unui festival internaţional de dramaturgie contemporană cu susţinerea tinerelor talante; organizarea anuală a festivalurilor republicane de artî teatrală, a treecerilor în revistă, a seratelor-portrete de creaţie a artiştilor, semnare, simpozoioane, mese rotunde etc., care ar scoate în vileag noi curente şi stiluri artistice; pentru satisfacerea cerinţelor spirituale ale populaţiei romane din regiunile Odesa, Cernăuţi şi Transcarpatia - crearea unor condiţii prielnice de păstrare şi dezvoltare a limbii materne, a tradiţiilor şi obiceiurilor, elaborarea împreună cu organele de resort din Ucraina unui amplu program de schimburi culturale reciproce, pregătirea la instiruţiile de învăţămînt superior a cadrelor de specialişti în domeniul artei teatrale, scenograiei, regiei, cît şi a grupelor de actori; în baza Tratatului de colaborare culturală cu România - participarea şi pe viitor a schimbului de regizori, scenografi, specialişti în domeniul artei teatrale, artei de circ şi cinema; elaborarea unui mecanism care ar stimula sponsorizarea în domeniul artei teatrale şi cinematografiei; crearea unui fond special de finanţare a experimentelor cinematografice, de susţinere a autorilor care cercetează., aplică idei şi forme noi, dificile; utilizarea şi lărgirea sistemului comenţilor de stat în domeniul cinematografiei; organizarea şi desfăşurarea tîrgurilor unionale şi internaţionale de filme; subvenţionarea circului, din bugetul de stat, pe o perioadă de 5-6- ani, pînă la formarea unei trupe stabile; elaborarea unui program culturla de schimb reciproc de reprezentării specialişti, trupe de circ cu România şi cu alte ţări. VI. Monimentele, arhitectură, arte plastice şi design În pofida distrugerilor şi pierderilor produse în ultimele decenii în Republica Moldova, şi-a mai păstrat încă importanţa patrimoniului istoris de deosebită valoare. Acesta cuprinde circa 90000 de monumente şi ansambluri istorice foarte diverse, printre care: situri arheologice, case, conace, cetăţi, mănăstiri şi biserici, lucrări de artă monumentală monumente şi utilaj tehnic, precum şi ansambluri de construcţii - pieţe străzi şi cartiere, sate şi centre urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradiţională. Pentru a stopa degradarea sau distrugerea în continuare a acestui patrimoniu şi pentru a-l putea transmite generaţiilor viitoare se preconizează constituirea coordonării tuturor activităţilor de evidenţă, protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor şi situri istorice, care constituie parte componentă a avuţiei naţionale, contribuirea la integrarea în acest domeniu în comunitatea internaţională, asigurarea financiară de rigoare, crearea cadrului juridic adecvat: elaborarea Regulamentului de aplicare a Legii despre patrimoniul naţional; elaborarea ordinii şi normativelor de evaluare a bunurilor culturale înscrise în patrimoniul naţional şi de scoatere a bunurilor culturale din ţară; identificarea şi estimarea bunurilor culturale aflate în casele de licitaţii, magazine de consignaţie, galerii de artă, oficii de anticariat. Este inerentă crearea unei arhive bine documentate a patrimoniului cultural naţional şi infiinţarea unui Centru informaţional al patrimoniului istoric şi cultural naţional. VII. Învăţămînt artistic Educaţia estetică şi pregătirea artistică a copiilor în sistemul învăţămîntului general se reduce la un număr limitat de ore de desen şi muzică pe săptămînă, iar în colectivele artistice pentru copii care funcţionează în şcoli, gimnazii şi licee numărul lor este şi mai redus. În republică activează 151 şcoli de muzică, arte şi arte plastice, frecventate de 30557 elevi, ceea ce alcătuieşte doar 5 la sută din totalul copiilor de vîrsta şcolară. Prin urmare, numărul elevilor care au posibilitatea să însuşească arta este foarte mic. Pregătirea specialiştilor în domeniul învăţămîntului artistic şi pedagogic se efectuiează în licee, colegii, Conservatoe şi Institutul de Arte. Aceste instituţii de învăţămînt mediu, superior, care se află într-o perioadă de reorganizare, activează în condiţii foarte dificile, nesatisfăcătoare pentru instruirea calitativă a elevilor şi studenţilor. Această etapă se caracterizează prin baza tehnico-materială slabă, numărul insuficient de profesori, nivelul profesionist scăzut al cadrelor didactice, lipsa materialelor didactice şi a manualelor necesare în limba română pentru toate disciplinile incluse în ciclul de instruire, condiţiile neadecvate de trai ale profesorilor etc. Activitatea Ministerului Culturii şi Cultelor în domeniul Învăţămîntului artistic va fi orientată la determinarea strategiei, realizarea următoarelor direcţii principale: Perfecţionarea structurii sistemului de învăţămînt artistic şi aplicarea în practică a tehnologiilor de instruire avansate; reexaminarea necesarului de cadre şi a mecanismului de plasare în cîmpul muncii a absolvenţilor; desăvărşirea sistemului de recalificare şi perfecţionare a cadrelor; consolidarea bazei didactice a instituţiilor de învăţămînt; aplicarea taxelor în procesul de instruire; desfăşurarea pe baze reciproc-avantajoase a contractelor de colaborare cu ţările străine în domeniul învăţămîntului artistic. O deosebită atenţie se va acorda pregătirii şi restării cadrelor didactice, fondării unei edituri pentru literatură în domeniul artelor, ceea ce va soluţiona problema insuficienţei manualelor şi materilaelor didactice în limba română. În domeniul învăţămîntului superior Conseratorul urmează să devină Academie de muzică, avînd un valoros potenţial ştiinţific şi de cercetare. Pa baza facultăţilor respective ale Institutului de Arte şi Universităţii Pedagogice "Ion Creangă" vor fi înfiinţate Academia de Arte Plastice, Academia de Teatru şi Universitatea Muzicală Pedagogică. VIII. C u l t e În perioada de pînă în anul 2000 urmează să fie elaborat cadrul legal pentru activitatea cultelor (Regulamentul cimitirelor, regulamentul privind înregistrarea părţilor componente ale cultelor religioase, a instituţiilor şi întreprinderilor create de ele, Regulamentele privind aplicarea art. 22, 32, şi 1 ale Legii despre Culte Legea Clerului Militar). Se impune colaborarea şi încheierea unui şir de Acorduri de colaborare între stat şi culte, ceea ce va necesita anumite cheltuieli suplimentare de la buget. În cadrul procesului de introducere a învăţămîntului moral-religios în şcolile de stat de toate gradele e necesară editarea şi procurarea manialelor de religie în cantitate suficientă , lucru care va putea fi prevăzut şi în acordurile de colaborare dintre stat şi culte. Un obiectiv aparte în activitatea Ministerului Culturii şi Cultelor îl va constitui reînfiinţarea la Chişinău a Muzeului de Istorie şi Areoligie Bisericească, precum şi înfiinţarea unei Biblioteci Teologice cu fond de carte şi publicaţii religioase. Se va acorda o atenţie deosebită activităţii de susţinere a conaţionalilor noşti din cuprinsul fostei U.R.S.S. pentru înfiinţarea de parohii în localităţile de reşedinţă, ale acestora (Moscova, Vilnius, Riga, Minsk, Odesa, Kiev, regiunea Omsk, Tomsk, Tiumeni, ţinutul Krasnodar etc.). IX. Relaţii culturale internaţionale Politica culturală în domeniul relaţiilor externe unmează a fi un factor important de deschidere a Moldovei pe arena internaţională şi ca un mobil de activitate a prezenţei noastre în celelate domenii. Problema esenţială în cadrul programului de activitate pentru anii 1993-2000 este lărgirea şi aprofumdarea relaţiilor cu România în scopul unei colaborări frictuoase în spaţiul nostru spiritual comun. În direcţia relaţiilor multilaterale se va asigura aderarea şi participarea Moldovei la organismele internaţionale promovate de UNESCO în cadrul Consiliului European: Convenţia Culturală Europeană; Convenţia Europeană pentru Protecţia Patrimoniului Arheologic; Convenţia pentru Salvarea Patrimoniului Arhitectural al Europei; Fondul Cultural al Consiliului Europei; Acordul European despre asigurarea burselor pentru studenţii ce-şi fac studiile în străinătate; Comitetele internaţionale ale oamenilor de creaţie - circa 30 (ICO, ICOMOS, UIA, etc.); Centrul de cercetări şi informaţie culturală; proiectele Consiliului Europei "Politivile dezvoltării culturale", "Cultură în regiuni", "Evaluarea politicilor culturale naţionale", "Acţiuni pentru promovarea creaţiei şi difuzarea culturii", "Promovarea creaţiei în condiţiile dezvoltării industriilor culturale"; programele Consiliului Europei "Acţiuni pentru promovarea creaţiei şi difuzarea culturii", "Asistenţa tehnică pentru conservarea patrimoniului arhitectural"; programele "Activităţile audiovizuale" în cadrul Convenţiei Culturale Europene" şi "Formarea administratorilor culturali şi agenţilor de activitate culturală teritorială". Se prevede participarea la realizarea programelor culturale "Dunărea - spaţiu european" promovat în Ţările Dunărene, la care a aderat Moldova şi programelor culturale prevăzute de Convenţia privind colaborarea culturală, informaţională şi ştiinţifică a statelor bazinului Mării Negre. În direcţia relaţiilor bilaterale se vor efectua următoarele: perfectarea pachetelor de documente, iniţierea şi discuţia prealabilă, elaborarea variantelor finale la nivel de experţi şi înaintarea spre semnare a acordurilor de colaborare culturală a Republicii Moldova cu statele lumii; iniţiative privind crearea şi încurajarea societăţilor de prietenie ale Moldovei cu ţările lumii; organizarea la Chişinău a unei întîlniri (congres) a organizaţiilor din Moldova stabiliţi cu traiul în străinătate. X. Asigurarea financiară şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale Majorarea preţurilor şi tarifelor la serviciile comunale, energică şi termică, precum şi multiplele majorări ale salariilor lucrătorilor din sistem au cauzat un şir de dificultăţi în finanţarea instituţiilor de cultură, artă şi învăţămînt artistic. Aşadar, în prima jumătate a anului 1992 instituţiile din domeniu au beneficiat doar de 46 % din alocaţiile predestinate. În rezultat au fost suspendate cheltuielile pentru reparaţia localurilor unde sînt amplasate instiruţiile de cultură şi artă, consolidarea bazei lor tehnico-materială, precum şi pentru restaurarea patrimoniului istorico-cultural. Pentru dezvoltarea şi întreţinerea instituţiilor de cultură se prevedeau aproximativ 1,5% din cheltuielile bugetului de stat, cifra care nici pe departe nu acoperă necesităţile lor vitale. În condiţiile de tranziţie la economia de opiaţă apare necesitatea stringentă de aplicare, pentru finanţarea culturii, a unor normative economice stabilite care ar prezenta o garanţie de protegarea acesteia de către stat. La elaborarea acestor normative va trebui să-şi dea concursul specialiştii Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Finanţelor, Ministerului Econ precum şi colaboratorii instituţiilor ştiinţifice de specialitate. Un aspect important de susţinere a activităţii culturale ar fi stabilirea cuantimului de defalcări obligatorii din venitul naţional: nu mai mic de 6% (din diferite state asecta variază între 10-15% şi mai mult). Statutul în persoana Ministerului Culturii şi Cultelor trebuie să deviznă sponsor, mecenat al culturii, antrenînd în finanţarea acestei sfere alţi parteneri în persoana organizaţiilor obşteşti, întreprinderilor industriale şi agrare, firme, persoane particulare. Acest lucru ar putea fi realizat numai cu ajutorul unor înlesniri fiscale considerabile pentru persoanele fizice şi juridice care investesc mijloace în sfera culturii. Sporirea veniturilor proprii ale instituţiilor de artă şi cultură ar putea soluţiona problemele de finanţare. În acest context se menţionează majorarea preţurilor la biletele pentru spectacole şi concerte în medie de 5 ori, prestarea de servicii suplimentare, darea în arendă a spaţiilor disponibile etc. Programul propusrezintă un larg spectru de acţiuni care cer în primul rînd o susţinere financiară din bugetul de stat şi sînt estimate la 24 mlrd ruble pentru perioada 1993-2000 şi circa 3 mlrd. ruble anual, precum şi valută liber convertibilă în sumă de 5,6 milioane dolari SUA pentru toată perioada şi 0,7 milioane dolari SUA anual. În ultimii ani s-a înregistrat o consolidare a bazei tehnico-materiale a instituţiilor de cultură. La dispoziţia oamenilor de artă sînt puse clădiri unicale (fosta sală "Prietenia", sediul comitetului orăşenesc de partid, casa învăţămîntului public, sediul societăţii "Ştiinţa" etc.), în care funcţionează teatre, instituţii de învăţămînt. Toate teatrele profesioniste dispin de sediu. Reţeaua obiectelor de cultură este reprezentată prin 1603 cluburi şi case de cultură cu un număr total de 392 mii locuri. În acelaşi timp, în 15 oraşe şi raioane gradul de asigurare a proprietăţii cu locuri în cluburi este mai jos decît în medie pe republică. Instituţiile de învăţămînt şi orchestrele de profesionişti sînt aprovizionate cu instrmente muzicale doar cu 30 la sută. Instituţiile de cultură nu au posubilitate să organizeze turnee în ţară şi peste hotare, fiindcă nu dispin de transport. Majorarea preţurilor şi tarifelor la serviciile comunale, energia electrică şi termică plus dificultăţile de ordin financiar, lucrări de reparaţie (în special în cazul reparaţiilor capitale) adesea fac imposibilă întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a clădirilor de care dispunem. Asigurarea tehnico-materială a activităţii instituţiilor culturale se confruntă cu o mulţime de factori negativi, care formează un cerc vicios. Cu toate acestea, Ministerul intenţionează să asigure pe cît e posibil dezvoltarea de mai departe şi perfecţionarea bazei tehnico-materiale. Pentru perioada 1993-2000 e programată construcţia şi darea în exploatarte a 3 palate de cultură cu un număr total de 1900 locuri în raioanele Nisporeni, Şoldăneşti şi Basarabeasca; vor fi date în exploatare 3 cinematografe cu 2000 locuri în Chişinău, Ciadîr-Linga şi Taraclia, un studiou pentru imprimarea casetelor şi discurilor, o şcoală de muzică şi de arte pentru 312 elevi în Leova: vor fi recondiţionate localurile teatrului Naţional "M.Eminescu", Bibliotecii Naţionale, Filarmonicii, Institutului de Arte, Conservatorului, Muzeului de Arte Plastice şi Circului Naţional. Acordul cu România a deschis calea spre o colaborare fructuoasă pentru proiectarea şi construcţia centrului teatral "Luceafărul" şi pentru intensificarea livrărilor reciproce a resurselor materiale necesare, utilajului şi instituţiilor teatrale, mobilierului specific pentru muzeele şi bibliotecile republicane. Unul din punctele principale constă în aprovizionarea colectivelor artistice de profesionişti cu 10 autocare confortabile pentru realizarea turneelor peste hotare ce ar contribui în mod substanţial la formarea fondului valutar al republicii. Vor fi aplicate măsuri de rigoare: regimul rigid de economisire a mijloacelor financiare, resurselor energetice şi materiale; inventarierea instrumentelor muzicale de import, a unităţilor de transport şi majorarea termenului de exploatare, folosirea eficientă a utilajului, echipamentului special, renovarea lui, crearea atelierelor de reparaţie a utilajului şi instrumentelor muzicale. Una din problemele de sponsorizare constă în stabilirea relaţiilor trainice cu statele cointeresate, care pot să ne acorde ajutor, în special pentru a beneficia de asistenţă tehnică şi investiţiile străine. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale necesită susţinerea Guvernului prin acordarea facilităţilor respective (fiscale, vamale), creditelor preferenţiale, subvenţiilor din buget şi fonduri extrabugetare, programelor de stat cu destinaţie specială. Numai pentru procurarea instrumentelor muzicale, utilajul specializat de import sînt necesare subvenţii din fondul valutar republican în sumă de 700 muii dolari americani anual. Prezentul proiect de program a fost elaborat pe baza materialelor înaintate de către instituţiile subordonate şi a fost coordonat cu uniunile de creaţie şi consiliul republican al sindicatului de ramură. Anexa nr. 2 la hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 3 iunie 1993 nr. 343 C U A N T U M U L plăţii pentru închirierea atelierilor de creaţie în raport cu salariul minim ------------------------------------------------------------------------ : Categoriile atelierelor (%) :--------------------------------------- : I : II : III : IV ------------------------------------------------------------------------ Plata pentru închirierea unui m. pătraţi de spaţiu pe an, raportată la salariul minim 0,7 0,5 0,4 0,2 Note: 1. Atelierele din categoria I sînt construite de Uniunea Artiştilor plastici din Moldova pe str. Dimo 5/4, după un proiect special, şi unele ateliere ale Fondului Plastic. 2. Atelierele din categoria II sînt amplasate în mansarde, adaptate la necesităţile de lucru ale artistului plastic (atelierele din str. Bubnovscki, construite de Fondul Plastic). 3. Din categoria III fac parte atelierele, amplasate în demisoluri şi etaje tehnice, adaptate pentru necesităţi de creaţie. 4. Li se atribuie categoria IV atelierelor, amplasate în subsoluri şi case avariate fără bloc sanitar, încălzire centrală şi conductă de apă.