374/27.05.2014 Hotărîre cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat în baza analizei criteriilor de risc efectuat de către Inspectoratul Energetic de Stat la instalaţiile energetice ale agenţilor economici ce prestează activităţi de întreprinzător

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat

în baza analizei criteriilor de risc efectuat de către Inspectoratul

Energetic de Stat la instalaţiile energetice ale agenţilor

economici ce prestează activităţi de întreprinzător

nr. 374  din  27.05.2014

 (în vigoare 03.06.2014) 

Monitorul Oficial nr.142-146 art.423 din 03.06.2014

* * *

Abrogat: 31.12.2018

Hotărîrea Guvernului nr.906 din 24.09.2018

În temeiul art.33 alin.(2) din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia de planificare a controlului de stat în baza analizei criteriilor de risc efectuat de către Inspectoratul Energetic de Stat la instalaţiile energetice ale agenţilor economici ce prestează activităţi de întreprinzător (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.374 din 27 mai 2014

METODOLOGIA

de planificare a controlului de stat în baza analizei criteriilor de risc efectuat

de către Inspectoratul Energetic de Stat la instalaţiile energetice ale

agenţilor economici ce prestează activităţi de întreprinzător

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. În scopul eficientizării controlului de stat a instalaţiilor energetice ale agenţilor economici ce prestează activităţi de întreprinzător conform Legii nr.1525-XIII din 19 februarie 1998 cu privire la energetică şi Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, Inspectoratul Energetic de Stat execută planificarea activităţii de control în baza analizei criteriilor de risc.

2. Analiza criteriilor de risc se efectuează conform punctajului corespunzător, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu, în funcţie de relevanţa lui, pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare persoană/întreprindere supusă controlului şi este urmată de întocmirea unui clasament al acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.

3. Nivelul de risc pentru fiecare persoană/întreprindere se determină după nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control necesare în ceea ce priveşte persoana în cauză.

II. STABILIREA CRITERIILOR DE RISC

4. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului, şi/sau raporturilor anterioare ale persoanei controlate de către Inspectoratul Energetic de Stat, a căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune securităţii naţionale/ordinii publice, mediului înconjurător, provocării de avarii, incendii sau a unui pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor în urma activităţii persoanei fizice sau juridice şi gradul acestor daune.

5. Criteriile de risc sînt grupate în funcţie de subiectul controlului, obiectul controlului şi raporturile anterioare, şi anume:

1) în funcţie de subiect:

a) perioada în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului;

b) gradul de corespundere a instalaţiilor energetice cu cerinţele documentelor normativ-tehnice în vigoare reieşind din parametrii tehnici;

2) în funcţie de obiect: modul de exploatare a instalaţiilor energetice şi asigurarea nivelului de securitate reieşind din parametrii tehnici;

3) în funcţie de raporturile anterioare:

a) data efectuării ultimului control;

b) încălcările anterioare etc.

III. GRADAREA INTENSITĂŢII RISCULUI

6. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 – gradul maxim de risc.

7. Pentru criteriile de risc obligatorii, punctajele sînt acordate după cum urmează:

1) Perioada în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului

Raţionamentul specific: cu cît mai mare este perioada de activitate pe piaţă a întreprinderii, cu atît mai bine aceasta cunoaşte regulile, cu atît mai atentă este faţă de reputaţia sa şi, de cele mai dese ori, îşi implementează sisteme interne de control al calităţii.

2) Data efectuării ultimului control

Raţionamentul specific: cu cît mai lungă este perioada în care agentul economic pasibil controlului nu a fost inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia la prevederile normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse anterior (1-3 ani) controlului de stat.

3) Complexitatea şi parametrii tehnici ai instalaţiilor energetice

Raţionamentul specific: cu cît mai complicate sînt instalaţiile energetice destinate pentru producerea, transportarea, distribuţia şi utilizarea energiei electrice (existenţa de generatoare electrice, cazane, transformatoare de putere, întrerupătoare, linii electrice aeriene şi în cablu de înaltă tensiune etc.) la întreprinderi, cu atît mai mari sînt cerinţele Normelor privind deservirea, întreţinerea, exploatarea şi asigurarea măsurilor de securitate a instalaţiilor de către personalul electrotehnic şi riscul nerealizării lor este mai mare.

Categoriile de întreprinderi şi caracteristica lor sînt stabilite în anexa la prezenta Metodologie.

4) Condiţiile de exploatare a instalaţiilor energetice şi nivelul de securitate reieşind din arealul amplasării lor

Raţionamentul specific: cu cît mai aspre sînt condiţiile din încăperile în care se menţin şi utilizează instalaţiile electrice prevăzute în Normele de amenajare a instalaţiilor electrice privind pericolul de electrocutare, avarie sau explozie, cu atît mai mari sînt cerinţele în vederea asigurării inofensivităţii instalaţiilor şi securităţii personalului şi riscul nerealizării lor este mai mare.

5) Încălcările anterioare

Raţionamentul specific: lipsa încălcărilor identificate în cadrul ultimului control indică buna-credinţă a antreprenorului şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a legii. Acest fapt poate exonera agentul economic de următorul control. Totodată, existenţa încălcărilor la ultima dată de efectuare a controlului atribuie agentului economic un grad înalt de risc.

Relevanţa acestui criteriu este diferită în timp din cauza mai multor factori, cum ar fi: tendinţa controlorilor de a preveni, de a depista şi, după caz, de a sancţiona în toate cazurile de control; în timp, controalele vor fi din ce în ce mai bine organizate, astfel încît vor conduce la o rată mai înaltă de încălcări depistate, odată cu perfecţionarea mecanismelor de control în baza riscurilor etc. Din aceste considerente se impune reevaluarea periodică a ponderii (importanţei) criteriului în cauză şi a modalităţii de atribuire a gradului de risc.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.845 din 04.12.2015, în vigoare 11.12.2015]

IV. EVALUAREA CRITERIILOR

8. Pentru fiecare criteriu este stabilită o pondere în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa lui pentru domeniul energetic. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită, în funcţie de domeniul de activitate.

9. Ponderea fiecărui criteriu de risc se determină în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari pentru un criteriu impune diminuarea ponderii pentru alte criterii.

10. La determinarea ponderii, pentru fiecare criteriu se ţine cont de:

1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului Energetic de Stat;

2) influenţa criteriului ales asupra prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat;

3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

11. Revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, în funcţie de rezultatele controalelor anterioare şi de actualizarea informaţiei colectate, printr-un ordin emis de către şeful Inspectoratului Energetic de Stat, este obligatorie. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se recomandă reducerea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu restul criteriilor utilizate.

V. APLICAREA CRITERIILOR ÎN RAPORT CU PERSOANELE FIZICE ŞI JURIDICE

12. După determinarea criteriilor ce vor fi utilizate şi a ponderii lor, acestea se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

R_g = (w₁R₁ + w₂R₂ +…+ w_nR_n) × 200

sau

unde:

R_g – gradul de risc global asociat subiectului potenţial al controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

13. În urma aplicării formulei stabilite la punctul 13, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.

14. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, subiecţii controlului sînt aranjaţi într-o listă, în vîrful clasamentului fiind plasate persoanele care au obţinut punctajul maxim (1000 de unităţi). Agenţii economici din vîrful clasamentului sînt asociaţi cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

15. În baza clasamentului este întocmit proiectul graficului controalelor trimestriale planificate, care va fi expediat spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi în termenele stabilite de Guvern.

16. Clasamentul este utilizat pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare persoană. Frecvenţa recomandată poate fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care în acelaşi timp mai multe întreprinderi cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la articolul 19 al Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

17. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea este elaborat un raport, prin care se determină ponderea agenţilor economici supuşi controlului în numărul total, se modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane.

VI. CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE NECESAR

APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

18. Sistemul de analiză a controalelor în baza criteriilor de risc este fundamentat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, Reţelele Electrice de Distribuţie, producători, transportatorul de energie electrică, consumatorii finali de energie electrică şi alţi petiţionari.

19. Pentru elaborarea şi aplicarea clasamentului agenţilor economici conform riscului prezentat, Inspectoratul Energetic de Stat menţine o bază de date, care va reflecta cel puţin:

1) lista tuturor persoanelor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;

2) istoricul activităţii de control;

3) profilul fiecărui agent economic, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea agentului în cauză etc.

20. Inspectoratul Energetic de Stat reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

Anexă

la Metodologia de planificare a controlului de stat

în baza analizei criteriilor de risc efectuat de către

Inspectoratul Energetic de Stat la instalaţiile

energetice ale agenţilor economici ce

prestează activităţi de întreprinzător

Categoriile de întreprinderi şi caracteristica lor

1. Producătorii de energie electrică şi termică au în gestiune: cazane electrice pentru producere a aburului de înaltă presiune, turbine, generatoare electrice, transformatoare de putere şi liniile electrice aeriene (LEA) de 110 kV etc.

2. Transportatorii energiei electrice au în gestiune: staţii electrice cu tensiune 110/35/10kV şi LEA de înaltă tensiune.

3. Distribuitorii de energie electrică (reţele electrice de distribuţie) au în gestiune: transformatoare de putere 10/0,4kV, liniile electrice aeriene şi în cablu 10-0,4kV.

4. Consumatorii de energie electrică se grupează în funcţie de puterea contractată si nivelul de tensiune:

a) consumatori mici – puterea contractată nu depăşeşte 100 kW, inclusiv şi nivel de tensiune pînă la 1000 V, care utilizează instalaţiile de iluminat, utilajul electrotehnic, receptoarele şi maşinile cu tensiune pînă la 400 V etc.;

b) consumatori mici – puterea contractată nu depăşeşte 100 kW inclusiv şi tensiune peste 1000 V, care utilizează instalaţii de iluminat, electroîncălzitoare, electroboilere şi alte receptoare pentru necesităţile de producere şi încălzire a încăperilor de producere, au la balanţă transformatoare de putere, liniile electrice aeriene şi în cablu cu tensiune supra 1000 V;

c) consumatori mari – puterea contractată depăşeşte 100 kW şi tensiune pînă la 1000 V, care utilizează reţeaua de iluminat electrică a încăperilor de producere şi a teritoriilor, utilaj electric si maşini cu tensiune pînă la 1000 V etc.;

d) consumatori mari – puterea contractată depăşeşte 100 kW şi tensiune peste 1000 V, care utilizează reţeaua de iluminat electric a încăperilor de producere şi teritoriilor, utilaj electric şi maşini, electroboilere, cazane electrice pentru necesităţi de producere si alimentare cu apa caldă etc., transformatoare de putere, liniile electrice aeriene şi în cablu cu tensiune supra 1000 V.

[Anexa introdusă prin Hot.Guv. nr.845 din 04.12.2015, în vigoare 11.12.2015]