392/10.06.92 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor instituţiilor de stat din Republica Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor

instituţiilor de stat din Republica Moldova

nr. 392  din  10.06.92

 (în vigoare 10.06.1992) 

* * *

În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 "Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M." Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se înregistrează Statutul Sindicatului lucrătorilor instituţiilor de stat din Republica Moldova (se anexează).

STATUTUL

Sindicatului Lucrătorilor instituţiilor de stat din Republica Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Sindicatul lucrătorilor instituţiilor de stat din Republica Moldova (în continuare – Sindicatul) este o organizaţie obştească independentă, care întruneşte pe baza liberului consimţămînt, indiferent de naţionalitate, rasă, gen, opinii şi convingeri politice şi religioase, lucrători din instituţiile de stat, precum şi studenţi şi elevi din instituţiile de învăţămînt superior şi mediu special de ramură.

2. Dispunînd de independenţă organizatorică, financiară şi economică, Sindicatul, totodată, constituie o parte integrantă a mişcării sindicale din republică şi îşi organizează activitatea în deplină conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legislaţia ei în vigoare şi prezentul Statut. În activitatea sa Sindicatul este independent faţă de organele conducerii de stat şi economice, politice şi altor organizaţii obşteşti, nu li se subordonează şi nu este supus controlului lor.

3. Relaţiile Sindicatului cu organele conducerii de stat, economice, politice şi alte organizaţii obşteşti se bazează pe parteneritatea egală în drepturi, respectul reciproc, caracterul coordonat şi consolidat al acţiunilor în scopul apărării drepturilor şi intereselor legitime ale populaţiei.

4. Prin intermediul organelor de conducere respective Sindicatului participă la aprobarea hotărîrilor administrative, dispune de dreptul de iniţiativa legislativă, înaintează propuneri în ceea ce priveşte elaborarea şi perfecţionarea actelor normative, stabileşte privilegiile şi dotaţiile, modul de distribuire a profitului, de creare şi utilizare a fondului de salarii, de remunerare a muncii, organizează recalificarea şi plasarea ei în cîmpul muncii, militează pentru coincidenţa salariului cu indicele de preţuri, costul vieţii, nivelul inflaţiei. Sindicatul asigură controlul asupra creării unor condiţii sănătoase şi neprimejdioase de muncă, asupra îndeplinirii acordurilor şi contractelor colective, respectării legislaţiei muncii. Sindicatul determină de sine stătător structura, alege organele de conducere, constituie aparatul, îşi organizează activitatea conform Statutului.

5. Sindicatul reprezintă şi apără drepturile şi interesele legitime ale membrilor Sindicatului în organele de stat, economice şi sociale, folosind în aceste scopuri toate mijloacele prevăzute de lege, inclusiv măsura extremă-gravă.

II. APARTENENŢA LA SINDICAT

6. Apartenenţa la Sindicat este benevolă. Membru al Sindicatului poate deveni fiecare membru al colectivului de muncă sau student (elev) în vîrstă de 15 ani, care lucrează în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu-special, respectă prezentul Statut şi plăteşte cotizaţiile de membru.

7. Primirea în rîndurile membrilor Sindicatului se efectuează în mod individual, conform cererii. Hotărîrea despre primirea în rîndurile membrilor Sindicatului se adoptă la adunarea grupului sindical, iar în lipsă acestuia – de către organizaţia sindicală de secţie sau primară, şi se aprobă respectiv de comitetul sindical de secţie (biroul sindical), de comitetul organizaţiei sindicale primare.

8. Membrii Sindicatului se află la evidenţă în organizaţia sindicală de la locul de muncă sau de studii.

9. Calitatea de membru al Sindicatului ce menţine de:

femeile, care şi-au întrerupt activitatea de muncă în legătură cu educarea copiilor pînă la vîrsta de şcoală;

lucrătorii sezonieri, în caz dacă vor reîncepe lucrul în sezonul următor;

persoanele, care au devenit personalieri din cauza stării sănătăţii sau vîrstei;

şomeri, care şi-au pierdut locul de muncă în urma reducerii statelor, sistării activităţii întreprinderii, instituţiei, organizaţiei pînă la angajarea lor;

persoanele, care au întrerupt lucrul în legătură cu îngrijirea rudelor apropiate – invalizi de gradul I.

10. Calitatea de membru al Sindicatului se reia de muncitorii şi funcţionarii, care s-au încadrat în muncă după exercitarea serviciului militar.

11. Calitatea de membru al Sindicatului se sistează în caz de retragere din Sindicat din proprie iniţiativă sau excludere.

III. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE MEMBRILOR SINDICATULUI

12. Membrul Sindicatului are dreptul:

să aleagă şi să fie ales în organele sindicale, să-şi înainteze candidatura pentru a fi ales în organele sindicale şi de conducere;

să-şi apere drepturile şi interesele, să ceară ajutor de la orişicare organ sindical, să înainteze propuneri, observaţii, să se adreseze cu întrebări şi să ceară răspunsuri concrete;

să dezbată în mod liber şi deschis toate problemele activităţii sindicale la adunările sindicale, conferinţele, congresele, şedinţele organelor sindicale, în presă, la radio şi televiziune, să facă propuneri, să critice, să expună şi să susţină părerile proprii, să participe la elaborarea hotărîrilor;

să asiste la adunare, conferinţă, congres, şedinţă oricărui organ electiv al Sindicatului atunci cînd se examinează problemele privind activitatea lui;

să se trateze în instituţii balneo-sanatoriale şi să se odihnească în profilactorii, case şi baze de odihnă atît el, cît şi membrii familiei sale în condiţii avantajoase, să primească ajutorul material din mijloacele Sindicatului,de consultaţie juridică gratuită, acordată de către organele Sindicatului în problemele relaţiilor de muncă şi ale asigurării sociale;

să se retragă din rîndurile Sindicatului din proprie iniţiativă.

13. Membrul Sindicatului este obligat:

să respecte prezentul Statut, să participe la activitatea organizaţiei sindicale, la adunările sindicale, să contribuie activ la realizarea hotărîrilor organelor sindicale, să îndeplinească, obligaţiunile statutare şi însărcinările obşteşti, să plătească regulat cotizaţiile;

să-şi aducă aportul la intensificarea dezvoltării social-economice a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau instituţiei de învăţămînt, să-şi îndeplinească cinstit şi conştiincios toate obligaţiunile, prevăzute în contractele colective şi de muncă.

14. Pentru angajarea activă de muncă, membrii Sindicatului pot fi stimulaţi moral şi material,iar modul stimulării se determină de organele sindicale.

15. Pentru neîndeplinirea obligaţiunilor statutare membrului Sindicatului şi se aplică următoarele sancţiuni: avertizare, mustrare, excluderea din Sindicat.

Problema privind tragerea la răspundere a membrului Sindicatului este deschisă de grupul sindical, iar în lipsa acestuia – de organizaţia sindicală de secţie sau primară. Hotărîrea despre excludere se consideră adoptată dacă pentru ea au votat cel puţin două treimi din cei prezenţi la adunare. Hotărîrea despre excludere, adoptată de adunarea grupului sindical sau de organizaţia sindicală de secţie, intră în vigoare din momentul aprobării ei de către comitetului organizaţiei sindicale primare.

În caz dacă sancţiunea a fost aplicată de organul sindical ierarhic superior, atunci informaţia este transmisă acelei organizaţii primare, în care membrul Sindicatului se află la evidenţă.

Problema despre tragerea la răspundere a membrilor organelor sindicale ierarhic superioare, precum şi a membrilor comisie de revizie se examinează în organizaţiile sindicale primare. Hotărîrea organizaţiilor sindicale referitor la aplicarea sancţiunii, inclusiv excluderea se comunică acestui organ sindical, membrul căruia sa făcut vinovat.

Hotărîrea cu privire la excluderea din Sindicat şi aplicarea sancţiunii se adoptă în prezenţa membrului Sindicatului. În caz dacă el refuză neîntemeiat să asiste la adunare, problema poate fi soluţionată şi în lipsa lui.

După expirarea termenului de un an, sancţiunea devine caducă.

Propunerea cu privire la anularea sancţiunii pînă la expirarea termenului de un an se examinează de organul sindical respectiv la cererea membrului Sindicatului.

Persoana exclusă din Sindicat, în decurs de două luni are dreptul să conteste această hotărîre în organele sindicale ierarhic superioare, care sînt obligate, în termen de o lună din ziua înregistrării cererii, să o examineze.

Persoana exclusă din Sindicat, poate fi primită din nou în rîndurile lui, pe baze generale, dar nu mai devreme decît peste un an.

Persoana exclusă sau retrasă din Sindicat nu poate pretinde la averea sindicală comună. Suma cotizaţiilor plătite nu se restituie.

IV. STRUCTURA ORGANIZAŢIONALĂ ŞI ORGANELE

DE CONDUCERE ALE SINDICATULUI

16. Sindicatul se constituie după principiul teritorial de producţie şi funcţionează în baze:

eligibilităţii tuturor organelor sindicale;

independenţei în determinarea normelor vieţii interne a Sindicatului şi în orientarea activităţii lui;

publicităţii în lucrul tuturor organelor sindicale, dărilor de seamă obligatorii în faţa membrilor Sindicatului;

colegialităţii în activitatea tuturor organizaţiilor şi organelor sindicale elective, răspunderi personale pentru îndeplinirea hotărîrilor şi sarcinilor sindicale adoptate;

pluralismul de opinii, discuţiilor libere în procesul dezbaterii problemelor şi unităţii de acţiuni după adoptarea hotărîrilor;

respectarea opiniei minorităţii, a fiecărui membru al Sindicatului, precum şi a dreptului minorităţii la explicarea poziţiei sale;

obligativităţii hotărîrilor organelor ierarhic superioare pentru cele inferioare, cu condiţia adoptării lor în limită competenţei, determinată de prezentul Statut, în conformitate cu legislaţia.

17. Structura Sindicatului include organizaţiile sindicale primare din instituţii, organizaţii, cooperative, întreprinderi mici, instituţii de învăţămînt, precum şi organizaţiile raionale, orăşeneşti, republicană ale Sindicatului, create în baza întrunirii benevole a organizaţiilor, asociaţiilor sindicale respective, care se pot institui în cadrul Sindicatului pentru exprimarea mai amplă, realizarea şi apărarea intereselor profesionale ale anumitor grupuri de oameni.

18. Organul suprem de conducere al organizaţiei sindicale primare îl constituie adunarea sau conferinţa sindicală (al organizaţiei republicane – congresul), care determină oportunitatea creării organului electiv, ce garantează activitatea organizaţiei sindicale, precum şi a comisiei de revizie.

19. Organele sindicale sînt alese la adunări, conferinţe, congrese sau sînt formate în baza delegării directe a membrilor cu dreptul de a fi rechemaţi sau substituiţi la cererea organizaţiilor care i-au delegat. În acelaşi mod sînt alese şi comisiile de revizie.

Modul de votare (deschis sau secret) este determinat de participanţii la adunare, delegaţii la conferinţă, congres.

Componenţa numerică a organului sindical este determinată de adunare, conferinţă, congres.

20. Conducătorii organelor sindicale sînt aleşi prin vot direct de către participanţii la adunare, delegaţii la conferinţă, congres sau de către organul electiv, care de sine stătător îşi determină modul de votare.

În timpul alegerii organelor sindicale şi ale conducătorilor lor, membrii Sindicatului au dreptul absolut de a înainta şi de a rechema candidaţii. Pentru fiecare candidatură se votează în parte. Membrii organelor sindicale, delegaţii conferinţelor şi congreselor sînt aleşi numai din rîndul membrilor Sindicatului de ramură.

Se consideră aleşi candidaţi, care au obţinut majoritatea voturilor, adică cel puţin o jumătate de voturi ale participanţilor la adunare, delegaţilor la conferinţe, congrese.

21. Alegerile anticipate ale oricărui organ sindical pot fi desfăşurate la cerinţa a unei treimi din membrii Sindicatului, întruniţi de organizaţia sindicală respectivă.

22. Eliberarea din funcţie a conducătorului organului sindical, a adjuncţilor lui, precum şi a membrilor organului sindical, ai comisiei de revizie, aleşi de conferinţă, congresul Sindicatului, are loc la plenara organului sindical respectiv, la şedinţa comisiei de revizie prin secret sau deschis al majorităţii (cu cel puţin două treimi) de voturi.

Membrii organelor elective, care şi-au schimbat locul de muncă sau de trai, sînt excluşi din componenţa comitetului respectiv care i-a delegat sau i-a ales prin vot deschis.

23. În organizaţia sindicală primară problema excluderii membrului comitetului sau al comisiei de revizie, ales de adunare, este soluţionată prin vot secret sau deschis cu majoritatea de voturi.

24. Adunările sindicale, şedinţele (plenarele) comitetelor Sindicatului şi prezidiile lor se consideră competente, dacă la ele au participat mai mult de jumătate din membrii organizaţiilor sindicale, comitetelor Sindicatului, prezidiului. Conferinţele şi congresele sindicale se consideră competente, dacă la ele au participat nu mai puţin de două treimi din delegaţii.

Hotărîrea se consideră legitimă, dacă pentru ea au votat mai mult de jumătate din participanţii la conferinţe, congrese sau membri ai organului electiv.

25. Alegerile organelor sindicale se desfăşoară în modul următor: organizatorii grupului sindical, organizatorii sindicali, comitetele de secţie (birourile sindicale) şi organizaţiile sindicale primare – o dată în 3 ani; comitetele unificate, orăşeneşti şi raionale, comitetul republican al Sindicatului – o dată în 5 ani.

26. Aflarea membrilor Sindicatului în una şi aceeaşi funcţie electivă în organele sindicale – începînd cu comitetul raional şi terminînd cu Comitetul republican al Sindicatului – se limitează la două termene la rînd.

27. Organele sindicale pot crea comisii permanente şi provizorii, determină împuternicirile lor, folosesc alte forme şi metode de dezvoltare a principiilor obşteşti în muncă.

28. Comitetul republican al Sindicatului, comitetele sindicale raionale, orăşeneşti, unificate consiliile preşedinţilor comitetelor sindicale ale organizaţiilor sindicale primare sînt persoane juridice, dispun de pecete şi ştampilă cu denumirea sa.

V. ORGANIZAŢIILE PRIMARE ALE SINDICATULUI

29. Baza Sindicatului o constituie organizaţia primară, ce întruneşte membrii Sindicatului, care lucrează la o întreprindere, într-o instituţie, organizaţie, cooperativă sau îşi fac studiile în instituţiile de învăţămînt (nu mai puţin de 5 persoane).

Hotărîrea cu privire la crearea organizaţiei primare şi încadrarea ei în Sindicat se adoptă de adunare de constituire, asupra cărui fapt este informat organul sindical ierarhic superior. În unele cazuri asemenea hotărîre poate fi adoptată de organul sindical ierarhic superior.

30. Structura organizaţiei sindicale primare este determinată de comitetul sindical. În cadrul organizaţiei primare, prin hotărîrea comitetului sindical, pot fi create grupuri sindicale, organizaţii sindicale de secţie.

31. Organul suprem al organizaţiei primare îl constituie adunarea (conferinţa) sindicală, care hotărăşte cu privire la primirea de membri în rîndurile Sindicatului, determină direcţiile prioritare ale activităţii organizaţiei sale, aprobă structura ei, îşi formează, aprobă şi distribuie bugetul Sindicatului şi bugetul asigurării sociale, alege organele de conducere, determină statele şi fondul de salarizare, cota bănească, defalcarea organelor sindicale ierarhic superioare.

Adunarea (conferinţa) sindicală se convoacă după caz, dar cel puţin o dată în trimestru.

32. Pentru efectuarea activităţii curente la adunarea (conferinţa) sindicală sînt aleşi:

în grupul sindical – organizatorul sindical, adjunctul (adjuncţii) lui şi membrii activului sindical ;

în organizaţia de secţie – comitetul de secţie (biroul sindical);

în organizaţia sindicală primară, care întruneşte mai puţin de 25 de membri ai Sindicatului – organizatorul Sindical şi adjunctul (adjuncţii) lui;

În organizaţia primară, care întruneşte 25 şi mai mulţi membri ai Sindicatului – comitetul sindical. Din componenţa comitetului sindical, comitetului de secţie (biroului sindical) se aleg: preşedintele, adjunctul (adjuncţii) lui şi casierul.

Comitetelor sindicale ale organizaţiilor primare mari, care activează în condiţii de izolare teritorială, prin hotărîrea conferinţei li se pot oferi drepturile comitetului raional al Sindicatului.

Şedinţele comitetului sindical, comitetului de secţie (biroului sindical) se convoacă după caz, dar cel puţin a dată în lună.

33. Organele sindicale elective ale organizaţiei primare şi ale verigilor ei structurale în limita competenţei lor:

reprezintă şi apără interesele de producţie, de muncă, culturale şi sociale ale populaţiei, acţionează în strînsă legătură cu organele elective ale altor organizaţii obşteşti în problemele dezvoltării sociale, organizării muncii şi salarizării, controlează justeţea aplicării sistemelor stabilite de salarizare a angajaţilor şi de decontare cu ei;

participă la elaborarea proiectelor, planurilor complexe de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi a măsurilor de asanare în instituţiile sanatoriale;

din numele colectivului de muncă încheie cu administraţia instituţiei, organizaţiei, întreprinderii respective contracte colective adoptate de adunare (conferinţă), asigură controlul permanent asupra îndeplinirii lor, prezintă sistematic dări de seamă în faţa colectivului de muncă despre îndeplinirea angajamentelor (măsurilor) contractului colectiv;

contribuie activ la dezvoltarea formelor obşteşti de participare a oamenilor muncii la soluţionarea problemelor de producţie;

exercită controlul asupra respectării legislaţiei muncii, regulilor şi normelor de sanitarie industrială şi de securitate a muncii, tranşează litigiile de muncă apărute între muncitori şi funcţionari, de o parte, şi administraţie de altă parte, participă la alegerea candidaturilor pentru posturi de conducere în economie;

efectuează asigurarea socială de stat a oamenilor muncii, le repartizează bilete de tratament şi odihnă în instituţiile balneo-sanatoriale, controlează modul de organizare a asistenţei medicale a lucrătorilor, iau parte la stabilirea pensiilor lor;

organizează controlul societăţii asupra îndeplinirii planurilor construcţiei de locuinţe şi de obiecte social-culturale, asigură activităţii întreprinderilor comerciale, alimentaţiei publice şi deservirii sociale, instituţiilor preşcolare, acordă ajutor muncitorilor şi funcţionarilor la organizarea construcţiei de locuinţe cooperative şi individuale, la dezvoltarea pomiculturii şi legumiculturii colective gospodăriilor auxiliare, împreună cu administraţia repartizează spaţiul locativ;

participă la educare populaţiei, prestează servicii social-culturale, contribuie la dezvoltarea activităţii de artişti amatori şi creaţiei artistice şi tehnice, culturii fizice, sportului, turismului;

creează condiţii pentru ca toţi membrii Sindicatului să beneficieze în măsură egală de drepturile prevăzute în prezentul Statut;

organizează îndeplinirea hotărîrilor adunărilor (conferinţelor) organizaţiile sindicale, contribuie la realizarea observaţiilor critice şi propunerilor membrilor Sindicatului, informează organizaţia sindicală asupra îndeplinirii lor.

VI. ORGANIZAŢIILE RAIONALE, ORĂŞENEŞTI

ŞI ASOCIAŢIILE SINDICATULUI

34. Organizaţiile sindicale raionale şi orăşeneşti, care întrunesc nemijlocit organizaţiile sindicale primare din raion, oraş, constituie veriga structurală de sprijin a Sindicatului.

Decizia despre crearea lor se ia de Comitetul republican al Sindicatului.

Organul suprem al organizaţiei raionale, orăşeneşti a Sindicatului este conferinţa care;

discută şi aprobă dările de seamă ale comitetelor respective şi comisiilor de revizie;

ia în dezbatere problemele organizării muncii şi producţiei, deservirii social-culturale a membrilor;

alege comitetul raional, orăşenesc al Sindicatului şi comisia de revizie a organizaţiei raionale, orăşeneşti a Sindicatului.

35. Comitetul raional, orăşenesc al Sindicatului:

coordonează şi informează activitatea organizaţiilor primare în soluţionarea sarcinilor social-economice şi de producţie, dezvoltarea principiilor autoadministrării în colectivele de muncă, realizarea drepturilor acordate pentru apărarea intereselor membrilor sindicatului, perfecţionarea formelor şi metodelor de lucru ale Sindicatului şi elaborează recomandările respective;

apără interesele membrilor Sindicatului, organizaţiilor sindicale primare în organele raionale şi orăşeneşti ale conducerii de stat şi economice;

reprezintă organizaţiile primare în Sindicatul lucrătorilor instituţiilor de stat din republică, delegă reprezentanţii săi în organele lui elective, asigură executarea hotărîrilor organizaţiilor primare şi ale organului sindical ierarhic superior;

dezbate şi aprobă dările de seamă ale conducătorilor de organizaţii şi instituţii din raioane şi oraşe asupra problemelor organizării muncii şi producţiei, creării unor condiţii sănătoase şi neprimejdioase de muncă, respectării legislaţiei muncii, prestării de servicii social-culturale;

asigură executarea bugetului sindical şi bugetului asigurării sociale de stat. Cu asentimentul organizaţiei sindicale primare poate centraliza mijloacele băneşti şi alte mijloace pentru prestarea de servicii social-culturale tuturor membrilor Sindicatului din raion sau oraş, planifică distribuirea şi ţine evidenţa biletelor de tratament şi odihnă, repartizate lucrătorilor instituţiilor de stat ale raionului, oraşului.

36. Comitetele unificate ale Sindicatului pot fi create în cadrul ministerelor, departamentelor de stat, subdiviziunile lor interioare, direcţiilor republicane, ţinînd cont de particularităţile de producţie, dispersarea teritorială a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor sindicale. Hotărîrea despre crearea comitetului unificat (direcţiei) se adoptă la adunările (conferinţele) organizaţiilor sindicale primare, informîndu-se ulterior organului sindical ierarhic superior.

37. Plenara comitetului raional, orăşenesc, unificat al Sindicatului se convoacă cel puţin de două ori pe an. Pentru organizarea activităţii practice comitetele raionale, orăşeneşti, unificate ale Sindicatului aleg, în cadrul plenarei, un prezidiu compus din preşedinte, adjunctul (adjuncţii) preşedintelui şi membrii prezidiului , care îşi convoacă şedinţele ori de cîte ori este necesar, dar cel puţin o dată în trimestru, şi creează comisii permanente.

38. În oraş, raion poate fi ales un organizator sindical, învestit cu drepturi de comitet al Sindicatului, creat un consiliu de ramură al preşedinţilor comitetelor sindicale ale întreprinderilor, asociaţiilor, instituţiilor, organizaţiilor.

Procedura alegerii organizatorului sindical, creării consiliului de ramură al preşedinţilor comitetelor sindicale şi drepturilor lor sînt stabilite printr-un regulament special,aprobat de organul sindical republican.

VII. ORGANELE DE CONDUCERE ALE SINDICATULUI

39. Organul suprem al Sindicatului – congresul, este convocat de Comitetul republican ori de cîte ori este necesar, dar cel puţin o dată în 5 ani. Convocarea şi ordinea de zi a congresului sînt aduse la cunoştinţă cu cel puţin 2 luni înainte de deschiderea lui.

Congresele extraordinare sînt convocate de Comitetul republican al Sindicatului sau la cererea cel puţin a unei treimi din membrii Sindicatului.

Normele reprezentaţiei şi ordinea alegerii delegaţilor la congres sînt stabilite de Comitetul republican al Sindicatului.

40. Congresul Sindicatului:

audiază şi ia în dezbatere dările de seamă despre activitatea Comitetului republican al Sindicatului şi comisiei de revizie;

determină sarcinile curente ale Sindicatului şi relaţiile de colaborare cu alte sindicate de ramură din Moldova, Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova;

aprobă Statutul Sindicatului şi înaintează amendamente şi completări;

confirmă împuternicirile membrilor, delegaţi de organizaţiile primare, comitetele Sindicatului în componenţa Comitetului republican al Sindicatului şi comisiei de revizie, sau îl alege;

alege reprezentanţi în componenţa organelor elective ale Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova şi ale Federaţiei sindicatelor lucrătorilor instituţiilor de stat din alte ţări, precum şi delegaţi la congresul Federaţiilor;

alege prin vot secret şi pe bază de alternativă preşedintele comitetului republican al Sindicatului şi adjunctul (adjuncţii) lui;

alege prin vot secret sau deschis comisia de revizie;

aprobă contracte cu privire la intrarea Sindicatului în Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova şi Federaţia Sindicatelor lucrătorilor instituţiilor de stat din alte ţări şi stabileşte mărimea defalcărilor provenite din cotizaţiile membrilor Sindicatului pentru finanţarea activităţii Federaţiilor.

41. În perioada dintre congrese activitatea Sindicatului este condusă de Comitetul republican.

Comitetul Republican al Sindicatului:

coordonează activitatea Sindicatului, organizează realizarea în viaţă a hotărîrilor congreselor, reprezintă şi apără interesele lucrătorilor instituţiilor de stat, ale tuturor organizaţiilor sindicale în organele republicane, de stat, economice şi sociale în domeniul producţiei, muncii, salarizării condiţiilor de trai şi de odihnă, asistenţei medicale,încheie cu ele acorduri în problemele date;

acordă ajutor real şi coordonează activitatea comitetelor orăşeneşti raionale şi unificate ale Sindicatului, consiliilor de preşedinţi ale comitetelor sindicale, organizatorilor sindicali;

asigură conducerea activităţii inspecţiei tehnice şi juridice a muncii, medicilor experţi, ce sînt pendinte de el;

participă la elaborarea, examinarea şi aprobarea (coordonarea) condiţiilor noi de remunerare a muncii, normativelor de muncă, normelor ramurale (unice şi tipice) de producţie, normativelor de defalcări din venit în fondul stimulării economice şi asigură controlul în vederea folosirii lor juste;

participă la elaborarea proiectelor actelor legislative în problemele muncii şi protecţiei ei, organizează controlul asupra respectării lor;

ia parte la elaborarea propunerilor în vederea îmbunătăţirii asigurării sociale şi cu pensii a personalului instituţiilor de stat, ia măsuri privind îmbunătăţirea activităţii comitetelor Sindicatului, fortificarea sănătăţii muncitorilor, slujbaşilor şi membrilor familiilor lor, contribuie la intensificarea controlului asupra cheltuirii mijloacelor în aceste scopuri;

examinează şi aplanează, în conformitate cu legislaţia în vigoare, divergenţele organelor sindicale inferioare cu organele conducerii de stat, economice şi cooperatiste respective în problemele, ce lezează interesele muncitorilor şi slujbaşilor;

exercită dreptul iniţiativei legislative;

organizează sistemul asistenţei juridice a membrilor Sindicatului;

înaintează problema suspendării şi anulării deciziilor organelor economice, dacă acestea contravin legislaţiei în vigoare şi au ca urmare înrăutăţirea condiţiilor de muncă ale personalului instituţiilor de stat;

înaintează propuneri, încheie acorduri cu Guvernul Republicii, ministerele, departamentele, precum şi cu alte sindicate, în vederea soluţionării unui şir de probleme social-economice ale membrilor Sindicatului de ramură;

de comun acord cu ministerele şi departamentele de stat participă la elaborarea măsurilor cu privire la asigurarea deplină şi eficientă a gradului de folosire a lucrătorilor, amplasarea lor în cîmpul muncii, asigurarea garanţiilor sociale ale lor;

audiază dările de seamă ale conducătorilor despre problemele organizării muncii, respectării legislaţiei muncii şi cu privire la locuinţe, creării unor condiţii sănătoase şi neprimejdioase de muncă, asistenţa medicală şi serviciile social-culturale prestate muncitorilor şi slujbaşilor;

organizează instruirea cadrelor şi activului sindical, generalizează şi popularizează experienţa înaintată a activităţii Sindicatului;

reprezintă Sindicatul în relaţiile cu alte sindicate din republică şi străinătate, cu federaţiile sindicale;

colaborează cu organizaţiile sindicale internaţionale;

dispune de partea bugetului sindical, stabilită de congres pentru Comitetul republican al Sindicatului, creează comisii, determină structura, statele de personal şi fondul de salarizare al aparatului Comitetului republican;

informează cu regularitate membrii Sindicatului, organizaţiile sindicale primare asupra activităţii sale.

42. Plenara Comitetului republican al Sindicatului este convocată ori de cîte ori este nevoie, dar cel puţin o dată în şase luni.

pentru coordonarea lucrului sindical, plenara îşi alege prezidiul comitetului, stabileşte ordinea de a viitorului congres al Sindicatului, aduse la cunoştinţă data convocării şi modul înaintării delegaţiilor, iar în cazul cînd preşedintele îşi retrage candidatura, se alege adjunctul preşedintelui comitetului Sindical;

confirmă împuternicirile membrilor Comitetului republican al Sindicatului delegaţi în locul celor eliberaţi;

Plenara Comitetului republican al Sindicatului se consideră legală, dacă la ea au fost prezenţi cel puţin două treimi din membri. Hotărîrea plenarei se adoptă dacă pentru ea au votat mai mult de jumătate din cei prezenţi la plenară.

43. În perioada dintre congrese, organul de conducere îl constituie Prezidiul, de competenţă căruia ţin problemele de ordin organizatoric şi executiv, delegate lui în cadrul plenarei. El ia decizii cu privire la convocarea plenarelor şi ordinei de zi, contribuie la adoptarea hotărîrilor congreselor, conferinţelor, plenarelor Sindicatului, precum şi a deciziilor proprii.

În fiecare an prezidiul prezintă plenarei Comitetului republican al Sindicatului dări de seamă asupra activităţii sale.

44. Comisia de revizie:

îşi alege preşedintele şi adjunctul lui;

efectuează controlul asupra îndeplinirii prezentului Statut, hotărîrilor congreselor, verifică respectarea normelor democraţiei interne a Sindicatului, executarea bugetului Sindicatului şi bugetului asigurării sociale de stat, precum şi activitatea economico-financiară a Comitetului republican al Sindicatului.

Şedinţa comisiei se convoacă după caz, dar cel puţin de două ori pe an.

Membrii Sindicatului pot lua parte la şedinţele comisiei de revizie, iar membrii comisiei – la lucrările plenarelor Comitetului republican al Sindicatului cu drept de vot deliberativ.

Membrii Sindicatului, aleşi în comisia de revizie, nu pot fi incluşi în componenţa altor organe elective republicane ale Sindicatului.

Comisia de revizie prezintă dări de seamă asupra activităţii sale în cadrul adunării sindicale, conferinţei sau congresului concomitent cu organul sindical inspectat.

VIII. MIJLOACELE BĂNEŞTI ŞI AVEREA SINDICATULUI

45. Mijloacele Sindicatului se formează din:

taxele de înscriere şi cotizaţiile lunare ale membrilor Sindicatului; din venitul obţinut de la acţiunile cultural-educative şi sportive; din defalcările întreprinderilor, asociaţiilor, organizaţiilor, instituţiilor, cooperativelor în conformitate cu legislaţia în vigoare; din alte contribuţii personale şi voluntare.

46. Taxele de înscriere în Sindicat constituie 1 la sută din salariu sau bursă, iar elevii şi studenţii nebursieri plătesc 10 copeici.

47. Cotizaţiile lunare de membru se stabilesc în următoarele mărimi: pentru membrii Sindicatului cu un salariu lunar sau bursă de pînă la 70 ruble – 0,5 la sută, mai mult de 70 ruble – un procent din salariul lunar, bursă;

pentru pensionarii care nu lucrează, femeile care şi-au întrerupt lucrul în legătură cu educarea copiilor, elevii, studenţii nebursieri – 5 copeici.

48. Organizaţiile sindicale primare îşi reversează pînă la 80 la sută din cotizaţiile de membru, iar restul sumei o virează în contul curent al Comitetului republican al Sindicatului care, la rîndul său, o repartizează pentru finanţarea activităţii şi întreţinerea organelor sindicale, precum şi, în conformitate cu hotărîrile congresului Sindicatului, pentru crearea fondurilor de ajutor mutual şi solidaritate ale Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova.

Hotărîrile în aceste probleme sînt adoptate de Comitetul republican al Sindicatului.

49. Mijloacele, provenite din cotizaţiile de membru al Sindicatului şi din alte surse, sînt cheltuite pentru derularea diverselor acţiuni cultural-educative, sportive şi de asanare, acordarea ajutorului material şi asistenţei juridice membrilor Sindicatului şi pentru alte scopuri conform devizelor, aprobate de adunarea (conferinţa) sindicală – pentru comitetul sindical al organizaţiei primare, iar de plenarele (şedinţele) comitetelor (consiliilor) respective ale Sindicatului – pentru celelalte organe.

50. Sindicatul posedă, foloseşte şi dispune de averea şi mijloacele băneşti, care îi aparţin cu titlu de proprietate. Dreptul de a dispune de mijloacele băneşti şi de averea Sindicatului îl deţin numai organele sindicale elective, care prezintă sistematic în faţa membrilor Sindicatului dări de seamă asupra utilizării lor conform destinaţiei.

IX. SUSPENDAREA ACTIVITĂŢII SINDICATULUI

51. Activitatea Sindicatului poate fi suspendată prin hotărîrea congresului, care se consideră adoptată, dacă pentru ea au votat cel puţin două treimi din delegaţi, sau în ordinea stabilită de legislaţia în vigoare.

În caz de suspendare a activităţii Sindicatului, mijloacele şi averea lui sînt folosite în scopuri stabilite de congres.