395/25.06.93 Hotărîre cu privire la aprobarea Statutului Societăţii cultural-bisericeşti "Mitropolitul Varlaam"

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Statutului Societăţii cultural-bisericeşti

“Mitropolitul Varlaam”

nr. 395  din  25.06.93

 (în vigoare 25.06.1993) 

* * *

În conformitate cu legea Republicii Moldova “Despre culte” din 24 martie 1992, nr.980-XII, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Statutul Societăţii cultural-bisericeşti “Mitropolitul Varlaam” (se anexează).

Aprobat

prin hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

din 25 iunie 1993 nr.395

STATUTUL

Societăţii cultural-bisericeşti “Mitropolitul Varlaam”

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Societatea cultural-bisericească “Mitropolitul Varlaam” (în continuare – Societatea) este o organizare obştească benevolă, autogestionară, care-şi desfăşoară activitatea în conformitate cu morala creştină, prezentul Statut şi legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

II. SCOPURI ŞI SARCINILE

2. Societatea are drept scop principal atragerea oamenilor de bună credinţă, în special a credincioşilor şi a clerului, la viaţa socială şi culturală activă prin mobilizarea pe o bază constructivă a potenţialului intelectual, moral şi material disponibil, consolidarea eforturilor tuturor celor ce doresc să contribuie la renaşterea şi reafirmarea în societate, prin intermediul culturii şi culturalizării a valorilor etice şi estetice general-umane, a normelor şi preceptelor creştinismului.

3. În conformitate cu scopul enunţat mai sus Societatea îşi propune să contribuie la:

1) reînviorarea rolului Bisericii în viaţa socială prin munca de educaţie creştinească şi propagarea ştiinţei, artelor şi culturii religioase;

2) studierea şi reanimarea tradiţiilor şi sărbătorilor creştine seculare ale poporului;

3) studierea, adunarea şi evidenţa, valorificarea şi propagarea patrimoniului naţional al culturii religioase (biserici, mănăstiri, şcoli, icoane, odoare, cărţi vechi şi manuscrise, pietre de morminte şi inscripţii funerare etc.);

4) returnarea către Moldova a vechilor manuscrise, a cărţilor bisericeşti, icoanelor, odoarelor şi altor relicve de valoare, înstrăinate;

5) conlucrarea cu organe de stat în scopul găsirii înregistrării, conversării, restaurării şi ocrotirii monumentelor de istorie şi cultură religioasă, inclusiv a locaşelor de cult;

6) exercitarea controlului public asupra modului de utilizare a monumentelor de istorie şi cultură religioasă, a locaşelor de cult din republică, asupra stabilirii zonelor de protecţie, asigurării integrităţii lor şi a calităţii lucrărilor de construcţie, reparaţie şi restaurare, creării rezervaţiilor istorico-culturale pe baza ansamblurilor monastice;

7) inventarierea tuturor lăcaşelor de cult din republică şi folosirea lor adecvată, ţinîndu-se cont de necesităţile credincioşilor şi ale Bisericii;

8) acordarea sprijinului necesar comunităţilor religioase la deschiderea şi redeschiderea bisericilor şi mănăstirilor, la edificare unor noi lăcaşe de cult;

9) instituirea unui patronaj public asupra cimitirelor din Moldova, pentru a le aduce la condiţie civilizată;

10) desfăşurarea unor acţiuni de mecenat pe tărîmul artelor, culturii şi ştiinţei, a unei activităţi de caritate întru ajutorarea bătrînilor, bolnavilor, orfanilor, invalizilor şi altor categorii de suferinzi şi năpăstuiţi de soartă.

III. FORMELE DE ACTIVITATE

4. Societatea îşi realizează scopul şi sarcinile enumerate prin:

1) înfiinţarea unor instituţii ştiinţifice şi de cultură, biblioteci publice şi muzee, centre fonofotocinevideo, edituri şi tipografii, a unor subunităţi de producţie;

2) crearea unor şcoli şi centre specializate, ateliere şi laboratoare pentru instruirea şi pregătirea cadrelor naţionale de pictori-iconari, cioplitori în lemn, tinichigii, făuritori de odoare, restauratori de carte, icoane, pictură murală etc.;

3) editarea şi difuzarea literaturii bisericeşti, a unor studii şi tratate ştiinţifice în domeniul teologiei, istoriei, religiei şi culturii religioase, a unor anale, almanahuri, reviste, ziare, calendare etc. Societatea editează un organ de presă propriu;

4) organizarea unor acţiuni culturale, conferinţe, cicluri de lecţii publice, adunări festive, serate consacrate unor sărbători cultural-religioase sau date comemorative;

5) înfiinţarea unor grupuri de creaţie şi colective artistice, studiouri, cercuri şi cluburi pe interese;

6) atragerea atenţiei scriitorilor, compozitorilor, altor oameni de artă şi de ştiinţă, a tineretului studios şi a unor întregi colective artistice asupra tematicii religioase, organizînd în acest scop concursuri de creaţie, acordînd deplasări şi călătorii pentru studii, instituind premii şi burse;

7) deschiderea unor case de copii, pensionate, ospătării pentru alimentarea gratuită a invalizilor, bătrînilor, singuraticilor, ajutorarea altor năpăstuiţi de soartă. Organizarea unor grupuri de caritate, care ar patrona spitalele din republică;

8) inaugurarea unor rute turistice la cele mai importante monumente de istorie şi cultură bisericească de pe întreg arealul românesc şi organizarea deservicii lor;

9) efectuarea schimbului de delegaţii, simplificarea legăturilor cu societăţile similare, credincioşii şi feţele bisericeşti, slujitorii culturii din alte ţări;

10) participarea la discutarea proiectelor de legi ce vizează în mod direct sau indirect activitatea Bisericii, interesele credincioşilor şi ale slujitorilor Bisericii; înaintarea în instanţe, cu titlu de iniţiativă legislativă, a unor propuneri cu privire la adoptarea de noi acte legislative, anularea sau modificarea legilor în vigoare;

11) solicitarea de la organismele de stat şi cele publice, de la persoanele cu funcţii de răspundere, prin organele de informare în masă sau direct, a unor informaţii veridice referitor la diversele aspecte ale activităţii Bisericii, comunităţilor religioase etc.

IV. MEMBRII SOCIETĂŢII, DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LOR

5. Membri ai Societăţii pot fi cetăţenii de bună credinţă de orice naţionalitate, care recunosc prezentul Statut, participă activ la realizarea scopurilor şi sarcinilor Societăţii în cadrul unei organizaţii de bază şi achită regulat cotizaţiile de membru.

6. Membri ai societăţii pot fi colective de muncă ale întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor de stat, obşteşti şi cooperatiste (membri colectivi) care participă intens la activitatea ei.

7. Admiterea cetăţenilor în Societate se efectuează de către adunarea generală a organizaţiei de bază în temeiul unei cereri.

În lipsa unei organizaţii de bază la locul de lucru sau de trai cererea se examinează de consiliul organizaţiei ierarhic superioare.

Admiterea în calitate de membri ai Societăţii a organizaţiilor, întreprinderilor şi instituţiilor se face prin hotărîrea prezidiului Societăţii în baza unei cereri scrise, semnate de conducătorii acestora şi de reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti.

8. Membrii fondatori ai Societăţii se desemnează de prezidiu şi se confirmă prin hotărîrea consiliului format din membri de rînd care au contribuit la activitatea Societăţii cu mijloace materiale şi financiare considerabile.

9. Reprezentanţii clerului, oamenii de ştiinţă, cultură şi artă din republică şi de peste hotare, care au merite deosebite în sfera de activitate ce corespunde intereselor Societăţii, pot fi aleşi la propunerea prezidiului membri de onoare.

10. Cetăţenii străini, care manifestă interes pentru preocupările Societăţii şi doresc să participe activ la activitatea ei, pot fi admişi în Societate în calitate de membri corespondenţi. Admiterea se face prin hotărîrea prezidiului în baza unei cereri scrise, însoţite de o recomandare din partea unui membru al Societăţii.

11. Persoanele particulare, organizaţiile, întreprinderile şi instituţiile de stat, obşteşti şi cooperatiste, care vor face daruri însemnate Societăţii, se vor numi binefăcători. Decizia despre acceptarea donaţiilor şi conferirea titlului de binefăcător al Societăţii se ia de către prezidiu.

12. Membrii de onoare, membrii corespondenţi şi binefăcătorii Societăţii sînt luaţi la evidenţă de către prezidiu. Relaţiile oficiale cu ei se întreţin prin organul executiv al Societăţii.

13. Membrilor de rînd ai Societăţii li se eliberează legitimaţii, membrilor colectivi şi binefăcătorilor – certificate, membrilor de onoare şi membrilor corespondenţi – diplome. Toţi membrii şi binefăcătorii primesc insigna Societăţii de un model unic.

14. Membrul de rînd al Societăţii are dreptul:

să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale Societăţii;

să abordeze probleme, să facă propuneri şi să înainteze demersuri în orice organ de conducere sau de lucru al Societăţii;

să conteze în activitatea sa de membru pe sprijinul material, moral şi juridic al Societăţii;

să se retragă din Societate, informînd în prealabil despre acesta organizaţia de bază sau consiliul Societăţii.

15. Membrul de rînd al Societăţii este obligat:

să respecte şi să transpună consecvent în viaţă prevederile prezentului Statut;

să fie înscris în una din organizaţiile de bază şi să achite regulat cotizaţiile de membru;

să activeze în cadrul unei secţii de profil a Societăţii în conformitate cu aptitudinile, interesele şi preocupările sale profesionale;

la propunerea prezidiului, să participe la activitatea comisiilor Societăţii sau a altor organe de lucru ale ei, sau să îndeplinească anumite sarcini ale lor;

să antreneze noi membri în Societate.

16. Membrii colectivi îşi pot propune reprezentanţii în toate organele de conducere ale societăţii; fiecare membru colectiv dispune de un vot.

17. Calitatea de membru al Societăţii este incompatibilă cu intoleranţa socială, naţională sau religioasă. În cazul în care un membru al Societăţii încalcă prezentul Statut, desfăşoară activitate sau comite acţiuni reprobabile, prin care se aduc prejudicii Societăţii, el este exclus din Societate, cu dreptul de a apela la Conferinţă, a cărei deschise este definitivă.

V. STRUCTURA ORGANIZAŢIONALĂ A SOCIETĂŢII

18. Societatea se constituie după principiul teritorial-de producţie. Organizaţiile de bază se formează la locul de muncă sau de trai al membrilor Societăţii şi sînt alcătuite din cel puţin trei persoane.

Elevii şcolilor de cultură generală şi tehnico-profesionale sub 16 ani se întrunesc în secţii de tineret ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul organizaţiilor de bază.

19. Organul de conducere al organizaţiei de bază este adunarea generală.

În funcţie de competenţa numerică a organizaţiei de bază se stabileşte şi forma adecvată de conducere. Dacă organizaţia e numeroasă, se alege un consiliu, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar responsabil şi un casier, iar dacă e mică, se alege un preşedinte, un secretar responsabil şi un casier.

20. Organizaţiile de bază, ce activează pe teritoriul unui raion sau oraş, se unesc în filiale raionale sau orăşeneşti.

Organul suprem de conducere al filialei este conferinţa, care se convoacă cel puţin o dată pe an. Conferinţa este valabilă, dacă la ea participă cel puţin 2/3 din numărul delegaţiilor aleşi. Hotărîrile ei se adoptă cu majoritatea simplă de voturi.

21. Conferinţa filialei:

alege consiliul, preşedintele, vicepreşedintele, secretarul responsabil şi comisia de cenzori;

organizează şi conduce activitatea organizaţiilor de bază;

asigură îndeplinirea hotărîrilor conferinţei, consiliului şi prezidiului Societăţii;

alege delegaţii pentru conferinţa Societăţii;

rezolvă toate chestiunile ce primesc activitatea filialei şi a consiliului ei.

22. Organul de conducere al secţiei este consiliul. Preşedintele şi secretul secţiei se aleg la şedinţa membrilor secţiei şi se confirmă de consiliu.

23. Comisiile permanente şi cele speciale sînt organe de lucru ale Societăţii şi se înfiinţează de către conferinţă, consiliu sau prezidiu.

24. Preşedinţii filialelor şi secţiilor devin în mod automat membri ai consiliului Societăţii fără drept de vot hotărîtor, dacă n-au fost aleşi membri ai consiliului de către conferinţă.

Preşedintele filialelor şi secţiilor prezintă consiliului Societăţii dări de seamă asupra activităţii desfăşurate de ele timp de un an.

VI. ORGANELE DE CONDUCERE

25. Organul suprem de conducere al Societăţii este conferinţa, convocată de consiliu cel puţin o dată pe an. Data convocării conferinţei şi ordinea de zi anunţate cel puţin cu o lună înainte de începerea lucrărilor ei. Normele de reprezentare şi modul de alegere a delegaţiilor se stabilesc de consiliu. Conferinţa este competentă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din delegaţii aleşi.

Din iniţiativa consiliului sau la cererea a cel puţin 1/3 din organizaţiile de bază (filiale) ale Societăţii poate fi convocată conferinţa extraordinară.

26. Conferinţa:

adoptă hotărîri cu privire la înfiinţarea sau lichidarea Societăţii;

adoptă Statutul Societăţii, introduce în el modificări şi completările necesare;

stabileşte direcţiile prioritare ale activităţii Societăţii;

aprobă dările de seamă ale consiliului şi comisiei de cenzori;

soluţionarea chestiunii legate de activitatea financiară şi de producţie a Societăţii;

alege preşedintele Societăţii, stabileşte numărul de membri ai consiliului şi ai comisiei de cenzori ale Societăţii şi îi alege prin vot deschis;

alege redactorul-şef al organului de presă al Societăţii;

examinează alte probleme privind activitatea Societăţii.

27. Preşedintele Societăţii este concomitent preşedintele consiliului Societăţii şi al prezidiului consiliului.

28. Organul de conducere în perioada dintre conferinţe este consiliul Societăţii, ales pe o perioadă de trei ani. Consiliul îşi ţine şedinţele în funcţie de necesităţi, dar nu mai rar decît o dată la şase luni.

Consiliul este competent dacă la şedinţă participă cel puţin 2/3 din membrii. Hotărîrile se adoptă cu majoritatea simplă de voturi.

29. Consiliul:

convoacă conferinţele Societăţii;

stabileşte modul de propunere şi alegere a delegaţiilor, precum şi normele de reprezentare;

examinează dările de seamă cu privire la activitatea prezidiului şi a organizaţiilor de bază;

alege din rîndurile membrilor consiliului organul executiv – prezidiul, în care, în afară de preşedinte, întră prim-vicepreşedintele, vicepreşedintele, secretarul responsabil şi membri de rînd într-un număr stabilit de conferinţă;

stabileşte competenţa numerică a colegiilor redacţionale ale publicaţiilor Societăţii şi alege redactorii – şefi;

exercită controlul asupra respectării prezentului Statut şi realizării hotărîrilor conferinţelor Societăţii;

aprobă atributele (emblema, insigna, fanionul) şi modelele sigiliului şi ştampilei Societăţii, precum şi modelele unice ale ştampilelor organizaţiilor şi întreprinderilor ei.

30. Prezidiul se alege pe un termen de trei ani şi conduce activitatea Societăţii în perioada dintre şedinţele consiliului.

Prezidiul îşi convoacă şedinţele ori de cîte ori este necesar, dar nu mai rar decît o dată la trei luni. prezidiul este competent dacă la şedinţă participă cel puţin 2/3 din membrii săi. Hotărîrile se adoptă cu majoritatea simplă de voturi.

31. Prezidiul:

aprobă planurile curente şi de perspectivă de activitate a Societăţii;

direcţionează activitatea organizaţiilor de bază (filialelor) ale Societăţii;

înfiinţează secţii de profil ale Societăţii, consilii publice, comisii permanente şi speciale, coordonează activitatea acestora;

organizează activitatea economico-financiară a Societăţii în modul stabilit adoptă planurile de producţie şi construcţii capitale, bugetul de venituri şi cheltuieli, dările de seamă, structura, statele şi fondurile de salarii ale aparatului consiliului şi organizaţiilor de bază (filialelor) ale Societăţii; creează un sistem unic de evidenţă şi registre contabile; deschide conturi în bănci;

adoptă hotărîri cu privire la înfiinţarea unor unităţi de producţie, grupuri de lucru, ştiinţifice şi de creaţie ale Societăţii, aprobă regulamentele acestora;

încheie contracte şi reprezintă Societate în diverse instanţe;

angajează şi eliberează din funcţie persoane ce fac parte din structura aparatului consiliului;

convoacă şedinţele consiliului şi împreună cu secţiile de profil sau cu comisiile de lucru pregătesc chestiunile spre examinare;

colaborează cu societăţi similare, cu alte organizaţii, instituţii şi persoane particulare de peste hotare;

rezolvă alte probleme curente ce nu ţin de competenţa consiliului sau a conferinţei.

32. Comisia de cenzori se alege de conferinţa Societăţii pe un termen de trei ani. Ea controlează activitatea economico-financiară a Societăţii şi prezintă dări de seamă în faţa conferinţei.

Membrii comisiei de cenzori nu pot face parte din consiliul sau prezidiul Societăţii.

33. Sediul organelor de conducere ale Societăţii se află în oraşul Chişinău.

VII. MIJLOACELE FINANCIARE ALE SOCIETĂŢII

34. Mijloacele Societăţii se constituie din:

cotizaţiile de membru;

donaţiile membrilor şi ale binefăcătorilor Societăţii;

veniturile rezultate din activitatea de producţie, din organizarea acţiunilor publice cu plată, a licitaţiilor etc.;

alte venituri.

35. Societatea poate anunţa colecte benevole pentru realizarea unor programe speciale şi iniţiative publice în corespundere cu scopul şi sarcinile prevăzute de prezentul Statut.

36. Taxa de înscriere în Societate şi cotizaţia anuală în valută naţională ori în valută liber convertibilă se stabileşte anual de prezidiu.

Taxa de înscriere şi cotizaţiile de membru nu sînt obligatorii pentru elevi, studenţi, pensionari, militari în termen şi invalizi.

37. Filialele raionale şi orăşeneşti transferă la contul central 40 la sută din sumele acumulate de la achitarea cotizaţiilor, şi 30 la sută din veniturile rezultate din activitatea de producţie.

38. Societatea dispune de conturi proprii (în valută naţională şi valută liber convertibilă). Sumele provenite din achitarea taxelor şi a cotizaţiilor de membru, precum şi celelalte venituri financiare se păstrează la contul curent al Societăţii.

39. Prerogativa de a dispune de credite, a efectua operaţii financiare şi dreptul de a o reîncredinţa altor persoane cu funcţii de răspundere aparţin preşedintelui consiliului Societăţii şi primului vicepreşedinte.

40. Societatea, întreprinderile şi organizaţiile ei plătesc impozite şi alte plăţi în bugetul de stat în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Dările de seamă cu privire la cheltuielile şi veniturile Societăţii se dau publicităţii.

VIII. STATUTUL JURIDIC AL SOCIETĂŢII

41. Societatea, filialele ei raionale şi orăşeneşti, unităţile de producţie cu balanţă autonomă sînt persoane juridice, au sigiliu şi ştampilă cu denumirea lor.

42. Societatea poate fi desfiinţată prin hotărîrea conferinţei în cazul cînd activitatea ei este în contradicţie cu prevederile prezentului Statut, precum şi în cazul încălcării normelor legislaţiei în vigoare.