407/09.06.94 Hotărîre cu privire la aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Comunităţii religioase presbiteriene "Biserica Păcii" din or.Chişinău"
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare
a Comunităţii religioase presbiteriene “Biserica Păcii”
din or.Chişinău”
nr. 407 din 09.06.94
(în vigoare 30.07.1994)
Monitor nr.7/64 din 30.07.1994
* * *
În conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.979-XII din 24 martie 1992 “Despre culte”, Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă Statutul de organizare şi funcţionare a Comunităţii religioase presbiteriene “Biserica Păcii din or.Chişinău” (se anexează).
| PRIM-MINISTRU INTERIMAR | |
| AL REPUBLICII MOLDOVA | Ion GUŢU |
Chişinău, 9 iunie 1994, |
|
| Nr.407. |
Anexă
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.407 din 9 iunie 1994
|
Adoptat la adunarea generală a a Comunităţii presbiteriene din 9 iunie 1994 |
Aprobat prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.407 din 27 iulie 1993 |
STATUTUL
de organizare şi funcţionare a Comunităţii religioase
presbiteriene “Biserica Păcii din or.Chişinău”
I. PRINCIPII GENERALE
1. Comunitatea religioasă presbiteriană “Biserica Păcii din or.Chişinău” (în continuare – Biserica) este o organizaţie benevolă a cetăţenilor Republicii Moldova uniţi întru slujirea comună lui Isus Hristos.
2. Biserica este o organizaţie cu regim autonom şi face parte din sistemul mondial al Bisericilor presbiteriene cu sediul central în or.Los-Angeles, U.S.A.
3. Biserica îşi desfăşoară activitatea în conformitatea cu Constituţia Republicii Moldova, legislaţia ei în vigoare, prezentul Statut şi canoanele religioase presbiteriene.
4. Aria de activitate a Bisericii este teritoriul Republicii Moldova.
5. Biserica este persoană juridică din momentul aprobării statutului său de organizare şi funcţionare de către organele competente de stat, posedă pecete rotundă şi ştampilă cu antet, conturi în bănci, blanchete şi alte rechizite necesare.
II. SCOPURILE ŞI SARCINILE BISERICII
6. Activitatea Bisericii are următoarele scopuri:
propovăduirea şi răspîndirea Evangheliei;
organizarea şi practicarea slujbei religioase presbiteriene;
activitatea de educaţie şi binefacere.
7. Întru realizarea scopurilor sale Biserica îşi asumă următoarele sarcini:
contribuirea la renaşterea spirituală a locurilor Moldovei prin intermediul utilizării Sfintei Scripturi – Biblia;
dezvoltarea legăturilor cu fraţi de credinţă din ţară cît şi din străinătate;
desfăşurarea activităţii de binefacere întru susţinerea păturilor social-vulnerabile ale populaţiei;
asigurarea activităţii pe lîngă Biserică a unei scoli duminicale;
pregătirea slujitorilor Bisericii a unei scoli duminicale;
pregătirea slujitorilor Bisericii prin trimiterea lor la învăţătură în străinătate.
III. STRUCTURA ŞI ADMINISTRAREA BISERICII
8. Biserica întruneşte pe baze benevole creştinii care se spovedesc în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfîntului Duh, îl recunosc pe Isus Hristos ca Mîntuitor şi care au săvîrşit pocăinţa şi botezul după credinţa şi învăţătura evanghelică.
9. Organul Suprem al Bisericii este Adunarea generală a membrilor Bisericii, care este convocată de Consiliul Bisericesc pe măsura necesităţii, însă nu mai rar de o dată pe an.
10. Adunarea generală:
alege Preşedintele Adunării generale;
introduce modificări şi amendamente în Statutul Bisericii cu aprobarea lor ulterioară de către organele de stat competente;
alege Consiliul Bisericesc;
alege Comisia de cenzori, care este subordonată Adunării generale şi activează în baza Regulamentului aprobat de Adunare;
efectuează admiterea în rîndurile membrilor Bisericii şi examinează chestiunile cu privire la ieşirea din rîndurile membrilor Bisericii sau excluderii lor;
alege Pastorul Bisericii sau îl invită din alte Biserici ori din organizaţii străine religioase, instituţii teologice de învăţămînt (invitarea cetăţenilor străini se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova);
ascultă raportul Comisiei de cenzori;
decide asupra sistării activităţii Bisericii.
11. Adunarea generală este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi cel puţin două treimi din membrii Bisericii.
12. Hotărîrile Adunării generale se adoptă prin vot deschis cu majoritatea simplă de voturi asupra tuturor chestiunilor examinate cu excepţia chestiunilor cu privire la introducerea modificărilor şi amendamentelor în Statut şi sistarea activităţii Bisericii, unde este necesar de două treimi din voturile membrilor Bisericii prezenţi la adunare.
13. Consiliul Bisericesc este organul executiv a Bisericii, se subordonează Adunării generale şi se convoacă o dată în trimestru.
14. Consiliul Bisericesc este ales de adunarea generală a membrilor Bisericii în număr de şapte persoane în frunte cu Pastorul Bisericii, care este Administratorul Adunării generale.
15. Administratorul Adunării generale reprezintă Biserica în relaţiile cu organele puterii de stat şi administraţiei de Stat, organizaţiile obşteşti, întreprinderile şi persoanele particulare şi este subordonat Adunării generale.
16. Consiliul Bisericesc efectuează realizarea planurilor adoptate de Adunarea generală, precum şi îl ajută pe Pastorul Bisericii în activitatea sa bisericească, organizatorică şi administrativă.
17. Comisia de cenzori este formată din trei persoane, activează permanent, este subordonată Adunării generale şi efectuează controlul activităţii financiare şi gospodăreşti a Consiliului Bisericesc:
18. De competenţa Pastorului Bisericii ţine:
propovăduirea Evangheliei şi asigurarea slujbei bisericeşti;
educarea în spiritul creştin a credincioşilor şi celor care se pregătesc pentru botez;
organizarea şcolii teologice;
ajutorarea celor bolnavi şi bătrîni;
pregătirea şi educarea ajutorilor şi colaboratorilor ca ei să fie în stare de a executa unele funcţii bisericeşti şi a activităţii de binefacere şi educaţie;
educarea religioasă a copiilor şi tineretului.
Pastorul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu învăţătura Evanghelică.
IV. PATRIMONIUL ŞI MIJLOACELE BĂNEŞTI ALE BISERICII
19. Biserica poate avea în proprietate clădiri, mijloace de transport, utilaje, biblioteci, mijloace băneşti în valută naţională şi străină, hîrtii de valoare şi alte bunuri necesare pentru activitatea sa.
20. Mijloacele băneşti ale Bisericii se formează din:
donaţiile membrilor Bisericii;
donaţii şi ofrande (inclusiv testamentare) ale cetăţenilor, organizaţiilor, întreprinderilor etc. atît din ţară cît şi din străinătate;
venituri din activitatea de producţie şi editorială;
alte surse legate.
21. Biserica are dreptul de a folosi pentru uzul său teritoriul, clădirile şi averea remise ei pe baze contractuale de către stat, organizaţii obşteşti, întreprinderi, instituţii precum şi de cetăţeni în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
22. În scopul susţinerii activităţii religioase şi de binefacere Biserica desfăşoară activitatea de producţie în conformitate cu legislaţia în vigoare.
23. Biserica varsă în bugetul de stat şi fondurile extrabugetare impozite şi alte plăţi obligatorii în ordinea stabilită de legislaţie.
V. DISPOZIŢII FINALE
24. Biserica îşi sistează activitatea în următoarele cazuri:
prin hotărîrea Adunării generale a membrilor Bisericii adoptată cu două treimi de voturi ale celor prezenţi;
prin hotărîrea organului de stat competent.
25. În cazul sistării activităţii Bisericii, patrimoniul şi mijloacele băneşti rămase după lichidarea organizaţiei se folosesc în conformitate cu decizia Adunării generale.