415/21.06.2013 Hotărîre pentru aprobarea Normei privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
pentru aprobarea Normei privind producerea, controlul,
certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire
şi de plantare fructifer
nr. 415 din 21.06.2013
(în vigoare 28.06.2014)
Monitorul Oficial nr.136-139 art.502 din 28.06.2013
* * *
Abrogat: 22.09.2024
Hotărîrea Guvernului nr.94 din 07.02.2024
În conformitate cu prevederile Legii nr.728-XIII din 6 februarie 1996 cu privire la pomicultură (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.52-53, art.161), cu modificările ulterioare, şi Legii culturilor nucifere nr.658-XIV din 29 octombrie 1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.153-155, art.749), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Norma privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer, conform anexei nr.1;
Lista hotărîrilor Guvernului care se abrogă, conform anexei nr.2.
2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.1143 din 21.11.2018, în vigoare 18.01.2019]
| PRIM-MINISTRU | Iurie LEANCĂ |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul agriculturii şi industriei alimentare | Vasile Bumacov |
| Chişinău, 21 iunie 2013. | |
| Nr.415. |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
nr.415 din 21 iunie 2013
NORMA
privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea
materialului de înmulţire şi de plantare fructifer
Norma privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer transpune parţial Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 267 din 8 octombrie 2008, Directiva 93/48/CEE a Comisiei din 23 iunie 1993 de stabilire a fişelor care precizează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească materialele de înmulţire ale plantelor fructifere şi plantele fructifere destinate producţiei de fructe în conformitate cu articolul 4 din Directiva 92/34/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 250 din 7 octombrie 1993 şi Directiva 93/64/CEE a Comisiei din 5 iulie 1993 de instituire a măsurilor de aplicare privind supravegherea şi controlul furnizorilor şi unităţilor în cadrul Directivei 92/34/CEE a Consiliului privind comercializarea materialului săditor de plante fructifere şi a plantelor fructifere, destinate producţiei de fructe, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 250 din 7 octombrie 1993.
I. DOMENIUL DE APLICARE
1. Norma privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer (în continuare – Normă) se aplică la producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer, care urmează a fi plasat pe piaţa internă. Norma stabileşte schema tehnologică de multiplicare a materialului de plantare fructifer, categoriile biologice şi modalităţile de certificare a plantaţiilor-mamă şi a producţiei pepinierelor pomicole.
2. Prezenta Normă se aplică materialului de înmulţire şi plantare fructifer din genurile şi speciile specifice în anexa nr.1 la prezenta Normă şi hibrizilor lor.
II. TERMINOLOGIE
3. În sensul prezentei Norme termenii utilizaţi sînt definiţi după cum urmează:
1) organism oficial responsabil – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA);
2) autentificarea plantaţiilor – procedură de stabilire a autenticităţii soiului şi de verificare a condiţiilor de producere a materialului de înmulţire sau de plantare fructifere;
3) clonă – o descendenţă de natură vegetativă, uniformă din punct de vedere genetic, provenită dintr-o singură plantă;
4) comercializare – vînzarea, deţinerea în vederea vînzării, oferta de vînzare şi orice tip de cesionare, furnizare sau transfer de material de înmulţire sau de plantare către o altă parte, în vederea unei exploatări comerciale;
5) document oficial – document emis de, sau sub responsabilitatea organismului oficial responsabil;
6) furnizor – orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară la nivel profesional cel puţin una dintre următoarele activităţi legate de materialul de înmulţire sau de plantare fructifer: reproducerea, producerea, păstrarea şi/sau tratarea, importul şi comercializarea;
7) lot – un număr de unităţi ale unui singur produs, care poate fi identificat prin omogenitatea compoziţiei şi originea sa;
8) material de înmulţire – seminţe, părţi ale plantelor şi orice material vegetal, inclusiv portaltoi, destinate înmulţirii şi producţiei de plante fructifere;
9) material de plantare fructifer – plante destinate plantării sau replantării, în urma comercializării lor;
10) organism – orice entitate biologică capabilă de reproducere sau de transferare de material genetic;
11) soi (hibrid, linie, clonă) – grup de plante, aparţinînd unui singur taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi definit prin expresia caracterelor rezultînd dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumită combinaţie de genotipuri, distinct faţă de orice alt grup de plante prin expresia a cel puţin unuia dintre caractere şi considerat ca entitate, avînd în vedere proprietatea sa de a fi reprodus fără modificare. Expresia caracterelor la materialul soiului de acelaşi tip poate fi variabilă sau invariabilă, gradul de variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaţia de genotipuri;
12) testare – verificarea mostrelor vegetale la infectarea lor cu virusuri şi maladii similare acestora şi a solului la prezenţa nematozilor-vectori ai virusurilor.
4. Sub incidenţa prezentei Norme cad grupele de produse cu poziţiile tarifare prezentate în următorul tabel, conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29 decembrie 2007:
|
Poziţia tarifară, conform |
Denumirea mărfii |
| 0602 10 | Butaşi nerădăcinoşi şi altoi |
| 0602 20 | Pomi, arbuşti, tufişuri cu fructe comestibile, altoiţi sau nealtoiţi |
| 0602 20 900 | Altele |
| 0602 90 300 | Răsaduri de legume şi răsaduri de căpşuni |
| 0602 90 450 | Butaşi rădăcinoşi şi plante tinere |
III. CATEGORIILE BIOLOGICE ALE MATERIALULUI
DE ÎNMULŢIRE ŞI DE PLANTARE FRUCTIFER
5. În funcţie de categoria biologică, materialul de înmulţire şi de plantare fructifer se clasifică după cum urmează:
1) Material de categoria "Prebază" – material de înmulţire, care:
a) a fost produs cu menţinerea identităţii de soi, inclusiv a caracteristicilor pomologice relevante pentru prevenirea bolilor;
b) este destinat producţiei de material de categoria "Bază" sau de material de categoria "Certificat", care nu este material de plantare fructifer;
c) este cultivat în parcele separate, pentru acest scop, sau este identificat ca plante stabilite individual;
d) provine din plantaţii de conservare, înfiinţate de ameliorator sau de menţinător, în care există o garanţie totală că soiul nu este infectat cu virusuri şi alte organisme patogene similare, sau cu vectori ai acestora, în special cu nematozi-vectori ai virusurilor, sau cu maladii micotice sau bacteriene, sau cu insecte dăunătoare;
e) a fost verificat din punctul de vedere al identităţii şi autenticităţii şi a fost găsit ca fiind autentic soiului, conform descrierii soiurilor, înregistrate sau protejate, sau descrierii soiului pentru care s-a depus o cerere privind protecţia soiului sau înregistrarea soiului în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova;
f) a fost considerat în urma unei inspecţii ca întrunind condiţiile de la lit.a), b), c), d) şi e).
Categoria biologică "Prebază" cuprinde:
- plantele de menţinere a soiului, seminceri, marcotiere, pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun, obţinute din materialul amelioratorului sau menţinătorului, după testare şi devirozare;
- materialul biologic de înmulţire rezultat din plantele de menţinere a soiului precizate mai sus, respectiv seminţe, sîmburi, butaşi, marcote, drajoni, ramuri altoi, stoloni;
- materialul biologic de plantare destinat reînmulţirii, rezultat pe cale vegetativă, direct sau prin altoire.
Materialul de categorie biologică "Prebază" se produce şi se întreţine de către menţinător.
2) Material de categoria "Bază" – material de înmulţire, care:
a) a fost produs, fie direct, fie într-un număr cunoscut de etape, pe cale vegetativă, din material de categoria "Prebază" cu menţinerea identităţii soiului, inclusiv a caracteristicilor pomologice relevante, pentru prevenirea bolilor;
b) este destinat producerii materialului de categoria "Certificat";
c) nu este infectat cu virusuri şi maladii similare lor, sau cu vectori ai acestora, în special nematozi-vectori ai virusurilor, cu maladii micotice şi bacteriene, sau cu insecte dăunătoare;
d) a fost considerat în urma unei inspecţii ca întrunind condiţiile de la lit.a), b) şi c).
Categoria biologică "Bază" cuprinde:
- plantaţiile-mamă de seminceri, butaşi, marcotiere, drajoniere, ramuri altoi, obţinute din materialul de categorie biologică "Prebază";
- materialul biologic de înmulţire rezultat din plantaţiile menţionate mai sus;
- materialul biologic de plantare, rezultat pe cale vegetativă sau generativă, destinat plantaţiilor-mamă din categoria biologică "Certificat";
- stolonii proveniţi din stolonierele de categorie biologică "Prebază" şi stolonierele înfiinţate cu aceşti stoloni.
3) Material de categoria "Certificat" include plante-mamă, material de înmulţire şi de plantare, clasificate ca libere de virus sau testate la virus, care îndeplinesc următoarele condiţii:
Pentru plantele-mamă condiţiile specifice sînt stabilite în anexa nr.2 la prezenta Normă.
Materialul de înmulţire, care:
a) este derivat din plantele-mamă de categoria "Certificat", clasificate ca libere de virus sau testate la virus;
b) este destinat producerii de material de plantare.
Materialul de plantare, care:
a) a fost produs direct din materialul de înmulţire de categoria "Certificat" sau "Bază";
b) este destinat producerii de fructe;
c) se obţine în pepinierele comerciale, pe cale vegetativă sau generativă, prin metode cunoscute;
d) este considerat ca liber de virus sau testat la virus, dacă a fost înmulţit dintr-un material de înmulţire de categoria "Certificat", iar în urma unei inspecţii vizuale a fost găsit liber de simptome ale virusurilor şi, dacă este cazul, a fost testat şi găsit liber de virusuri;
e) este liber de organismele dăunătoare de carantină;
f) este, cel puţin după o examinare vizuală, aparent liber de organisme dăunătoare şi de boli prevăzute în anexa nr.3 la prezenta Normă, care reduc considerabil calitatea şi utilitatea, precum şi de semne sau simptome ale organismelor dăunătoare şi ale bolilor în cauză;
g) a fost considerat în urma unei inspecţii ca întrunind condiţiile de la lit.a), b), c), d), e) şi f).
Categoria biologică "Certificat" cuprinde:
- plantaţiile-mamă găsite libere de virusuri sau patogeni virali ca rezultat al testării anuale în mod randomizat;
- material de înmulţire: seminţe, sîmburi, butaşi, marcote, puieţi-portaltoi şi ramuri altoi, provenite din plantaţiile-mamă menţionate mai sus;
- material de plantare provenit din plantaţiile-mamă de categoriile "Certificat" sau "Bază";
- stolonii de căpşun proveniţi din stolonierele categoriei biologice "Bază", destinaţi comercializării pentru înfiinţarea plantaţiilor comerciale de căpşun.
4) Material de categoria "Obişnuit" – material de înmulţire şi plantare fructifer (echivalent cu materialul CAC – Conformitas Agraria Communitatis), care:
a) este produs din componente biologice (ramuri-altoi, portaltoi), a căror provenienţă este cunoscută;
b) are identitate de soi şi puritate de soi sau de specie;
c) este liber de organismele dăunătoare de carantină;
d) este, cel puţin după o examinare vizuală, aparent liber de organisme dăunătoare şi de boli enumerate în anexa nr.3 la prezenta Normă, care reduc considerabil calitatea şi utilitatea, precum şi de semne sau simptome ale organismelor dăunătoare şi ale bolilor în cauză;
e) este indemn de toate defectele susceptibile să-i reducă calitatea de material de înmulţire sau de plantare;
f) a fost considerat în urma unei inspecţii ca întrunind condiţiile de la lit.a), b), c), d) şi e);
g) este destinat:
- producerii de material de înmulţire;
- producerii de material de plantare fructifer;
- producerii de fructe.
Categoria "Obişnuit" cuprinde:
- plantaţiile-mamă (sau plante-mamă solitare) netestate virotic sau care nu au fost retestate virotic.
- materialul de plantare provenit din aceste plantaţii-mamă (sau plante-mamă).
6. Pomii altoiţi dobîndesc categoria biologică a ramurii altoi, cu condiţia ca portaltoiul folosit să aibă categorie biologică echivalentă sau mai mare.
IV. CLASIFICAREA MATERIALULUI DE ÎNMULŢIRE ŞI DE PLANTARE
FRUCTIFER, CONFORM STĂRII FITOSANITARE
7. Liber de virus – se califică drept liber de virus următoarele materiale:
a) materialul liber de toate virozele, fitoplasme, maladii similare lor şi viroizi, depistate la specia respectivă;
b) materialul în descendenţă pe cale vegetativă sau în linie directă din materialul specificat la lit.a) din prezentul punct, după un număr de etape cunoscut.
8. Testat la virus – se califică drept testat de virus următoarele materiale:
a) materialul vegetal testat la prezenţa celor mai răspîndite viroze ale speciei respective, considerat liber de anumite virusuri periculoase şi de anumite organisme similare unui virus cunoscut la speciile respective;
b) materialul în descendenţă pe cale vegetativă şi în linie directă din materialul specificat la lit.a) din prezentul punct, după un număr de etape cunoscut.
9. La materialul de categoria "Obişnuit" – nu se face nici o referire la liber de virus sau testat la virus.
V. CONDIŢII DE CREARE, ÎNTREŢINERE ŞI CERTIFICARE
A PLANTAŢIILOR-MAMĂ
10. Cerinţele faţă de înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor-mamă sînt stabilite în anexa nr.2 la prezenta Normă.
11. Exploatarea plantaţiilor-mamă de categoria "Obişnuit" este admisă cu titlu temporar, pînă cînd se va demonstra că necesarul de componente biologice (portaltoaie, ramuri-altoi, sîmburi şi seminţe, butaşi, stoloni), produse în plantaţiile libere de virus sau testate la virus, este acoperit.
12. Cu referinţă la condiţiile specificate în pct.11 al prezentei Norme, producătorii de material de înmulţire şi de plantare trebuie să iniţieze tranziţia spre înfiinţarea plantaţiilor-mamă de categorii biologice superioare.
13. Fiecare rînd din plantaţia-mamă (sau fiecare plantă-mamă, pentru plantele solitare), furnizoare de ramuri altoi, trebuie să fie foarte bine identificate prin etichete (sau marcaje) permanente, prevăzute pe fiecare plantă sau pe prima şi ultima plantă pentru fiecare soi, sau pentru fiecare combinaţie soi/portaltoi, astfel încît cultura să fie bine identificată. Eticheta va face referinţă la varietate, portaltoi şi anul altoirii şi poate fi codificată cu condiţia ca producătorul să deţină registre cu descifrarea acestora. Eticheta poate lipsi doar dacă producătorul poate demonstra inspectorului că posedă alternative viabile de identificare distinctivă a plantelor-mamă.
14. Completarea golurilor este permisă pînă în anul 2 de la înfiinţarea plantaţiei, cu condiţia că materialul de plantare folosit corespunde cerinţelor stabilite în anexa nr.2 la prezenta Normă, la rubrica "Înfiinţarea plantaţiei-mamă".
15. La depistarea unor amestecuri de soiuri în plantaţiile-mamă, producătorul va suprima plantele care nu fac parte din soiul supus certificării, iar certificarea plantaţiei va fi amînată pînă cînd se va considera că această condiţie a fost satisfăcută.
16. La depistarea unor obiecte de carantină, în special focul bacterian (Erwinia amylovora) sau vărsatul prunelor (Plum pox) în plantaţiile lor, producătorii trebuie să informeze despre aceasta organismul oficial responsabil. În urma inspecţiei, vor fi excluse de la certificare toate plantele care se află pe o rază de 25 m de la sursele de infecţie cu foc bacterian. Dacă este descoperită prezenţa vărsatului prunelor, nici o plantă susceptibilă de a găzdui acest virus nu va fi certificată în plantaţiile-mamă ale producătorului respectiv.
17. Dacă, în urma rezultatului inspecţiei, se constată că plantaţiile-mamă nu corespund cerinţelor menţionate în anexa nr.2 la prezenta Normă, certificarea va fi amînată, iar producătorului i se vor înainta prescripţii de remediere a deficienţelor identificate şi un termen pentru remediere. Dacă în urma inspecţiei repetate se constată că nu s-au întreprins măsurile de remediere recomandate, plantaţia-mamă sau plantele-mamă în cauză vor fi declasate sau respinse de la certificare în anul de referinţă.
VI. CONDIŢII GENERALE DE PRODUCERE A MATERIALULUI
DE ÎNMULŢIRE ŞI DE PLANTARE FRUCTIFER
18. Materialul de înmulţire şi de plantare trebuie să aibă identitate de soi şi puritate varietală. În cazul în care sînt depistate impurităţi, inspectorul împuternicit va dispune eliminarea acestora, sau marcarea lor clară şi distinctivă. Dacă materialul de înmulţire şi de plantare nu aparţine unui soi sau biotip, se face referire la specia sau hibridul interspecific respectiv. În acest caz, inspectorul verifică puritatea de specie şi dispune eliminarea impurităţilor sau marcarea lor clară şi distinctivă.
19. Identitatea varietală sau de specie se verifică în baza caracterelor distinctive ale biotipului, iar acolo unde acest lucru nu este posibil – în baza informaţiei care confirmă provenienţa.
20. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer trebuie amplasat în cîmp, fie în parcele separate pe categorii biologice, fie astfel încît pe un rînd să fie un singur soi, sau cel puţin la o distanţă de cel puţin 2 metri între soiuri sau combinaţie soi/portaltoi.
21. Fiecare rînd din fiecare soi trebuie să fie foarte bine identificat printr-o etichetă clară, prinsă de prima şi ultima plantă sau printr-o altă metodă acceptată de inspector, astfel încît soiul să fie bine identificat.
22. Atît pe durata perioadei de vegetaţie, cît şi la prelevarea materialului de înmulţire şi recoltarea materialului de plantare trebuie asigurată păstrarea acestora separat pe soiuri.
23. Dacă materialul de înmulţire şi plantare fructifer de origini diferite se pune împreună sau se amestecă la ambalare, depozitare, transport sau livrare, furnizorul consemnează în evidenţa sa informaţiile despre conţinutul lotului şi originea diferitelor elemente din care este alcătuit.
24. Sectoarele unde se produce material de înmulţire şi de plantare fructifer sînt menţinute libere de buruieni.
25. Se va face o distincţie clară între "obiecte de carantină" şi "organisme dăunătoare care afectează calitatea". Dacă în urma inspecţiei se depistează o infecţie, a cărei natură nu este clară, se vor preleva probe pentru a fi examinate într-un laborator acreditat.
26. Pe parcursul perioadei de producţie, orice material de înmulţire sau de plantare care prezintă simptome vizibile ale unor maladii sau organisme dăunătoare va fi tratat imediat în modul corespunzător, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, va fi eliminat.
27. Pentru a putea fi considerat material de categoria "Certificat", materialul de înmulţire şi de plantare trebuie să satisfacă cerinţele menţionate la pct.5 subpct.3) al prezentei Norme.
28. Materialul de categoria "Certificat" se produce în parcele izolate spaţial de plantaţiile necertificate, la o distanţă minimă de 20 m pentru culturile sămînţoase şi sîmburoase şi de 100 m pentru culturile bacifere şi de căpşun.
29. Solul în care se produce materialul de categoria "Certificat" din genurile Prunus, Juglans, Rubus, Ribes şi Fragaria trebuie să fie testat şi găsit liber de nematozi-vectori ai virusurilor.
30. Pentru a putea fi considerat material de categoria "Obişnuit", materialul de înmulţire şi de plantare trebuie să satisfacă cerinţele menţionate la pct.5 subpct.4) al prezentei Norme.
VII. CERINŢE CE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE FURNIZORI
31. Pentru a putea desfăşura activitatea de producere şi/sau de comercializare a materialului de înmulţire şi/sau de plantare fructifer, furnizorii trebuie să fie înregistraţi în Registrul producătorilor şi/sau comercianţilor de seminţe în conformitate cu prevederile stabilite în Legea nr.659-XIV din 29 octombrie 1999 despre seminţe.
32. În cadrul activităţilor de producere şi/sau de comercializare a materialului de înmulţire şi/sau de plantare fructifer, furnizorii trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
1) Să identifice şi să monitorizeze punctele critice ale procesului de producţie care influenţează calitatea materialului şi care se referă la:
a) calitatea materialului de înmulţire şi plantare fructifer utilizat pentru demararea procesului de producţie;
b) semănatul, repicatul, butăşirea şi plantarea materialului de înmulţire şi a plantelor;
c) planul şi metoda de cultură;
d) asolamentul optim, cu argumentarea componenţei culturilor şi alternării lor;
e) operaţiunile de înmulţire şi de recoltare;
f) igiena şi tratamentele;
g) ambalarea, depozitarea şi transportul.
2) Să asigure evidenţa şi păstrarea informaţiilor complete privind:
a) plantele sau alte produse:
- achiziţionate pentru depozitare sau pentru plantare;
- în curs de producţie;
- expediate la terţe părţi;
b) toate apariţiile de organisme dăunătoare şi toate măsurile luate în această privinţă;
c) orice tratament chimic aplicat plantelor.
3) Să asigure prelevarea probelor, în cazul în care este necesar, în vederea efectuării unor analize de laborator.
4) Să se asigure că, în cursul producţiei, loturile de material de înmulţire sînt identificabile separat.
5) Să raporteze fără întîrziere organismului oficial responsabil, atunci cînd constată existenţa în spaţiile lor la un nivel mai ridicat decît cel permis de pragul economic de dăunare a unui organism dăunător dintre cei enumeraţi în anexa nr.3 la prezenta Normă.
6) Să înregistreze în scris, sau în altă formă de păstrare durabilă a informaţiilor, datele menţionate la subpct.1), 2), 3) şi 4) din prezentul punct, precum şi informaţiile privind producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer, într-un Registru care să fie pus la dispoziţia organismului oficial responsabil. Aceste informaţii vor trebui păstrate timp de cel puţin trei ani.
7) Să permită accesul inspectorului care acţionează în numele organismului oficial responsabil la sectoarele de producere a materialului de înmulţire şi plantare fructifer, în spaţiile de depozitare, de păstrare şi de comercializare a acestora, în scopul inspecţiei şi/sau prelevării de probe şi să permită accesul inspectorului la evidenţele din Registrul specificat la subpct.6) din prezentul punct.
33. Furnizorii, a căror activitate se limitează doar la comercializarea (distribuirea) materialului de înmulţire şi de plantare fructifer, produs şi ambalat de alt furnizor, trebuie să ţină doar evidenţa operaţiunilor de cumpărare şi de comercializare şi/sau livrare a acestui material, într-un Registru de intrări şi ieşiri care va fi păstrat timp de cel puţin 3 ani.
34. În ceea ce priveşte stabilirea şi aplicarea metodelor de supraveghere a punctelor critice, menţionate la pct.32 subpct.1) din prezenta Normă, organismul oficial responsabil exercită o supraveghere asupra furnizorilor pentru a se asigura că aceştia aplică, după caz, metodele menţionate, acordînd o atenţie specială:
a) existenţei şi utilizării eficiente a metodelor de control al fiecăruia dintre punctele critice, prevăzute la pct.32 subpct.1) din prezenta Normă;
b) fiabilităţii acestor metode;
c) capacităţii personalului angajat de furnizor de a efectua aceste controale.
35. În ceea ce priveşte prelevarea de probe vegetale pentru efectuarea unor analize într-un laborator acreditat, organismul oficial responsabil supraveghează furnizorul pentru a se asigura, după caz, că:
1) probele vegetale sînt prelevate în diferite faze ale producţiei şi respectînd frecvenţa comunicată de către organismul oficial responsabil;
2) modul de prelevare a probelor vegetale este corect din punct de vedere tehnic şi se bazează pe o formulă statistică fiabilă, ţinînd seama de natura analizei care urmează să fie efectuată;
3) sînt respectate cerinţele minime pentru prelevarea probelor vegetale privind:
a) recoltarea probelor în pungi de plastic şi sigilarea acestor pungi;
b) întocmirea procesului-verbal de prelevare a probei în vederea testării virotice;
c) expedierea probelor pentru testare în termen de 48 ore;
d) sigilarea probelor vegetale colectate pentru testare;
e) competenţa persoanele responsabile de prelevarea probelor cerută în acest sens.
36. Prelevarea probelor vegetale este efectuată de către inspectorii şi/sau experţii laboratoarelor acreditate şi specializate, în prezenţa furnizorului sau a reprezentantului acestuia.
37. Prelevarea probelor de sol pentru testare la prezenţa nematozilor-vectori ai virusurilor se efectuează primăvara sau toamna de către colaboratorii laboratoarelor acreditate şi specializate, cu notificarea inspectorului.
38. Rezultatele testărilor probelor vegetale şi de sol vor fi comunicate şi/sau expediate către organismul oficial responsabil.
39. Metodele privind efectuarea testării materialului de înmulţire şi de plantare fructifer la prezenţa virozelor şi a solului la prezenţa nematozilor-vectori ai virusurilor şi privind măsurile de prevenire a reinfectării sînt stabilite în anexa nr.4 la prezenta Normă.
VIII. INSPECŢIA ŞI CERTIFICAREA MATERIALULUI DE ÎNMULŢIRE
ŞI DE PLANTARE FRUCTIFER
40. Controlul şi certificarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer se desfăşoară pe toate segmentele producerii, conform schemei de producere şi certificare a materialului de înmulţire şi de plantare fructifer, de categoriile biologice "Bază", "Certificat" şi "Obişnuit" specificate în anexa nr.5 la prezenta Normă.
41. Pe toate segmentele schemei de certificare, originea fiecărei plante trebuie să fie cunoscută, astfel încît atunci cînd sînt întîlnite probleme referitoare la starea fitosanitară, autenticitatea varietală sau puritatea varietală a materialului de înmulţire şi de plantare fructifer să poată fi identificată şi tratată sau suprimată originea acestora.
42. Atunci cînd materialul nu corespunde cerinţelor specificate în prezenta Normă, inspectorul organismului oficial responsabil respinge materialul în cauză, pînă la aducerea în concordanţă cu măsurile prin care materialul să satisfacă cerinţele necesare certificării.
43. În ceea ce priveşte supravegherea exercitată de către organismul oficial responsabil, inspectorii acestuia sînt abilitaţi să verifice:
a) informaţia care atestă provenienţa materialelor de înmulţire;
b) registrul plantaţiilor-(plantelor)-mamă;
c) registrul de pepinieră;
d) registrul de intrări-ieşiri al materialului de înmulţire şi de plantare.
44. În anul înfiinţării sau al primei certificări, materialul de înmulţire care se produce pe plantele-mamă sau în plantaţiile-mamă poate fi supus certificării doar dacă inspectorul a recepţionat pînă la momentul inspecţiei:
a) declaraţia de înregistrare a plantaţiei-mamă, care se transmite inspectorului pînă la 1 iunie pentru plantaţiile înfiinţate primăvara şi pînă la 1 decembrie – pentru plantaţiile înfiinţate în timpul verii şi toamnei;
b) informaţia care confirmă provenienţa şi categoria biologică a materialelor de plantare;
c) acordul de multiplicare a menţinătorului în cazul soiurilor brevetate;
d) rezultatele testării probelor de sol la prezenţa nematozilor-vectori ai bolilor virotice (pentru materialul de categoria "Bază" şi "Certificat");
e) planul amplasării culturii, care trebuie să facă referinţă la amplasarea parcelei în cadrul pepinierei, forma şi dimensiunea parcelei, detalii despre numărul de rînduri şi numărul de plante pe rînd, specia, soiul, portaltoiul.
45. În fiecare an şi pînă la 1 iunie pentru culturile înfiinţate primăvara sau pînă la 1 octombrie pentru culturile înfiinţate vara, pentru înscrierea la multiplicare a materialelor de înmulţire sau de plantare, producătorul adresează inspectorului o declaraţie de multiplicare.
46. În baza declaraţiilor de multiplicare recepţionate, inspectorul pregăteşte programul inspecţiilor în cîmp a pepinierelor pomicole.
47. Inspectorul va inspecta culturile urmărind autenticitatea şi puritatea varietală, starea de sănătate a plantelor cu referire la organismele dăunătoare din anexa nr.3 la prezenta Normă şi calitatea materialului de înmulţire şi plantare fructifer.
48. Starea fitosanitară a materialului de înmulţire şi de plantare se determină prin inspecţii vizuale ale tuturor sectoarelor pepinieriei, urmărindu-se depistarea simptomelor de viroze şi alte boli şi organisme dăunătoare, specificate în anexa nr.3 la prezenta Normă, care pot afecta calitatea şi utilitatea materialelor de înmulţire şi de plantare.
49. Inspecţiile stabilite la pct.46 şi 47 din prezenta Normă se efectuează în timpul vegetaţiei, din luna mai pînă în luna octombrie.
50. Inspectorul consemnează în scris rezultatele inspecţiei în cîmp, menţionate la pct.46 şi 47 din prezenta Normă.
51. După finalizarea inspecţiei în cîmp, înainte de recoltarea materialului de înmulţire şi de plantare în vederea finalizării certificării acestor materiale, producătorul adresează inspectorului o declaraţie de certificare.
52. În baza declaraţiei de certificare, inspectorul generează şi atribuie numerele şi seria etichetelor pentru materialul supus certificării.
53. Etichetele sînt imprimate respectîndu-se intervalul şi numărul de serie atribuit de către inspector, cheltuielile fiind suportate de către depunătorul declaraţiei de certificare.
54. Inspectorul păstrează un registru de evidenţă a etichetelor eliberate.
55. Etichetarea se face în modul următor:
a) direct în cîmp, prin capsarea etichetelor pe tulpina pomilor. Dacă, din anumite motive, etichetarea nu poate fi efectuată direct în cîmp, materialul poate fi etichetat ulterior, cu consimţămîntul inspectorului, cu condiţia că, după recoltare, materialul este depozitat pe loturi identificate şi marcate clar;
b) după recoltare, atribuindu-se cîte o etichetă pentru fiecare lot uniform de puieţi-portaltoi, marcote, butaşi, sîmburi, ramuri-altoi.
56. După recoltarea, sortarea şi ambalarea materialului, producătorul convine cu inspectorul pentru a stabili data efectuării inspecţiei în vederea finalizării certificării.
57. La locul depozitării, din lotul supus verificării se formează un eşantion randomizat care trebuie să reprezinte cel puţin 3% din mărimea lotului, dar cel puţin 50 bucăţi pentru pomii şi arbuştii fructiferi sau 100 bucăţi pentru puieţi, marcote şi butaşi, la care inspectorul verifică următoarele elemente:
a) uniformitatea lotului;
b) ambalarea şi etichetarea;
c) integritatea şi încadrarea în indicatorii parametrilor morfologici ai rădăcinilor principale şi ai părţii aeriene;
d) culoarea şi turgescenţa ţesuturilor.
58. Inspectorul consemnează în scris rezultatele verificării calităţii exterioare a materialului de înmulţire şi plantare fructifer.
59. În cazul în care materialul de înmulţire şi plantare fructifer nu satisface una sau mai multe cerinţe ale prezentei Norme sau materialul inspectat nu se încadrează în indicatorii prevăzuţi, inspectorul poate dispune măsuri de remediere, care să aducă materialul la parametrii de calitate. Dacă, în urma unei noi verificări, se constată că nu sînt îndeplinite prescripţiile recomandate, inspectorul ia decizia de declasare sau de respingere a lotului de la certificare.
60. În cazul în care materialul inspectat corespunde tuturor cerinţelor prevăzute în prezenta Normă, inspectorul eliberează certificatul de valoare biologică.
61. Certificatul de valoare biologică se eliberează conform următoarelor prevederi:
a) pentru plantaţiile-mamă de ramuri altoi – pînă la 5 iulie;
b) pentru plantaţiile-mamă de seminceri – între 1 iunie şi 15 septembrie (în funcţie de specie şi viabilitatea seminţelor în timpul păstrării lor);
c) pentru marcotieră şi drajonieră – pînă la 1 septembrie;
d) pentru pomii altoiţi şi butaşii de coacăz şi agriş – după recoltare;
e) pentru căpşun – pînă la 1 august.
62. Certificatele menţionate la pct.61 din prezenta Normă sînt valabile pînă pe data de 31 mai a anului următor.
IX. COMERCIALIZAREA MATERIALULUI DE ÎNMULŢIRE ŞI
DE PLANTARE FRUCTIFER. GARANŢII
63. Materialul de înmulţire şi de plantare fructifer se plasează pe piaţă însoţit de certificatul de valoare biologică.
64. La comercializarea cu amănuntul, calitatea şi starea fitosanitară a materialului de înmulţire şi de plantare fructifer poate fi atestat în baza etichetei eliberate sub supravegherea organismului oficial responsabil.
65. Materialul de înmulţire şi de plantare fructifer se comercializează doar în loturi omogene şi doar dacă este calificat drept material de categoriile biologice "Prebază", "Bază", "Certificat" şi "Obişnuit" şi este certificat de către organismul oficial responsabil, în conformitate cu prevederile prezentei Norme.
66. Producătorii de material de înmulţire şi de plantare fructifer poartă răspundere pentru puritatea soiului, categoria biologică şi pentru conformarea acestui material la prevederile prezentei Norme.
|
Anexa nr.1 la Norma privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer LISTA genurilor şi speciilor cărora li se aplică prezenta Normă |
||
| Nr. d/o |
Denumirea genurilor şi speciilor | Denumirea populară |
| 1. | Castanea sativa Mill | castan |
| 2. | Corylus avellana L. | alun |
| 3. | Cydonia oblonga Mill. | gutui |
| 4. | Fragaria L. | căpşun |
| 5. | Juglans regia L | nuc |
| 6. | Malus Mill. | măr |
| 7. | Prunus amygdalus Batsch | migdal |
| 8. | Prunus armeniaca L. | cais |
| 9. | Prunus avium (L.) L | cireş |
| 10. | Prunus cerasifera | corcoduş |
| 11. | Prunus cerasus L. | vişin |
| 12. | Prunus davidiana şi hibrizii interspecifici | varietate de piersică |
| 13. | Prunus domestica L. | prun |
| 14. | Prunus institia | varietate de goldane |
| 15. | Prunus mahaleb | varietate de vişin |
| 16. | Prunus persica (L.) Batsch | piersic |
| 17. | Prunus salicina Lindley | prun |
| 18. | Pyrus L. | păr |
| 19. | Ribes L. | zmeură |
| 20. | Rubus L. | coacăz |
| 21. | Ribes Grossularia | agriş |
|
Anexa nr.2 la Norma privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer Cerinţe faţă de înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor-mamă |
|||||
| Criterii | Plantaţii-mamă de categoriile: | ||||
| "Prebază" | "Bază" | "Certificat" | "Obişnuit" | ||
| Înfiinţarea plantaţiei-mamă | 1. Se înfiinţează cu materiale provenite din materiale iniţiale ale amelioratorului, în maximum o generaţie
2. Plantele-mamă de categoria "Prebază" trebuie să fie sănătoase şi libere de virusurile specificate în anexa nr.6 la prezenta Normă şi de organismele dăunătoare din anexa nr.3 la prezenta Normă |
1. Se înfiinţează cu materiale provenite direct, sau prin maximum două generaţii din materialul de înmulţire de categoria "Prebază"
2. Plantele-mamă de categoria "Bază" trebuie să fie sănătoase şi libere de virusurile specificate în anexa nr.6 la prezenta Normă şi de organismele dăunătoare din anexa nr.3 la prezenta Normă |
1. Se înfiinţează cu materiale provenite direct din materialul de înmulţire de categoria "Bază" sau care provin din materialul de categoria "Bază" pe cale vegetativă
2. Plantele-mamă de categoria "Certificat" trebuie să fie suficient de sănătoase şi, în urma unei inspecţii vizuale, să fie găsite libere de virusurile specificate în anexa nr.6 la prezenta Normă şi de organismele dăunătoare din anexa nr.3 la prezenta Normă |
||
| Cerinţe de întreţinere a plantelor | 1. Plantele selectate se multiplică în condiţii care exclud reinfectarea lor, se plantează în containere şi se întreţin în sere reci – biodepozitoare, protejate de insecte-vectori ai virusurilor, prin plase dense speciale, sau se întreţin în condiţii aseptice in vitro
2. Plantaţia poate fi înfiinţată şi pe terenuri, unde, în ultimii 5-6 ani, n-au fost cultivate plante fructifere, viţă-de-vie, trandafiri sau alte culturi, care pot fi afectate de cancerul bacterian. 3. Solul în care se cultivă plantele-mamă de categorie "Prebază" trebuie testat şi găsit liber de nematozii Xiphinema diversicaudatum, Longidorus elongatus, Longidorus macrosoma, Longidorus attennuatus-vectori ai virusurilor |
1. Plantele-mamă de categoria "Bază" sînt întreţinute pe loturi special amenajate în acest scop, marcate clar şi corect, libere de buruieni şi de orice culturi agricole
2. Plantaţia este înfiinţată pe terenuri, unde, în ultimii 5-6 ani, n-au fost cultivate plante fructifere, viţă-de-vie, trandafiri sau alte culturi, care pot fi afectate de cancerul bacterian 3. Pentru genurile Prunus, Juglans, Rubus, Ribes şi Fragaria, dacă sînt cultivate direct în sol, acesta trebuie să fie testat şi găsit liber de nematozii Xiphinema diversicaudatum, Longidorus elongatus, Longidorus macrosoma, Longidorus attennuatus, vectori ai virusurilor |
1.Plantele-mamă de categoria "Certificat" sînt întreţinute pe loturi special amenajate în acest scop, marcate clar şi corect, libere de buruieni şi de orice culturi agricole
2. Plantaţia este înfiinţată pe terenuri, unde, în ultimii 5-6 ani, n-au fost cultivate plante fructifere, viţă-de-vie, trandafiri sau alte culturi, care pot fi afectate de cancerul bacterian 3. Pentru genurile Prunus, Juglans, Rubus, Ribes şi Fragaria, solul trebuie să fie testat şi găsit liber de nematozii Xiphinema diversicaudatum, Longidorus elongatus, Longidorus macrosoma, Longidorus attennuatus, vectori ai virusurilor |
1. Plantele-mamă de categoria "Obişnuit" sînt întreţinute pe loturi libere de buruieni şi de orice culturi agricole, sînt marcate clar şi corect | |
| Distanţe de izolare şi regimul fitosanitar | Plantele-mamă vor fi izolate de plantaţiile necertificate şi nesupravegheate de virusuri şi organisme dăunătoare pe o rază de cel puţin 100 m pentru culturile sămînţoase şi 300 m pentru cele sîmburoase, bacifere şi căpşun şi vor fi întreţinute într-un regim fitosanitar strict | Nu se menţionează distanţe de izolare | |||
| Inspecţiile vizuale | 1. Primul an
Mai-iulie. Se verifică provenienţa materialelor utilizate la înfiinţare, suprafaţa şi numărul de plante declarate, distanţele de izolare, marcarea rîndurilor sau a pomilor, autencitatea, starea fiziologică şi fitosanitară a pomilor August-septembrie. Starea fitosanitară, autenticitatea, starea fiziologică 2. Anual, după primul an Mai-iulie. Se verifică distanţele de izolare, starea fitosanitară, evaluarea producţiei August-septembrie. Starea fitosanitară, reevaluarea producţiei |
||||
| Termenul de exploatare | 1. Sămînţoase – 10-12 ani/ Sîmburoase – 8-10 ani/ Bacifere – 5 ani /Căpşun – 2 ani |
- |
|||
| Testarea la virusuri | 1. Plantele-mamă de categoria "Prebază" trebuie să fie testate anual la prezenţa virusurilor mecanic transmisibile, specificate în anexa nr.6 la prezenta Normă, şi ori de cîte ori se reproduce materialul de menţinere a soiului | 1. Testarea la prezenţa virozelor prin metode de laborator o dată în 5 ani sau 20 la sută din numărul total de pomi în fiecare an pentru culturile sămînţoase şi tufele de zmeur
2. O dată la 3 ani pentru culturile sîmburoase sau 33 la sută din numărul total în fiecare an 3. Anual 100 din fiecare 10000 de plante pentru portaltoaie vegetative 4. Anual fiecare pom semincer în perioada de înmugurire şi coacere a fructelor la speciile sîmburoase. 5. În plantaţiile-mamă de căpşun în primul an de vegetaţie se efectuează examinarea vizuală a tuturor plantelor. Plantele cu simptome suspecte se lichidează. Dacă numărul de plante cu simptome vizuale este mai mare de 0,1 la sută, plantaţia-mamă nu se certifică 6. Testarea se efectuează la prezenţa virusurilor mecanic transmisibile, indicate în anexa nr.6 la prezenta Normă |
1. Testarea la prezenţa virozelor prin metode de laborator o dată în 5 ani sau 20 la sută din numărul total de pomi în fiecare an pentru culturile sămînţoase şi tufele de zmeur
2. O dată în 3 ani pentru culturile sîmburoase sau 33 la sută din numărul total în fiecare an 3. Anual 100 din fiecare 10000 de plante pentru portaltoaie vegetative 4. Anual fiecare pom semincer în perioada de înmugurire şi coacere a fructelor la speciile sîmburoase 5. În plantaţiile-mamă de căpşun în primul an de vegetaţie se efectuează examinarea vizuală a tuturor plantelor. Plantele cu simptome suspecte se lichidează. Dacă numărul de plante cu simptome vizuale depăşeşte 1% la sută, plantaţia-mamă nu se certifică Testarea se efectuează la prezenţa virusurilor mecanic transmisibile, indicate în anexa nr.6 la prezenta Normă 6. Plantele de categorie "Certificat" se etichetează cu etichetă de culoare albastră |
||
| Condiţii suplimentare | 1. Plantele-mamă de categoria "Prebază" sînt menţinute, pe cît este posibil, fără flori, cu excepţia plantelor-mamă furnizoare de ramuri-altoi, sîmburi sau seminţe, pentru verificarea autenticităţii soiului
2. Plantaţiile sau flora adiacentă, pînă la cel puţin 250 m, sînt libere de focul bacterian (Erwynia amylovora). 3. Fiecare plantă de categoria "Prebază" (cu excepţia clonelor de căpşun) se etichetează cu etichetă de culoare albă cu fîşie violetă pe diagonală |
1. Plantele-mamă de categoria "Bază" sînt menţinute, pe cît este posibil, fără flori, cu excepţia plantelor-mamă furnizoare de ramuri-altoi, sîmburi sau seminţe, pentru verificarea autenticităţii soiului
2. La 2-3 ani după înfiinţare, în plantaţiile-mamă pentru ramuri-altoi se efectuează autentificarea şi stabilirea purităţii varietale a soiurilor, suprimîndu-se plantele atipice. 3. Plantaţiile sau flora adiacentă, pînă la cel puţin 250 m, sînt libere de focul bacterian (Erwynia amylovora) 4. Plantele de categoria "Bază" se etichetează cu etichete de culoare albă |
1. Plantele-mamă de categoria "Certificat" sînt menţinute, pe cît este posibil, fără flori, cu excepţia plantelor-mamă furnizoare, de sîmburi sau seminţe, sau a plantelor- mamă de ramuri-altoi pentru verificarea autenticităţii soiului
2. La 2-3 ani după înfiinţare, în plantaţiile-mamă pentru ramuri-altoi se efectuează autentificarea şi stabilirea purităţii varietale a soiurilor, suprimîndu-se plantele atipice 3. Plantaţiile sau flora adiacentă, pînă la cel puţin 250 m, sînt libere de focul bacterian (Erwynia amylovora) |
1. La 2-3 ani după înfiinţare, în plantaţiile-mamă pentru ramuri-altoi se efectuează autentificarea şi stabilirea purităţii varietale a soiurilor, suprimîndu-se plantele atipice | |
|
Anexa nr.3 la Norma privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer LISTA organismelor dăunătoare specifice, care afectează calitatea materialului de înmulţire şi plantare fructifer |
||
| Denumirea speciei | Organisme şi boli specifice | |
| Corylus avellana | Insecte, molii şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Epidiaspis leperii | ||
| Eriophyes avellanae | ||
| Pseudaulacaspis pentagona | ||
| Quadraspidiotus perniciosus | ||
| Bacterii | ||
| Agrobacterium tumefaciens | ||
| Xanthomonas campestris pv. corylina | ||
| Fungi | ||
| Armillariella mellea | ||
| Chondrostereum purpureaum | ||
| Nectria galligena | ||
| Phyllactinia guttata | ||
| Verticillium spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare | ||
| Toate | ||
| Cydonia Miller Pyrus communis L. | Insecte, molii şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Anarsia lineatella | ||
| Eriosoma lanigerum | ||
| Păduchi testoşi, în particular: Epidiaspis leperii, Pseudaulacaspis pentagona, Quadraspidiotus perniciosus | ||
| Bacterii | ||
| Erwinia amylovora | ||
| Agrobacterium tumefaciens | ||
| Pseudomonas syringae pv. syringae | ||
| Fungi | ||
| Armillariella mellea | ||
| Chondrostereum purpureum | ||
| Nectria galligena | ||
| Phytophthora spp. | ||
| Rosellinia necatrix | ||
| Verticillium spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare | ||
| Toate | ||
| Fragaria x ananassa duch | Insecte, molii şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Aphelenchoides spp. | ||
| Ditylenchus dipsaci | ||
| Tarsonemidae | ||
| Fungi | ||
| Phytophthora cactorum | ||
| Verticillium spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare | ||
| Toate | ||
| Juglans regia L. | Insecte, molii şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Epidiaspis leperii, Pseudaulacaspis pentagona, Quadraspidiotus perniciosus | ||
| Bacterii | ||
| Agrobacterium tumefaciens | ||
| Xanthomonas campestris pv.juglandis | ||
| Fungi | ||
| Armillariella mellea | ||
| Nectria galligena | ||
| Chondrostereum purpureum | ||
| Phytophthora spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare | ||
| Toate | ||
| Malus Miller | Insecte, molii şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Anarsia lineatella | ||
| Eriosoma lanigerum | ||
| Păduchi testoşi, în particular: Epidiaspis leperii, Pseudaulacaspis pentagona, Quadraspidiotus perniciosus | ||
| Bacterii | ||
| Erwinia amylovora | ||
| Agrobacterium tumefaciens | ||
| Pseudomonas syringae pv. syringae | ||
| Fungi | ||
| Armillariella mellea | ||
| Chondrostereum purpureum | ||
| Nectria galligena | ||
| Phytophthora cactorum | ||
| Rosellinia necatrix | ||
| Venturia spp. | ||
| Verticillium spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare | ||
| Toate | ||
| Prunus domestica L.
Prunus salicina |
Insecte, molii şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Aculops fockeui | ||
| Capnodis tenebrionis | ||
| Eriophyes similis | ||
| Meloidogyne spp. | ||
| Păduchi testoşi, în particular: Epidiaspis leperii, Pseudaulacaspis pentagona, Quadraspidiotus perniciosus | ||
| Bacterii | ||
| Agrobacterium tumefaciens | ||
| Pseudomonas syringae pv. morsprunorum | ||
| Pseudomonas syringae pv. syringae | ||
| Fungi | ||
| Armillariella mellea | ||
| Chondrostereum purpureum | ||
| Nectria galligena | ||
| Rosellinia necatrix | ||
| Verticillium spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare | ||
| Toate | ||
| Prunus armeniaca (L.)
Prunus amygdalus Batsch Prunus persica (L.) Batsch |
Insecte, molii şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Anarsia lineatella | ||
| Capnodis tenebrionis | ||
| Meloidogyne spp. | ||
| Epidiaspis leperii, Pseudaulacaspis pentagona, Quadraspidiotus Perniciosus | ||
| Bacterii | ||
| Agrobacterium tumefaciens | ||
| Pseudomonas syringae pv. morsprunorum | ||
| Pseudomonas syringae pv. syringae | ||
| Fungi | ||
| Armillariella mellea | ||
| Chondrostereum purpureum | ||
| Nectria galligena | ||
| Rosellinia necatrix | ||
| Taphrina deformans | ||
| Verticillium spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare, în particular | ||
| Toate | ||
| Prunus avium L.
Prunus cerasus |
Insecte, acarieni şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Capnodis tenebrionis | ||
| Meloidogyne spp. | ||
| Epidiaspis leperii, Pseudaulacaspis pentagona, Quadraspidiotus perniciosus | ||
| Bacterii | ||
| Agrobacterium tumefaciens | ||
| Pseudomonas syringae pv. morsprunorum | ||
| Pseudomonas syringae pv. syringae | ||
| Fungi | ||
| Armillariella mellea | ||
| Chondrostereum purpureum | ||
| Nectria galligena | ||
| Rosellinia necatrix | ||
| Verticillium spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare | ||
| Toate | ||
| Ribes | Insecte, molii şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Aphelenchoides spp. | ||
| Cecidophyopsis ribis | ||
| Bacterii | ||
| Agrobacterium tumefaciens | ||
| Fungi | ||
| Armillariella mellea | ||
| Nectria galligena | ||
| Rosellinia necatrix | ||
| Verticillium spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare | ||
| Toate | ||
| Rubus | Insecte, molii şi nematozi în toate stadiile de dezvoltare | |
| Aceria essigi | ||
| Bacterii | ||
| Agrobacterium rhizogenes | ||
| Agrobacterium tumefaciens | ||
| Rhodococcus fascians | ||
| Fungi | ||
| Armillariella mellea | ||
| Didymella applanata | ||
| Peronospora rubi | ||
| Phytophthora fragariae var. rubi | ||
| Verticillium spp. | ||
| Virusuri şi organisme similare | ||
| Toate | ||
Anexa nr.4
la Norma privind producerea, controlul,
certificarea şi comercializarea materialului
de înmulţire şi de plantare fructifer
METODE
de testare a materialului de înmulţire şi de plantare fructifer,
de analiză a solului şi măsuri de prevenire a reinfectării
1. Testarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer la prezenţa virozelor.
Schema de certificare a materialului de plantare sănătos prevede următoarele metode de testare:
de laborator;
de seră;
de cîmp.
1.1. Metodele de testare de laborator.
Metodele de testare de laborator includ:
metode imunologice moderne ale analizei imunoenzimatice (ELISA) şi microscopiei imunoelectronice (MIE);
metode moleculare genetice de depistare a virusurilor cu utilizarea reacţiei în lanţ a polimerazei (PCR).
Metodele enumerate sînt utilizate la depistarea virusurilor mecanic-transmisibile ale culturilor fructifere, atît la obţinerea plantelor devirozate, cît şi la retestarea plantaţiilor-mamă pe parcursul exploatării.
Maladiile provocate de fitoplasme sînt diagnosticate pe secţiuni semifine şi ultrafine cu cercetarea ulterioară prin metodele microscopiei fluorescente şi electronice.
Plantele iniţiale, selectate ca rezultat al testării prin metode de laborator la lipsa virusurilor mecanic-transmisibile se clasifică drept "Testate la virusuri".
1.2. Metodele de testare de seră.
Metodele de testare de seră prevăd verificarea probelor de culturi fructifere la prezenţa virozelor şi bolilor similare lor cu utilizarea plantelor indicatoare anuale, bienale şi perene (specificate la pct.4 al prezentei anexe).
Testarea cu infectarea plantelor-indicatoare erbacee de un an se efectuează prin mărunţirea definitivă a frunzelor acestora cu extractul mugurilor îmbobociţi, a ţesuturilor petalelor, a frunzelor sau a lăstarilor în creştere ai probelor cercetate. Rezultatele obţinute în baza observaţiilor şi testării sînt conforme în a 7-a şi a 24-a zi de la infectare.
Testarea prin utilizarea puieţilor de piersic este utilizată la obţinerea clonelor devirozate ale culturilor sîmburoase. Pentru aceasta, pe puieţii sănătoşi ai soiurilor culturale de piersic (soiul Elberta sau GF-305), crescuţi în condiţii de seră în ghivece, la vîrsta de 60 de zile se altoiesc 2-3 muguri sau porţiuni de scoarţă ale mostrei cercetate. Vîrfurile puieţilor se înlătură. Se altoiesc cîte 3 puieţi pentru fiecare mostră. Rezultatele, observaţiile şi testarea se aplică după 3-4 luni de la infectare.
Testarea culturilor bacifere se efectuează în baza soiurilor – indicatoare ale acestor culturi. Pentru aceasta, de pe lăstarul indicatorului se separă scoarţa cu dimensiunile 2 ×20 mm. În acest loc se aplică lăstarul soiului cercetat cu scoarţa separată de dimensiuni identice şi se bandajează strîns cu peliculă. Partea posterioară a lăstarului soiului cercetat se plasează în eprubete cu apă. Rezultatele, observaţiile şi testarea se aplică la a 30-45-a zi de la infectare.
Soiurile care nu manifestă simptome de viroze la plantele-indicatori sînt clasificate ca "Libere de virusuri".
Testarea căpşunului se efectuează pe clone diferite de Fragaria vesca şi pe soiurile de căpşun specificate în pct.4 la prezenta anexă. Indexarea se efectuează prin altoirea porţiunii medii a frunzei soiului testat în locul porţiunii medii lichidate a frunzei plantei-indicator. Se utilizează cîte 3 indicatori pentru fiecare mostră. Evidenţa simptomelor se consemnează la 2-3 săptămîni după altoire. Plantele care, după altoire, nu manifestă simptome la indicator sînt clasificate ca "Libere de virusuri".
1.3. Testarea în cîmp.
Toate soiurile şi portaltoaiele culturilor fructifere care, în urma analizelor ELISA, MIE, PCR şi a testelor prin indicatorii erbacei şi puieţii de piersic au manifestat rezultate negative, sînt supuse testării de bază. Aceasta se efectuează în pepiniera specială de testare prin metoda altoirii duble sau prin infectarea în masă a indicatorilor lemnoşi. În acest scop, pe planta-indicator de un an, altoită pe puieţi liberi de virusuri sau pe portaltoaie vegetative, se altoiesc cîte 4-6 muguri sau porţiuni de scoarţă ale probei cercetate. Fiecare probă este altoită pe 3 plante-indicator plus o plantă-indicator neinfectată. În cazul în care testarea este efectuată prin metoda altoirii duble pe puieţi liberi de viroze sau pe portaltoi clonal, la 5-7 cm înălţime, se altoieşte mugurele indicatorului. Peste o săptămînă, mai jos de mugurele indicator, se altoieşte mugurele probei cercetate. Pentru fiecare probă se altoiesc 4-5 puieţi plus un puiet-indicator neinfectat în calitate de martor.
Termenele testării – de la 1,5 ani (depistarea simptomelor pe frunze) pînă la 2 recolte pentru indexarea la viroze şi boli similare care afectează fructele.
La testul de bază se depistează toate virozele şi bolile similare cunoscute la culturile fructifere la momentul actual. Soiurile şi portaltoaiele care nu provoacă simptome la testarea de bază sînt calificate ca "Libere de virusuri".
Lista indicatorilor lemnoşi şi a virozelor şi bolilor similare lor depistate sînt specificate la pct.4 al prezentei anexe.
2. Testarea solului la prezenţa nematozilor – vectori ai virusurilor.
Analiza solului la prezenţa nematozilor-vectori ai virusurilor se efectuează primăvara sau toamna pe loturile destinate înfiinţării plantaţiilor-mamă ale culturilor sîmburoase, bacifere, căpşunului, precum şi pe loturile destinate creşterii puieţilor şi pomilor altoiţi de culturi sîmburoase, materialului de categorie biologică "Bază" sau "Certificat".
Prelevarea şi analiza probelor de sol se efectuează de către laboratoarele acreditate. Pentru 1 ha se testează 5 probe de sol. Pentru aceasta, de pe fiecare hectar sînt prelevate 25 de probe, recoltate uniform de pe sectorul cercetat. Fiecare probă este colectată la adîncimile de 20, 40 şi 60 cm. Masa totală a probelor este de 400-500 g. Ulterior, cele 5 probe se adună, formînd o probă comună. Fiecare probă este plasată într-o pungă de polietilenă, este etichetată, specificîndu-se furnizorul, amplasarea şi suprafaţa lotului. Probele se păstrează la rece şi se prezintă pentru analize în termen de 48 ore. Suprafaţa cercetată include şi zona de asigurare de 10 m pe perimetru.
3. Măsurile de prevenire a reinfectării.
Pentru întreţinerea şi multiplicarea clonelor fitosanitar sănătoase, este necesară adoptarea unui set de măsuri pentru prevenirea reinfectării cu viroze, fitoplasme, cancer bacterian şi alte boli periculoase specificate în anexele nr.3 şi nr.6 la prezenta Normă. Astfel, în scopuri profilactice, este importantă:
neadmiterea prezenţei afidelor, cicadelor şi a altor insecte-vectori ai virusurilor şi ai fitoplasmelor în plantaţiile devirozate;
întreţinerea solului în plantaţiile-mamă de ramuri-altoi şi seminceri libere de virusuri ca ogor negru sau ca teren înierbat;
fondarea plantaţiilor-mamă devirozate cu respectarea izolării spaţiale de plantaţiile necertificate;
efectuarea anuală a tăierilor scurte la speciile culturilor sîmburoase destinate producerii de ramuri-altoi cu lichidarea obligatorie a mugurilor florali (cu excepţia anilor cînd este planificată autentificarea şi stabilirea purităţii varietale a acestor plante);
plantarea culturilor sîmburoase, bacifere şi a căpşunului pe loturi libere de nematozi-vectori ai virusurilor;
efectuarea în pepinieră pe parcursul vegetaţiei a examinării vizuale a portaltoaielor din cîmpul I şi a pomilor altoiţi din cîmpul II, pentru evaluarea stării fitosanitare a plantelor;
etichetarea obligatorie a materialului de plantare în cîmpul doi al pepinierei.
Plantele-mamă semincere, libere de virusuri, trebuie să fie înregistrate oficial. Pomii seminceri trebuie să fie retestaţi anual prin metode de laborator la prezenţa virozelor transmisibile prin seminţe. De preferinţă, seminţele speciilor sîmburoase, îndeosebi pentru Prunus avium şi Prunus mahaleb (la care două virusuri de bază se transmit prin polen, cu o rată a transmiterii foarte înaltă), se recoltează separat, pe loturi.
Termenul de exploatare a pomilor care au ca destinaţie producerea de seminţe este de 10 – 12 ani.
În scopul limitării răspîndirii cancerului bacterian la producerea materialului de plantare fructifer, inspectorii organismului oficial responsabil efectuează un control strict în plantaţiile-mamă şi în cîmpurile de formare ale pepinierelor.
În plantaţiile-mamă de categoria "Bază" şi "Certificat", se controlează portaltoaiele vegetative şi generative ale culturilor pomicole şi bacifere. Aceste controale se fac prin examinare vizuală, efectuate în timpul colectării marcotelor, studiindu-se 100 din 10000 de plante.
În cazul depistării simptomelor vizibile de cancer bacterian la peste 0,1% din plantele studiate, plantaţiile-mamă nu se certifică. Dacă numărul plantelor infectate se situează între 0 şi 0,1%, marcotele se prelucrează, pentru profilaxie, cu preparate antitumorice primăvara, înainte de plantare.
Pomii altoiţi, butaşii de coacăz şi agriş de categoria "Certificat" şi "Obişnuit", destinaţi înfiinţării plantaţiilor de producere a fructelor şi puieţii destinaţi producerii pomilor altoiţi sînt examinaţi vizual în timpul scoaterii lor, pentru depistarea simptomelor vizibile de cancer bacterian.
Dacă numărul de pomi infectaţi depăşeşte 1%, materialul săditor nu este certificat şi nu se comercializează.
Dacă numărul plantelor infectate se situează între 0 şi 1%, puieţii altoiţi fără simptome vizibile, primăvara, înainte de plantare, se prelucrează pentru profilaxie cu preparate antitumorice.
Toate plantele cu simptome vizibile de cancer bacterian sînt lichidate.
Importul şi exportul materialului de înmulţire şi plantare fructifer cu semne vizibile de cancer bacterian nu trebuie autorizat.
4. Indicatorii utilizaţi pentru evidenţierea bolilor speciilor fructifere:
| Indicatorii | Bolile evidenţiate |
|
|
|
| Malus pumila Lord Lamdourne | Mozaicul mărului |
| Malus platycarpa, R 12740/7A | Pătarea clorotică a frunzelor la măr |
| Malus platycarpa | Piticirea la Platycarpa sau rugozitatea scoarţei la Platycarpa |
| Malus sylvestris Virginia crab | Brăzdarea tulpinii mărului |
| Malus sylvestris Spy 227,Malus Virginia crab, Pyronia veitchii | Strierea tulpinii mărului |
| Lord Lambourne | Mere mici |
| Malus pumila Golden Delicious | Vericozitatea ruginie a merelor |
| Golden Delicious | Crăparea stelată a merelor |
| Golden Delicious | Deformarea verde a merelor |
| Golden Delicious | Pătarea inelară a merelor |
| Golden Delicious | Proliferarea mărului |
| Lord Lambourne | Flexibilitatea patologică a lemnului la măr |
|
|
|
| Pyrus communis Beurre hardy, Cydonia oblonga C 7/1 | Mozaicul inelar la păr, nanifierea gutuiului |
| Beurre hardy | Necrozarea scoarţei părului |
| Beurre hardy | Crăparea scoarţei părului |
| Pyrus communis Williams | Cancerul pustulos al părului |
| Williams | Rugozitatea scoarţei părului |
| Beurre Rosc, Beurre hardy, Pyronia veitchii | Pietrificarea fructelor la păr |
| Cydonia oblonga C 7/1 | Pătarea inelară neagră a gutuiului |
| Cydonia oblonga C 7/1 | Pătarea galbenă a gutuiului |
| Virginia crab, Pyrus veitchii | Strierea tulpinii la păr, îngălbenirea nervurilor la păr, pătarea roşie a frunzelor la păr |
| Pyrus veitchii | Declinul părului |
| Lord Lambourne | Flexibilitatea patologică a lemnului la păr |
|
|
|
| Prunus persica, GF-305 | Mozaicul mărului |
| Prunus persica, GF-305 | Pătarea clorotică a frunzelor la măr |
| Prunus serrulata Shirofugen | Pătarea inelară necrotică |
| Prunus serrulata Shirofugen, Prunus avium Bing | Pătarea inelară clorotică |
| Prunus persica, GF-305 | Răsucirea frunzelor la cireş |
| Prunus serrulata Kwanzan | Marmorarea inelară verde a vişinului |
| Prunus persica,GF-305,Prunus avium Bing, Chenopodium quinoa | Rugozitatea europeană a cireşului |
| Prunus avium Sam, Mazzard f-12/1 | Nanismul fructelor de cireş |
| Prunus persica, GF-305 | Pătarea în benzi a cireşului |
| Prunus persica, | Strierea tulpinii |
| Prunus persica, Prunus virginiana | Boala x de vest a cireşului |
| Prunus persica,GF-305,Prunus avium Bing, Chenopodium quinoa | Mozaicul virotic "Arabic" |
| Prunus persica,GF-305, Prunus avium Bing, Sam, Chenopodium quinoa | Marmorarea frunzelor la cireş |
| Prunus persica,GF-305,Prunus avium Bing, Chenopodium quinoa | Pătarea neagră inelară a tomatelor |
|
|
|
| Prunus persica,GF-305, Prunus tomentosa, Malus platycarpa | Pătarea clorotică a frunzelor la măr, vărsatul fals al prunului |
| Tuleu dulce | Vărsatul prunului |
| Prunus persica, | Piticirea prunului |
| Prunus persica,GF- 305 | Pătarea inelară necrotică |
| Prunus persica, GF- 305 | Mozaicul mărului |
| Prunus persica,GF-305,Prunus avium Bing, Chenopodium quinoa | Pătarea neagră inelară a tomatelor |
| Chenopodium quinoa | Pătarea inelară latentă a căpşunului |
| Prunus persica,GF-305 | Mozaicul în benzi |
|
|
|
| Fragaria vesca UC 4, UC 5, UC 6 | Marmorarea căpşunului |
| UC 4, UC 5, UC 6 | Zbîrcirea căpşunului |
| UC 4, UC 5, UC 6, | Îngălbenirea slabă a marginilor la frunze |
| UC 6, Fragaria virginiana UC 12 | Mozaicul în bandă al nervurilor |
| Chenopodium quinoa | Mozaicul virotic "Arabic" |
| Chenopodium quinoa | Pătarea inelară virotică latentă a căpşunului |
| Chenopodium quinoa | Pătarea neagră inelară a tomatelor |
| Chenopodium quinoa | Pătarea inelară a zmeurului |
|
|
|
| Crocus sativus, Chenopodium quinoa, Nicotiana clevelandii | Răsucirea frunzelor la cireş la genul Rubus |
| Crocus sativus, Chenopodium quinoa, Nicotiana clevelandii | Mozaicul virotic "Arabic" |
| Crocus sativus. Chenopodium quinoa, Nicotiana. clevelandii | Pătarea inelară latentă a căpşunului |
| Crocus sativus, Chenopodium quinoa, Nicotiana clevelandii | Pătarea inelară a zmeurului |
| Crocus sativus, Chenopodium quinoa, Nicotiana clevelandii | Pătarea neagră inelară a tomatelor |
| Crocus sativus | Mozaicul castraveţilor |
| Chenopodium quinoa, Lloid George, Rubus henry | Piticirea tufoasă a zmeurului |
| Chenopodium quinoa | Piticirea galbenă a zmeurului |
| Rubus occidentalis, Rubus henry | Mozaicul zmeurului |
| Rubus occidentalis | Mozaicul galben în formă de plasă la Rubus |
| Rubus occidentalis, v. Norfolk Giant | Marmorarea frunzelor şi pătarea frunzelor la zmeur |
| Rubus occidentalis, Rubus henry | Necroza murului |
| Lloid George, Norfolk Giant | Cloroza nervurilor |
| Mallig landmark, Norfolk Giant | Mătura vrăjitoarei, piticirea zmeurului (fitoplasma) |
|
|
|
| Chenopodium quinoa, Norfolk clevelandii | Mozaicul lucernei |
| Chenopodium quinoa, Norfolk clevelandii | Mozaicul virotic "Arabic" |
| Chenopodiumb quinoa, Norfolk clevelandi | Pătarea inelară latentă a căpşunului |
| Chenopodium quinoa, Norfolk clevelandii | Pătarea inelară a zmeurului |
| Crocus sativus, Norfolk clevelandii, Chenopodium quinoa | Mozaicul castraveţilor, pătarea verde a coacăzului negru |
| var.Odjebin, Baldwin | Reversia coacăzului |
| var.Baldwin, Amos Black | Îngălbenirea coacăzului |
| var.Amos Black, VB1 | Mozaicul în bandă al nervurilor |
| var.Amos Black | Marmorarea nervurilor la coacăzul negru |
|
Anexa nr.6 la Norma privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer LISTA virusurilor şi bolilor similare, tipice speciilor fructifere (conform schemelor EPPO) |
|||
| Genuri şi specii |
Virusuri |
||
| Malus | Apple chlorotic leaf spot trichovirus | ACLSV | Pătarea chlorotică a frunzelor de măr |
| Apple mosaic ilarvirus | ApMV | Mozaicul mărului | |
| Apple stem-grooving capillovirus | ASGV | Brăzdarea tulpinii mărului | |
| Apple stem-pitting foveavirus | ASPV | Strierea tulpinii mărului | |
| Fitoplasme | |||
| Apple proliferation phytoplasma |
AP |
Proliferarea mărului | |
| Organisme similare virusurilor | |||
| Rubbery wood | Flexibilitatea patologică a lemnului la măr | ||
| Flat limb | Deformarea trunchiului şi ramurilor la măr | ||
| Horseshoe wound | |||
| Deficienţe ale fructelor | |||
| Chat fruit | Mere mici | ||
| Green crinkle | Deformarea verde a merelor | ||
| Bumpy fruit of Ben Davis | |||
| Rough skin | Pătarea rugoasă a mărului | ||
| Star crack | Crăparea stelară a merelor | ||
| Russet wart | Vericozitatea ruginie a merelor | ||
| Russet ring | Pătarea inelară ruginie a merelor | ||
| Viroizi | |||
| Apple scar skin viroid | ASSVd | Pătarea virotică pală a merelor | |
| Cydonia Pyrus | Virusuri | ||
| Apple chlorotic leaf spot trichovirus | ACLSV | Pătarea chlorotică a frunzelor la măr | |
| Apple stem-grooving capillovirus | ASGV | Brăzdarea tulpinii mărului | |
| Apple stem-pitting foveavirus | ASPV | Strierea tulpinii mărului | |
| Fitoplasme | |||
| Pear decline phytoplasma | PD | Declinul părului | |
| Organisme similare virusurilor | |||
| Bark split | Crăparea scoarţei părului | ||
| Bark necrosis | Necrozarea scoarţei părului | ||
| Rough bark | Rugozitatea scoarţei | ||
| Quince sooty ringspot (probabil cauzat de ASPV) | Pătarea inelară neagră a gutuiului | ||
| Pear stony pit (probabil cauzat de ASPV) | Pietrificarea fructelor la păr | ||
| Rubbery wood (quince yellow blotch) | Pătarea galbenă a gutuiului | ||
| Viroizi | |||
| Pear blister canker viroid | PBCVd | Cancerul pustulos al părului | |
| Prunus amygdalus | Virusuri | ||
| Apple chlorotic leaf spot trichovirus | ACLSV | Pătarea chlorotică a frunzelor la măr | |
| Apple mosaic ilarvirus | ApMV | Mozaicul mărului | |
| Plum pox potyvirus | PPV | Vărsatul prunului | |
| Prune dwarf ilarvirus | PDV | Piticirea prunului | |
| Prunus necrotic ringspot ilarvirus | PNRSV | Pătarea necrotică inelară a prunului | |
| Tomato black ring nepovirus | TBRV | Pătarea neagră inelară la tomate | |
| Prunus domestica
Prunus institia Prunus salicina Prunus cerasifera Prunus davidiana şi hibrizi interspecifici |
Virusuri | ||
| Apple chlorotic leaf spot trichovirus | ACLSV | Pătarea chlorotică a frunzelor la măr | |
| Apple mosaic ilarvirus | ApMV | Mozaicul mărului | |
| Plum pox potyvirus | PPV | Vărsatul prunului | |
| Prune dwarf ilarvirus | PDV | Piticirea prunului | |
| Prunus necrotic ringspot ilarvirus | PNRSV | Pătarea necrotică inelară a prunului | |
| Fitoplasme | |||
| Apricot chlorotic leafroll MLO (european stone fruit yellows) | Răsucirea chlorotică a frunzelor de cais | ||
| Prunus avium
Prunus cerasus Prunus mahaleb |
Virusuri | ||
| Apple chlorotic leaf spot trichovirus | ACLSV | Pătarea chlorotică a frunzelor la măr | |
| Apple mosaic ilarvirus | ApMV | Mozaicul mărului | |
| Arabis mosaic nepovirus | ArMV | Mozaicul virotic "Arabic" | |
| Cherry green ring mottle foveavirus | CGRMV | Marmorarea inelară verde a vişinului | |
| Cherry leaf roll nepovirus | CLRV | Răsucirea frunzelor la cireş | |
| Little cherry closteroviruses 1 si 2 | LChV-1 LChV-2 | Nanismul fructelor de cireş | |
| Cherry mottle leaf trichovirus | ChMLV | Marmorarea frunzelor cireşului | |
| Prune dwarf ilarvirus | PDV | Piticirea prunului | |
| Prunus necrotic ringspot ilarvirus | PNRSV | Pătarea necrotică inelară a prunului | |
| Raspberry ringspot nepovirus | RpRSV | Pătarea inelară a zmeurului | |
| Strawberry latent ringspot nepovirus | SLRSV | Pătarea inelară latentă a căpşunului | |
| Tomato black ring nepovirus | TMRV | Pătarea neagră inelară a tomatelor | |
| Organisme similare virusurilor | |||
| Necrotic rusty mottle | Pătarea ruginie necrotică a cireşului | ||
| Rusty mottle (European) | Marmorarea ruginie europeană a cireşului | ||
| Prunus armeniaca | Virusuri | ||
| Apple chlorotic leaf spot trichovirus | ACLSV | Pătarea chlorotică a frunzelor la măr | |
| Apple mosaic ilarvirus | ApMV | Mozaicul mărului | |
| Plum pox potyvirus | PPV | Vărsatul prunului | |
| Prune dwarf ilarvirus | PDV | Piticirea prunului | |
| Prunus necrotic ringspot ilarvirus | PNRSV | Pătarea necrotică inelară a prunului | |
| Fitoplasme | |||
| Apricot chlorotic leafroll MLO (european stone fruit yellows) | Răsucirea chlorotică a frunzelor de cais | ||
| Organisme similare virusurilor | |||
| Peach asteroid agent spot | Pătarea stelară a piersicului | ||
| Prunus persica | Virusuri | ||
| Apple chlorotic leaf spot trichovirus | ACLSV | Pătarea chlorotică a frunzelor la măr | |
| Apple mosaic ilarvirus | ApMV | Mozaicul mărului | |
| Cherry green ring mottle foveavirus | CGRMV | Marmorarea inelară verde a vişinului | |
| Plum pox potyvirus | PPV | Vărsatul prunului | |
| Prune dwarf ilarvirus | PDV | Piticirea prunului | |
| Prunus necrotic ringspot ilarvirus | PNRSV | Pătarea necrotică inelară a prunului | |
| Strawberry latent ringspot nepovirus | SLRSV | Pătarea inelară latentă a căpşunului | |
| Fitoplasme | |||
| Apricot chlorotic leafroll MLO (european stone fruit yellows) | Răsucirea chlorotică a frunzelor de cais | ||
| Organisme similare virusurilor | |||
| Peach asteroid spot | Pătarea stelară a piersicului | ||
| Viroizi | |||
| Peach latent mosaic pelamoviroid | Mozaicul latent al piersicului | ||
| Juglans | Virusuri | ||
| Cherry latent mosaic pelamoviroid | CLRV | Răsucirea latentă a piersicului | |
| Corylus avellana | Virusuri | ||
| Apple mosaic ilarvirus | ApMV | Mozaicul mărului | |
| Prunus necrotic ringspot ilarvirus | PNRSV | Pătarea necrotică inelară a prunului | |
| Fitoplasme | |||
| Hazel maculatura lineare MLO | |||
| Rubus | Virusuri | ||
| Black raspberry necrosis virus | Necroza zmeurului negru | ||
| Cucumber mosaic cucumovirus | Mozaicul castraveţilor | ||
| Raspberry leaf mottle | Marmorarea frunzelor | ||
| Raspberry leaf spot | Pătarea frunzelor | ||
| Raspberry vein chlorosis virus | Cloroza nervurilor | ||
| Raspberry yellow spot | Pătarea galbenă | ||
| Rubus yellow net virus (Badnavirus) | Mozaicul galben în formă de plasă | ||
| Arabis mosaic virus (Nepovirus) | Mozaicul virotic "Arabic" | ||
| Cherry leaf roll virus (Nepovirus) | Răsucirea frunzelor la cireş | ||
| Raspberry ringspot virus (Nepovirus) | Pătarea inelară a zmeurului | ||
| Strawberry latent ringspot virus (Nepovirus) | Pătarea inelară latentă a căpşunului | ||
| Tomato black ring virus (Nepovirus) | Pătarea neagră inelară a tomatelor | ||
| Apple mosaic ilarvirus (Ilarvirus) | Mozaicul mărului | ||
| Raspberry bushy dwarf virus(Idaeovirus) | Piticirea tufoasă a zmeurului | ||
| Fitoplasme | |||
| Rubus slunt MLO | Mătura vrăjitoarei | ||
| Ribes | Virusuri | ||
| Gooseberry vein-banding associated virus (Badnavirus) | GVBaV | Mozaicul în bandă a nervurilor | |
| Strawberry latent ringspot virus (Nepovirus) | SLRV | Pătarea inelară latentă a căpşunului | |
| Raspberry ringspot virus (Nepovirus) | RpRVS | Pătarea inelară a zmeurului | |
| Arabis mosaic virus (Nepovirus) | ArMV | Mozaicul virotic "Arabis" | |
| Black currant reversion virus (Nepovirus) | BRV | Reversia coacăzului | |
| Cucumber mosaic cucumovirus (Cucumovirus) | CMV | Mozaicul castraveţilor | |
| Fragaria | Virusuri transmise prin afide | ||
| Strawberry crinkle virus (Cytorhabdovirus) | SCV | Zbîrcirea căpşunului | |
| Strawberry mild yellow edge virus (Potexvirus) | SMYEV | Îngălbenirea slabă a marginilor frunzelor | |
| Strawberry mottle virus (Sadwavirus) | SMoM | Marmorarea căpşunului | |
| Strawberry veinbanding virus (Caulimovirus) | SVBV | Mozaicul în bandă a nervurilor | |
| Virusuri transmise prin nematozi de frunze | |||
| Strawberry green petal MLO | Înverzirea petalelor | ||
| Virusuri transmise prin nematozi | |||
| Arabis mosaic virus (Nepovirus) | ArMV | Mozaicul virotic "Arabic" | |
| Raspberry ringspot virus (Nepovirus) | RpRVS | Pătarea inelară a zmeurului | |
| Strawberry latent ringspot virus (Nepovirus) | SLRV | Pătarea inelară latentă a căpşunului | |
| Tomato black ring virus (Nepovirus) | TBRV | Pătarea neagră inelară a tomatelor | |
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
nr.415 din 21 iunie 2013
LISTA
hotărîrilor Guvernului care se abrogă
1. Hotărîrea Guvernului nr.390 din 29 aprilie 1997 "Cu privire la aprobarea Regulilor de desfacere către populaţie a seminţelor, răsadului şi materialului săditor horticol" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.35-36, art.389).
2. Punctul 14 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.895 din 3 august 2004 "Pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.138-146, art.1069).
3. Punctul 1 din anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1402 din 9 decembrie 2008 "Cu privire la crearea Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.221-222, art.1410).
4. Punctul 3 din anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.51 din 16 ianuarie 2013 "Privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.15-17, art.89).