436/20.07.93 Hotărîre despre Regulamentul cu privire la pregătirea cadrelor ştiinţifice

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre Regulamentul cu privire la pregătirea cadrelor ştiinţifice

nr. 436  din  20.07.93

 (în vigoare 20.07.1993) 

* * *

Abrogat: 29.02.2008

Hotărîrea Guvernului nr.173 din 18.02.2008

Notă: În textul Regulamentului sintagmele şi derivatele lor: "cadre ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice", "Ministerul Ştiinţei şi Învăţămîntului", "consiliul de conferire a gradelor ştiinţifice", "senatul instituţiei de învăţămînt superior", "grad de doctor", "conferenţiar", "grad ştiinţific" se substituie, respectiv, prin sintagmele şi derivatele lor: "cadre ştiinţifice şi didactice", "Ministerul Învăţămîntului", "consiliul ştiinţific specializat", "senatul universitar al instituţiei de învăţămînt superior","titlu de doctor", "conferenţiar universitar", "titlu ştiinţific" prin Hot. Guv. nr.308 din 10.06.96

Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la pregătirea cadrelor ştiinţifice (se anexează).

2. Comisia Superioară de Atestare în termen de o lună să elaboreze şi să adopte instrucţiunile şi documentele necesare pentru punerea în aplicare a prezentului Regulament.

Anexă

la hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.436 din 20 iulie 1993

REGULAMENTUL

cu privire la pregătirea cadrelor ştiinţifice

DOCTORATUL

1. Doctoratul este un sistem de învăţămînt postuniversitar care organizează cu scopul de a pregăti cadre ştiinţifice şi didactice pentru învăţămînt, cultură, ştiinţă, tehnică, alte ramuri ale economiei naţionale şi care asigură progresul tehnico-ştiinţific şi social-economic al ţării.

[Pct.1 modificat prin Hot. Guv. nr.514 din 15.07.94]

2. Învăţămîntul prin doctorat se organizează în instituţiile de învăţămînt superior şi institutele de cercetare ştiinţifică în care sînt create condiţii tehnico-ştiinţifice pentru pregătirea teoretică şi specială a cadrelor de înaltă calificare, care dispun de conducători de doctorat la specialitatea solicitată.

[Pct.2 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

[Pct.2 modificat prin Hot. Guv. nr.514 din 15.07.94]

3. Doctoratul se înfiinţează (desfiinţează) prin hotărîrea Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova (în continuare – C.S.A.) la propunerea argumentată a senatelor universitare ale instituţiilor de învăţămînt superior şi consiliilor ştiinţifice (tehnico-ştiinţifice) ale institutelor de cercetare ştiinţifică cu avizul ministerelor, departamentelor de resort (ramură), iar în cadrul institutelor academice – cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, coordonată cu Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei şi Ministerul Finanţelor.

[Pct.3 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

[Pct.3 modificat prin Hot. Guv. nr.514 din 15.07.94]

4. Doctoratul poate fi organizat atît cu frecvenţă, cît şi fără frecvenţă.

Durata studiilor de doctorat cu frecvenţă este de 3 ani, iar fără frecvenţă de 4 ani.

5. Cota de înmatriculare a doctoranzilor se aprobă în fiecare an prin dispoziţia Guvernului Republicii Moldova la Propunerea Ministerului Economiei şi Reformelor şi Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, coordonată cu Ministerul Finanţelor, ministerele de resort, Academia de Ştiinţe a Moldovei.

[Pct.5 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

6. Admiterea la doctorat se face prin concurs, care nu au depăşit vîrsta de 35 ani, pentru forma cu frecvenţă, sau 45 ani, pentru forma fără frecvenţă. Persoanele care se înscriu la concurs la specialităţile ştiinţifice cu caracter aplicativ trebuie să aibă o vechime în muncă în specialitate de cel puţin doi ani.

[Pct.6 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

[Pct.6 modificat prin Hot. Guv. nr.308 din 10.06.96]

7. Cererile de admitere la doctariat se adresează rectorului instituţiei de învăţămînt superior sau directorului institutului de cercetare ştiinţifică.

La cerere se anexează:

fişa personală de evidenţă a cadrelor şi autobiografia;

lista lucrărilor ştiinţifice publicate şi a brevetelor de invenţie sau un referat ştiinţific pe tema la specialitatea aleasă;

extrasul din procesul-verbal al şedinţei consiliului ştiinţific al facultăţii la care absolventul a fost recomandat în doctorat;

copia diplomei de studii postuniversitare de magistrat ori rezidenţiat sau superioare complete şi copia anexei la diploma respectivă.

[Pct.7 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

8. În fiecare instituţie care are dreptul de a pregăti cadre ştiinţifice de înaltă calificare prin doctorat se formează o comisie de admitere în frunte cu conducătorul instituţiei (sau adjunctul lui) în componenţa căreia prin ordinul conducătorului sînt incluşi şefi de catedră, de secţie, de laborator, savanţi, specialişti în ramură.

Activitatea comisiei de admitere este reglementată de instrucţiunile elaborate de instituţia organizatoare de doctorat şi adoptate de C.S.A.

[Pct.8 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

9. Pentru înscrierea la doctorat se stabilesc probe de admitere la specialitate şi la una din limbile moderne (engleza, franceza, germana, spaniola, italiana), conform programelor învăţămîntului superior. Lucrările ştiinţifice publicate sau referatul ştiinţific se apreciază cu o notă de care se ţine cont la concurs. Prima probă de admitere este specialitatea aleasă. Reexaminarea este interzisă.

Candidaţii care au susţinut examenele de doctorat în ultimii 5 ani, la dorinţa lor, sînt scutiţi de probele respective de admitere, iar notele obţinute la examenele de doctorat vor fi luate în consideraţie la concurs.

10. Probele de admitere se susţin în faţa unei comisii de examinare numite de conducătorul instituţiei care organizează doctoratul.

11. Pentru promovarea probelor de admitere candidatul beneficiază de un concediu suplimentar plătit (cîte 10 zile pentru fiecare probă).

Concediul respectiv se acordă în baza extrasului din ordinul instituţiei care organizează doctoratul, semnat de preşedintele comisiei de admitere în doctorat.

La concediu se adaugă timpul necesar pentru deplasare (tur-retur). Concediul suplimentar se acordă o singură dată, făcîndu-se o însemnare specială în carnetul de muncă. Cheltuielile pentru transport şi cazare, dacă examenele se susţin în altă localitate, le suportă candidatul. Candidaţii în doctorat, recomandaţi de instituţiile de învăţămînt superior, au dreptul la bursă de student pe un termen de pînă la 2 luni. Bursa se plăteşte din contul organizaţiei care deleghează persoana respectivă la studii în doctorat imediat după absolvirea instituţiei de învăţămînt.

12. În baza rezultatelor obţinute la probele de admitere, comisia de admitere ia decizia respectivă referitor la înscrierea fiecărui candidat în doctorat.

Înscrierea în doctorat se confirmă prin ordinul conducătorului instituţiei respective. Decizia se aduce la cunoştinţa fiecărui candidat în termen de 7 zile, dar nu mai tîrziu de 2 săptămîni pînă la începerea studiilor.

13. Conducătorii de întreprinderi şi organizaţii sînt obligaţi să elibereze din serviciu persoanele înscrise în doctorat u frecvenţa în termenul indicat în extrasul din ordinul de înscriere în doctorat.

14. Transferarea doctoranzilor dintr-o instituţie de învăţămînt superior sau institut de cercetare ştiinţifică în altul, de la învăţămîntul cu frecvenţă la cel fără frecvenţa şi invers, se face cu permisiunea conducătorilor instituţiilor respective şi a organizaţiei care a delegat persoana în doctorat.

15. Doctoranzii exmatriculaţi (din anumite motive) pînă la expirarea termenului fixat pentru stagiul de doctorat pot fi restabiliţi pentru a-şi continua studiile . Excepţie fac doar cei exmatriculaţi din motive de neatestare.

16. Senatele universitare ale instituţiilor de învăţămînt superior şi consiliile instituţiilor de cercetare ştiinţifică, care organizează doctoratul, în termen de pînă la patru luni după decizia de înscriere în doctorat aprobă te ele tezelor, confirmînd, totodată, şi conducătorii ştiinţifici, iar consiliile ştiinţifice ale facultăţilor şi institutelor de cercetare ştiinţifică aprobă planurile individuale de lucru ale doctoranzilor.

[Alin.1 pct.16 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

În calitate de conducători (consultanţi) ştiinţifici se confirmă persoane care deţin titlul ştiinţific de doctor habilitat, iar cu permisiunea Comisiei Superioare de Atestare pot fi confirmate şi persoane care deţin titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe şi titlul de profesor universitar ori conferenţiar universitar sau colaborator ştiinţific superior.

Notă: Alin.2 pct.16 va fi pus în aplicare cu începere de la 01.11.2000 conform Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000

[Alin.2 pct.16 introdus prin Hot. Guv. nr.514 din 15.07.94]

Un doctorand poate beneficia de un conducător ştiinţific, iar în caz de abordare a unei teme complexe, şi de un consultant în problemele adiacente. În cazul cînd se confirmă un conducător şi un consultant, cele 80 ore anuale ce se prevăd pentru un doctorand, se împart între îndrumători pe bază de înţelegere reciprocă, aprobată de organul care i-a confirmat.

[Alin.3 pct.16 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

[Alin.3 pct.16 introdus prin Hot. Guv. nr.514 din 15.07.94]

Un doctor habilitat poate conduce (consulta) concomitent cel mult 6 persoane, iar un doctor în ştiinţe – cel mult3 persoane. Conducătorul ştiinţific/consultantul îndrumă doctorandul în probleme ştiinţifice şi controlează realizarea de către acesta a planului individual de lucru.

[Alin.4 pct.16 în redacţia Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

[Alin.4 pct.16 în redacţia Hot. Guv. nr.514 din 15.07.94]

17. După fiecare an de studii doctoranzii prezintă în cadrul şedinţelor catedrelor (secţiilor, laboratoarelor) dări de seamă referitor la realizarea planurilor individuale de lucru şi sînt supuşi atestării. Atestarea se aprobă de către consiliul ştiinţific al facultăţii (instituţiei) respective.

Doctorandul care nu-şi realizează planul individual de lucru este exmatriculat din doctorat.

18. În timpul rezervat studiilor doctoranzii sînt datori:

să susţină trei examene de doctorat: la specialitate, la una din limbile moderne (engleză, franceză, germana, spaniola, italiana) sau, ca excepţie şi cu permisiunea conducătorului instituţiei, la o altă limbă, dacă pentru efectuarea cercetărilor prevăzute de palanul individual este necesară cunoaşterea acesteia, şi al treilea examen, prin decizia instituţiei respective, la una din disciplinele: istoria culturii naţionale şi universale, istoria filozofiei, istoria românilor, filozofia şi metodologia ştiinţei, economia politică şi doctrinele economice etc. (doctoranzii se pregătesc de sine stătător pentru susţinerea examenelor de doctorat, primind consultaţiile necesare la catedrele de profil din instituţiile de învăţămînt superior în baza contractelor dintre instituţiile şi catedrele respective). Dacă studiile universitare nu corespund ramurii ştiinţifice a tezei, atunci doctorandul susţine suplimentar două examene de doctorat la disciplinele fundamentale, ce ţin de specialitatea ştiinţifică a tezei;

[Alin.2 pct.18 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

[Alin.2 pct.18 completat prin Hot. Guv. nr.308 din 10.06.96]

să susţină sau să prezinte Consiliului de conferire a titlurilor ştiinţifice teza de doctorat;

să susţină un colocviu la informatică.

[Alin.4 pct.18 introdus prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

19. Examenele de doctorat constituie o parte componentă a atestării doctoranzilor. Scopul lor este de a aprecia profunzimea cunoştinţelor profesionale, orizontul ştiinţific şi cultural al doctorandului.

20. Examenele de doctorat de susţin în cadrul celor 2 sesiuni anuale (septembrie-octombrie, martie-aprilie). Cunoştinţele se apreciază prin sistemul de 10 puncte. Pentru fiecare doctorand se întocmeşte un proces-verbal, semnat de membrii comisiei şi aprobat de conducătorul instituţiei unde a fost susţinut examenul.

[Alin.1 pct.20 completat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

Pentru fiecare probă se eliberează o adeverinţă conform modelului stabilit de C.S.A.

În timpul aceleiaşi sesiuni nu se permite reexaminarea.

Examenul la specialitate se susţine în instituţiile de învăţămînt superior şi în instituţiile de cercetare ştiinţifică ce organizează doctoratul sau în cadrul cărora activează consiliului ştiinţific specializat în specialitatea dată.

Programele examenelor de doctorat se elaborează de catedrele (laboratoarele) de profil şi se aprobă de C.S.A.

21. Instituţiile de învăţămînt superior şi institutele de cercetare ştiinţifică (bugetare), în cadrul cărora de susţin probele de doctorat, sînt obligate să acorde consultaţiile necesare şi să examineze doctoranţii din alte unităţi bugetare, care nu dispun de aceste posibilităţi, în urma prezentării unui demers al instituţiei respective. Cheltuielile legate de această activitate sînt acoperite de instituţiile care organizează doctoratul din contul mijloacelor bugetare alocate în aceste scopuri.

Acoperirea cheltuielilor legate de examinarea doctoranţilor din instituţiile gestionare se efectuează din contul acestor unităţi sau din contul instituţiilor care deleagă persoanele pentru susţinerea examenelor.

[Pct.21 completat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

22. Pentru susţinerea examenelor de doctorat la fiecare disciplină se instituie de către conducerea instituţiei respective, o comisie de examinare formată din preşedinte şi 2 membri dintre cele mai calificate cadre ştiinţifice şi didactice. Cel puţin unul din membrii comisiei trebuie să fie doctor habilitat în specialitatea respectivă.

Examenele de doctorat la limbile moderne de susţin în faţa unor comisii, în componenţa cărora se numesc cadre didactice în domeniul limbilor, precum şi specialişti în domeniul ştiinţific în care se specializează doctorandul şi cunosc limbile respective.

Examenul de doctorat este valabil timp de 10 ani.

[Alin.3 introdus prin Hot. Guv. nr.308 din 10.06.96]

Decizia comisiei poate fi contestată de doctorand în termen de cel mult 5 zile de la data susţinerii examenului.

Activitatea comisiilor de examinare poate fi inspectată de C.S.A. şi de conducerea instituţiei respective. În caz de încălcare de către membrii comisiei de examinare a regulilor de examinare, examenul respectiv se anulează, iar comisia respectivă de desfiinţează.

[Pct.22 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

23. Anii de studii în doctorat cu frecvenţă se include în stagiul ştiinţifico-pedagogic.

24. Doctoranzii beneficiază de utilaje, laboratoare, cabinete, biblioteci şi deplasări, pot să participe la expediţii pentru a realiza cercetări ştiinţifice, sînt asiguraţi cu burse. Bursele se plătesc din ziua înmatriculării în doctorat, însă nu mai devreme de data eliberării de la serviciul precedent.

25. Doctoranzilor cu frecvenţă atestaţi li se acordă anual 2 luni de vacanţă, precum şi dreptul de a lucra prin cumul la realizarea anumitor programe de cercetări ştiinţifice sau să desfăşoare activitate didactică cu o sarcină de pînă la 50 la sută din normă.

[Pct.25 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

26. După finalizarea studiilor de doctorat, persoanelor care au realizat obiectivele prevăzute la articolul 18 al prezentului Regulament li se înmînează un certificat conform modelului stabilit, care le oferă dreptul prioritar la concursurile pentru ocuparea posturilor în instituţiile de învăţămînt superior şi în institutele de cercetare ştiinţifică, precum şi dreptul la un concediu de 30 zile, plătindu-li-se bursă pentru doctorat.

27. Doctoranzii, care urmează studiile de specializare prin învăţămîntul fără frecvenţă şi care realizează cu succes planul individual de lucru, beneficiază de un concediu anual suplimentar de 30 zile calendaristice cu păstrarea salariului mediu la locul de lucru pentru susţinerea examenelor de doctorat şi pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice prevăzute în planul individual de lucru.

La concediu de adaugă timpul deplasării la instituţia respectivă (tur-retur). Cheltuielile pentru transport şi cazare le suportă doctorandul.

În afară de înlesnirile enumerate doctoranţii, care urmează studiile fără frecvenţă, la dorinţa lor, pot fi eliberaţi de la serviciu cîte o zi în săptămînă pe parcursul stadiului de doctorat, acordîndu-li-se o plată de 50 la sută din salariul de funcţie.

Conducătorul întreprinderii sau organizaţiei respective poate să-i acorde doctorandului, care urmează studiile fără frecvenţă, pe parcursul ultimului an de studii o zi sau două pe săptămînă fără plată.

DOCTORATUL CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

28. Una din formele de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi didactice de calificare înaltă este doctoratul cu destinaţie specială. la care sînt înscrise persoanele recomandate de instituţiile de învăţămînt superior, instituţiile de cercetare ştiinţifică, întreprinderi şi organizaţii. Înmatricularea în doctoratul cu destinaţie specială se face prin concurs, conform planului de admitere şi prevederilor prezentului Regulament.

Studiile prin doctorant cu destinaţie specială pot fi urmate şi în cadrul centrelor ştiinţifice şi de învăţămînt de peste hotare conform acordurilor în vigoare. Persoanele delegate în doctoratul cu destinaţie specială peste hotare primesc bursă conform acordurilor încheiate între state.

29. Pe lîngă actele prevăzute la articolul 7 al prezentului Regulament, doctorandul prezintă comisiei de admitere copia contractului încheiat între el şi întreprinderea sau instituţia care l-a delegat, în care primul îşi asumă obligaţiunea de a reveni imediat după finalizarea doctoratului la întreprinderea sau instituţia respectivă, iar instituţia îşi asumă responsabilitatea de a suporta cheltuielile legate de pregătirea doctorandului, inclusiv bursa.

POSTDOCTORATUL

30. Postdoctoratul constituie o forma de aprofundare a cunoştinţelor teoretice a doctorilor şi o formă de pregătire a tezei de doctor habilitat şi se organizează pe un termen de pînă la doi ani în cadrul universităţilor şi institutelor de cercetare ştiinţifică la specialităţile unde există doctorat şi conform locurilor prevăzute în state postdoctorat.

31. La postdoctorat se admit persoane care au grad de doctor în ştiinţe şi titlu de conferenţiar universitar sau de cercetător ştiinţific superior, dispun de brevete, au lucrări ştiinţifice publicate (după susţinerea tezei de doctor), care constituie o parte esenţială din teza de doctor habilitat.

Pretendentul la gradul de doctor habilitat poate beneficia (la dorinţă) de un consultant ştiinţific (doctor habilitat, profesor universitar), care este confirmat de senatul sau consiliul ştiinţific al instituţiei respective.

[Alin.2 pct.31 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

32. Decizia de admitere la postdoctorat o ia senatul instituţiei de învăţămînt superior sau consiliul ştiinţific al institutului de cercetare ştiinţifică cu aprobarea ulterioară a C.S.A.

33. După expirarea primului an de postdoctorat pretendentul la gradul de doctor habilitat prezintă în cadrul senatului sau al consiliului ştiinţific o dare de seamă referitor la lucrul efectuat, în baza căreia se ia prin vot deschis decizia de a întrerupe sau a continua încă pe un an postdoctoratul.

[Pct.33 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

34. Persoanelor, care urmează postdoctoratul, li se păstrează salariul mediu lunar la locul de lucru.

[Pct.34 în redacţia Hot. Guv. nr.308 din 10.06.96]

35. Pînă la expirarea termenului rezervat pentru postdoctorat, pretendentul la gradul de doctor habilitat este obligat să susţină sau să prezinte consiliului ştiinţific specializat teza de doctor habilitat.

36. Persoana, care a încheiat cu succes postdoctoratul, beneficiază de dreptul de a se reîntoarce în funcţia, pe care a deţinut-o anterior. Pregătirea de sine stătător a tezelor de doctor şi de doctor habilitat

37. Fiecare cetăţean al Republicii Moldova cu studii superioare complete sau cu titlul ştiinţific de doctor, care manifestă aptitudini de muncă ştiinţifică şi dispune de condiţiile necesare, poate pregăti de sine stătător teza de doctor sau de doctor habilitat.

38. Aprobarea temei ştiinţifice pentru teza de doctor sau doctor habilitat şi confirmarea conducătorului (consultantului) ştiinţific în caz de necesitate, se face la cererea candidatului depusă pe numele conducătorului instituţiei cu drept de pregătire a cadrelor ştiinţifice prin doctorat la specialitatea respectivă.

Cheltuielile legate de susţinerea examenelor de doctorat şi remunerarea muncii îndrumătorului ştiinţific le suportă candidatul sau instituţia, organizaţia, întreprinderea, unde activează candidatul.

39. Persoanele care îşi pregătesc de sine stătător tezele de doctorat, la etapa de finalizare a acestora pot beneficia, la decizia senatului sau consiliului ştiinţific al instituţiei în care activează, de un concediu de creaţie cu durata de pînă la 3 luni, dacă sînt pretendente la titlul de doctor, sau pînă la 6 luni, dacă sînt pretendente la titlul de doctor habilitat, cu menţinerea salariului mediu.

Notă: Pct.39 va fi pus în aplicare cu începere de la 01.11.2000 conform Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000

[Pct.39 în redacţia Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

[Alin.1 pct.39 în redacţia Hot. Guv. nr.308 din 10.06.96]

DISPOZIŢII FINALE  

40. Fiecărui doctor, doctor habilitat pentru îndrumarea (consultarea) ştiinţifică a doctoranţilor, postdoctoranţilor, a persoanelor care pregătesc de sine stătător teza de doctor sau de doctor habilitat i se stabileşte un număr de 80 ore (academice) pe an pentru fiecare persoană îndrumată (consultată). Fiecărui examinator pentru probele de admitere în doctorat sau cele de doctorat i se stabileşte două ore (academice) pentru fiecare persoană examinată. Orele sus-menţionate se includ în sarcina pedagogică sau în planul individual de lucru al savantului fără să fie remunerate (cu excepţia celor invitaţi).

Mijloacele încasate pentru pregătirea doctoranzilor cu destinaţie specială, pentru îndrumarea ştiinţifică a persoanelor care pregătesc de sine stătător tezele de doctor sau doctor habilitat, inclusiv pentru probele de admitere în doctorat şi cele de doctorat, se folosesc pentru remunerarea conducătorilor (consultanţilor) ştiinţifici şi examinatorilor invitaţi, pentru întărirea bazei tehnico-materiale a catedrei (laboratorului) respective, precum şi pentru premierea cadrelor ştiinţificoo-didactice, care au obţinut succese deosebite în lucrul de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi didactice.

[Pct.40 modificat prin Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

[Pct.40 completat prin Hot. Guv. nr.514 din 15.07.94]

41. Condiţiile stipulate în prezentul Regulament se extind şi asupra persoanelor străine şi apatrizilor care îşi fac studiile de doctorat sau au calitatea de competitor în Republica Moldova. Instituţiile de învăţămînt universitar şi de cercetări ştiinţifice de înaltă calificare au dreptul să pregătească cadre ştiinţifice de înaltă calificare pentru alte state numai la specialităţi pentru care în republică există consilii ştiinţifice specializate.

[Pct.41 în redacţia Hot. Guv. nr.708 din 17.07.2000]

42. În perioada studiilor doctoranzii, inclusiv cei care îşi fac studiile fără frecvenţă şi postdoctoranzii beneficiază de deplasări cu caracter ştiinţific pe o durată de cel mult 30 zile anual, plătindu-li-se drumul tur-retur şi diurne la nivelul cotelor stabilite pentru colaboratorii ştiinţifici, luîndu-se în calcul timpul aflării în drum.

Cheltuielile legate de deplasările indicate le suportă instituţiile unde îşi fac studiile doctoranzii cu frecvenţă şi de organizaţiile, întreprinderile şi instituţiile în care activează doctoranzii fără frecvenţă şi sînt salarizaţi postdoctoranzii.