456/26.07.93 Hotărîre cu privire la protecţia proprietăţii industriale în Republica Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la protecţia proprietăţii industriale în Republica Moldova

nr. 456  din  26.07.93

 (în vigoare 26.07.1993) 

* * *

Abrogat: 08.09.2009

Hotărîrea Guvernului nr.528 din 01.09.2009

Notă: Se abrogă Regulamentul în partea referitoare la invenţii ce au ca obiect soiurile şi hibrizii de plante prin Hot. Guv. nr.1176 din 07.12.98

Notă: Se abrogă prevederile referitoare la desene şi modele industriale din Regulamentul provizoriu cu privire la protecţia proprietăţii industriale în Republica Moldova, cu excepţia punctului 84, care se abrogă cu începere de la 1 ianuarie 1998 prin Hot. Guv. nr.492 din 29.05.97

Notă: Se abrogă Regulamentul în partea referitoare la mărcile de fabrică, de comerţ, de serviciu şi denumirile de origine a produselor prin Hot. Guv. nr.281 din 22.05.96

Notă: Se abrogă Regulamentul în partea ce se referă la invenţii, cu excepţia invenţiilor care au ca obiect soiuri de plante, hibrizi şi rase de animale prin Hot. Guv. nr.837 din 21.12.95

Notă: Se prelungesc pînă la 30 decembrie 1994 termenele indicate în pct.83, alin.3, pct.84, alin.2, litera a), pct.85, alin.2 pct.86, alin.2 şi pct.87, alin.3 din Regulament prin Hot. Guv. nr.415 din 13.06.94

Pentru asigurarea protecţiei proprietăţii industriale în Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se adoptă:

Regulamentul provizoriu cu privire la protecţia proprietăţii industriale în Republica Moldova conform anexei nr.1;

[Pct. 1 modificat prin Hot. Guv. nr.415 din 13.06.94]

[Pct. 2 şi 3 abrogate prin Hot. Guv. nr.495 din 11.09.96]

4. Se stabileşte că persoanele fizice – solicitanţi şi titulari de brevete de invenţie, modele de utilitate, desene sau modele industriale, venitul anual brut al cărora nu depăşeşte la data depunerii cererii 36 salarii minime, şi cele care nu au transmis dreptul de exploatare a proprietăţii industriale – plătesc 10 la sută din cuantumul taxei prevăzute în anexa nr.2. Dacă venitul lor anual depăşeşte limita fixată sau dacă se modifică statutul documentului, persoanele fizice în cauză plătesc integral taxele plătite anterior în termen de 12 luni de la data schimbării statutului documentului respectiv.

Sînt exceptaţi de la plata taxelor prevăzute în anexa nr.2 solicitanţii (autorii de invenţii, modele de utilitate, desene sau modele industriale), elevii, studenţii, militarii în termen (ostaşii de rînd şi sergenţii), avînd fiecare calitatea de autori individuali, cît şi asociaţi în colective de autori, pe timpul cît au această calitate şi pentru procedurile ce li se aplică în perioada în care au calitatea respective. Aceste persoane fizice, odată cu schimbarea calităţii respective sau cu începerea folosirii obiectului de proprietate industrială, plătesc integral taxele stabilite şi, în termen de 12 luni de la schimbarea calităţii sau de la data folosirii obiectului de proprietate industrială, achită taxele neplătite anterior.

Organizaţiile, întreprinderile şi instituţiile, finanţate de la bugetul de stat, precum şi persoanele juridice cu venitul anual brut pentru un salariat, la data depunerii cererii, de pînă la 36 salarii minime şi cele care nu au transmis dreptul de exploatare a obiectului de proprietate individuală plătesc 50 la sută din cuantumul taxelor, prevăzute în anexa nr.2. În caz de transmitere a dreptului de exploatare sau de majorare a venitului anual sus-menţionat, ele plătesc integral taxele stabilite, şi, în termen de 12 luni de la data schimbării statutului lor, achită suplimentar diferenţa dintre taxele vărsate anterior.

Înlesnirile specificate nu se referă la taxele pentru înregistrarea acordului de modificare a statutului cererii pentru eliberarea titlului de protecţie.

5. Ministerul Economiei, în comun cu Ministerul Justiţiei, să prezinte în termen de o lună proiectul de lege privind modificările inerente ale legislaţiei în vigoare în domeniul proprietăţii industriale.

Anexa nr.1

la hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.456 din 26 iulie 1993

REGULAMENTUL

provizoriu cu privire la protecţia proprietăţii industriale

în Republica Moldova

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul provizoriu cu privire la protecţia proprietăţii industriale în Republica Moldova (în continuare – Regulamentul) reglementează relaţiile comportate de crearea, protecţia juridică şi utilizarea obiectelor de proprietate industrială în Republica Moldova.

2. Constituie obiecte ale proprietăţii industriale, protejate de stat, invenţiile, modelele de utilitate, desenele şi modelele industriale, mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu şi denumirile de origine ale produselor.

3. Organul de stat care asigură pe teritoriul Republicii Moldova protecţia juridică a obiectelor de proprietate industrială, editează Buletinul Oficial de Proprietate Industrială şi completează fondul naţional de documentaţii de proprietate industrială în baza schimbului reciproc cu alte ţări, este Agenţia de Stat a Republicii Moldova pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (în continuare – AGEPI).

4. Ministerele şi alte organe ale administraţiei de stat coordonează activitatea întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor (în continuare – unităţilor) care se referă la crearea, protecţia şi utilizarea obiectelor de proprietate industrială.

Unităţile, indiferent de tipuri de proprietate, sînt în drept să înfiinţeze subdiviziuni structurale care să desfăşoare activităţi în problemele creării, protecţiei şi utilizării obiectelor de proprietate industrială.

5. Titlurile şi denumirile obiectelor de proprietate industrială în care se folosesc cuvinte sînt examinate, dacă este cazul, de către organele republicane respective (centrul Naţional de Standarde de Limbă sau Camera de Comerţ şi Industrie) pentru a li se confirma corespunderea şi corectitudinea atît în limba română, cît şi în alte limbii (în cazul folosirii altor limbii).

6. Persoanele fizice sau juridice străine, cu domiciliul sau sediul în afara teritoriului Republicii Moldova, beneficiază de drepturile acordate prin dispoziţiile prezentului Regulament în condiţiile convenţiilor la care Republica Moldova este parte sau în baza reciprocităţii protecţiei, prevăzute conform acordurilor bilaterale cu ţările, ale căror resortisanţi sînt.

7. În cazul cînd convenţiile internaţionale, la care Republica Moldova este parte, includ alte prevederi decît cele stipulate în prezentul Regulament, se aplică clauzele convenţiilor internaţionale.

Capitolul II

CONDIŢII VIZÎND PROTECŢIA OBIECTELOR

DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

Secţiunea I

Invenţii

8. O invenţie este brevetabilă dacă este nouă, rezultă dintr-o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.

Invenţia brevetabilă poate avea ca obiect un produs, un procedeu, precum şi aplicarea produsului şi a procedeului anterior cunoscute conform unei destinaţii noi şi perfecţionarea lor.

Invenţiile care au ca obiect un produs pot fi: dispozitive, substanţe, microorganisme, culturi celulare de plante şi animale etc.

La procedeu se referă procesul executării acţiunilor asupra obiectelor materiale.

Invenţia avînd ca obiect un nou soi de plantă, un hibrid sau o nouă rasă de animal este brevetabilă dacă acestea sînt noi, distincte, omogene şi stabile.

9. O invenţie este nouă dacă nu este cunoştinţă în stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii include toate cunoştinţele, care au devenit accesibile publicului pînă la data înregistrării cererii de brevet de invenţie sau a proprietăţii recunoscute.

Divulgarea invenţiei nu este considerată ca atare în cazul în care emană de la inventator sau succesorul acestuia în drepturi şi s-a produs în intervalul de 12 luni, care a precedat înregistrarea cererii de brevet de invenţie sau a priorităţii recunoscute.

10. O invenţie este considerată ca implicînd o activitate intensivă dacă, pentru o persoană de specialitate în acest domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.

11. O invenţie este susceptibilă de aplicare industrială, dacă obiectul ei poate fi folosit cel puţin într-un domeniu de activitate din industrie, din agricultură sau în orice altă activitate şi poate fi reprodus cu aceleaşi caracteristici ori de cîte ori este necesar.

12. Soiurile de plante, hibrizii sau rasele de animale sînt considerate noi dacă, la data depunerii cererii pentru acordarea protecţiei, materialul de înmulţire nu a fost vîndut sau pus la dispoziţia terţilor printr-un alt mod de către ameliorator sau cu acordul acestuia, în următoarele condiţii:

pe teritoriul Republicii Moldova – cu un an înaintea depunerii cererii de brevet de invenţie;

pe teritoriul altor state – cu mai mult de patru ani înaintea depunerii cererii de brevet de invenţie sau şase ani înaintea înregistrării cererii de brevet de invenţie pentru arbori, pomi fructiferi şi viţă de vie.

Dezvăluirea în mijloacele de informare în masă a existenţei unui soi nou de plante, unei noi rase de animale sau unui nou hibrid nu face ca acestea să-şi piardă noutatea.

Soiurile de plante, hibrizii sau rasele de animale sînt considerate distincte dacă la data înregistrării cererii de brevet de invenţie cel puţin unul din totalitatea indiciilor esenţiali nu corespunde genotipului sau combinaţiilor genotipice, a căror existenţă este notoriu cunoscută.

Soiurile de plante, hibrizii sau rasele de animale vor fi considerate omogene dacă sînt suficient de uniforme în caracterele lor, relevante sub rezerva unei variaţii previzibile, ţinîndu-se seama de particularităţile lor de înmulţire.

Soiurile de plante, hibrizii sau rasele de animale vor fi considerate stabile dacă după înmulţiri repetate sau, în cazul unui ciclu de înmulţire, la sfîrşitul fiecărui ciclu rămîn neschimbate în ceea ce priveşte caracterele relevante.

Protecţia prin brevet a noilor soiuri de plante, hibrizi şi rase de animale se efectuează conform unui regulament special.

13. Nu sînt considerate invenţii breverabile ideile, descoperirile, teoriile ştiinţifice, metodele matematice, programele de calculator, soluţiile cu caracter economic sau de organizare, diagramele, metodele de învăţămînt şi instruire , regulile de joc, sistemele urbanistice, planurile şi metodele de sistematizare, fenomenele fizice în sine, reţetele culinare, realizările cu caracter estetic.

Nu sînt brevetabile invenţiile ce contravin ordinii publice şi bunelor moravuri.

Secţiunea II

Modele de utilitate

14. Modelul de utilitate poate fi înregistrat dacă el se referă la executarea constructivă a mijloacelor de producere şi a obiectelor de consum, sau a părţilor integrante ale acestora, şi dacă prezintă o soluţie nouă şi susceptibilă de aplicare industrială.

15. Un model de utilitate este nou dacă nu este cunoscut în stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii include toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului pînă la data depunerii cererii de înregistrare a modelului de utilitate sau a priorităţii recunoscute.

Divulgarea modelului de utilitate nu este luată în consideraţie în cazul în care emană de la persoana care a creat modelul de utilitate sau de la succesorul său în drepturi în termen de şase luni pînă la data depunerii cererii sau a priorităţii recunoscute.

16. Obiectul unui model de utilitate este susceptibil de aplicare industrială dacă poate fi fabricat şi folosit cel puţin într-un domeniu de activitate şi poate fi reprodus cu aceleaşi caracteristici ori de cîte ori est necesar.

17. Nu sînt înregistrate modelele de utilizare care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri.

Secţiunea III

Desene şi modele industriale

18. Poate fi înregistrat ca desen sau model industrial aspectul nou al unui produs ce are o funcţie utilitară şi care este susceptibil de aplicare industrială.

19. Un desen sau model industrial este nou dacă pînă la data depunerii cererii sau a priorităţii recunoscute nu a mai fost făcut public, în ţară sau în străinătate, pentru aceeaşi categorie de produse.

Divulgarea desenului sau modelului industrial nu se ia în considerare în cazul în care emană de la autor sau succesorul acestuia în drepturi şi s-a produs în termen de şase luni premergătoare înregistrării cererii sau priorităţii recunoscute.

20. Un desen sau un model este susceptibil de aplicare industrială dacă obiectul la care se aplică desenul sau modelul poate fi reprodus ori de cîte ori este necesar.

21. Desenul sau modelul industrial, aspectul căruia este determinat de o funcţie tehnică, nu poate fi înregistrat chiar dacă are noutate.

Sînt excluse de la protecţie desenele sau modelele industriale a căror destinaţie şi aspect contravin ordinii publice sau bunelor moravuri.

Secţiunea IV

Mărci de fabrică, de comerţ, de serviciu, denumiri de origine ale produselor

22. Mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu sînt semne distinctive folosite de persoanele fizice sau juridice pentru a deosebi produsele, lucrările şi serviciile lor de cele identice ale altor persoane fizice sau juridice.

Se numesc individuale sau ordinare mărcile care aparţin unei persoane determinate, fizice sau juridice.

Mărcile colective nu pot aparţine decît unor persoane juridice (asociaţii şi uniuni de producători, comercianţi, prestatori de servicii etc. socială sau industrială. Ele sînt destinate, în general, să constituie a garanţie a calităţii sau a originii produsului şi se aplică de obicei, împreună cu marca individuală.

Marca de certificare este un semn care semnifică anumite caracteristici comune unor produse, lucrări sau servicii, în special calitatea, precizia, materialele utilizate, modul de fabricare, procedeele sau tehnologiile folosite.

23. Pot fi înregistrate ca marcă semnele constituite din cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice, plane sau în relief, combinaţii ale acestor elemente, în una sau mai multe culori, forma produsului sau ambalajul acestuia, sunete sau fraze muzicale.

24. Nu pot fi înregistrate ca marcă semnele care:

a) nu se deosebesc suficient de alte mărci privind produse, lucrări sau servicii identice sau similare, înregistrate în Republica Moldova sau ocrotite în baza unor convenţii internaţionale, cu excepţia cazului cînd înregistrarea este cerută sau autorizată de titularii acestor mărci;

b) constituie copierea, imitarea sau traducerea unei mărci din alt stat, notoriu cunoscute în Republica Moldova, şi sînt atribuite produselor, lucrărilor sau serviciilor identice sau similare indigene, fără autorizaţia solicitanţilor sau titularilor acestor mărci;

c) cuprind numai denumirea care sînt sau au devenit uzale, necesare sau generale pentru acele produse, lucrări sau servicii, ori se referă exclusiv la modul, timpul şi locul fabricaţiei, sau la natura, destinaţia, preţul, calitatea, cantitatea şi greutatea mărfurilor;

d) cuprind, fără autorizarea organelor competente: denumiri de organizaţii sau de unităţi administrativ-teritoriale şi simbolurile de stat ale Republicii Moldova, reproduceri sau imitaţii de steme, drapele, ordine, medalii, embleme şi insigne, semne oficiale de marcare, verificare, calitate, control sau garanţie;

e) cuprind elemente prevăzute la litera d), aparţinînd altor state sau organizaţiilor internaţionale şi interguvernamentale, dacă folosirea este interzisă de convenţiile la care Republica Moldova este parte;

f) cuprind indicaţii false sau înşelătoare ori sînt contrare legilor ordinii publice sau bunelor moravuri.

25. Denumirea de origine a produsului este denumirea ţării, localităţii sau a unei zone geografice determinate, utilizată la desemnarea unui produs cu originea în acel loc şi ale cărui calităţi sînt determinate exclusiv ori esenţial de caracteristicile mediului geografic, cuprinzînd factori naturali sau umani. Pot constitui denumiri de origine a produsului şi termenii derivaţi din denumirea ţării sau a unităţilor ei administrativ-teritoriale,precum şi denumirile geografice cu caracter istoric.

Denumirile de origine ale produsului pot constitui şi menţiunea, imaginea sau semnul prin care se identifică locul real de provenienţă al unui produs sau serviciu.

26. Sînt excluse de la înregistrare denumirea care:

a) fiind denumiri generice, au intrat în uz ca denumiri ale produselor;

b) susceptibile să inducă publicul în eroare asupra naturii, provenienţei, modului de fabricaţie şi calităţilor produselor;

c) sînt contrare bunelor moravuri sau ordinii publice.

Capitolul III

TITLURI DE PROTECŢIE A OBIECTELOR DE

PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

27. Drepturile asupra obiectelor de proprietate industrială sînt recunoscute şi apărare pe teritoriul Republicii Moldova prin eliberarea de către AGEPI a unor titluri de protecţie.

28. Titlul de protecţie pentru obiectul de proprietate industrială conferă titularului dreptul exclusiv de exploatare a obiectului pe teritoriul Republicii Moldova, pe durata valabilităţii lui.

29. Titlurile de protecţie pentru obiecte de proprietate industrială sînt:

a) pentru invenţie – brevetul de invenţie;

b) pentru desene şi modele industriale, mărci de fabrică, de comerţ, de serviciu, denumiri de origine ale produselor şi modele de utilizare – certificatul de înregistrare.

Durata valabilităţii unui brevet de invenţie este de 15 ani, cu începere de la data constituirii depozitului naţional reglementar la AGEPI. Pentru invenţia care perfecţionează o altă invenţie, protejată printr-un brevet, şi care nu poate fi aplicată fără cea brevetată anterior, durata valabilităţii brevetului este limitată la durata brevetului acordat pentru invenţia care este perfecţionată, dar nu mai puţin de 10 ani.

Perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a desenului sau modelului industrial este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar la AGEPI şi poate fi reînnoită pe încă 5 ani la solicitarea titularului.

Certificatul de înregistrare a mărcii de fabrică, de comerţ sau de serviciu este valabil pe un termen de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar la AGEPI.

Înregistrarea unei mărci poate fi reînnoită de mai multe ori pe perioade de 5 sau de 10 ani la cererea titularului, depusă în termen de 6 luni pînă la expirarea perioadei precedente, fără încă a se aduce modificări esenţiale mărcii. Dacă aceeaşi marcă a fost înregistrată succesiv de către acelaşi titular pentru produse, lucrări sau servicii diferite, înregistrările anterioare pot fi contopite cu ocazia reînnoirii. Reînnoirea înregistrării produse efecte cu privire la toate depozitele contopite, iar noul termen de protecţie începe să curgă de la data împlinirii termenului de ocrotire de care beneficiază cel mai vechi depozit.

Certificatul de înregistrare a denumirii de origine a produsului este eliberat pe termen nelimitat.

Certificatul de înregistrare a modelelor de utilitate se acordă pe o perioadă de 5 ani de la data constituirii depozitului reglementar la AGEPI şi poate fi prelungirea la cererea titularului de la 5 ani pînă la 10 ani.

30. Întinderea protecţiei, conferite prin brevetul de invenţie sau certificatul de înregistrare a modelului de utilitate, este determinată de conţinutul revindicărilor, iar a protecţiei atribuite prin certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial este determinată de reproducere grafică. Revindecările şi reproducerea grafică a invenţiei sau a modelului de utilitate sau reproducerea produsului se interpretează în legătură cu descrierea şi desenele.

Capitolul IV

TITULARI DE TITLURI DE PROTECŢIE

31. Dreptul la titlul de protecţie a invenţiei, desenului sau modelului industrial şi a modelului de utilitate aparţine autorului sau succesorului acestuia în drepturi.

Dreptul la certificatul de înregistrare a mărcii de fabrică, de comerţ, de serviciu aparţine persoanei juridice, cît şi persoanei fizice care desfăşoară activităţii de antreprenoriat.

Dreptul la certificatul de înregistrare a mărcii de certificare aparţine persoanei juridice, care exercită controlul mărfurilor sau serviciilor.

Dreptul la titlul de protecţie a denumirilor de origine ale produselor aparţine persoanei fizice sau juridice, care desfăşoară o activitate de producţie în zona geografică indicată în cerere.

32. În cazul în care invenţia, desenul sau modelul industrial şi modelul de utilitate au fost create împreună de mai multe persoane fizice, fiecare dintre acestea are calitatea de coautor. Modul de folosire a drepturilor acestor autori se determină conform contractului încheiat între ei.

33. Dacă autorul invenţiei, modelului de utilitate, desenului sau modelului industriei este salariat, în lipsa unor prevederi contractuale mai avantajoase pentru aceasta, dreptul la titlul de protecţie a obiectului de proprietate industrială aparţine:

a) unităţii, pentru obiectul de proprietate industrială realizat de salariat în exercitarea unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă, încredinţată în mod explicit, în corespundere cu funcţiile sale. Inventatorul beneficiază în acest caz de o remuneraţie suplimentară, stabilită prin contract;

b) salariatului, pentru obiectul de proprietate industrială realizat de către acesta fie cu ajutorul material al acesteia, în lipsa unei prevederi contractuale contrare.

Dacă invenţia, modelul de utilitate, desenul sau modelul industrial rezultă dint-un contract de cercetare, în lipsa unei clauze contracte, dreptul la titlul de protecţie aparţine unităţii care a comandat cercetarea, autorul avînd dreptul la o remuneraţie suplimentară stabilită printr-un act adiţional la contract.

În cazul prevăzut la alineatul 1, lit.b) unitatea beneficiază de dreptul preferenţial pentru încheierea unui contract privind obiectul de proprietate industrială a salariatului său, care urmează să fie exercitat în termen de 3 luni de la oferta salariatului; în cazul cînd întreprinderea şi salariul nu pot înţelege asupra mărimii remuneraţiei stipulată prin contract, această urmează să fie stabilită de instanţele judecătoreşti.

În cazurile prevăzute la alineatul 1, lit.a),b) şi alineatul 2, părţile au obligaţia reciprocă să se informeze în scris asupra creării şi stadiului de realizare a obiectului proprietăţii industriale şi să se abţină de la orice divulgare. Încălcarea obligaţiilor privind Notificarea reciprocă a informaţiei atrage răspunderea persoanei vinovate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În cazurile prevăzute la alineatul 1, lit.a) şi alineatul 2 dacă, în termen de 60 de zile de la data cînd salariatul a informat în scris unitatea asupra redactării descrierii obiectului de proprietate industrială, cererea de titlu de protecţie nu a fost depusă la AGEPI, în lipsa altei conivenţe între părţile contractante, dreptul la depunerea cererii de titlu de protecţie şi la eliberarea brevetului de invenţie aparţine salariatului în condiţiile prevăzute de alineatul 1, lit.b).

34. Dacă mai multe persoane au creat, independent una de alta, acelaşi obiect de proprietate industrială, dreptul la titlul de protecţie aparţine aceleia care a depus cea dintîi o cerere la AGEPI (care atestă anul, luna, data), iar dacă o proprietate a fost recunoscută – persoanei a cărei cerere pentru titlul de protecţie are cea mai veche dată de proprietate, cu condiţia că cererea să nu fi fost respinsă sau abandonată.

35. În cazul cînd cererea este semnată de mai mulţi solicitanţi, titlul de protecţie asupra unui obiect de proprietate industrială se eliberează solicitantului, împuternicit de autori să-l primească şi indicat în cerere în conformitate cu acordul dintre solicitanţi, aceştia din urmă avînd dreptul să li se elibereze, potrivit demersului fiecăruia o copie a titlului respectiv de protecţie.

36. Dacă solicitantul şi autorul sînt persoane diferite, autorul are dreptul să i se elibereze potrivit demersului său, o copie a titlului de protecţie.

Capitolul V

ELIBERAREA TITLURILOR DE PROTECŢIE A OBIECTELOR

DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

37. Cererea pentru obţinerea titlului de protecţie a obiectelor de proprietate industrială se depune la AGEPI de către solicitant personal, prin consilierul de proprietate industrială sau prin mandatarul autorizat al Republicii Moldova.

Persoana împuternicită este legalizată prin procura eliberată de către comitet.

Persoanele fizice şi juridice străine, precum şi mandatarii lor autorizaţi depun cererile pentru obţinerea titlului de protecţie a obiectului de proprietate industrială şi menţinerea lor în vigoare în Republica Moldova prin mandatarii autorizaţi ai Republicii Moldova.

38. Cererea de eliberare a brevetului de invenţiei sau de înregistrare a modelului de unitate trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau un model de utilitate sau un grup de invenţii sau modele de utilitate astfel între ele, încît, să formeze un singur concept inventiv general.

Cererea, care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de alineatul 1, poate fi divizată de către solicitant la propunerea AGEPI, în termen de pînă la 2 luni de la data notificării.

Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial poate să se refere numai la un singur desen sau model industrial, la variantele lui sau la garnitura (setul) de desene şi modele industriale.

Cererea de înregistrare a mărcilor de fabrică, de comerţ, de serviciu, a denumirii de origine a produselor se referă numai la o singură marcă sau denumire.

39. Cererea de brevet de invenţie şi cererea de înregistrare a modelului de utilitate se depune la AGEPI în 3 exemplare şi trebuie să conţină:

cererea propriu-zisă, cu datele de identificare a autorului (autorilor), solicitantului şi persoanei, împuternicite să obţină eliberarea titlului de protecţie;

descrierea;

revendicările;

desenele şi reproducerile grafice, dacă este cazul.

Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial se depune la AGEPI în 3 exemplare şi trebuie că conţină:

cererea propriu-zisă, cu datele de identificare a autorului (autorilor), solicitantului şi persoanei, împuternicite să obţină titlul de protecţie;

un set de fotografii, care redau deplin şi detaliat desenul sau modelul industrial;

descrierea;

desenele şi reproducerile grafice, dacă este cazul.

Cererea de înregistrare a mărcii de fabrică, de comerţ, de serviciu şi a denumirii de origine a produsului trebuie să conţină:

cererea propriu-zisă, cu datele de identificare a solicitantului, denumirea sau reproducerea mărcii şi descrierea ei în 2 exemplare;

lista produselor, lucrărilor sau serviciilor pentru care se cere înregistrarea mărcii, denumirea zonei geografice, în cazul folosirii denumirii de origine a produsului;

un număr de 10 reproduceri ale mărcii, care vor reda marca cu toate detaliile ei, cu lungimea şi lăţimea maximă de 75 mm; menţiuni exprese – în cazul cînd marca conţine una sau mai multe culori, revendicate ca elemente ale mărcii; dacă se depune o cerere de etichetă, se depune adăugător un model de etichetă în mărimea naturală a acesteia;

10 exemplare de înregistrare sonoră, în cazul cînd este depusă cererea de marcă sonoră;

reprezentări grafice plane sau în relief , forme tridimensionale, reflectînd şi forma produsului, ambalajului sau condiţionării lor;

lista unităţilor îndreptăţite să folosească marca colectivă, cu indicarea sediului şi obiectului lor de activitate, precum şi dovada existenţei regulamentului de folosinţă a mărcii colective;

documentul, care să confirme dreptul solicitantului la înregistrarea denumirii de origine a produsului, în cazul cînd se înregistrează denumirea de origine a produsului;

documentul eliberat de autorităţile competente, care să confirme certificarea caracteristicilor speciale ale produselor din zona respectivă la care se referă denumirea de origine a produsului, dacă se depune cererea pentru denumirea de origine a produsului;

pentru persoanele străine – actul de recunoaştere a denumirii de origine a produsului în ţara de origine;

autorizaţia de cercetare a activităţii de cercetare;

regulamentul privind utilizarea mărcii de certificare.

Cererea pentru obţinerea titlului de protecţie a obiectelor de proprietate industrială va fi însoţită de următoarele anexe:

a) rezumatul pentru invenţii modele de utilitate în 3 exemplare;

b) documentul ce confirmă achitarea taxelor, într-un exemplar;

c) certificatele de proprietate, dacă este cazul, într-un exemplar;

d) datele de identificare a mandatarului autorizat şi actul care îi certifică competenţele acordate, dacă este cazul, într-un exemplar.

Cererea de eliberare a titlului de protecţie este depusă în limba română. Celelalte documente ce însoţesc cererea sînt prezentate în limba română sau în altă limbă de circulaţie mondială asigurîndu-se traducerea în limba română a materialelor anexate. Traducerea în limba română se depune la AGEPI în termen de 2 luni de la data depunerii cererii.

40. Cererea şi documentele ce se alătură conform punctului 39(alineatele 1,2 şi 3) constituie depozitul naţional reglementar al obiectului respectiv de proprietate industrială.

Depozitul naţional reglementar asigură solicitantului un drept de proprietate cu începere de la data constituirii acestuia.

Data constituirii depozitului naţional reglementar este data depunerii la AGEPI a tuturor documentelor prevăzute la pct. 39, alineatele 1, 2 şi 3.

Persoanele fizice şi juridice străine ale statelor semnatare ale convenţiilor la care este parte şi Moldova, precum şi resotisanţii acestor state sau succesorii lor în drepturi beneficiază de dreptul de proprietate cu începere de la data primului depozit, dacă solicită, în termen de 12 luni de la această dată, acordarea unui brevet pentru aceeaşi invenţie sau înregistrarea modelului de utilitate , şi dacă solicită, în termen de 6 luni de la această dată, înregistrarea desenului sau modelului industrial de mărci de fabrică, de comerţ, de serviciu, denumirii de origine a produsului.

Invocarea proprietăţii a unui obiect de proprietate industrială într-o cerere de titlu de proprietate se poate face şi în baza unui depozit creat în urma expunerii obiectului într-o expoziţie internaţională, organizată pe teritoriul statelor membre ale convenţiilor internaţionale, la care Republica Moldova este parte, dacă cererea de titlu de protecţie este depusă în termen de 6 luni de la data introducerii în expoziţie. Termenul de 6 luni nu va prelungi termenul de proprietate prevăzut de convenţii. Proprietăţile prevăzute se invocă odată cu depunerea cererii de obţinere a titlului de protecţie şi se justifică prin acte de proprietate. În cazul în care solicitantul a omis să invoce prioritatea concomitent cu depunerea cererii, invocare poate fi făcută în decursul a 2 luni de la data înregistrării la AGEPI a cererii de titlu de protecţie. Actele de prioritate se depun în maxim 3 luni de la data depozitului naţional reglementar.

Nerespectarea termenelor prevăzute atrage după sine nerecunoaşterea priorităţii invocate.

Invocarea priorităţii unui obiect de proprietate industrială într-o cerere de titlu de protecţie se poate face şi în baza unui depozit naţional reglementar anterior, dacă cererea de titlu de protecţie este depusă în termen d 12 luni de la data depunerii cererii anterioare de acordare a brevetului de invenţie sau de înregistrare a modelului de utilitate şi în termen de 6 luni de la data depunerii cererii anterioare de înregistrare a desenului sau modelului industrial, mărcii de fabrică, de comerţ şi de serviciu sau denumirii de origine a produsului. În acest caz, cererea anterioară se consideră revocată.

Este admisă într-o cerere invocarea unor priorităţi multiple, cu condiţia respectării termenului de prioritate prevăzut.

Depozitul naţional reglementar nu asigură un drept de proprietate cu începere de la data constituirii acestuia, în caz că în el a fost deja invocată prioritatea anterioară.

Cererea de titlu de protecţie a invenţiei sau modelului de utilitate divizată păstrează dreptul de proprietate cu începere de la data primului depozit, dacă cererea divizată a fost depusă la AGEPI pînă la adoptarea hotărîrii definitive de respingere sau de eliberare a titlului de protecţie.

Invocarea priorităţii mărcii de fabrică, de comerţ şi de serviciu se poate face de la data înregistrării internaţionale a mărcii în conformitate cu convenţiile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

41. În termen de 1 lună de la constituirea depozitului naţional reglementar, AGEPI va supune cererile de titlu de protecţie a obiectelor de proprietate industrială unei examinări preliminare pentru a constata dacă:

a) toate documentele depuse îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul Regulament;

b) obiectul din cerere este din categoria obiectelor cărora li se acordă protecţie juridică.

AGEPI notifică solicitantului înregistrarea cererii şi acordarea priorităţii sau respingerea acesteia. Dacă în urma analizei depozitului şi a documentelor anexate se constată nereguli în îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul Regulament, acestea se notifică solicitantului.

Solicitantul, în termen de 2 luni de la primirea hotificării, este obligat să prezinte documentele rectificate sau necesare, în cazul cînd acestea n-au fost anexate la cererea de înregistrare. în acest caz, data depozitului naţional reglementar se consideră data primirii documentelor necesare rectificate. Nerespectarea termenului stabilit va comporta abandonarea şi respingerea cererii.

Solicitantul beneficiază de dreptul de a înainta a contestaţie la AGEPI, în termen de 2 luni de la comunicare, în cazul în care a primit hotărîrea de respingere a cererii. Contestaţia să examinează în termen de o lună de la înregistrarea acesteia.

Cererea de titlu de protecţie se înscrie în Registrul Naţional al cererilor, depuse în conformitate cu obiectul de proprietate industrială la care se referă.

42. Cererile de brevet de invenţie se publică în termen de 18 luni, iar cererile de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, modelelor de utilitate şi denumirile de origine ale produselor – în termen de 6 luni de la constituirea depozitului naţional reglementar.

În Buletinul Oficial de Proprietate Industrială se Publică datele despre autor şi solicitant, titlul şi rezumatul invenţiei sau modelului de utilitate, ale desenului sau modelului industrial. Descrierea, revendicările şi desenele invenţiei sau modelului de utilitate şi raportul de documentare (dacă a fost efectuat) se depun pentru a fi accesibile publicului la biblioteca AGEPI.

Publicarea cererilor depuse nu are loc în cazul:

a) adoptării hotărîrii de eliberare a titlului de protecţie sau de respingere;

b) revocării cererii;

c) cînd se solicită o animare sau se notifică dorinţa autorului de a nu i se publica cererea de a i se acorda un regim confidenţial.

La publicarea cererii autorul are dreptul să nu i se menţioneze numele şi prenumele.

Orice persoană înregistrată are dreptul să facă cunoştinţă cu materialele cererii după publicarea lor.

43. Orice persoană interesată poate face obiecţii privind cererea de brevet de invenţie în termen de 6 luni, iar a desenului sau modelului industrial, modelului de utilitate şi denumirii de origine a produsului – în termen de 3 luni de la data publicării cererii respective.

44. Examinarea în fond în vederea eliberării brevetului de invenţie poate fi cerută de către solicitant sau orice altă persoană interesată la data depunerii cererii de brevet sau în termen de 30 luni de la constituirea depozitului naţional reglementar.

Cererea de brevet de invenţie, pentru care nu s-a solicitat examinarea în vederea eliberării brevetului de invenţie în termenul prevăzut la alineatul 1, se consideră abandonarea şi se respinge.

AGEPI are dreptul să ceară solicitantului sau succesorului lui în drepturi actele şi explicaţiile necesare pentru efectuarea în fond în termen de 2 luni de la data primirii notificării de către solicitant.

Solicitantul va depune la AGEPI toate documentele publicate care se referă la invenţia sa, inclusiv copiile brevetelor acordate în alte ţări.

În caz că solicitantul nu a prezentat documentele necesare în termenul indicat, cererea se consideră abandonată şi se respinge.

La cererea AGEPI-ului sau din iniţiativa sa, solicitantul sau succesorul său în drepturi, pînă la adoptarea unei hotărîri, poate modifica revendicările, desenele sau descrierea, fără însă ca prin aceasta să i se depăşească limitele dezvăluirii invenţiei la data depunerii cererii de brevet.

Decizia de acordare a brevetului de invenţie sau respingerea cererii de brevet se adoptă de către comisia de examinare a AGEPI în baza raportului de examinare a cererii de brevet de invenţie, într-un termen de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea cererii.

Solicitantul care nu este de acord cu hotărîrea comisiei de examinare înaintează în termen de 3 luni de la comunicarea hotărîrii o contestaţie la Comisia de reexaminare în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia.

Hotărîrea Comisiei de reexaminare poate fi atacată de către solicitant prin recurs în judecată în termen de 3 luni de la data cînd i-a fost comunicată.

45. Titlul de protecţie este eliberat cu responsabilitatea solicitantului în caz dacă examinarea în fond a cererii de înregistrare a modelului de utilitate, desenului sau modelului industrial nu a fost cerută.

Examinarea cererii de înregistrare a modelului de utilitate, desenului sau modelului industrial poate fi cerută de către solicitant sau orice altă persoană interesată în termen de 3 luni de la data publicării cererii, iar AGEPI efectuează examinarea în fond a cererii în termen de 9 luni de la data publicării ei.

Examinarea cererii se efectuează în conformitate cu pct. 44 al prezentului Regulament.

46. Cererea de înregistrare a mărcii pentru care s-a constituit depozitul naţional reglementar se examinează în fond în termen de 9 luni de la data înregistrării acesteia, avînd în vedere corespunderea cererii condiţiilor de protecţie juridică.

În urma examinării cererii în fond, comisia de examinare decide publicare cererii sau respingerea înregistrării ei.

În cazul în care solicitantul a plătit taxa de publicare, cererea de înregistrare a mărcii se publică în termen de 3 luni de la data deciderii publicării. În Buletinul oficial al AGEPI se publică datele despre solicitant, reproducerea mărcii cu indicarea produselor şi serviciilor, pentru care înregistrarea este cerută.

Hotărîrile privind cererile de înregistrare a mărcilor pot fi contestate pe cale administrativă de către solicitant, sau orice alte persoane interesate în termen de 3 luni de la comunicare sau publicare.

Contestaţia pe cale administrativă va fi examinată în termen de 3 luni de la înregistrarea acesteia de către Comisia de reexaminare, care decide eliberarea certificatului respectiv sau respingerea înregistrării mărcii.

Hotărîrile Comisiei de reexaminare pot fi atacate în instanţa juridică în termen de 3 luni de la data comunicării.

În cazul în care nu s-au înregistrat contestaţii sau cele formulate au fost respinse, AGEPI decide înregistrarea mărcii în Registrul Naţional al Mărcilor şi eliberează solicitantului certificatul de înregistrare a mărcii.

47. Cererea de înregistrare a denumirii de origine a produsului se examinează în fond în termen de 9 luni.

În termen de 3 luni de la data publicării cererii, persoanele interesate pot formula în scris la AGEPI obiecţii cu privire la denumirea de origine a cărei înregistrare este solicitată. AGEPI Notifică solicitantului obiecţiile în cauză, indicînd persoana care le-a formulat, precum şi acordă un termen de 2 luni de la data notificării pentru prezentarea explicaţiilor. După expirarea termenului, AGEPI decide asupra obiecţiilor şi, în cazul în care acestea sînt întemeiate, respinge înregistrarea denumirii de origine.

În cazul în care nu s-au înregistrat obiecţii sau cele formulate au fost respinse, AGEPI decide înregistrarea denumirii în Registrul Naţional al denumirilor de origine şi eliberează solicitantului certificatul de înregistrare a denumirii. Înregistrarea unei denumiri de origine pe numele unei persoane nu constituie un obstacol la înregistrarea aceleiaşi denumiri de către orice altă persoană fizică sau juridică.

48. Este admisă restituirea termenelor de procedură omise de solicitant şi permise de procedura de examinare, dacă sînt confirmate motivele de reţinere şi plătite taxele corespunzătoare.

Cererea de restituire a termenelor omise poate fi înaintată de către solicitant sau succesorul acestuia în decursul a 6 luni de la expirarea termenului iniţial.

49. Primind dovada de plată a taxelor de la solicitant, AGEPI publică hotărîrea de eliberare a titlului de protecţie în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială în termen de 3 luni de la data comunicării solicitantului a hotărîrii în cauză. AGEPI determină componenţa materialului pentru publicare.

50. După publicarea hotărîrii de eliberare a titlului de protecţie, AGEPI în termen de 3 luni eliberează titlul de protecţie.

51. Solicitantul, care a depus anterior o cerere de brevet de invenţie sau o cerere de înregistrare a modelului de utilitate avînd acelaşi obiect, dacă în materialele cererii este descrisă executarea constructivă, cu invocarea priorităţii de la data depunerii cererii de brevet de invenţie sau cererii de înregistrare a modelului industrial. Acest drept poate fi exercitat după 3 luni de la data adoptării hotărîrii de respingere a cererii de brevet de invenţie sau a cererii de înregistrare a modelului industrial, dar nu mai tîrziu decît pînă la expirarea celui de al 4 an de la data depozitului reglementar respectiv.

Solicitantul trebuie să indice în cerere numărul şi data depozitului şi să depună o copie a cererii de brevet de invenţie sau de înregistrare a modelului industrial.

Pînă la adoptarea deciziei de înregistrare a modelului de utilitate este posibilă transformarea cererii de înregistrare a modelului de utilitate în cerere de brevet de invenţie. În acest caz se păstrează prioritatea primei cereri.

Capitolul VI

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE TITULARILOR ŞI AUTORILOR

52. Titlul de protecţie conferă titularului dreptul de a interzice terţilor să efectueze fără autorizaţia sa următoarele acte: fabricarea, comercializarea, oferirea spre vînzare, utilizarea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirii spre vînzare sau folosirii produsului ce conţine un obiect de prioritate industrială protejat (invenţie, model de utilitate, desen sau model industrial, marcă) precum şi utilizarea unui procedeu protejat prin brevet.

53. Titularul unei invenţii de perfecţionare poate exploata invenţia sa numai cu acordul titularului invenţiei la care se referă perfecţionarea.

54. În cazul publicării cererii de protecţie a obiectului de proprietate industrială, solicitantul beneficiază, provizoriu, de aceleaşi drepturi ca şi titularul începînd cu data constituirii depozitului naţional reglementar pînă la eliberarea titlului de protecţie.

În cazul în care cererea de titlu de protecţie a fost respinsă, solicitantul nu beneficiază de prevederile alineatului 1.

Persoana fizică sau juridică, care foloseşte obiectul cererii de proprietate în această perioadă, îi plăteşte titularului, după ce acestuia i se eliberează titlul de protecţie, o compensaţie a cărei mărime se determină conform acordului în parte. În caz că persoanele cointeresate nu ajung la o înţelegere, cuantumul compensaţiei se determină de instanţele judecătoreşti.

55. Nu constituie încălcare a drepturilor titularului de brevet de invenţie, de model de utilitate şi de desen sau model industrial:

a) folosirea invenţiilor, modelelor de utilitate şi desenelor sau modelelor industriale în construcţia şi confecţionarea vehiculelor terestre, aeriene, precum şi la bordul navelor sau la dispozitivele pentru funcţionarea acestora, aparţinînd statelor semnatare ale convenţiilor internaţionale privind invenţiile, modelele de utilitate şi desenele sau modelele industriale la care Republica Moldova este parte, cînd acestea vehicule sau nave pătrund pe teritoriul Republicii Moldova temporar sau accidental, cu condiţia că această folosire să se facă exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor;

b) producerea sau folosirea invenţiei, modelului de utilitate şi desenelor sau modelelor industriale, exclusiv în scop experimental;

c) aplicarea produsului care conţine obiecte de proprietate industrială, protejate în cazuri de catastrofe, epidemii şi alte situaţii extreme;

d) folosirea invenţiei la fabricarea episodică a medicamentelor conform ordonanţei medicale;

e) aplicarea produselor în mod particular, fără comercializare, în care sînt folosite invenţii, modele de utilitate, desene sau modele industriale;

f) comercializarea sau oferirea spre vînzare pe teritoriul Republicii Moldova, cu sau fără acordul expres al titularului, a acelor exemplare de produs sau obiect al proprietăţii industriale, care au fost vîndute anterior de către titular.

56. Folosirea obiectului de proprietate industrială de către o persoană care a aplicat obiectul sau a luat măsuri efective şi serioase în vederea folosirii lui cu bună credinţă pe teritoriul Republicii Moldova, independent de titularul brevetului de invenţie, al modelului de utilitate, desenului sau modelului industrial şi înainte de constituirea unui depozit naţional reglementar privind obiectele de proprietate industrială sau înainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscută, nu constituie încălcare a dreptului titularului. În acest caz obiectul de proprietate industrială poate fi folosit în continuare de acea persoană, în volumul existent la data depozitului naţional reglementar sau priorităţii recunoscute, şi dreptul de folosire nu poate fi transmis decît cu patrimoniul persoanei ori cu o fracţiune din patrimoniul afectat exploatării obiectului.

57. Constituie încălcare a dreptului titularului mărcii de fabrică, de comerţ, de serviciu şi denumirii de origine a produsului folosirea neautorizată de către terţi a mărcii respective în publicaţii, edituri poligrafice, în denumiri de firme, în operaţiuni de import-export, oferite spre vînzare sau vînzarea şi stocarea produselor cu scopul comercializării produsului sub acel semn.

Este interzisă folosirea de către alte persoane fizice sau juridice a denumirii de origine sau imitarea ei, chiar dacă se indică provenienţa reală a produselor, ori dacă se adaugă menţiunea ca “gen”, “tip”, “imitaţie” sau folosirea denumirilor false sau înşelătoare de produse cu scopul de a induce publicul în eroare privind provenienţa produselor la care se referă.

58. Titlul de protecţie a invenţiei, modelului de utilitate, desenului sau modelului industrial poate fi anulat în tot sau în parte la cererea unei persoane interesate în cazul cînd se constată că:

a) la data înregistrării cererii de titlu de protecţie nu erau îndeplinite condiţiile pentru existenţa unui obiect de proprietate industrială;

b) revindecările conţin indici care lipsesc în depozitul reglementar;

c) în titlul de protecţie este indicat greşit autorul sau titularul. Cererea de anulare se poate face pe întreaga durată de valabilitate a titlului de protecţie.

Înregistrarea mărcii de fabrică, de comerţ şi de serviciu poate fi anulată în tot sau în parte la cererea unei persoane interesate, pe întreaga ei durată de valabilitate, în cazul cînd constată că marca ce a fost înregistrară nu îndeplinea condiţiile de protecţie a mărcilor.

Contestaţia sau cererea de revocare a titlului de protecţie, cu excepţia cazului specificat în alineatul C0, va fi examinată de către AGEPI în termen de 6 luni de la data depunerii ei. Titularului i se comunică contestaţia în termen de 2 luni de la data depunerii ei.

Hotărîrea Comisiei de reexaminare a AGEPI poate fi atacată de către părţi cu recurs la instanţele judecătoreşti în termen de 6 luni de la data adoptării hotărîrii.

59. Decăderea înainte de termen a titularului din drepturi are loc:

a) la cererea titularului;

b) la constatarea că titlul de protecţie este nevalabil;

c) la neplata taxelor de menţinere în vigoare în termenele prevăzute;

d) cînd titularul mărcii (cu statut de persoană juridică) îşi încetează activitatea.

Decăderea titularului din drepturi se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

În cazul decăderii din drepturi a titularului de brevet de invenţie, prevăzut în punctul 59 la alineatul c), titularul brevetului de invenţie poate cere la AGEPI revalidarea brevetului pentru motive justificate, în termen de 6 luni de la data publicării decăderii. Revalidarea brevetului se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Nu constituie o încălcare a drepturilor titularului folosirea sau luarea măsurilor efective şi serioase de folosire a invenţiei de către terţi în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului de brevet şi revalidarea brevetului. În acest caz, invenţia poate fi utilizată în continuare de către terţi în acelaşi volum şi nu poate fi transmisă decît cu patrimoniul celui care utilizează invenţia ori cu fracţiune a acestui patrimoniu.

60. Titularul poate renunţa în tot sau în parte la titlul de protecţie pe baza unei declaraţii, scrise şi înregistrate la AGEPI.

Titularul în cazul prevăzut de pct. 33 al prezentului Regulament este obligat să comunice autorului intenţia sa de renunţare la titlul de protecţie. În acest caz, la cererea autorului titularul este dator să-i transmită drepturile asupra titlului de protecţie.

Dacă titlul de protecţie a făcut obiectul unui contract de licenţă, renunţarea este posibilă numai cu acordul beneficiarului de licenţă.

Obiectul protecţiei sau partea din acesta, la protecţia cărora s-a renunţat, poate fi liber exploatată de către terţi.

Renunţarea la titlul de protecţie radiate nu pot fi folosite în decursul unei perioade de 3 ani după data încetării drepturilor asupra mărcii, afară de cazul în care o persoană se poate prevala de un drept anterior dobîndit asupra unei mărci individuale asemănătoare.

61. Mărcile colective radiate nu pot fi folosite în decursul unei perioade de 3 ani după data încetării drepturilor asupra mărcii, afară de cazul în care o persoană se poate prevala de un drept anterior dobîndit asupra unei mărci individuale asemănătoare.

62. Cînd o marcă de certificate a încetat să mai fie protejată, ea nu poate fi nici depusă, nici utilizată înainte de expirarea unui termen de 10 ani.

63. La cererea titularului mărcii, lista produselor, lucrărilor sau serviciilor, pentru care s-a înregistrat o marcă, poate fi restrînsă de către AGEPI. Restrîngerea se poate face şi la cererea celor interesaţi sau din AGEPI în temeiul unei hotărîri definitive.

Adăugarea unui produs, a unei noi lucrări sau a unui nou serviciu pe listă, precum şi substituirea acestora cu altele se face numai prin constituirea unui nou depozit.

64. Titularul trebuie să notifice la AGEPI orice modificare a datelor referitoare la obiectele de proprietate industrială. Orice modificare poate provoca efecte numai din momentul înregistrării în Registrul Naţional şi publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

65. Titularii certificatelor de înregistrare a desenului sau modelului industrial vor putea menţiona pe produse semnul D, respectiv litera “D” – majusculă înscrisă într-un cerc şi însoţită de numele titularului sau numărul certificatului.

Titularii mărcii înregistrate a denumirii de origine a produsului vor putea menţiona pe produse semnul R, respectiv litera “R” – majusculă înscrisă într-un cerc alături de marcă, care atestă că această denumire este o marcă înregistrată în Republicii Moldova.

Titularul denumirii de origine a produsului înregistrat are dreptul de a menţiona pe produse sau pe documentele însoţitoare fraza “denumirea de origine a produsului este înregistrată şi poate fi verificată”.

Lipsa semnului de marcare nu atrage după sine urmări juridice.

66. Autorul are dreptul să i se menţioneze numele, prenumele şi calitatea în titlul eliberat, în carnetul de muncă, precum şi în orice acte sau publicaţii privind obiectul său de proprietate industrială.

67. Drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc pe bază de contract cu titularul.

68. Brevetarea în străinătate a obiectelor de proprietate industrială, create de persoanele fizice şi juridice în teritoriul Republicii Moldova, se face numai după expirarea unui termen de 3 luni de la data depozitului naţional reglementar. Brevetarea în străinătate se aduce la cunoştinţa AGEPI de către solicitantul brevetului de invenţie.

69. Protecţia juridică a obiectelor de proprietate industrială cu caracter secret se acordă potrivit prevederilor unui regulament special.

70. Înregistrarea, publicarea şi examinarea cererilor de titluri de protecţie, menţinerea în vigoare a acestora etc. sînt supuse taxelor. Taxele se plătesc în cuantumul şi în termenele prevăzute în anexa la prezentul Regulament.

Pe întreaga durată de valabilitate a titlului de protecţie, titularul este obligat să achite taxele anuale de menţinere în vigoare a acestui titlu. Neplata taxelor în cauză atrage după sine decăderea titularului din drepturile decurgînd din titlul de protecţie. Decăderea titularului din drepturi se publică.

Taxele datorate de persoanele fizice sau juridice străine se plătesc în valută.

71. Documentul, care acordă solicitantului dreptul de înregistrare a denumirii de origine a produsului sau de folosire în marcă a denumirii întreprinderii, organizaţiei, unităţii administrativ-teritoriale, simbolurilor de stat ale Republicii Moldova, a copiilor sau imitaţiilor de steme, drapele, decoraţii, medalii, embleme şi insigne, a semnelor oficiale de marcare, verificare, calitate, control sau garanţie, este eliberat solicitantului de către organele competente pe bază de contract.

Capitolul VII

TRANSMITEREA DREPTURILOR ASUPRA OBIECTELOR

DE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

72. Dreptul la eliberarea titlului de protecţie, dreptul asupra titlului de protecţie, drepturile care rezultă din cererea de eliberare a titlului de protecţie şi drepturile care rezultă din titlul de protecţie pot fi transmise integral sau parţial.

Transmiterea se poate face prin cesiune sau pe baza de licenţă exclusivă, neexclusivă sau obligatorie, precum şi prin succesiune legală sau testamentară.

Transmiterea produce efecte faţă de terţi începînd cu data înregistrării ei la AGEPI.

73. Mărcile colective nu pot fi transmise, iar persoanele neatorizate de asociaţie sau uniune nu pot utiliza marca.

74. Drepturile la marcă de certificare nu pot fi transmise de persoana juridică, titulară a mărcii, decît în cazul dizolvării acesteia.

75. Transmiterea dreptului asupra denumirii de origine a produsului se poate face numai împreună cu zona geografică ori partea acesteia, care formează obiectul înregistrării.

76. Beneficiarul care a dobîndit prin transmitere drepturi cu privire la marcă este obligat să asigure menţinerea calităţii produselor lucrărilor sau serviciilor la care se referă acea marcă.

77. La expirarea unui termen de 4 ani de la eliberarea titlului de protecţie la brevet de invenţie. la desene şi modele industriale şi la modele de utilitate, la cererea oricărei persoane interesate se acordă în mod obligatoriu o licenţă obligatorie.

Aceste prevederi se aplică numai dacă obiectul de titlu de protecţie nu a fost aplicat sau a fost insuficient aplicat pe teritoriul Republicii Moldova, iar titularul nu poate să-şi justifice inacţiunea şi dacă nu s-a ajuns la o înţelegere cu acesta privind transmiterea drepturilor.

Licenţa obligatorie este neexclusă şi este acordată în condiţii determinate în ceea ce priveşte durata, nivelul redevenţelor şi drepturilor băneşti cuvenite autorului.

În cazul constatării neîndeplinirii de către beneficiarul de licenţă a obligaţiei de exploatarea a obiectului de titlu de protecţie în condiţiile stabilite, la cererea titularului licenţa obligatorie poate fi retrasă.

78. În interesul apărării sau securităţii naţionale, Guvernul Republicii Moldova acordă la cererea ministerului de resort, o licenţă pentru exploatarea invenţiei care face obiectul cererii de brevet de invenţie sau a brevetului eliberat.

Această licenţă se acordă direct ministerului de resort sau unităţilor desemnate de acest minister, care pot exploata invenţia.

Capitolul VIII

APĂRAREA DREPTURILOR TITULARILOR ŞI AUTORILOR

79. Datele din cererea de titlu de protecţie sînt confidenţiale şi divulgarea lor fără acordul solicitantului (autorului) este interzisă.

Litigiile cu privire la calitatea de autor sau titular sau alte drepturi ce decurg din titlurile de protecţie, cesiunile sau licenţele de aplicare a obiectelor de proprietate industrială, prevalarea de un drept anterior dobîndit şi privind modalităţile de achitare cu autorul se soluţionează de instanţele judecătoreşti în conformitate cu legislaţia în vigoare.

80. În cazul în care, printr-o hotărîre judecătorească, se constată că o altă persoană decît cea care figurează în titlul de protecţie a obiectelor de proprietate industrială este îndreptăţită la acordarea titlului, AGEPI eliberează titlul de protecţie persoanei îndreptăţite şi publică schimbarea titularului.

81. Personalul AGEPI, precum şi persoanele, care efectuează lucrări în legătură cu eliberarea titlului de protecţie asupra obiectelor de proprietate industrială, care divulgă datele cuprinse în cereri pînă la publicarea lor, poartă răspundere în conformitate cu legea.

82. Folosirea în orice mod a obiectului proprietăţii industriale, neavînd nici un drept asupra lui, constituie o infracţiune de contrafacere. La cererea titularului, folosirea fără drept a obiectului de proprietate industrială de către terţi se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare.

Capitolul IX

DISPOZIŢII TRANZITORII

83. Cererile de obţinere a brevetului sau a certificatului de autor de invenţii, desene sau modele industriale, pentru care pînă la data de 14 octombrie 1992 n-au fost luate hotărîri de eliberare a titlului de protecţie, pot fi depuse de către solicitanţi şi autori la AGEPI pentru eliberarea titlului de protecţie al Republicii Moldova, asigurîndu-le un drept de prioritate, în ordinea cererilor depuse anterior.

Certificatele de autor de invenţie, de desene sau modele industriale acordate pînă la 14 octombrie 1992 au durata de valabilitate prevăzută de legislaţia în vigoare la data eliberării lor, iar autorii au dreptul la remunerare în conformitate cu actele normative în vigoare la data aprobării prezentului Regulament.

Cererile se depun la AGEPI conform pct. 39 în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament.

Cererile depuse în termenele indicate se examinează potrivit prevederilor prezentului Regulament, în corespundere cu condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare la data depunerii cererii iniţiale.

La cerere se anexează:

copia cererii iniţiale autorizate (1 ex.);

copia notificării de prioritate autorizată (1 ex.);

dovada plăţii taxei;

copia certificatului de moştenire (dacă este cazul).

84. Brevetele şi certificatele de autor de invenţii, desene, sau modele industriale, deciziile de eliberare a titlului de protecţie, emise pînă la 14 octombrie 1992, permit solicitanţilor şi autorilor să depună cereri de eliberare a titlurilor de protecţie a Republicii Moldova, dreptul de prioritate asigurîndu-li-se conform cererilor depuse anterior. Dreptul la titlu de protecţie în Republica Moldova va fi în vigoare de la data depunerii cererii la AGEPI pînă la expirarea termenului stabilit conform legilor care erau în vigoare la data eliberării titlului de protecţie sau a adoptării hotărîrii pozitive de către instituţia de stat corespunzătoare.

Cererea se înaintează:

a) privind brevetele şi hotărîrile de eliberare a brevetelor sau certificatelor – în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament;

b) privind certificatele de autor de invenţii, certificatele de desene sau modele industriale – pînă la expirarea termenului lor de valabilitate.

Cererea se depune în limba română. Ea trebuie să se refere la un titlu de protecţie şi să conţină:

a) în caz de brevet de invenţie, certificat de desen sau model industrial, sau hotărîrea de eliberare a acestuia;

numărul brevetului eliberat de instituţia de stat corespunzătoare;

numărul cererii iniţiale;

data depunerii cererii iniţiale;

datele persoanei fizice sau juridice (titularului brevetului);

denumirea obiectului de proprietate industrială;

datele autorului;

indicarea persoanei , împuternicite să obţină titlul de protecţie în cazul cînd există mai mulţi autori;

datele mandatarului autorizat (dacă este cazul);

b) în caz de certificat de autor de invenţie, de desen sau model industrial sau hotărîrea de eliberare a acestuia:

numărul documentului de protecţie;

numărul cererii iniţiale;

data depunerii cererii iniţiale;

datele solicitantului;

denumirea obiectului de proprietate industrială;

datele persoanei fizice sau juridice, împuternicită să obţină titlul de protecţie şi avizul pozitiv al acesteia;

indicarea persoanei, împuternicite să i se elibereze documentul de protecţie;

datele autorilor;

datele mandatarului autorizat (dacă este cazul).

La cerere se anexează:

3 copii ale titlului de protecţie sau ale hotărîrii de eliberare a titlului de protecţie, legalizate în modul stabilit, împreună cu descrierea invenţiei (pentru invenţii);

revendicările şi rezumatul în limba română în 3 exemplare (pentru invenţii);

dovada plăţii taxei pentru înaintarea cererii;

copia legalizată în modul stabilit a certificatului de moştenire (dacă este cazul).

Cererea este semnată de către solicitant. Dacă solicitantul este persoană juridică, el îşi adevereşte semnătura cu sigiliu.

85. Certificatele de mărci, înregistrate pînă la 14 octombrie 1992, acordă dreptul titularilor de a solicita înregistrarea mărcii în Republica Moldova şi le asigură dreptul de prioritate conform cererilor depuse anterior. Certificatele de mărci ale Republicii Moldova vor fi în vigoare pînă la expirarea termenului lor sau de la data solicitării la AGEPI pînă la expirarea termenului, conform legilor care erau în vigoare la data eliberării certificatului, cu condiţii plătirii în termen a taxelor stabilite.

Solicitarea de înregistrare a mărcilor de fabrică, de comerţ şi de serviciu în Republica Moldova trebuie să fie făcută în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament.

Cererea se depune în limba română.

Cererea trebuie să se refere numai la un titlu de protecţie şi să conţină:

numărul certificatului de marcă;

numărul cererii iniţiale;

data depunerii cererii iniţiale;

data expirării termenului de valabilitate a mărcii înregistrate;

datele titularului mărcii.

Cererea este semnată de titularul mărcii.

Dacă titularul este persoană juridică, semnătura se adevereşte cu sigiliu.

La cerere se anexează:

2 copii autorizate a certificatului de marcă;

10 fotografii sau clişee tipografice cu dimensiunea 75×75 mm sau 10 etichete în mărime naturală;

dovada plăţii taxelor de solicitare;

documentul care să confirme dreptul succesorului (dacă este cazul);

copia certificatului de moştenire (dacă este cazul);

extrasul din statutul mărcilor colective, care să indice denumirea unităţii, împuternicite potrivit legii să înregistreze marca colectivă pe numele ei;

lista unităţilor îndreptăţite să folosească marca colectivă;

lista produselor, serviciilor şi claselor conform Clasificării internaţionale a produselor şi serviciilor, prezentată în limba română.

86. Cererile de înregistrare a mărcilor de fabrică, de comerţ şi de serviciu înaintate pînă la 14 octombrie 1992, procedura de examinare a cărora nu s-a terminat, acordă dreptul solicitanţilor de a depune cererea de înregistrare a mărcii de fabrică, de comerţ şi de serviciu în AGEPI asigurînd dreptul la prioritate conform cererii depuse anterior. Procedura este efectuată conform prezentului Regulament.

Cererea se depune în limba română.

La cerere se anexează:

copia autorizară a cererii iniţiale (1 ex.);

10 copii fotografice sau imprimări tipografice a mărcii;

notificarea de prioritate (1 ex.);

dovada plăţii taxelor pentru depunerea cererii şi examinare.

87. Cererile de înregistrare a mărcilor se supun procedurii de examinare preliminară în termen de o lună de la data depunerii lor.

Hotărîrile de eliberare a brevetului sau de înregistrare a obiectului proprietăţii industriale privind solicitarea sau abandonarea solicitării este luată în termen de 6 luni de la data depunerii cererii. Hotărîrea privind eliberarea brevetului sau înregistrarea obiectului de proprietate industrială se înscrie în Registrul Naţional şi, în termen de 3 luni de la încunoştinţarea solicitantului, se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Brevetele, la care n-au fost depuse cererile de eliberare a titlului corespunzător de protecţie al Republicii Moldova în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, se consideră nevalabile de la 27 august 1991.

88. Titlul de protecţie a invenţiei, desenului sau modelului industrial pe teritoriul Republicii Moldova poate fi anulat în cazul dacă obiectul de protecţie nu corespunde condiţiilor de protejare prevăzute de legislaţia în vigoare la data depunerii cererii.

89. Solicitanţii, care au depus cereri de eliberare a titlului de protecţie al Republicii Moldova şi pentru care au fost luate hotărîrile de eliberare a titlului de protecţie sau au fost eliberate titlurile de protecţie pînă la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, achită taxele fixate pentru publicarea hotărîrii de eliberarea titlului de protecţie.

90. Unităţile au dreptul să folosească, fără contract de licenţă, invenţii şi desene sau modele industriale, protejate prin certificate de autor sau certificate de înregistrare,pînă la data depunerii cererii pentru eliberarea titlului de protecţie al Republicii Moldova. Remunerarea autorului (autorilor) se efectuează în baza unui contract încheiat între autor (autori) şi unitatea respectivă.

În cazul diferendelor văzînd preţul contractual, acesta urmează să fie stabilit de instanţele judecătoreşti.

Dispoziţiile, stipulate în punctele 83-90, se referă la cererile depuse şi titlurile de protecţie eliberate de către “Goscomizobretenie” şi “Rospatent”.

91. Termenele de procedură pentru cererile privind eliberarea titlurilor de protecţie ale Republicii Moldova, depuse la AGEPI între 4 ianuarie 1993 şi data aprobării prezentului Regulament, încep să curgă de la data aprobării prezentului Regulament.

Capitolul X

[Capitolul X abrogat prin Hot. Guv. nr.774 din 13.08.97]

[Alin. 1 al pct. 92 exclus prin Hot. Guv. nr.415 din 13.06.94]

[Pct. 95-97 excluse prin Hot. Guv. nr.415 din 13.06.94]