499/13.07.94 Hotărîre cu privire la aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Societăţii Conştiinţei Krişna din Republica Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare

a Societăţii Conştiinţei Krişna din Republica Moldova

nr. 499  din  13.07.94

 (în vigoare 13.07.1994) 

* * *

În conformitate cu Legea Republicii Moldova nr. 979-XII din 24 martie 1992 “Despre culte”, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Statutul de organizare şi funcţionare a Societăţii Conştiinţei Krişna din Republica Moldova (se anexează).

STATUTUL

de organizare şi funcţionare a Societăţii

Conştiinţei Krişna din Republica Moldova

I. PRINCIPII GENERALE

1. Societatea Conştiinţei Krişna din Republica Moldova (în continuare – Societatea) reprezintă o organizaţie religioasă ce şi-a luat ca bază a credinţei sale ştiinţa vedică antică, transmisă prin lanţul succesiunii discipolilor Brahma-madhva-gaudia sampradaii, iar în epoca contemporană este reprezentată în cărţile Milei Sale Divine A.C.Bhaktivedanta Svami Prabhupada, ce-şi pune drept scop răspîndirea ştiinţei spirituale şi familiarizarea tuturor oamenilor cu metodele vieţii spirituale pentru a lichida discordanţa în sistemul valorilor şi afirmarea solidarităţii oamenilor.

2. În practica sa religioasă şi de propagare Societatea se bazează pe principiile:

identităţii principiilor de credinţă conform Brahma-madhvadaudia sampradaii;

comunicării cu învăţătorii spirituali;

independenţei în rezolvarea problemelor de ordin administrativ – economic;

3. Societatea se află pe poziţiile de renaştere a tradiţiilor vedice în viaţa de toate zilele, în cultura şi în perfecţionarea spirituală.

4. Societatea are toate semnele unei persoane juridice (pecete rotundă, ştampilă, formulare, conturi în bănci etc.).

5. Societatea are emblemă în formă florii de lotus.

Lăcaşul principal al Societăţii Conştiinţei Krişna din Republica Moldova se află în or.Chişinău, str.Popovici, 13.

II. SCOPURILE ŞI SARCINILE SOCIETĂŢII

6. Societatea întruneşte credincioşii de confesiune vaişnavă, care sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, punîndu-şi în activitatea sa practică, religioasă şi propagatoare următoarele scopuri:

răspîndirea sistematică a conştiinţei spirituale în Societate şi familiarizarea lumii cu metodele vieţii spirituale;

cultivarea la membrii ei şi la alţi oameni cuvioşi, asemenea calităţi, ca smirenia, corectitudinea, toleranţa, cît şi compătimirea pentru săraci şi nevoiaşi;

uniunea membrilor Societăţii şi aprobarea lor de Dumnezeu (Krişna), dezvoltînd astfel la toţi membrii ei convingerea, că fiecare suflet este o părticică a lui Dumnezeu, calitativ identică cu El;

răspîndirea conştiinţei Krişna aşa, precum este ea dezvăluită în Bhagavat-gita şi Şrimad Bhagavatam;

crearea condiţiilor favorabile pentru satisfacerea mai deplină a necesităţilor religioase ale membrilor Societăţii prin practica spirituală individuală şi comună.

7. Sarcinile Societăţii:

îndeplinirea sacrei misiuni a Domnului Şri Caitanya Mahaprabhu: cîntarea numelui sfînt al Domnului;

familiarizarea lumii cu un mod de viaţă simplu şi firesc, bazat pe filosofia vedică;

organizarea pelerinajului membrilor Societăţii la locurile sfinte;

extinderea activităţii social-utile şi de binefacere a Societăţii;

distribuirea gratuită a mîncării vegetariene şi a literaturii spirituale oamenilor nevoiaşi, victimelor cutremurelor, inundaţiilor, secetelor şi altor calamităţi sau crize politice;

colaborarea cu statul în vederea înfăptuirii unor programe şi acţiuni în scopul lichidării viciilor societăţii: alcoolismul, narcomania, prostituţia şi criminalitatea;

înfăptuirea unor acţiuni privind ocrotirea naturii.

8. În scopul realizării a scopurilor şi sarcinilor, Societatea include în activitatea sa propagatoare: răspîndirea pe larg a literaturii spirituale, practică de purificare “Harinamasanchirtana” (cîntarea în comun a numelor lui Dumnezeu în lăcaşul sfînt şi în locurile publice), procesiuni festive şi festivaluri permise de organele corespunzătoare.

9. Toate acţiunile de binefacere şi de utilitatea socială includ în sine şi colectarea donaţiilor.

III. MEMBRII SOCIETĂŢII. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE LOR.

10. Membru al Societăţii poate deveni orice cetăţean al Republicii Moldova indiferent de naţionalitate, profesie, studii, vîrstă şi gen, care recunoaşte Statutul Societăţii, religia, care a trecut ritualul primei samscare-tapa (ritualul de pocăinţă în faţa învăţătorului spiritual) în timpul darşanului (convocării personale cu el).

Membrii Societăţii au următoarele drepturi:

participarea la toate acţiunile Societăţii;

alegerea dintre membrii Societăţii Internaţionale a Conştiinţei Krişna învăţători spirituali pentru a doua samscarapundra (miruirea sacră) la fel şi pentru a treia samscara-mantra (iniţierea în taină rugăciunii) urmată de iniţiere în vederea acceptării lui ca discipol;

adresarea oricărui învăţător spiritual, fie prin intermediul scrisorilor, fie în mod direct;

alegerea benevolă a aşramului ca poziţie socială (brahmacar – călugărie, grihastha – familist, vanaprastha – viaţa în izolare, saniasa – modul de viaţă în renunţare, călugărie la cel mai înalt nivel);

ieşirea liberă din Societate.

Membrii Societăţii au următoarele obligaţii:

respectarea Statutului Societăţii;

conducerea de legea etichetei vaişnavilor.

IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII

11. Organul suprem de conducere a Societăţii, care funcţionarea în mod permanent este reprezentat prin Consiliul de conducere al Societăţii în fruntea căruia se află preşedintele, numit de către reprezentantul Consiliului de conducere (SICK) din rîndurile membrilor Societăţii, care respectă cu stricteţe principiile vaişnavilor.

12. Consiliul de conducere se întruneşte nu mai rar de o singură dată pe an.

13. În componenţa Consiliului de conducere a Societăţii din Moldova se include:

coordonarea activităţii a comunităţilor locale;

realizarea proiectelor de amploare în cadrul Republicii Moldova;

participarea la proiectele internaţionale ale SICK;

organizarea şi finanţarea festivităţilor şi sărbătorilor organizate de Societate.

14. Preşedintele dirijează activitatea spirituală, organizatorică şi de producţie a Societăţii şi a comunităţilor locale.

15. Structura organizatorică a Societăţii include:

lăcaşul sfînt;

aşramul pentru brahmacari (mănăstirea pentru bărbaţi);

aşramul pentru brahnacarini (mănăstire pentru femei);

gurucula (Şcoala vedică) – particulară;

institutul “Bhaktivedanta”;

comunităţile agricole de fermieri;

formaţiunile de producere (organul de presă, confecţionarea obiectelor de cult);

comunităţile locale.

LĂCAŞUL SFÎNT – este centrul activităţii propagatoare, unde se adună membrii Societăţii şi toţi doritorii, care se închină Domnului Suprem Şri Krişna, fiind călăuziţi de către Mila Sa Divină A.C.Bhaktivedante Swami Prabhupada, acăria – fondatorul.

Administrarea este efectuată de către preşedintele lăcaşului, care dirijează activitatea Sfatului lăcaşului din care pe lîngă dînsul mai fac parte: secretarul, casierul, bucătarul superior, principalul pugiar (care slujeşte nemijlocit în altar) şi alţii în dependenţă de profilul serviciilor din lăcaş. Sfatul lăcaşului rezolvă toate problemele legate serviciilor din lăcaş. Sfîntul lăcaşului rezolvă toate problemele legate de activitatea lăcaşului: atît sub aspect spiritual cît şi economico-financiar.

AŞRAMUL – este o instituţie spirituală în care locuiesc şi îşi desfăşoară activitatea comunităţile şi cele de femei, constînd din persoane cu titlu de călugăr-brahmacari şi bramacarini (călugări şi călugăriţe) – uniţi prin neprihănire faţă de forţele lumeşti şi supunere şi care sau consacrat cîntării numelor sfinte ale Domnului Şri Krişna, rugăciunilor, unei activităţi şi unei vieţi cuvioase.

Aşramul este condus de preşedintele numit de Sfatul comunităţii, căruia i se supune. Din sfatul aşramului fac parte: preşedintele, secretarul, casierul şi administratorul de cămin.

CURUCULA – este o şcoală de principiu vedic scopul căreia este instruirea şi educaţia generaţiei în creştere conform principiilor culturii spirituale. Directorul guruculei este numit de Sfatul comunităţii şi i se supune. Directorul dirijează activitatea Sfatului guruculei în care, pe lîngă dînsul mai intră: locţiitorul în domeniul problemelor de învăţămînt, locţiitorul în domeniul problemelor de ordin educativ-spiritual, casierul, secretarul, administratorul de cămin şi lectorii superiori. Sfatul guruculei rezolvă toate problemele legate de activitatea şcolii.

INSTITUTUL “BHAKTIVEDANTA” – întruneşte învăţaţi şi persoane cu înclinaţii spre activitatea cognitivă, cercetare ştiinţifică, studiu şu acţiuni cultural-educative în diferite domenii ale ştiinţei moderne şi vedice: efectuarea anumitor experimente şi colectarea datelor ştiinţifice existente ce confirmă concepţia Vadelor referitoare la natură şi la fenomenele lumii materiale, la cercetărilor istorice, sociologice, psihologice, etc. Institutul poate efectua şi instruirea de mai departe a membrilor comunităţii. Directorul institutului este numit de sfatul comunităţii, căruia i se supune. Sfatul institutului rezolvă toate problemele legate de activitatea institutului, el este compus din directorul institutului, locţiitorului lui în domeniul ştiinţei, şefii de catedră, secretarul, casierul.

COMUNITATEA AGRICOLĂ – este o asociaţie a membrilor comunităţii şi a tuturor doritorilor de a practica un mod de viaţă simplu şi învăţător prin muncă de ţăran. Preşedintele comunităţii agricole este nuvit de Sfatul comunităţii căruia i se supune. Din Sfatul comunităţii agricole fac parte: preşedintele, casierul, secretarul, agronomul principal, mecanicul principal. Sfatul rezolvă toate problemele legate de activitatea comunităţii agricole.

16. Preşedintele numeşte din membrii Societăţii, administraţia ce include următoarele servicii:

servicii de secretariat ..............secretarul

serviciul de finanţare ...............casierul

serviciul de propagare ...............coordonatorul activităţii propagatoare

17. Preşedintele reprezintă interesele Societăţii în relaţiile cu organele puterii de stat, organizaţiile obşteşti din numite ei încheie contracte, acorduri ş.a.

18. Membrii Societăţii din motive religioase nu pot îndeplini serviciul militar activ, dar recunosc şi respectă Legislaţia referitoare la serviciilor de alternativă, fără purtarea armei şi depunerea jurămîntului.

19. Societatea nu urmăreşte scopuri politice şi e contra oricărei acţiuni antiobşteşti, acţiuni de subminare, împotriva oricărei imoralităţi şi a acţiunilor ce contrazic buna-conduită-conştiincioasă.

20. Preşedintelui şi Consiliului de conducere a Societăţii li se supun preşedintelui comunităţilor locale care, la rîndul lor numesc dintre membrii comunităţilor respective o administraţie locală asemenea cu administraţia Societăţii.

21. Societatea şi comunităţile locale reprezintă organizaţii de sinestătătoare din punct de vedere economic şi gospodăresc.

22. Comunităţile locale se conduc în activitatea lor pe prezentul Statut. Aşramul, gurucula, institutul, comunitatea agricolă etc., pot fi formate în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

23. Perioada de timp în care pot activa administraţia, preşedintele şi alte structuri nu este reglementată.

24. Sfaturile comunităţilor locale prezintă raporturi similare Consiliului de conducere al Societăţii. Consiliul de conducere numeşte comisia de revizie, formată din membrii Consiliului din 3 persoane în frunte cu casierul, care controlează activitatea propovăduitoare, cea economico-financiară şi gospodărească a formaţiunilor comunităţii. Rezultatele lucrului acestei comisii pe parcursul anului sînt incluse în raportul de dare de seamă privind activitatea Societăţii, raport înaintat la finele anului reprezentantului Consiliului de conducere al Societăţii Internaţionale a Conştiinţei Krişna.

V. PATRIMONIUL ŞI MIJLOACELE FINANCIARE

25. Sursa patrimoniului şi a mijloacelor financiare o constituie donaţiile materiale şi financiare ale membrilor Societăţii, ale organizaţiilor obşteşti şi ale anumitor cetăţeni în parte. Mijloacele financiare mai pot fi dobîndite şi prin producerea şi vînzarea obiectelor de ritual şi de cult, prin activitatea editorială etc. Resursele financiare ale societăţii sînt folosite la remunerarea muncii lucrătorilor angajaţi, la menţinerea activităţii Societăţii, cît şi la lărgirea bazei tehnico-materiale şi a celei de propagare.

VI. SISTAREA ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII

26. Sistarea activităţii Societăţii se realizează:

la decizia de comun acord cu membrii Societăţii în cazul pierderii cointeresării lor în continuarea activităţii ei;

în cazul micşorării numărului membrilor Societăţii pînă la anul.

27. După sistarea activităţii Societăţii imobilele dat în folosinţă de către stat, organizaţiile obşteşti s-au de către anumite persoane, li se întorc stăpînilor, se achită cu creditorii. Banii şi obiectele rămase se transmit pentru scopuri de binefacere.