523/19.07.94 Hotărîre cu privire la aprobarea Statutului Administraturii Apostolice a Bisericii Romano-Catolice din Republica Moldova
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Statutului Administraturii Apostolice
a Bisericii Romano-Catolice din Republica Moldova
nr. 523 din 19.07.94
(în vigoare 19.07.1994)
* * *
În conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.979-XII din 24 martie 1992 “Despre culte”, Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă Statutul Administraturii Apostolice a Bisericii Romano-Catolice din Republica Moldova (se anexează).
| PRIM-MINISTRU | |
| AL REPUBLICII MOLDOVA | Andrei SANGHELI |
STATUTUL
Administraturii Apostolice a Bisericii Romano-Catolice
din Republica Moldova
I. INTRODUCERE
1. În intenţia prezentului statut, prin “Administratura Apostolică a Bisericii Romano-Catolice din Republica Moldova (în continuare – Biserica Catolică) se înţelege totalitatea tuturor credincioşilor de religie catolică, a clerului diecezan sau călugări, cetăţeni ai Republicii Moldova sau străini ce locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Îndeplinirea activităţii religioase de către reprezentanţii clerului, care nu sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, se înfăptuieşte în conformitate cu art.22 al legii “Despre culte”.
2. Biserica Catolică este parte integrantă a Bisericii Catolice universale al cărui Păstor Suprem este Suveranul Pontif, Episcopul Romei.
3. Finalitatea Bisericii Catolice constă în predicarea Evangheliei, organizarea diferitor activităţi de ordin educativ, social şi caritativ în cadrul cultului.
4. Reprezentantul legitim al Bisericii Catolice este Administratorul Apostolic, numit de către Scaunul Apostolic în conformitate cu normele Dreptului Canonic şi ale legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.
5. Administratorul Apostolic este reprezentantul legitim al Bisericii Catolice în faţa autorităţilor de stat.
6. Odată aprobat statutul, Biserica Catolică devine persoană juridică şi se bucură de toate drepturile corespunzătoare.
II. STRUCTURA BISERICII CAT0LICE
Biserica Catolică se compune dintr-un organ central, numit Administratura Apostolică, parohii şi instituţiile Administraturii Apostolice.
1. Administratura Apostolică şi Administratorul Apostolic a) Administratura Apostolică este parte integrantă a Bisericii Catolice universale şi este echivalentă cu dieceza sau eparhia; ea este limitată teritorial şi cuprinde actualele frontiere ale Republicii Moldova recunoscute prin dreptul internaţional.
b) Scaunul Apostolic instituind Administratura Apostolică de Moldova intenţionează să organizeze viaţa religioasă şi culturală a credincioşilor catolici în conformitate cu noile condiţii apărute.
c) În fruntea Administraturii Apostolice Scaunul Apostolic numeşte un Administrator Apostolic din rîndurile preoţilor ce activează aici.
2. Sarcinile şi funcţiile Administratorului Apostolic
- în numele Suveranului Pontif, Administratorul Apostolic conduce Biserica Catolică cu putere legislativă, executivă şi judecătorească în baza Codului Dreptului Canonic. Administratorul Apostolic în conformitate cu Dreptul Canonic este echivalent unui episcop diecezan;
- în mod prioritar Administratorul Apostolic se îngrijeşte să predice Evanghelia şi să administreze Sfintele Taine ale Bisericii credincioşilor catolici din teritoriul circumscris Administraturii apostolice;
- este datoria Administratorul Apostolic să caute şi să găsească preoţi şi colaboratori apţi pentru diferite însărcinări în cadrul Administraturii, să se preocupe de pregătirea, formarea şi specializarea lor. De asemenea, caută să promoveze vocaţiile şi să formeze un cler indigen;
- el trebuie să coordoneze, să susţină şi să supravegheze buna desfăşurare a activităţilor pastorale din întreaga Administratură precum şi întreg personalul angajat în cadrul ei şi, dacă este necesar, să elimine inconvenienţele sau orice situaţie necorespunzătoare;
- în vederea organizării conducerii activităţii a întregii Biserici Catolice, Administratorul Apostolic creează un birou central numit Ordinariat pe care îl conduce personal sau prin intermediul Vicarului General;
- Ordinariatul este compus din: cancelarie, secretariat, oficiul administraţie, tribunal bisericesc, oficii bisericeşti ((liturgic, catehetic, şcoală, pastoral, mass-media) care funcţionează sub conducerea unui responsabil propriu numit de Administratorul Apostolic;
- în acelaşi scop, Administratorul Apostolic poate crea un Consiliu Presbiterial, compus din preoţii Administraturii Apostolice şi un Consiliu Pastoral compus din preoţi şi laici, precum şi alte organisme prevăzute de Codul Dreptului Canonic;
3. Parohia şi Parohul
a) Parohia este o comunitate de credincioşi delimitată teritorial sau un grup de persoane a cărei grijă pastorală este încredinţată sub autoritatea Administratorului Apostolic unui preot în funcţia de paroh;
b) Parohia este înfiinţată de către Administratorul Apostolic printr-un decret de înfiinţare. Administratorul Apostolic posedă dreptul exclusiv să suprime sau să modifice o parohie precum este prevăzut de Codul Dreptului Canonic;
c) Cînd din motive speciale o comunitate nu poate obţine statutul de parohie, Administratorul Apostolic stabileşte o altă modalitate pentru păstorirea ei.
4. Sarcinile şi funcţiile Parohului sunt:
- predicarea Evangheliei;
- administrarea sacramentelor, îndeosebi celebrarea regulată a Sfintei Euharistii;
- educarea creştină şi învăţătura catehetică pentru credincioşi şi pentru cei care vor fi botezaţi;
- educaţia religioasă a copiilor şi a tinerilor;
- asistenţa spirituală a bolnavilor şi a bătrînilor parohiei;
- grija pentru cei săraci şi pentru persoanele aflate în dificultate;
- organizarea celebrărilor religioase şi procesiunilor atît în cadrul parohiei cît şi în pelerinaje;
- îngrijirea cimitirelor aflate în administraţia parohiei şi celebrarea funeraliilor pentru credincioşii decedaţi;
- predarea religie în scoală în concordanţă cu prevederile art.43 al Legii “Despre culte”;
- formarea şi educarea voluntarilor şi colaboratorilor pentru exercitarea funcţiilor religioase, educative şi Caritas;
- administrarea financiară a parohiei;
- administrarea fondurilor mobile şi imobile ale parohiei;
- asigurarea cărţilor necesare parohiei şi a literaturii religioase;
- întreţinerea unui dialog ecumenic cu alte biserici creştine şi comunităţi ecclesiale, precum şi comunităţi necreştine;
- parohul reprezintă parohia în relaţiile cu organizaţiile de stat şi obşteşti şi întocmeşte actele juridice respective în numele parohiei conform Codului Dreptului Canonic;
- parohul are drept exclusiv la prima semnătură a documentelor financiare ale parohiei;
- în caz de necesitate, parohul creează un Consiliu Parohial pe care îl numeşte din numărul credincioşilor parohiei. Consiliul Parohial are drept de vot consultativ şi îl ajută pe paroh în problemele pastorale ale parohiei;
- în fiecare parohie există un Consiliu pentru problemele financiare care îl ajută pe paroh în administrarea bunurilor parohiei;
- în caz de necesitate Administratorul Apostolic numeşte în ajutor parohului preoţi vicari.
5. Instituţiile Administraturii Apostolice a) În sprijinul activităţii Bisericii Catolice se întemeiază institute de viaţă consacrată.
b) În exerciţiul apostolatului lor, institutele de viaţă consacrată se află în continuă legătură cu Administratorul Apostolic în conformitate cu Codul Dreptului Canonic şi alte documente ale Scaunului Apostolic.
c) În vederea formării slujitorilor cultului Biserica Catolică creează un institut teologic sau îşi pregăteşte candidaţii pentru sfînta preoţie în seminarii din diecezele vecine.
d) Administratorul Apostolic se îngrijeşte, de asemenea, de formarea şi actualizarea cunoştinţelor colaboratorilor Bisericii, atît religioşi, cît şi laici, creînd condiţiile necesare.
e) În limita posibilităţilor sale financiare şi de personal Biserica Catolică întemeiază şi administrează instituţii de caritate precum orfelinate, aziluri pentru bătrîni, cantine pentru săraci, puncte medicale, farmacii, etc.
f) În dependenţă de necesitate Biserica Catolică poate crea o direcţie de construcţii şi reparaţii a edificiilor ce-i aparţin.
[Alin. f) introdus prin Hot. Guv. nr.221 din 06.03.97, în vigoare 20.03.1997]
III. SURSELE DE VENITURI ŞI PATRIMONIUL
[Denumirea în redacţia Hot. Guv. nr.221 din 06.03.97]
1. Biserica Catolică îşi finanţează misiunile şi activităţile din ofertele credincioşilor din ţară şi de peste hotare şi din contribuţiile voluntare ale credincioşilor cu ocazia celebrărilor liturgice: cununiilor, funeraliilor, celebrării Sf.Liturghii cu diferite intenţii.
2. În sprijinul activităţilor sale Biserica Catolică iniţiază diferite activităţi de producţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare, beneficiind de veniturile acestora.
3. În proprietatea Bisericii Catolice pot să se afle clădiri, construcţii, mijloace de transport, obiecte de cult, obiecte de producţie, de menire socială şi de binefacere, mijloace băneşti şi alte bunuri necesare pentru asigurarea activităţii ei.
Biserica Catolică are dreptul de proprietate asupra bunurilor procurate şi create de ea pe seama mijloacelor proprii, donaţiilor cetăţenilor, organizaţiilor obşteşti, primite de la stat şi dobîndite pe alte căi ce nu contravin legii.
[Pct.3 introdus prin Hot. Guv. nr.221 din 06.03.97]
4. Patrimoniul Bisericii Catolice se administrează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi dispoziţiile financiar-economice emise de organele superioare din cadrul Bisericii şi doar în scopurile, prevăzute de prezentul Statut.
[Pct.4 introdus prin Hot. Guv. nr.221 din 06.03.97]
IV. PRINCIPII FINALE
1. În conformitate cu legea pentru culte, prezentul statut intră în vigoare din momentul aprobării în modul stabilit de legislaţie.
2. În caz de necesitate prezentul statut este modificat şi completat de Administratorul Apostolic, cu aprobarea ulterioară a modificărilor de către autorităţile bisericeşti superioare şi aprobarea lor de către organele de stat respective.