544/12.06.2018 Hotărîre pentru aprobarea Avizului asupra proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Avizului asupra proiectului de lege privind

 modificarea şi completarea Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003

privind finanţele publice locale

nr. 544  din  12.06.2018

 (în vigoare 15.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 195-209 art. 593 din 15.06.2018

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.544 din 12 iunie 2018

AVIZ

asupra proiectului de lege privind modificarea şi

completarea Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003

privind finanţele publice locale

Guvernul a examinat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale, înaintat cu titlul de iniţiativă legislativă (nr.124 din 23 aprilie 2018) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Prin implementarea noului sistem de formare a bugetelor locale începînd cu 1 ianuarie 2015 se ţine cont de principiile enunţate în art.9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale, aferente sistemului de finanţare a colectivităţilor locale.

Astfel, noul sistem financiar este de natură suficient de diversificat, iar sprijinul colectivităţilor locale mai slabe din punct de vedere financiar are la bază proceduri de repartizare financiară justă şi de măsuri echivalente de a corija efectele repartizării inegale a resurselor potenţiale de finanţare.

Subsidiar, unul dintre principiile puse la baza Strategiei naţionale de descentralizare, aprobate prin Legea nr.68 din 5 aprilie 2012, este asigurarea unui anumit grad de coeziune teritorială (solidaritate) prin reducerea disparităţilor de resurse disponibile la ambele niveluri ale autorităţilor publice locale, deziderat realizat prin repartizarea veniturilor între bugetele locale şi stabilirea cotelor de partajare de la impozitele şi taxele de stat, precum şi prin alocarea de transferuri de echilibrare (cu destinaţie generală), fără unele ingerinţe din partea autorităţilor publice centrale sau locale.

Actualmente, o redistribuire între bugetul de stat şi bugetele locale componente ale municipiului Chişinău a impozitelor şi taxelor de stat (accize, TVA, impozitului pe venitul persoanelor fizice şi juridice) este inacceptabilă din următoarele considerente:

1) necesitatea păstrării anvelopei financiare;

2) accentuarea inechităţii financiare (excluderea garantării unor condiţii şi oportunităţi egale tuturor autorităţilor publice locale, cu atît mai mult că agenţii economici din municipiul Chişinău desfăşoară activităţi în alte localităţi, dar achită impozitele şi taxele de stat în conformitate cu locul înregistrării sediului acestora);

3) preluarea finanţării prin transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat a unor competenţe ca educaţia, prestaţiile sociale, precum şi a altor competenţe delegate, pentru care sînt necesare surse financiare substanţiale;

4) necesitatea asigurării tuturor domeniilor de importanţă vitală ale statului, inclusiv cele puse în responsabilitatea autorităţilor publice centrale;

5) distorsionarea sistemul financiar, cu impact negativ asupra formării fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, implicit asupra celorlalte bugete locale.

Acceptarea acestor deziderate devine oportună în contextul promovării pachetului de acte legislative privind noua organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova, care presupune şi revizuirea actualului sistem de formare a bugetelor locale.

Totodată, în contextul repartizării veniturilor bugetului municipal Chişinău, proiectul de lege presupune echivalarea surselor de venituri ale acestui buget cu bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special (UTA Găgăuzia), ceea ce este eronat. Conform prevederilor art.55 alin.(3) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale ale municipiului Chişinău se reglementează, în mod corespunzător, de prevederile prezentei legi referitoare la autorităţile administraţiei publice locale de nivelurile întîi şi al doilea.

Proiectul are carenţe de tehnică legislativă, este lipsit de fundamentarea economico-financiară, în conformitate cu prevederile art.20 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. Or, realizarea prevederilor acestuia implică cheltuieli financiare suplimentare de la bugetul de stat (de exemplu, pentru asigurarea tuturor domeniilor de importanţă vitală ale statului sau pentru păstrarea volumului fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale).

Impactul negativ asupra bugetului de stat pentru anul 2019, odată cu aplicarea amendamentelor în cauză, se estimează la 10 135,1 mil.lei, din contul neîncasării integrale a TVA, accizelor şi impozitului pe venitul persoanelor juridice, precum şi 50 la sută din impozitul pe venitul persoanelor fizice.

Dinamica încasărilor la bugetul de stat de la agenţii economici din raza teritorială a municipiului Chişinău sub aspectul impozitelor şi taxelor de stat se prezintă în tabelul de mai jos.

Totodată, modificările propuse la articolul 5 din Legea privind finanţele publice locale vor avea un impact negativ drastic asupra fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2021, de cel puţin 1 344,9 mil.lei, ţinînd cont de estimările încasărilor pe anul 2019 de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, care va compromite total noul sistem de formare a bugetelor locale, deoarece anihilează principiul coeziunii teritoriale pus la baza acestui sistem.

Bugetul municipal Chişinău, conform prognozei încasărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice pentru anul 2019, va contribui la fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale cu 1 344,9 mil.lei sau 72,8 la sută din volum fondului. Odată cu încasarea integrală a impozitului pe venitul persoanelor fizice în bugetul municipal începînd cu anul 2019, volumul fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2021 se va diminua drastic de la 1 847,2 mil.lei la 502,2 mil.lei, avînd un impact negativ pentru toate bugetele locale referitor la volumul transferurilor cu destinaţie generală, calculat pe bază de formulă distinctă pe niveluri de administraţie.

În cazul în care se va încasa integral impozitul pe venitul persoanelor fizice în bugetele locale de nivelul întîi din componenţa municipiului Chişinău, impactul negativ asupra fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul 2021 se va majora cu încă 28,8 mil.lei, fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, în final constituind doar 473,4 mil.lei.

Contribuitori la fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale vor rămîne doar bugetul municipal Bălţi şi bugetele locale componente ale municipiului Bălţi, precum şi bugetele oraşelor (municipiilor)-reşedinţă de raion, avînd în vedere că 7 municipii-reşedinţă de raion vor contribui mai puţin ca urmare a majorării cotei defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice cu 15 puncte procentuale începînd cu 1 ianuarie 2018.

Iniţiativa legislativă ce vizează modificarea prevederilor articolului 5 din legea prenotată impune revizuirea integrală a noului sistem de formare a bugetelor locale, ceea ce actualmente este inadmisibil.

Ţinînd seama de cele expuse mai sus, proiectul nominalizat nu poate fi susţinut.