546/18.08.92 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor din industria constructoare de automobile şi maşini agricole din Republica Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor din industria

constructoare de automobile şi maşini agricole din Republica Moldova

nr. 546  din  18.08.92

 (în vigoare 30.08.1992) 

Monitor nr.8/249 din 30.08.1992

* * *

În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 “Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a Asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M.” Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se înregistrează Statutul Sindicatului lucrătorilor din industria constructoare de automobile şi maşini agricole din Republica Moldova (se anexează).

STATUTUL

Sindicatului lucrătorilor din industria constructoare de automobile

şi maşini agricole din Republica Moldova

I. PRINCIPII GENERALE

1. Sindicatul lucrătorilor din industria constructoare de automobile şi maşini agricole din Republica Moldova (în continuare – Sindicatul) este o organizaţie obştească a lucrătorilor din asociaţiile de ştiinţifice de producţie, întreprinderile, organizaţiile, cooperativele de ramură, a elevilor din instituţiile de învăţămînt tehnico-profesionale, întruniţi benevol pentru a-şi exprima interesele şi apăra în comun drepturile la muncă, profesionale şi social-economice în organele legislative, guvernamentale, precum şi în diverse organe economice.

2. Sindicatul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare, precum şi cu prezentul Statut.

Sindicatul în activitatea sa nu depinde de organele de stat, economice, politice şi de alte organizaţii obşteşti, nu se subordonează lor şi nu este supus controlului, cu excepţia întreprinderilor, organizaţiilor mixte. Relaţiile cu ele se stabilesc pe baza partenerismului, dialogului şi colaborării.

3. Sindicatul îşi desfăşoară activitatea în baza democraţiei şi publicităţii, pluralismului de opinii, discuţiilor libere la examinarea problemelor şi unităţii de acţiuni.

Sindicatul colaborează cu sindicatele independente înrudite, care acţionează în baza statutelor proprii. Raporturile de reciprocitate cu aceste sindicale se întemeiază în baza unor contracte.

Sindicatul este accesibil pentru alte asociaţii sindicale şi se pronunţă pentru perfecţionarea ulterioară a principiilor şi formelor de colaborare cu sindicatele republicane independente din Moldova, stabileşte relaţii de afaceri cu sindicatele şi asociaţiile oamenilor muncii. În scopul realizării intereselor membrilor săi, Sindicatul stabileşte relaţii de afaceri cu asociaţiile sindicale din străinătate, organizează acţiuni comune de solidaritate.

4. Cooperînd mijloacele proprii şi reieşind din interesele membrilor săi, Sindicatul poate crea întreprinderi, organizaţii mixte, desfăşura activitate comercială.

5. Comitetele sindicale ale asociaţiilor, întreprinderilor, organizaţiilor, comitetului sindical republican şi întreprinderilor create de el sînt persoane juridice. Ele dispun de ştampilă şi foi cu antet, conform modelului stabilit de Comitetul sindical republican.

II. SCOPUL ŞI SARCINILE SINDICATULUI

6. Sindicatul are următoarele scopuri principale:

respectarea dreptului constituţional al fiecărui cetăţean la muncă;

creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii în baza remunerării juste a muncii, asigurării şi asistenţei sociale;

asigurarea fiecărui lucrător cu condiţii favorabile de muncă.

7. Realizînd sarcinile sale, Sindicatul:

înaintează propuneri privind adoptarea noilor acte legislative şi normative, anularea sau modificarea celor existente;

efectuează controlul asupra respectării principiilor echităţii sociale în problemele remunerării muncii, repartizării locuinţelor şi altor bunuri materiale şi spirituale;

controlează respectarea legislaţiei muncii, regulilor şi normelor privind protecţia muncii;

suspendează procesul de producţie, dacă el nu corespunde cerinţelor şi normelor privind protecţia muncii şi pune în pericol sănătatea şi viaţa celor care lucrează, dăunează mediului ambiant;

interzice adoptarea sau cere anularea actelor normative, ce limitează drepturile legitime ale oamenilor muncii;

reprezintă şi apără interesele şi drepturile legitime ale membrilor săi în organele de stat şi administrative de toate nivelurile;

declară grevă în corespundere cu legislaţia Republicii Moldova în situaţiile de conflict dintre colectivele de muncă şi administraţie, organele de stat şi economice, cînd ele nu îndeplinesc cerinţele legitime social-economice ale celor ce muncesc, iar toate celelalte mijloace pentru aplanarea conflictului nu sînt eficiente.

III. MEMBRII SINDICATULUI. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE LOR

8. Membru al Sindicatului poate deveni fiecare lucrător sau elev al unei instituţii medii de învăţămînt tehnico-profesional din ramură construcţiei de automobile şi maşini agricole, precum şi persoanele care nu lucrează temporar, recunosc prezentul Statut şi plătesc cotizaţiile de membru.

9. Membrul Sindicatului are dreptul:

să se adreseze după ajutor privind apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime în toate organele sindicale, insistînd să i se răspundă în esenţă la adresarea sa;

să aleagă şi să fie ales în organele sindicale;

să discute liber şi să aprecieze activitatea organelor sindicale şi a fiecărui membru în parte, să se exprime deschis şi să-şi susţină propria părere, să participe la elaborarea hotărîrilor şi să controleze realizarea lor;

să participe personal la adunările (conferinţele) sindicale, la şedinţele comitetelor Sindicatului atunci cînd se examinează chestiunea cu privire la activitatea sau comportarea sa;

să fie informat despre activitatea organizaţiei sindicale, a organelor sindicale executive şi a persoanelor cu post de răspundere;

să primească ajutor material din mijloacele Sindicatului, precum şi bilete de tratament pentru sine şi pentru membrii familiei în instituţiile sanatoriale şi balneo-sanatoriale ale sindicatelor, să beneficieze de instituţiile de cultură, de asanare şi sportive ale Sindicatului, de asistenţa juridică gratuită, acordată de organele sindicale;

să se folosească de ajutorul Fondului social al Sindicatului la desfăşurarea grevelor, la lichidarea urmărilor calamităţilor naturale şi altor situaţii extreme;

să iasă liber din Sindicat conform cererii personale.

10. Membrul Sindicatului este obligat:

să respecte prezentul Statut;

să participe la activitatea organizaţiei sindicale, să contribuie la realizarea hotărîrilor organelor sindicale, să îndeplinească obligaţiunile sindicale şi sarcinile ce i-au fost încredinţate;

să plătească în modul stabilit cotizaţiile de membru;

să îndeplinească obligaţiunile prevăzute de contractele de muncă şi colective, să respecte cerinţele eticii profesionale.

11. Pentru participarea activă la viaţa sindicală membrii pot fi menţionaţi cu diferite distincţii.

12. Primirea în rîndul membrilor Sindicatului se face în mod individual în baza unei cereri.

Decizia cu privire la primirea în rîndul membrilor Sindicatului se adoptă de adunarea grupului sindical. În lipsa grupului sindical primirea în rîndul membrilor Sindicatului se face la adunarea sindicală a secţiei, a organizaţiei primare respective.

Carnetul de membru este eliberat de către comitetul sindical al organizaţiei primare.

13. Membrii Sindicatului se află la evidenţă în organizaţia sindicală la locul de muncă sau de studii.

14. Dreptul la apartenenţa sindicală se păstrează pentru: femeile, care şi-au întrerupt temporar serviciul în legătură cu educaţia copiilor pensionarii, care din motive de sănătate sau de vîrsta au încetat să lucreze, persoanele, temporar lipsite de lucru în legătură cu reducerea statelor, lichidarea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei pînă la plasarea lor în cîmpul muncii.

15. Pentru neîndeplinirea obligaţiunilor statutare faţă de membrul sindicatului pot fi aplicate următoarele sancţiuni: avertizare, mustrare mustrare aspră şi ca măsură excepţională – excluderea din Sindicat. Sancţiunile faţă de membrul Sindicatului se aplică de organizaţiile, care au dreptul de primire în rîndurile membrilor Sindicatului, precum şi organele elective superioare, cu informarea ulterioară a organizaţiei primare.

Hotărîrea cu privire la excluderea din Sindicat şi aplicarea sancţiunilor faţă de membru Sindicatului se adoptă în prezenţa lui. Dacă membrul Sindicatului refuză, fără motive întemeiate, să asiste la adunarea sindicală sau la şedinţa organului sindical, aceste probleme se pot hotărî în absenţa lui.

16. Hotărîrea excluderii din Sindicat se consideră adoptată, dacă pentru ea au votat cel puţin două treimi din membrii Sindicatului, prezenţi la adunare (conferinţă), la şedinţa organului sindical.

17. Persoana exclusă din Sindicat are dreptul, într-un termen de două luni, să apeleze la organele sindicale ierarhic superioare.

Persoana exclusă din Sindicat poate fi primită din nou în rîndul membrilor Sindicatului pe baze generale, însă nu mai devreme decît peste un an.

18. Hotărîrea excluderii din Sindicat a membrilor comitetului sindical şi membrilor comisiilor de revizie se adoptă la plenara (şedinţa) comitetului sindical respectiv cu două treimi din voturile membrilor lui.

Membrii Sindicatului, condamnaţi la privaţiune de libertate pentru crimele săvîrşite, sînt excluşi din Sindicat.

19. Persoana care a ieşit sau a fost exclusă din Sindicat nu are dreptul la proprietatea comună sindicală şi la mijloacele băneşti.

IV. STRUCTURA ORGANIZAŢIONALĂ A SINDICATULUI.

DEMOCRAŢIA SINDICALĂ INTERNĂ

20. Sindicatul, organele lui şi organizaţiile sindicale acţionează reieşind din următoarele principii de bază:

intrarea benevolă şi ieşirea liberă din Sindicat;

independenţa organizaţiilor şi organelor sindicale la rezolvarea cerinţelor statutare şi sarcinilor mişcării sindicale;

eligibilitatea tuturor organelor sindicale de conducere de jos în sus, dări de seamă în faţa membrilor Sindicatului;

colectivitatea şi publicitatea în activitatea tuturor organelor elective;

respectarea opiniilor minorităţii, a fiecărui membru al Sindicatului a dreptului minorităţii la apărarea şi explicarea poziţiei sale;

independenţa organizaţiilor sindicale în colaborarea cu alte organizaţii obşteşti;

asigurarea îndeplinirii hotărîrilor organelor sindicale, dacă acestea sînt adoptate în limita competenţei, stabilite de prezentul Statut.

21. Pentru exprimarea deplină, realizarea şi apărarea intereselor specifice grupurile sindicale de la întreprinderi şi organizaţii se pot uni pe principiul benevole în asociaţii şi secţii sindicale de producţie.

22. Organul suprem de conducere al organizaţiei sindicale este adunarea sindicală sau conferinţa (pentru organizaţia primară), conferinţa pentru Comitetul Republican al Sindicatului.

Adunarea sindicală (conferinţa) alege comitetul Sindical respectiv, care este organul executiv şi conduce activitatea cotidiană a organizaţiei sindicale.

23. Comitetul Republican al Sindicatului se formează conform principiului delegării directe cu drept de rechemare şi înlocuire a persoanelor delegate la cerinţa colectivelor ce le-au înaintat.

Hotărîrea privind modul alegerii comitetelor sindicale ale asociaţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor se adoptă la adunarea (conferinţa) sindicală.

24. Hotărîrea privind forma votării la alegerea organelor sindicale şi a conducătorilor lor, precum şi a delegaţilor la conferinţe se adoptă la adunare, conferinţă, după înaintarea candidaturilor.

25. Componenţa cantitativă a organelor sindicale este stabilită de adunare, plenară, conferinţă.

În timpul alegerilor organelor sindicale membrii Sindicatului au dreptul nelimitat de a înainta, respinge şi de a supune criticii orice candidatură. Pentru fiecare candidatură se votează în parte. Aleşi se consideră candidaţii, pentru care au votat mai mult de jumătate din numărul participanţilor la adunare, plenară, conferinţă.

26. Alegerile comitetelor sindicale ale organizaţiilor sindicale primare, precum şi a Comitetului Sindical Republican se desfăşoară o dată în cinci ani. La alegerea tuturor organelor sindicale se respectă principiul reînnoirii sistematice a componenţei lor şi continuităţii conducerii.

27. Alegerile anticipate ale conducătorului de grup sindical, a organizatorului sindical, a oricărui alt organ sindical au loc la cererea cel puţin a unei treimi din numărul membrilor Sindicatului sau pe baza hotărîrii organului sindical ierarhic superior.

28. Membrul comitetului sindical, membrul comisiei de revizie care nu a îndreptăţit încrederea, poate fi exclus din componenţa organului sindical la cererea organizaţiei sindicale primare, unde se află la evidenţă, sau din iniţiativa organului sindical respectiv. Hotărîrea se consideră adoptată, dacă pentru ea au votat la adunare, plenară, conferinţă cel puţin două treimi din membrii Sindicatului.

Membrii organelor sindicale elective, care au pierdut legătura cu ele din cauza schimbării locului de lucru, sînt excluse din componenţa lor.

29. Adunările sindicale, şedinţele comitetelor Sindicatului şi a prezidiilor lor se consideră împuternicite, dacă la ele participă mai mult de jumătate din membrii Sindicatului, comitetelor Sindicatului, prezidiului.

Conferinţele sindicale se consideră împuternicite, dacă la ele participă cel puţin două treimi din toţi delegaţii.

30. Organele sindicale creează comitete, comisii, secţii netitulare, permanente şi provizorii, folosesc alte forme şi metode pentru dezvoltarea pe toate căile a bazelor obşteşti în muncă.

31. Comitetele Sindicatului asigură publicitatea activităţii lor în perioada dintre conferinţe, adunări, informează sistematic organizaţiile sindicale despre munca desfăşurată.

32. Membrii comitetului Sindicatului prezintă sistematic dări de seamă în faţa membrilor Sindicatului la adunări (conferinţe), despre activitatea desfăşurată în organele sindicale elective.

V. ORGANIZAŢIILE PRIMARE ALE SINDICATULUI

33. Baza Sindicatului o constituie organizaţiile primare.

Organizaţia sindicală primară se constituie din membrii sindicatului care lucrează la o întreprindere independentă, la o instituţie, organizaţie sau îşi fac studiile la o instituţie de învăţămînt şi dacă există cel puţin cinci membri ai Sindicatului.

Decizia cu privire la crearea organizaţiei primare şi includerii ei în Sindicat se adoptă la adunarea constituţională şi se aduce la cunoştinţa organului ierarhic superior.

34. La asociaţiile ştiinţifice de producţie, conform hotărîrii conferinţei, se creează organizaţii sindicale unice, se aleg comitetele sindicale ale asociaţiilor sau comisiile preşedinţilor comitetelor sindicale ale unităţilor structurale şi ale întreprinderilor care fac parte din componenţa asociaţiilor.

În subdiviziunile interioare ale asociaţiilor se creează organizaţii sindicale primare.

35. Organul suprem al organizaţiei sindicale primare este adunarea sindicală (conferinţa).

Adunarea sindicală soluţionează independent problemele privind structura organizaţiei sindicale, formarea organelor elective, componenţa lucrătorilor sindicali eliberaţi şi mărimea salariilor lor, determină direcţiile prioritare ale activităţii, periodicitatea desfăşurării acţiunilor sindicale şi a şedinţelor organelor sindicale, dispune de mijloacele comitetelor sindicale, formate din cotizaţii şi din alte izvoare conform devizelor, aprobate de adunarea sindicală (conferinţa) organizaţiei primare.

36. În interiorul organizaţiei sindicale primare, conform hotărîrii comitetului sindical, se creează organizaţii sindicale de secţie, de sector etc. În sectoarele mari de producţie se creează organizaţii sindicale cu drepturi de organizaţie de secţie.

În interiorul organizaţiilor de secţii,de sector, în conformitate cu hotărîrea comitetului sindical sau comitetului de secţie (biroului sindical), se creează grupuri sindicale în brigăzi şi în alte sfere de producţie.

Grupuri sindicale pot fi create în locul organizaţiilor de secţie, dacă în subdiviziunile (interioare) respective de producţie ale întreprinderilor şi organizaţiilor lucrează mai puţin de 15 membri ai Sindicatului. Toate organizaţiile sindicale în interiorul celei primare acţionează conform prezentului Statut.

37. Comitetelor sindicale ale organizaţiilor sindicale primare cu un număr de peste o mie de persoane, precum şi comitetelor sindicale ale organizaţiilor primare, care activează pe teritoriul răzleţe, li se acordă dreptul de comitet raional al sindicatului în conformitate cu hotărîrea Comitetului Sindical Republican.

Comitetul sindical, care are dreptul de comitet raional al sindicatului, poate să transmită comitetelor de secţie ale Sindicatului unele drepturi, care ţin de competenţa comitetului sindical.

38. În activitatea sa organizaţiile sindicale primare se conduc de prezentul Statut, de hotărîrile Consiliului Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova, de legislaţia în vigoare, determinînd independent direcţiile prioritare ale activităţii lor.

39. Organizaţia primară poate fi suspendată în conformitate cu hotărîrea adunării sindicale (conferinţei) sau organului sindical ierarhic superior în legătură cu lichidarea îndeplinirii, organizaţiei sau instituţiei de învăţămînt.

VI. ORGANELE SUPREME ALE SINDICATULUI

40. Comitetul Republican al Sindicatului se constituie de către organizaţiile sindicale primare republicane pentru apărarea intereselor legitime ale oamenilor muncii în organele de stat, economice etc.

41. Organul suprem al Sindicatului este conferinţa, care se convoacă o dată în cinci ani.

Despre convocarea şi ordinea de zi a conferinţei se anunţă cu cel puţin două luni înainte de conferinţă. Normele reprezentanţei şi modul de alegere a delegaţilor la conferinţă sînt stabilite de comitetul sindical corespunzător.

Delegaţii la conferinţă ascultă şi aprobă dările de seamă despre activitatea comitetelor şi comisiilor de revizie, aleg comitetul sindicatului şi comisia de revizie şi aprobă împuternicirile lor, aleg delegaţii la congresul Sindicatului, la conferinţa internaţională a sindicatului de ramură sau la congresul sindicatelor republicii, iar în cazurile delegării directe aleg reprezentanţii săi în componenţa organelor Consiliului Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova şi în Organizaţia internaţională a sindicatului de ramură. Hotărîrile conferinţei sînt adoptate cu majoritatea de voturi.

Conferinţele extraordinare ale Sindicatului se convoacă de către Comitetul Republican al Sindicatului sau la cererea cel puţin a unei treimi din membrii Sindicatului. Despre convocarea şi ordinea de zi a conferinţei se anunţă cel puţin cu o lună înainte de conferinţă.

Preşedintele Comitetului Republican al Sindicatului, vicepreşedintele sînt aleşi prin vot deschis de membrii Sindicatului de ramură la conferinţa Sindicatului sau la plenara Comitetului Republican al Sindicatului. Forma votării o hotărăsc delegaţii la conferinţă, plenară. Alegerea vicepreşedintelui Comitetului Republican al Sindicatului se efectuează conform recomandaţiei preşedintelui. Conferinţa ia hotărîri cu privire la intrarea în Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova, în Organizaţia internaţională a sindicatului de ramură, la contopirea cu alte sindicate, precum şi la desfiinţarea Sindicatului, aprobă prezentul Statut, introduce schimbări şi completări la el.

42. Comitetul Republican al Sindicatului:

coordonează activitatea organizaţiilor sindicale primare, prezintă şi apără drepturile şi interesele lor în organele de stat, obşteşti, economice etc.;

în conformitate cu legislaţia, participarea la soluţionarea problemelor dezvoltării social-economice a ramurii;

încheie acordurile corespunzătoare cu organele economice, efectuează controlul îndeplinirii lor;

realizează dreptul iniţiativei legislaţiei în organele supreme ale puterii de stat şi dreptul iniţiativei creatoare în organele administraţiei de stat;

controlează respectarea legislaţiei muncii şi a regulilor protecţiei muncii, participă la elaborarea actelor legislative privind problemele protecţiei muncii, conduce activitate inspectorilor juridici, trage la răspundere persoanele oficiale, care nu asigură respectarea cerinţelor regulilor protecţiei muncii, a legislaţiei muncii;

înaintează cerinţele organelor de stat, economice etc. cu privire la anularea, suspendarea hotărîrilor, ce vin în contradicţie cu legislaţia despre drepturile sindicatelor şi încalcă drepturile şi interesele oamenilor muncii;

contribuie la dezvoltarea bazei social-culturale şi de asanare a Sindicatului;

contribuie la dezvoltarea alimentaţiei publice şi sferei deservirii sociale la întreprinderile şi organizaţiile de ramură;

susţine cerinţele organizaţiilor sindicale pentru apărarea drepturilor şi intereselor oamenilor muncii, folosesc diverse mijloace legislative, inclusiv greva, ca măsură extremă pentru aplanarea conflictelor de muncă;

dispune de mijloace încasate din cotizaţiile sindicale;

în hotărîri privind consumarea fondului ajutorului social al Sindicatului în cazuri excepţionale;

dirijează bugetul asigurării sociale de stat;

acordă ajutor practic şi consultativ comitetelor sindicale, generalizează şi propagă experienţa pozitivă, organizatorică instruirea lucrătorilor sindicali.

43. Organul suprem al Sindicatului în perioada dintre conferinţe este plenara Comitetului Republican al Sindicatului.

Plenara Comitetului Republican al Sindicatului se convoacă după caz, dar cel puţin o dată în an.

44. Plenara Comitetului Republican al Sindicatului are dreptul, ţinînd cont de opiniile organizaţiilor sindicale, să ia măsuri cu privire la punerea în aplicare a principiilor care completează prezentul Statut, dacă ele vor contribui la îmbunătăţirea activităţii lui. Plenara ia hotărîri privind delegarea conducătorilor Comitetului Republican al Sindicatului la conferinţa Sindicatului.

45. Pentru soluţionarea problemelor organizatorice şi pentru dirijarea activităţii Sindicatului între plenare Comitetul Republican al Sindicatului alege prezidiul, format din preşedinte, adjunctul preşedintelui, membrii prezidiului; pentru examinarea problemelor cotidiene şi exercitarea controlului îndeplinirii lor crează comisii, determină structura şi statele aparatului Comitetului Republican al Sindicatului. Şedinţele prezidiului se convoacă după caz, dar cel puţin o dată în trei luni.

46. În activitatea sa Comitetul Republican al Sindicatului se subordonează conferinţei Sindicatului.

VII. COMISIA DE REVIZIE A SINDICATULUI

47. Comisia de revizie a Sindicatului este un organ independent, ales la adunare, conferinţă prin vot închis (secret) sau deschis şi activează în conformitate cu Regulamentul aprobat de adunare sau conferinţă.

48. Comisia de revizie controlează respectarea, modul desfăşurării activităţii, examinează propunerile, cererile şi plîngerile oamenilor muncii, exactitatea îndeplinirii bugetului sindical şi bugetului asigurării sociale, activitatea financiar-economică.

Controlul se efectuează periodic, dar cel puţin o dată în an. Hotărîrile comisiilor de revizie sînt obligatorii pentru organele sindicale respective.

49. Divergenţele apărute între comisia de revizie şi organul executiv se examinează la adunări, conferinţe.

50. În cadrul şedinţelor organelor executive membrii comisiei de revizie au dreptul de vot consultativ.

VIII. MIJLOACELE BĂNEŞTI ŞI AVEREA SINDICATULUI

51. Mijloacele băneşti ale Sindicatului se formează din cotizaţiile de înscriere şi cele lunare, din cotizaţiile speciale pentru fondul ajutorului social, precum şi din venitul încasat în urma acţiunilor sportive, culturale şi din alte surse.

52. Cotizaţiile de membru lunare se stabilesc în următoarele proporţii: membrii Sindicatului, care au cîştig lunar, bursă pînă la 400 de ruble plătesc 0,5 procente, iar peste 400 de ruble – un procent din cîştigul lunar.

Pensionarii, care nu lucrează, dar sînt membri ai Sindicatului, femeile care şi-au întrerupt temporar serviciul în legătură cu educarea copiilor, elevii, care nu primesc bursă, precum şi membrii sindicatului, temporar lipsiţi de lucru (reducerea statelor, lichidarea întreprinderii etc.) plătesc cotizaţii de membru în mărime de 50 copeici pe lună.

53. Taxele de înscriere în rîndurile Sindicatului se plătesc în proporţie de un procent din salariu, elevii – 1 rublă.

54. Mijloacele încasate din cotizaţiile de membru şi din alte surse se cheltuiesc de organele sindicale în diferite scopuri conform bugetelor aprobate de adunările (conferinţele) sindicale sau de plenarele comitetului sindical.

55. Mărimea concretă a alocărilor din cotizaţii pentru asigurarea activităţii organelor ierarhic superioare ale Sindicatului, ţinîndu-se cont de părerea organizaţiilor primare sindicale, este determinată în fiecare an de către Plenara Comitetului Republican al Sindicatului.

56. Hotărîrea cu privire la crearea fondului de asigurarea socială al Sindicatului, precum şi hotărîrea cu privire la mărimea alocaţiilor pentru formarea fondului se adoptă la conferinţa Sindicatului.

57. Sindicatul posedă, se foloseşte şi dispune de proprietate şi de mijloace băneşti, ce-i aparţin conform dreptului de proprietar. În caz de sistare a activităţii Sindicatului mijloacele băneşti şi averea lui se folosesc în conformitate cu hotărîrea conferinţei.

58. Sindicatul şi subdiviziunile lui varsă în bugetul de stat impozite şi alte plăţi în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova.