Hotărâre nr. 574 din 21.08.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză

a impactului de reglementare

nr. 574  din  21.08.2024

 (în vigoare 23.08.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 367-369 art. 699 din 23.08.2024

* * *

În temeiul art.2 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.34), cu modificările ulterioare, şi al art.13 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126-130, art.627), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia de analiză a impactului de reglementare (se anexează).

2. Secretarii generali ai ministerelor vor fi responsabili de monitorizarea procesului de efectuare a analizei impactului de reglementare şi de asigurarea calităţii acesteia, înainte de iniţierea procesului de avizare.

3. Cancelaria de Stat:

3.1. va acorda asistenţă metodologică ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale în vederea efectuării analizei impactului de reglementare;

3.2. va monitoriza procesul de efectuare a analizei impactului de reglementare, inclusiv publicarea anunţului privind iniţierea elaborării actului normativ şi a rezultatelor activităţii de documentare sau a notei de fundamentare, în cazul în care astfel de activitate a fost desfăşurată în prealabil.

4. Prevederile din prezenta hotărâre constituie baza metodologică pentru autorii proiectelor de acte normative pentru care legea prevede elaborarea analizei impactului de reglementare, iar pentru ministere, Cancelaria de Stat, alte autorităţi publice şi Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător ‒ pentru examinarea/avizarea notelor de fundamentare, în special a tipurilor de impact aferente domeniului lor de competenţă.

5. La efectuarea analizei impactului de reglementare, nota de fundamentare va fi completată conform Metodologiei de analiză a impactului de reglementare prevăzută la pct.1.

6. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.23/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.22-23, art.30), cu modificările ulterioare.

7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.574/2024

METODOLOGIA

de analiză a impactului de reglementare

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia de analiză a impactului de reglementare (în continuare – Metodologie) stabileşte modalitatea de efectuare a analizei impactului de reglementare a iniţiativei de elaborare a actului normativ. Rezultatele analizei impactului de reglementare sunt prezentate în nota de fundamentare la proiectul actului normativ, conform anexei nr.1 la Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

2. Analiza impactului de reglementare este un proces prin care se determină necesitatea adoptării, aprobării sau emiterii actului normativ şi se identifică, pe baza analizei problemelor, cea mai eficientă soluţie pentru stabilirea obiectivelor, identificarea soluţiilor alternative şi evaluarea costurilor şi a beneficiilor.

Scopul analizei impactului de reglementare include asigurarea principiului transparenţei decizionale, respectarea intereselor societăţii, precum şi a drepturilor şi libertăţilor ocrotite de lege, şi conformitatea actului normativ cu principiile activităţii de legiferare.

Pe baza analizei impactului de reglementare, se demonstrează oportunitatea şi proporţionalitatea intervenţiei propuse de autoritatea publică.

3. Nota de fundamentare, care integrează rezultatele analizei impactului de reglementare, poate fi întocmită anterior elaborării proiectului actului normativ şi, ulterior, însoţeşte proiectul de act normativ pe parcursul întregului proces de legiferare, până la aprobarea sau adoptarea finală a actului de către autoritatea competentă, fiind revizuită la diferite etape, după caz.

4. În cazul proiectelor de acte normative cu relevanţă UE, cu excepţia reglementărilor care nu sunt prevăzute expres în actul juridic european, analiza impactului de reglementare se efectuează în formă simplificată, accentul fiind pus pe evaluarea situaţiei curente, identificarea nivelului de pregătire a tuturor părţilor interesate (economică, socială, normativă etc.), evidenţierea necesităţilor şi estimarea costurilor pentru transpunerea şi implementarea legislaţiei UE.

II. STANDARDELE DE CALITATE PENTRU ANALIZA

IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

5. Proiectele de acte normative sunt fundamentate prin analiza impactului de reglementare a acestora care serveşte pentru a stabili necesitatea sau lipsa necesităţii intervenţiei statului în soluţionarea problemelor identificate, pe baza celei mai bune soluţii, fiind asigurată atingerea obiectivelor stabilite de stat, realizarea beneficiilor care justifică costurile intervenţiei statului şi asigurarea celui mai mic nivel posibil al costurilor.

În cadrul analizei impactului de reglementare, identificarea şi formularea opţiunilor se realizează ţinând cont de limitările şi cerinţele legale, principiile de legiferare, precum şi de prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

6. Analiza impactului de reglementare şi expunerea acesteia în nota de fundamentare se efectuează cu respectarea următoarelor principii:

6.1. fundamentarea analizei – analiza necesită a fi expusă complet şi argumentat. Orice concluzie formulată în cadrul analizei necesită a fi argumentată pe baza datelor disponibile sau, în cazurile în care acestea lipsesc, pe baza presupunerilor clare şi logice, care sunt explicate;

6.2. trasabilitatea şi veridicitatea informaţiei utilizate – informaţia utilizată în cadrul analizei impactului de reglementare trebuie să fie veridică şi certă (fiind prioritare sursele oficiale cu date statistice). Odată cu expunerea informaţiei, pentru a asigura trasabilitatea acesteia, este obligatorie indicarea sursei de obţinere şi, după caz, a autorului acesteia;

6.3. prioritatea datelor cuantificate – datele utilizate în cadrul argumentării şi expunerii vor fi, după posibilitate, prezentate în mod cuantificat în unităţi ce pot fi supuse comparărilor, raportate, după caz, la aceeaşi perioadă. În cazul în care există mai multe tipuri de informaţie, prioritate vor avea datele care sunt sau pot fi cuantificate;

6.4. forma standardizată de expunere – rezultatele analizei impactului de reglementare trebuie să fie expuse în nota de fundamentare în forma şi modul stabilite în anexa nr.1 la Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi în prezenta Metodologie, în ceea ce ţine atât de structura documentului, consecutivitatea compartimentelor/subcompartimentelor, cât şi de conţinutul fiecărui compartiment/subcompartiment, care trebuie să se raporteze în mod logic la locul şi rolul acestuia în cadrul documentului;

6.5. coerenţa expunerii – informaţiile expuse în compartimentele/subcompartimentele notei de fundamentare trebuie să fie corelate cu scopul documentului propriu-zis, prezentate coerent de la un compartiment/subcompartiment la altul, aşa încât cea mai bună opţiune identificată să se încadreze perfect în obiectivul/scopul stabilit care, la rândul său, va reieşi logic din problemele definite şi va ţinti cauzele acestor probleme;

6.6. proporţionalitatea efortului – nivelul de complexitate şi de profunzime a expunerii analizei impactului de reglementare va fi raportat la complexitatea problemelor abordate, îngrijorările şi solicitările părţilor interesate, manifestate prin demersuri şi consultări. Astfel, intervenţiile cu impacturi potenţiale mai mari, care vin să soluţioneze probleme vaste şi complexe, vor necesita o analiză aprofundată, cu expunere mai detaliată, şi viceversa.

III. PROCESUL ŞI CONŢINUTUL ANALIZEI IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

7. Procesul de analiză a impactului de reglementare include următoarele etape:

7.1. identificarea problemei şi luarea deciziei de a iniţia procesul de analiză a impactului de reglementare. Prima etapă a procesului de analiză a impactului de reglementare constă în identificarea şi descrierea problemei care poate justifica intervenţia statului prin reglementare;

7.2. efectuarea analizei impactului de reglementare şi elaborarea notei de fundamentare. Anterior elaborării proiectului de act normativ sau concomitent cu aceasta, autorul întocmeşte nota de fundamentare, care reflectă analiza impactului de reglementare conform prevederilor prezentei Metodologii. În cazul în care analiza impactului de reglementare a fost efectuată înainte de publicarea anunţului privind iniţierea proiectului, nota de fundamentare se publică concomitent cu anunţul, indicând în denumirea acesteia domeniul de intervenţie în locul denumirii proiectului;

7.3. avizarea şi consultarea publică a notei de fundamentare şi a proiectului de act normativ. Nota de fundamentare, care conţine rezultatele analizei impactului de reglementare, se supune examinării/avizării împreună cu proiectul de act normativ.

Autorităţile publice avizatoare analizează nota de fundamentare, în special tipurile de impact aferente domeniilor de competenţă ale acestora, şi îşi exprimă opinia asupra acesteia în avizul la proiectul de act normativ.

În cazul proiectelor de acte normative care conţin norme de reglementare a activităţii de întreprinzător, nota de fundamentare se avizează de Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător (în continuare – Grup de lucru). Grupul de lucru avizează nota de fundamentare pentru a verifica concordanţa cu cerinţele prezentei Metodologii şi avizează proiectul de act normativ pentru a constata conformitatea acestuia cu principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător prevăzute de legislaţie şi corelaţia cu rezultatele analizei impactului de reglementare prezentate în nota de fundamentare.

La solicitarea autorului, nota de fundamentare poate fi consultată în prealabil de către Grupul de lucru;

7.4. ajustarea conţinutului notei de fundamentare şi a proiectului. Conţinutul notei de fundamentare şi, după caz, a proiectului de act normativ se ajustează conform rezultatelor avizării, expertizării şi consultării publice, asigurându-se astfel corelarea dintre aceste documente.

8. Analiza impactului de reglementare se elaborează şi se integrează în nota de fundamentare conform formularului prevăzut în anexa nr.1 la Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, fiind completat în conformitate cu Instrucţiunea specificată în prezenta Metodologie.

9. Instrucţiunea privind efectuarea analizei impactului de reglementare şi modul de reflectare a rezultatelor acesteia în nota de fundamentare este prevăzută în anexă.

Anexă

la Metodologia de analiză

a impactului de reglementare

INSTRUCŢIUNE

privind efectuarea analizei impactului de reglementare şi modul

de reflectare a rezultatelor acesteia în nota de fundamentare

În cazul efectuării analizei impactului de reglementare, anumite compartimente/subcompartimente ale notei de fundamentare sunt completate după cum este prevăzut în prezenta Instrucţiune.

1. Descrierea situaţiei actuale şi a problemelor care impun intervenţia, inclusiv a cadrului normativ aplicabil şi a deficienţelor/lacunelor normative

Aceste instrucţiuni se aplică la completarea subcompartimentului 2.2 al notei de fundamentare.

Se descriu cele mai evidente părţi interesate care sunt afectate de problemele identificate şi cele care participă la apariţia acestora. Părţile interesate sunt identificate din cadrul următoarelor categorii:

- autorităţi şi/sau instituţii publice;

- asociaţii de afaceri şi/sau profesionale;

- anumite grupuri de întreprinderi/antreprenori (după sector economic, mărime, locul de activitate, alte caracteristici, după caz);

- anumite grupuri de cetăţeni (după vârstă, regiune, venit, gen, dizabilitate, calitatea de consumatori, domeniul de activitate sau ocupare/muncă, alte caracteristici, după caz);

- alte entităţi/organizaţii.

Pentru părţile interesate (grupurile identificate) se prezintă următoarele informaţii, după caz:

- descrierea părţilor interesate/grupurilor;

- numărul entităţilor/persoanelor din această categorie, precum şi ponderea sau numărul celor afectaţi sau care contribuie;

- numărul angajaţilor, după caz;

- alte informaţii identificate şi considerate relevante pentru analiză.

Se prezintă problemele şi principalele cauze ale acestora (cauzele nu pot fi definite ca lipsa intervenţiei sau reglementării).

Dimensiunea problemelor şi cauzelor acestora se prezintă preponderent cuantificat, exprimată în unităţi de măsură conexe cu cele din obiective şi impacturile opţiunilor analizate.

Definirea problemei este la fel de importantă şi în cazul în care elaborarea actelor normative este prevăzută de acte normative superioare sau de documente de politici. În aceste cazuri, definirea problemei ţine de înţelegerea mai bună a situaţiei pe care statul îşi propune să o îmbunătăţească prin implementarea actelor normative propuse.

Se enumeră actele normative şi aspectele insuficient reglementate, nereglementate sau care urmează a fi abrogate. Se prezintă rezultatele activităţii de documentare, inclusiv concluziile lucrărilor ştiinţifice, studiilor, rapoartelor, recomandărilor internaţionale şi altor materiale care au fost luate în considerare la elaborarea proiectului de act normativ. Sursele de informaţie se prezintă în notele de subsol, cu reflectarea acestora, după caz, prin link sau hyperlink.

Se prezintă normele şi/sau lacunele normative care contribuie la existenţa problemelor identificate. Totodată, lipsa cadrului normativ sau insuficienţa reglementării nu poate fi definită ca o problemă în sine sau o cauză a acesteia, deoarece sunt potenţiale intervenţii pentru soluţionarea acesteia.

Se descrie evoluţia problemei în timp şi modul în care aceasta va evolua în viitor în absenţa unei intervenţii. Această evoluţie este cunoscută sub denumirea de "scenariul de bază" sau opţiunea "a nu face nimic".

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, nu se impune obligativitatea de:

- a argumenta oportunitatea şi necesitatea intervenţiei statului;

- a examina în detaliu raţionamentul şi cauzele problemelor care au stat la baza elaborării şi aprobării normelor din actul juridic european.

În acest caz, este suficient să se menţioneze succint problemele reflectate în analiza de impact elaborată de instituţiile UE şi/sau problema enunţată în preambulul actului UE.

În acelaşi timp, se examinează, în mod obligatoriu, situaţia naţională curentă în raport cu persoanele, fenomenele sociale şi procesele economice vizate de reglementarea UE, aşa încât, în descrierea situaţiei curente, pe baza informaţiilor concludente, să fie stabilit nivelul de pregătire şi de conformare la cerinţele din legislaţia UE care urmează a fi transpusă.

2. Stabilirea obiectivelor urmărite

Aceste instrucţiuni se aplică la completarea compartimentului 3, înainte de subcompartimentul 3.1 al notei de fundamentare.

Se prezintă obiectivele generale, legate de problemele identificate, şi obiectivele specifice, asociate cauzelor acestor probleme, fiind formulate ca schimbarea ce se urmăreşte a situaţiei de fapt în evoluţia proceselor (obiectivele nu se stabilesc ca necesitatea de a întreprinde acţiuni sau de a aproba o reglementare).

Obiectivele trebuie să fie măsurabile, realiste, expuse cuantificat şi fixate în timp.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, la obiective se indică succint doar schimbarea ce se urmăreşte în evoluţia situaţiei/problemei în viitor la nivel naţional, odată cu transpunerea şi implementarea legislaţiei UE, fără a fi obligatoriu ca aceste obiective să fie prezentate în mod măsurabil şi cuantificat.

3. Identificarea soluţiilor

3.1. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi

Aceste instrucţiuni se aplică la completarea subcompartimentului 3.1 al notei de fundamentare.

Se descriu principalele prevederi şi elementele noi ale proiectului de act normativ, precum şi modificările propuse, cu indicarea obiectivelor specifice şi a cauzelor problemei prezentate în alte compartimente, pe care le vizează principalele prevederi din proiectul de act normativ.

Se explică detaliat prevederile proiectului şi elementele noi care se conţin în cuprinsul acestuia, astfel încât să fie posibilă identificarea sensului normei juridice şi a voinţei autorului.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile proiectelor care sunt expres reglementate în actul juridic european, se descriu cele mai importante prevederi noi, cu explicarea succintă a diferenţelor faţă de cadrul normativ în vigoare, dacă acestea există. Totodată, se descriu separat prevederile care nu sunt incluse în actul juridic european.

3.2. Opţiunile alternative analizate şi motivele pentru care acestea nu au fost luate în considerare

Aceste instrucţiuni se aplică la completarea subcompartimentului 3.2 al notei de fundamentare.

În cazul analizei problemelor complexe, conform principiului proporţionalităţii efortului prevăzut la pct.6 subpct. 6.6 din Metodologie, sau atunci când sunt identificate riscuri semnificative care pot cauza eşecul opţiunii recomandate, se identifică riscurile asociate lipsei de intervenţie (opţiunea "a nu face nimic") şi cel puţin o opţiune alternativă (de exemplu, campanii de informare şi educare, discuţii cu subiecţii afectaţi de problema identificată, stimulente economice, soluţii pentru o implementare mai eficientă a legislaţiei existente etc.).

Se descriu principalele prevederi sau acţiuni din opţiunile alternative şi se indică obiectivele specifice şi cauzele problemei pe care acestea le vizează.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile proiectelor care sunt expres reglementate în actul juridic european, informaţiile se prezintă într-o formă simplificată. În cazul regulamentelor UE, nu este necesară examinarea opţiunilor alternative, iar în cazul directivelor, pot fi examinate, în calitate de opţiuni alternative, diferite măsuri tranzitorii şi perioade de intrare în vigoare şi/sau soluţii şi mecanisme de implementare, în situaţiile în care legislaţia UE nu stabileşte mecanisme clare de implementare şi acestea necesită să fie identificate şi dezvoltate la nivel naţional.

4. Analiza impactului de reglementare

Aceste instrucţiuni se aplică la completarea subcompartimentelor din compartimentul 4 al notei de fundamentare.

Se descriu impacturile corespunzătoare, directe şi indirecte, pe termen lung şi scurt, ca schimbări faţă de situaţia fără adoptarea opţiunilor propuse, şi se formulează concluzii.

Impacturile sunt descrise pentru proiectul de act normativ şi pentru opţiunile alternative, dacă acestea au fost examinate.

4.1. Impactul asupra sectorului public

Se descrie impactul major asupra sectorului public sau se explică motivul de ce nu a fost analizat.

Se indică impacturile structurale şi instituţionale asupra sistemului administraţiei publice şi se descriu, după caz, acţiunile de reformă structurală sau instituţională preconizate, argumentarea necesităţii acestora, încadrarea în sistemul instituţional existent din punctul de vedere al funcţiilor şi competenţelor atribuite, respectiv modificările aduse acestuia, precum şi efectele prognozate pe termen scurt, mediu şi lung. Aceste impacturi reprezintă potenţiale efecte asupra funcţionalităţii administraţiei publice în implementarea politicilor publice şi a cadrului normativ, atât cel existent, cât şi cel din opţiunea propusă.

Pentru proiectele de acte normative cu relevanţă UE se indică în mod separat necesităţile de reformă şi de restructurări instituţionale, cu estimarea cheltuielilor aferente necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ care se transpune. Acest subcompartiment include, după caz, următoarele:

- analiza proceselor de lucru şi a activităţilor autorităţilor/instituţiilor publice referitoare la distribuirea sarcinilor, a responsabilităţilor şi a atribuţiilor între acestea, pentru a asigura realizarea tuturor funcţiilor de bază şi a evita conflictele de competenţă sau dublarea sarcinilor şi atribuţiilor;

- reingineria proceselor de lucru ale autorităţilor/instituţiilor publice, constând în propuneri de remodelare a proceselor de lucru în vederea creşterii performanţei instituţionale, uniformizării procedurilor şi asigurării unui proces simplificat şi eficient;

- măsurile propuse pentru eficientizarea structurii şi/sau consolidarea capacităţilor instituţionale printr-o abordare echilibrată în proiectarea subdiviziunilor structurale şi distribuirea prioritară a unităţilor de personal pentru subdiviziunile ale căror activităţi derivă din competenţele de bază ale autorităţii/instituţiei publice;

- analiza detaliată a tuturor modificărilor structurale ale autorităţilor/instituţiilor publice propuse, cu furnizarea de informaţii exhaustive în acest sens;

- cartografierea şi analiza necesarului de personal/efectiv-limită pentru îndeplinirea tuturor funcţiilor de bază, prin prisma măsurilor de optimizare a proceselor, inclusiv dezagregat pe subdiviziuni structurale, cu specificarea următoarelor informaţii: volumul de activitate suplimentar, analiza/cuantificarea muncii în om-zile în funcţie de produsele muncii/serviciile prestate, rata de încadrare a personalului din efectivul-limită stabilit, cu specificarea concretă a numărului de unităţi încadrate efectiv şi a numărului funcţiilor publice/posturilor vacante, dezagregat pe aparatul central şi, după caz, pe subdiviziunile teritoriale.

Impacturile asupra sectorului public se prezintă conform următorului format:

- descrierea impacturilor, specificând dacă acestea vor fi pozitive sau negative, pe termen lung sau scurt, şi motivul considerării impacturilor ca fiind majore;

- modalitatea prin care vor fi cauzate impacturile şi estimarea magnitudinii acestora, dacă este posibil;

- modul în care va fi realizată reforma instituţională, fie prin constituire, dizolvare, reorganizare prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare), fie prin transformare a autorităţilor/instituţiilor publice.

Impacturile majore se identifică şi se analizează pe baza următoarelor criterii:

- măsura în care se modifică competenţele sau modalitatea de activitate în anumite domenii publice, atribuirea funcţiilor/atribuţiilor, a responsabilităţilor şi a competenţelor, în conformitate cu forma juridică de organizare;

- măsura în care se modifică capacităţile de gestionare a anumitor domenii publice.

În cazul în care impacturile asupra sectorului public nu au fost analizate, se explică motivul acestei absenţe de analiză.

4.2. Impactul financiar şi argumentarea costurilor estimative

Se descrie impactul financiar asupra bugetelor, cu indicarea costurilor necesare pentru punerea în aplicare a actelor normative, reflectate pe bugete componente ale bugetului public naţional şi pe ani bugetari, inclusiv a resurselor de la partenerii de dezvoltare, sau cu identificarea economiilor în cadrul bugetelor actuale care ar putea fi realocate în scopuri propuse şi, după caz, cu prezentarea informaţiilor privind veniturile generate/ratate pe baza noilor reglementări.

La argumentarea costurilor estimative ale punerii în aplicare a actului normativ se va ţine cont de resursele financiare stabilite în bugetele anuale sau în cadrul bugetar pe termen mediu. De asemenea, se descifrează calculele din care rezultă costurile menţionate supra.

Pentru proiectele actelor normative cu relevanţă UE se prezintă suma estimată a cheltuielilor necesare pentru punerea în aplicare a legislaţiei UE care urmează a fi transpusă, în special, cheltuielile necesare pentru reformele instituţionale şi structurale în domeniul public, precum şi cheltuielile sectorului public necesare pentru diminuarea costurilor directe asupra societăţii (mediului de afaceri şi cetăţenilor). Se indică în mod separat dacă şi în ce măsură aceste cheltuieli au acoperirea financiară necesară, cu specificarea surselor de finanţare. În cazul în care transpunerea legislaţiei UE conduce la reducerea unor cheltuieli, acestea se estimează şi se prezintă ca beneficii viitoare (pe baza economiilor obţinute).

La estimarea impactului financiar şi argumentarea costurilor estimative se va ţine cont de modalitatea de estimare a costurilor documentelor de politici publice din Republica Moldova.

Suma estimărilor impactului financiar se prezintă în fişa financiară, conform modelului:

FIŞĂ FINANCIARĂ

(suma estimărilor)

Rezultatele estimării impacturilor se prezintă conform următorului format:

- descrierea impacturilor, indicând dacă acestea vor fi sub formă de costuri, economii sau venituri bugetare adiţionale sau ratate;

- modalitatea prin care vor fi cauzate impacturile şi estimarea magnitudinii acestora, dacă este posibil;

- menţionarea surselor de finanţare a costurilor.

În cazul în care datele necesare pentru realizarea prognozelor financiare şi evaluării impactului bugetar nu sunt disponibile sau nu pot fi obţinute cu acurateţe, instituţiile responsabile pot utiliza metode recomandate de experţi din domeniu şi bune practici internaţionale, precum şi pot face presupuneri argumentate. Metodologia utilizată pentru analiza impactului de reglementare şi sursele folosite se descriu clar şi detaliat.

În cazul în care impacturile financiare nu au fost analizate, se explică motivul acestei absenţe de analiză.

4.3. Impactul asupra sectorului privat

Se descrie impactul asupra sectorului privat, după grupuri relevante, precum genuri de activităţi economice, mărimea afacerii, amplasamentul regional şi alte caracteristici, sau se explică motivul de ce nu a fost analizat acest impact.

Impacturile sunt analizate atât pentru opţiunea preferată (proiectul de act normativ), cât şi pentru opţiunile alternative, dacă acestea au fost examinate şi sunt incluse sub formă de subcomponente prezentate mai jos.

4.3.1. Costurile de conformare

Pentru opţiunea preferată, precum şi pentru opţiunile alternative, dacă acestea au fost examinate, se analizează următoarele categorii de costuri de conformare: costurile de conformare sub formă de plăţi, costurile de conformare substanţiale şi costurile de conformare administrative.

În cazul în care aceste costuri nu au fost examinate, se explică motivul.

Pentru fiecare categorie de costuri de conformare se estimează atât creşterea acestora (cheltuieli suplimentare viitoare raportate la nivelul cheltuielilor fără intervenţia propusă), cât şi scăderea costurilor de conformare (economii/beneficii) dacă proiectul propune simplificarea unor procese sau cerinţe existente.

4.3.1.1. Costurile de conformare sub formă de plăţi includ noi plăţi sau modificări ale plăţilor existente care vor rezulta din opţiunea propusă, printre care pot fi impozite, taxe, tarife, plăţi pentru documente şi servicii, alte plăţi. Analiza costurilor de conformare sub formă de plăţi se efectuează conform următorului format pentru opţiunea preferată şi pentru opţiunile alternative, dacă acestea au fost analizate:

- descrierea succintă a costurilor de conformare sub formă de plăţi şi menţiunea dacă se introduc ca plăţi noi sau dacă se schimbă valoarea plăţilor existente;

- descrierea categoriilor de entităţi/persoane care cad sub incidenţa achitării acestor plăţi, inclusiv, dacă este cazul, specificarea genurilor de activităţi economice conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (în continuare ‒ CAEM), cu indicarea amplasamentului regional şi a altor caracteristici relevante, dacă vor fi afectate mai mult;

- mărimea fiecărei plăţi noi sau a modificărilor în fiecare plată existentă. Mărimea este prezentată pentru entitatea/persoana tipică pentru fiecare categorie de entităţi/persoane, dacă este cazul;

- numărul entităţilor/persoanelor care cad sub incidenţă, după categoria acestora, cu indicarea sursei;

- frecvenţa plăţilor per entitate/persoană (numărul de plăţi pe an sau intervalul de timp pentru efectuarea fiecărei plaţi) şi estimarea numărului total aproximativ de plăţi care vor fi efectuate anual;

- estimarea costurilor de conformare anuale legate de plăţi (mărimea plăţilor noi sau mărimea modificării plăţilor existente înmulţită la numărul total de plăţi efectuate anual). În cazul în care se propune micşorarea valorii plăţilor sau eliminarea acestora, se estimează economiile obţinute din scutirea de plăţi.

Pentru opţiunea preferată (proiectul de act normativ) se explică modul în care a fost asigurat cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru cei afectaţi.

4.3.1.2. Costurile de conformare substanţiale sunt costuri suportate de entităţi/persoane pentru a se conforma cerinţelor propuse prin reglementare şi includ, printre altele, următoarele:

- procurarea, construcţia sau schimbarea bunurilor imobile, a mijloacelor de transport, a echipamentelor, a utilajelor, a instalaţiilor, a mobilierului şi a altor obiecte similare;

- angajarea personalului suplimentar sau schimbarea personalului existent;

- procurarea serviciilor adiţionale, de consultanţă, de suport juridic, de audit şi contabilitate, de suport tehnic şi alte servicii similare;

- schimbarea materiei prime;

- modificarea consumului de produse şi/sau servicii de utilităţi publice (apă-canalizare, energie electrică, gaze naturale, încălzire/răcire, comunicaţii electronice etc.);

- procurarea sau schimbarea sistemelor informaţionale;

- alte costuri legate de schimbările necesare în activitatea economică pentru a se conforma cerinţelor obligatorii propuse.

Analiza costurilor de conformare substanţiale se efectuează conform următorului format:

- prezentarea succintă a cerinţelor propuse care urmează să genereze costuri de conformare substanţiale;

- descrierea categoriilor de entităţi/persoane care cad sub incidenţa cerinţelor, inclusiv indicarea, dacă este cazul, a genurilor de activităţi economice conform CAEM, precum şi indicarea amplasamentului regional şi a altor caracteristici relevante, dacă vor fi afectate mai mult;

- detalierea costurilor de conformare substanţiale generate de cerinţele propuse ca schimbări faţă de situaţia fără introducerea acestora (legate de schimbările în activitatea economică obişnuită/existentă în prezent);

- valoarea costurilor de conformare substanţiale pentru entitatea/persoana tipică pentru fiecare categorie de entităţi/persoane, dacă este cazul. Pentru costurile continue (de exemplu, remunerarea personalului adiţional) se prezintă valoarea anuală;

- numărul entităţilor/persoanelor care cad sub incidenţă, în funcţie de categoria acestora şi numărul entităţilor/persoanelor din fiecare categorie, care urmează să suporte costurile respective (cele care nu sunt conforme în prezent), cu indicarea surselor de date utilizate;

- estimarea costurilor de conformare substanţiale anuale (mărimea costurilor înmulţită cu numărul de entităţi/persoane care urmează să se conformeze). În estimări se folosesc costurile continue (de exemplu, remunerarea pentru personalul adiţional) pentru un an, precum şi costurile unice, chiar dacă acestea au loc pe parcursul unei perioade mai mari de un an (de exemplu, construcţia unor încăperi de producţie noi).

În cazul propunerii de excludere sau de reducere a unor cerinţe, se estimează valoarea economiilor de care vor beneficia entităţile/persoanele afectate.

Pentru opţiunea preferată (proiectul de act normativ) se explică modul în care a fost asigurat cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru entităţile/persoanele afectate.

4.3.1.3. Costurile de conformare administrative sunt costuri legate de cerinţele de furnizare a informaţiilor şi verificare a conformării cu anumite cerinţe, printre care:

- păstrarea şi prelucrarea informaţiilor;

- prezentarea rapoartelor şi dărilor de seamă;

- întocmirea documentelor obligatorii;

- examinările medicale şi verificările personalului;

- obţinerea actelor permisive şi a altor documente obligatorii;

- interacţiunea cu organele de control şi cu alte instituţii publice;

- efectuarea testelor de laborator şi de alt gen;

- alte cerinţe similare.

Analiza costurilor de conformare administrative se efectuează conform următorului format:

- prezentarea succintă a cerinţelor care vor genera costuri de conformare administrative;

- identificarea categoriilor de entităţi/persoane care cad sub incidenţa cerinţelor respective, inclusiv, dacă este cazul, specificarea genurilor activităţilor economice conform CAEM, cu indicarea amplasamentului regional şi a altor caracteristici, dacă vor fi afectate mai mult;

- estimarea efortului mediu de om-ore necesar pentru conformarea cu cerinţele propuse, precum şi indicarea costului per om-oră, exprimat ca salariu mediu pe oră, cu includerea contribuţiilor sociale achitate de angajator şi a unei cote de cheltuieli indirecte suportate de angajator, după caz;

- descrierea cheltuielilor legate de conformarea cu cerinţele propuse, cu excepţia remuneraţiei efortului de om-ore menţionat anterior (de exemplu, costul testelor de laborator, servicii externe de audit/contabilitate/consultanţă). Se prezintă valorile medii sau aproximative pentru fiecare din aceste cheltuieli;

- numărul entităţilor/persoanelor care cad sub incidenţă, structurat pe categorii, precum şi numărul entităţilor/persoanelor din fiecare categorie care urmează să suporte costurile respective (cele care nu sunt conforme în prezent), cu indicarea surselor de date utilizate;

- frecvenţa conformării cu cerinţele de oferire a informaţiilor şi de verificare a conformării cu anumite cerinţe (numărul pe an sau intervalul de timp necesar pentru o conformare) şi determinarea numărului aproximativ anual, ţinând cont de cei care urmează să se conformeze;

- estimarea costurilor de conformare administrative în felul următor:

- calcularea costurilor per unitate/persoană: numărul de om-ore înmulţit cu costul pe oră, la care se adaugă alte cheltuieli nelegate de efortul în om-ore;

- determinarea costurilor totale: costul per unitate/persoană înmulţit cu numărul aproximativ anual de conformări.

În cazul propunerii de excludere sau de reducere a unor cerinţe, se estimează valoarea economiilor de care vor beneficia entităţile/persoanele afectate.

La estimarea costurilor de conformare administrative, se va ţine cont de Metodologia de estimare a costurilor administrative prin aplicarea Modelului Costului Standard, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.307/2016.

Pentru opţiunea preferată (proiectul de act normativ) se explică modul în care a fost asigurat cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru entităţile/persoanele afectate.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, subcompartimentele costurilor de conformare se completează simplificat, fiind obligatorie analiza creşterii costurilor de conformare şi fiind permise estimări bazate pe date presupuse/ipotetice, care vor fi verificate/validate în procesul de consultare/avizare.

Costurile de conformare la noile cerinţe se expun şi se estimează în conformitate cu nivelul de pregătire a părţilor afectate, identificat în evaluarea situaţiei curente.

4.3.2. Impacturile asupra IMM-urilor, prin care se determină pe cât de disproporţionat ar putea fi afectate diferite tipuri de IMM-uri, inclusiv în comparaţie cu întreprinderile mari

Disproporţionalitatea impacturilor în funcţie de dimensiunea întreprinderii se determină sub formă de costuri de conformare (costuri de conformare sub formă de plăţi, costuri de conformare substanţiale şi costuri de conformare administrative) raportate per angajat şi/sau per unitate de venituri, conform categoriilor de IMM-uri şi întreprinderilor mari, precum şi sub formă de impacturi asupra concurenţei, determinându-se dacă anumite categorii de IMM-uri ar putea întâmpina dificultăţi în respectarea cerinţelor în comparaţie cu întreprinderile mai mari.

Impacturile asupra IMM-urilor sunt analizate în cazul în care anumite categorii de IMM-uri ar putea fi afectate semnificativ, inclusiv în raport cu întreprinderile mari. Efectul este considerat semnificativ pe baza informaţiilor disponibile şi a consultărilor cu părţile interesate, în special cu reprezentanţii diferitelor categorii de întreprinderi.

Analiza se efectuează conform următorului format:

- descrierea categoriilor de întreprinderi care cad sub incidenţa cerinţelor, incluzând, dacă este necesar, genurile activităţilor economice conform CAEM, amplasamentul regional şi alte caracteristici, dacă vor fi afectate mai mult;

- determinarea ponderii şi a numărului întreprinderilor active, a numărului mediu de angajaţi şi, dacă este posibil, a valorii medii a veniturilor anuale, conform categoriilor de întreprinderi, după cum sunt definite în legislaţie: micro, mici, medii, mari;

- estimarea costurilor medii anuale de conformare care vor fi suportate de pe întreprindere (după cum este prevăzut în secţiunea corespunzătoare), în funcţie de mărimea acestora, sau menţionarea că aceste costuri vor fi aceleaşi indiferent de mărimea întreprinderii;

- estimarea costurilor totale anuale de conformare pentru fiecare categorie de întreprinderi (micro, mici, medii, mari), dacă este cazul;

- estimarea costurilor de conformare per angajat şi, dacă este posibil, per unitate de venit anual (de exemplu, pe 1 leu, 1000 de lei, 100000 de lei etc.) pentru fiecare categorie de întreprinderi;

- estimarea măsurii în care cerinţele propuse vor face imposibilă activitatea unor categorii de întreprinderi sau a unei ponderi mari de întreprinderi din aceste categorii. Estimarea se face în special în funcţie de mărimea costurilor de conformare şi impacturile asupra concurenţei, identificate în secţiunile corespunzătoare.

Se menţionează soluţiile potenţiale de atenuare a impacturilor negative şi disproporţionale care au fost incluse în opţiunea propusă, dintre care pot face parte:

- scutiri totale sau parţiale pentru anumite categorii de întreprinderi, conform mărimii acestora;

- scutiri temporare (perioade de tranziţie mai îndelungate) pentru întreprinderi mai mici, în comparaţie cu întreprinderile mai mari;

- cuantumul plăţilor obligatorii mai mici pentru întreprinderile mai mici sau suport financiar pentru conformare;

- cerinţe simplificate pentru întreprinderile mai mici;

- alte soluţii pentru IMM-uri.

În cazul în care impacturile asupra IMM-urilor nu au fost analizate, se explică motivul absenţei acestei analize.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind obligatorie doar analiza impacturilor pentru care părţile interesate, inclusiv reprezentanţii categoriilor de IMM-uri, au exprimat îngrijorări, fiind permise estimări bazate pe date presupuse/ipotetice, care vor fi verificate/validate în procesul de consultare/avizare.

4.3.3. Impacturile asupra concurenţei

Se identifică impacturile asupra concurenţei pe baza următoarelor criterii:

4.3.3.1. impacturi legate de limitarea numărului sau a categoriilor de întreprinderi, dacă prevederile actului normativ:

- acordă "drepturi exclusive" unor întreprinderi de a furniza bunuri sau servicii;

- stabilesc un regim de licenţiere sau autorizare ca cerinţă de funcţionare;

- limitează în alte moduri capacitatea anumitor tipuri de întreprinderi de a furniza un bun sau un serviciu;

- cresc în mod semnificativ costurile de intrare sau de ieşire de pe piaţă (din activitate) pentru întreprinderi;

- creează bariere geografice în calea capacităţii întreprinderilor de a furniza bunuri sau servicii sau de a investi capital;

4.3.3.2. impacturi legate de limitarea capacităţii întreprinderilor de a concura, dacă prevederile actului normativ:

- limitează capacitatea întreprinderilor de a stabili preţurile pentru bunurile sau serviciile lor;

- restricţionează libertatea întreprinderilor de a-şi promova sau comercializa bunurile sau serviciile;

- stabilesc standarde de calitate şi cerinţe faţă de produse care oferă un avantaj anumitor întreprinderi în detrimentul altora sau care depăşesc nivelul de calitate pe care unii clienţi bine informaţi l-ar alege;

- cresc în mod semnificativ costurile de producţie pentru unele întreprinderi în raport cu altele;

4.3.3.3. impacturi legate de reducerea motivaţiei întreprinderilor de a concura, dacă prevederile actului normativ:

- creează un regim de autoreglementare sau de coreglementare care riscă să ducă la acţiuni de coordonare sau la crearea de bariere ridicate de intrare pe piaţă (în activitatea economică) de către asociaţiile sectoriale;

- solicită sau încurajează publicarea de informaţii privind nivelurile de producţie, preţurile, vânzările sau structurile de cost ale întreprinderilor, care ar putea permite un control mai bun din partea cartelurilor şi penalizarea membrilor cartelurilor în cazul în care aceştia oferă consumatorilor condiţii mai avantajoase decât cele convenite;

- scutesc activitatea unui anumit sector economic sau a unui anumit grup de întreprinderi de la aplicarea legislaţiei generale în materie de concurenţă;

4.3.3.4. impacturi legate de limitarea alegerii şi a informaţiei disponibile pentru clienţi, dacă prevederile actului normativ:

- limitează capacitatea consumatorilor de a decide de la care întreprindere să cumpere;

- reduc mobilitatea consumatorilor între întreprinderile care furnizează bunuri sau servicii, prin creşterea costurilor de schimbare a întreprinderilor;

- permit întreprinderilor să deruteze clienţii prin informaţii înşelătoare, neclare sau schimbătoare, care îi împiedică să facă cumpărături în mod eficient;

4.3.3.5. prevederile proiectului de act normativ acordă sau nu măsuri de sprijin reglementate de Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

Impacturile asupra concurenţei sunt considerate negative dacă se introduc prevederile normative menţionate supra şi sunt considerate pozitive dacă astfel de prevederi sunt eliminate sau reduse.

Impacturile identificate asupra concurenţei sunt prezentate conform următorului format:

- descrierea prevederilor care se încadrează în categoriile de impact asupra concurenţei, cu specificarea dacă impactul anticipat va fi unul pozitiv sau negativ asupra concurenţei;

- identificarea categoriilor de entităţi/persoane care cad sub incidenţa cerinţelor propuse, inclusiv indicarea, dacă este cazul, a genurilor activităţilor economice conform CAEM şi indicarea amplasamentului regional şi a altor caracteristici, dacă vor fi afectate mai mult;

- determinarea numărului întreprinderilor active, precum şi a numărului angajaţilor acestora şi, dacă este posibil, a valorii veniturilor anuale ale acestor întreprinderi, precum şi stabilirea ponderii întreprinderilor care nu sunt conforme în prezent cu prevederile propuse;

- formularea concluziilor cu privire la impactul asupra concurenţei şi indicarea, dacă este posibil, a mărimii efectului potenţial asupra preţurilor produselor din activitatea economică afectată, utilizând lista preţurilor sugerată de ghidurile OECD (OECD Competition Assessment Toolkit).

În cazul în care impacturile asupra concurenţei nu au fost analizate, se explică motivul acestei absenţe de analiză.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind analizate doar impacturile considerate semnificative pe baza informaţiilor disponibile sau a consultărilor cu părţile interesate, în special cu reprezentanţii diferitelor categorii de întreprinderi afectate. În acest caz, sunt permise estimări bazate pe date presupuse/ipotetice, care vor fi verificate/validate în procesul de consultare/avizare.

4.3.4. Alte impacturi asupra sectorului privat

Se ia în considerare o gamă largă de potenţiale impacturi directe sau indirecte, pe baza următoarelor categorii care ar putea fi afectate în mod semnificativ:

- forţa de muncă;

- nivelul preţurilor;

- dezvoltarea tehnologică şi digitalizarea;

- fluxurile financiare şi de capital;

- competitivitatea;

- comerţul intern şi extern:

- inovaţia;

- cercetarea şi dezvoltarea;

- drepturile de proprietate şi drepturile intelectuale;

- învăţământul şi sistemul de învăţământ;

- accesul la servicii publice;

- regiunile de dezvoltare;

- frauda, crima, terorismul şi securitatea;

- alte categorii de impact relevante.

Se descriu alte impacturi majore asupra sectorului privat conform următorului format:

- descrierea categoriilor de impact, menţionând dacă vor fi afectate pozitiv sau negativ, pe termen lung sau scurt, şi motivul din care impactul este considerat major;

- specificarea modalităţilor prin care vor fi cauzate impacturile în funcţie de categoriile de impact şi estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.

Impacturile majore se identifică pe baza următoarelor criterii:

- măsura în care se modifică una din categoriile de impact;

- devierile de la restricţiile şi/sau limitările stabilite prin acordurile internaţionale la care Republica Moldova face parte, după caz.

În cazul în care alte impacturi asupra sectorului privat nu au fost analizate, se explică motivul acestei absenţe de analiză.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind descrise, în mod obligatoriu, doar categoriile de impact unde efectele ar putea devia de la cele urmărite de actul juridic european.

4.4. Impactul social

Se descriu grupurile de cetăţeni care ar putea fi afectate semnificativ, pozitiv sau negativ, după următoarele categorii: vârstă, regiune, venit, gen, dizabilitate, categorii de consumatori, domeniu de activitate sau ocupare/muncă, alte caracteristici, după caz.

Efectele semnificative asupra grupurilor de cetăţeni se identifică pe baza următoarelor criterii:

- ponderea cetăţenilor care ar putea fi afectaţi dintr-o categorie anumită;

- sensibilitatea impactului pentru categoria respectivă;

- consultările cu reprezentanţii părţilor interesate potenţial afectate.

Se identifică impacturile sociale pe baza următoarelor categorii prin care ar putea fi afectate grupurile de cetăţeni:

- costurile de conformare pentru cetăţeni, estimate similar cu cele aplicabile sectorului privat;

- gradul de ocupare a forţei de muncă;

- nivelul de salarizare;

- securitatea şi sănătatea în muncă;

- nivelul sărăciei;

- accesul la servicii sociale, educaţionale şi culturale, inclusiv posibilităţile de îmbunătăţire a reţelei de servicii;

- consumatorii;

- nivelul preţurilor;

- dezvoltarea tehnologică şi digitalizarea;

- inovaţia;

- cercetarea şi dezvoltarea;

- drepturile de proprietate şi drepturile intelectuale;

- sănătatea şi sistemul de sănătate;

- învăţământului şi sistemului de învăţământ;

- protecţia şi asigurarea socială şi medicală;

- condiţiile de muncă;

- cultura;

- incluziunea socială;

- regiunile de dezvoltare;

- securitatea şi siguranţa alimentară;

- frauda, crima, terorismul şi securitatea;

- alte categorii de impact relevante.

Se descriu impacturile sociale conform următorului format:

- prezentarea categoriilor de impact, menţionând dacă grupurile de cetăţeni vor fi afectate pozitiv sau negativ, pe termen lung sau scurt, şi motivul pentru care impactul este considerat semnificativ;

- specificarea modalităţii prin care vor fi cauzate impacturile după categoriile de impact şi estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.

În cazul în care impacturile sociale nu au fost analizate, se explică motivul acestei absenţe de analiză.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind descrise, în mod obligatoriu, doar categoriile de impact unde efectele ar putea avea devieri de la cele urmărite de actul juridic european.

4.4.1. Impactul asupra datelor cu caracter personal

Se descrie impactul asupra datelor cu caracter personal în cazul în care opţiunea preferată sau opţiunile alternative conţin prevederi referitoare la modificarea sau implementarea cadrului normativ existent în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, conform următorului format:

- indicarea scopurilor prelucrării datelor cu caracter personal, a categoriilor de date cu caracter personal vizate şi a domeniului de aplicare a eventualelor restricţii introduse;

- descrierea garanţiilor pentru a preveni abuzurile, accesul ilegal sau transferul ilegal al datelor cu caracter personal;

- indicarea potenţialilor operatori, a perioadelor de stocare a datelor cu caracter personal, precum şi a garanţiilor aplicabile, având în vedere natura, domeniul de aplicare şi scopurile prelucrării datelor cu caracter personal;

- evidenţierea potenţialelor riscuri pentru drepturile şi libertăţile persoanelor vizate;

- descrierea categoriei şi numărului aproximativ de persoane ale căror date personale ar putea fi afectate;

- detalierea modalităţii prin care vor fi cauzate impacturile şi estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.

În cazul în care impacturile asupra datelor cu caracter personal nu au fost analizate, se explică motivul acestei absenţe de analiză.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, în acest subcompartiment se face doar menţiunea că se implementează prevederile actului juridic european.

4.4.2. Impactul asupra echităţii şi egalităţii de gen

Se analizează impacturile majore asupra echităţii şi egalităţii de gen, fiind evidenţiat modul în care noile prevederi pot afecta în mod diferit femeile, bărbaţii şi minorităţile de gen, precum şi măsurile menite să elimine discriminarea şi să promoveze oportunităţile egale în toate domeniile vieţii sociale, conform următorului format:

- menţionarea prevederilor/acţiunilor din opţiune care ar putea avea impact major diferenţiat asupra persoanelor în funcţie de gen, cu descrierea categoriilor care ar putea fi afectate, inclusiv, dacă este cazul, după vârstă, regiune, nivelul de venit, ocupaţie etc.;

- determinarea numărului persoanelor în funcţie de gen din categoriile identificate şi ponderea celor care ar putea fi afectate diferenţiat;

- descrierea situaţiei curente cu privire la echitatea şi egalitatea de gen în cadrul categoriilor identificate;

- estimarea impactului de gen manifestat prin schimbări privind echitatea şi egalitatea de gen în cadrul categoriilor identificate prin perpetuarea, diminuarea sau creşterea acestora;

- specificarea măsurii în care soluţiile de atenuare a impacturilor negative asupra echităţii şi egalităţii de gen au fost incluse în opţiunea propusă.

Impacturile majore se identifică pe baza următoarelor criterii:

- gradul în care diferite genuri sunt afectate în mod diferenţiat;

- măsura în care se schimbă situaţia existentă de echitate şi egalitate de gen în domeniile de intervenţie;

- devierile de la cerinţele stabilite prin acordurile internaţionale la care Republica Moldova face parte.

În cazul în care impacturile asupra echităţii şi egalităţii de gen nu au fost analizate, se explică motivul acestei absenţe de analiză.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt reglementate expres de actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind menţionate, în mod obligatoriu, doar costurile disproporţionate majore care ar putea fi cauzate pentru categoriile de gen, în situaţia în care au fost identificate.

4.5. Impactul asupra mediului

Se ia în considerare o gamă largă de potenţiale impacturi directe sau indirecte asupra mediului şi se identifică impacturile majore pe baza următoarelor categorii:

- utilizarea resurselor naturale, a resurselor regenerabile şi neregenerabile;

- emisiile de gaze cu efect de seră;

- poluarea mediului (a solului, apelor şi aerului) şi gestionarea deşeurilor;

- biodiversitatea şi conservarea ecosistemelor;

- impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane;

- economia circulară şi reciclarea;

- consumul de energie, eficienţa şi/sau performanţa energetică;

- alte aspecte de mediu.

Se descriu impacturile asupra mediului conform următorului format:

- identificarea categoriilor de impact, menţionând dacă vor fi afectate pozitiv sau negativ, pe termen lung sau scurt, cu expunerea motivului pentru care impactul este considerat major;

- modalitatea prin care vor fi cauzate impacturile, după categoriile de impact, şi estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.

Impacturile majore se identifică pe baza următoarelor criterii:

- măsura în care se modifică una din categorii;

- reversibilitatea impacturilor;

- devierea de la restricţiile şi/sau limitările stabilite prin acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte;

- gradul de schimbare a probabilităţii şi magnitudinii riscurilor de mediu.

În cazul în care impacturile de mediu nu au fost analizate, se explică motivul acestei absenţe de analiză.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind descrise, în mod obligatoriu, doar categoriile de impact unde efectele ar putea avea devieri de la cele urmărite de actul juridic european.

4.6. Alte impacturi şi informaţii relevante

Se descriu alte impacturi, considerate majore, care nu au fost analizate în secţiunile anterioare, conform următorului format:

- descrierea categoriilor de impact, menţionând dacă vor fi afectate pozitiv sau negativ, pe termen lung sau scurt, cu expunerea motivului pentru care impactul este considerat major;

- modalitatea prin care vor fi cauzate impacturile, după categoriile de impact şi estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.

Impacturile majore se identifică în baza următoarelor criterii:

- măsura în care se modifică situaţia existentă legată de impactul examinat;

- devierea de la restricţiile şi/sau limitările stabilite prin acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

În cazul în care nu au fost analizate alte impacturi, se explică motivul acestei absenţe de analiză.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind descrise, în mod obligatoriu, doar categoriile de impact unde efectele ar putea avea devieri de la cele urmărite de actul juridic european.

4.7. Concluziile pe baza analizei impacturilor

Aceste instrucţiuni se aplică la formularea concluziilor care se expun după subcompartimentul 4.6 din nota de fundamentare.

Analiza impacturilor prevăzute în compartimentul 4 se finalizează cu concluzii privind necesitatea/oportunitatea sau lipsa necesităţii/oportunităţii intervenţiei statului pentru soluţionarea unor probleme şi privind identificarea celei mai bune soluţii. Concluziile sunt formulate conform următoarelor criterii:

- eficacitatea opţiunii preferate în atingerea obiectivelor urmărite, inclusiv în comparaţie cu opţiunile alternative, după caz;

- măsura în care opţiunea preferată ar putea genera beneficii care justifică costurile asociate, inclusiv în comparaţie cu opţiunile alternative, după caz;

- măsura în care opţiunea preferată ar asigura cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru cei afectaţi.

În cazul actelor normative cu relevanţă UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind obligatoriu de expus doar concluziile privind măsura în care proiectul de act normativ ar asigura cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru cei afectaţi.

5. Consultarea cu părţile interesate

Aceste instrucţiuni se aplică suplimentar la completarea compartimentului 6 din nota de fundamentare.

Se explică succint modul în care s-a organizat consultarea adecvată a părţilor cu interese majore în etapa efectuării analizei impactului de reglementare.

Procesul de consultare trebuie să fie eficient pentru participanţi, relevant pentru problema analizată, utilizând metode adecvate pentru fiecare grup de interese majore şi asigurându-se furnizarea de răspunsuri la comentarii şi propuneri.

Este obligatorie prezentarea poziţiei reprezentanţilor fiecărui grup de interese majore. Se indică separat consultările efectuate în legătură cu analiza impactului de reglementare.

6. Estimarea capacităţilor de implementare a prevederilor proiectului actului normativ

Aceste instrucţiuni se aplică suplimentar la completarea compartimentului 9 din nota de fundamentare.

Se fac referiri la costurile necesare pentru reforme şi conformare, identificate în cadrul analizei impacturilor, stabilindu-se indicatorii de performanţă pe baza cărora se va realiza monitorizarea şi evaluarea opţiunii recomandate.