587/12.05.2016 Hotărîre pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a Poliţiei

pentru anii 2016-2020 şi a Planului de acţiuni privind

implementarea acesteia

nr. 587  din  12.05.2016

 (în vigoare 20.05.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 134-139 art. 645 din 20.05.2016

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului hotărârii cuvintele "Inspectoratul Naţional de Patrulare", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Inspectoratul Naţional de Securitate Publică", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.517 din 15.07.2020, în vigoare 14.08.2020

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Strategia de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura, în limitele competenţei şi din contul mijloacelor aprobate prin legea bugetului de stat pe anul respectiv, precum şi din alte surse prevăzute de legislaţia în vigoare, realizarea prevederilor Planului nominalizat şi vor prezenta Ministerului Afacerilor Interne, semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de raport, informaţia de rigoare.

3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului anual, pînă la 1 februarie, raportul de evaluare a realizării pe anul precedent a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.587 din 12 mai 2016

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A POLIŢIEI PENTRU ANII 2016-2020

I. DESCRIEREA SITUAŢIEI

1.1. Contextul

Obiectivul principal al amplului proces de reformare a sistemului afacerilor interne din Republica Moldova a urmărit în special realizarea unui serviciu de poliţie profesionist, eficient, neutru din punct de vedere politic, care exercită atribuţiile sale în interesul cetăţeanului şi al comunităţii, asigurînd respectarea legii, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi protecţia juridică şi socială a angajaţilor Poliţiei.

Ca rezultat al primei etape a reformei, Ministerul Afacerilor Interne şi subdiviziunile componente au făcut obiectul unor schimbări radicale din punct de vedere conceptual şi funcţional, care au determinat procese de optimizare structurală, orientate în special spre compatibilizarea cu structurile similare din Uniunea Europeană şi spre îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate către societate.

În acest sens, Hotărîrea Guvernului nr.1109 din 6 decembrie 2010 "Pentru aprobarea Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia" reprezintă primul document de politici publice care a identificat principalele probleme ale sistemului afacerilor interne existente în momentul adoptării actului normativ, a stabilit obiectivele procesului de reformă, precum şi actele normative ce urmau a fi modificate. O parte din obiectivele şi măsurile stabilite în cadrul acestei Concepţii de reformă au fost puse în aplicare, fapt ce a reprezentat practic iniţierea procesului de reformă instituţională a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate. Astfel, dacă anterior Poliţia era un departament în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fără o identitate proprie şi fără un centru propriu de administrare şi coordonare, prin acţiunile de reformare a fost realizată delimitarea strictă a funcţiilor subdiviziunilor Ministerului potrivit specializării lor, cu identificarea şi stabilirea clară a competenţelor acestora, fiind asigurată independenţa uneia faţă de alta şi complementaritatea atribuţiilor.

Prin Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 a fost creată instituţia Poliţiei ca entitate distinctă, coordonată la nivel central de Inspectoratul General al Poliţiei şi a fost stabilită misiunea acesteia de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor.

Potrivit aceluiaşi act normativ, funcţiile de bază ale Poliţiei sînt următoarele:

1) menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii şi securităţii publice, protecţia drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanei şi comunităţii;

2) prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi contravenţiilor, asigurarea respectării legalităţii, ordinii şi securităţii publice;

3) investigarea infracţiunilor şi contravenţiilor, realizarea urmăririi penale, asigurarea înfăptuirii justiţiei;

4) acordarea asistenţei populaţiei şi autorităţilor administraţiei publice locale.

Adoptarea noii legi cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului a creat premisele pentru realizarea unor măsuri concrete ce au determinat soluţionarea mai multor probleme de funcţionare a sistemului afacerilor interne cu referire la activitatea poliţienească, fiind depăşit stereotipul unei autorităţi de represiune, lipsită de încredere şi respect din partea societăţii.

Dacă anterior misiunea de bază a Poliţiei era promovarea şi respectarea intereselor statului, în contextul actualului proces de reformă, specificul activităţii Poliţiei este acela de serviciu public în beneficiul comunităţii.

Aplicarea conceptului de demilitarizare a determinat abandonarea sistemului militarizat, în sensul formei de organizare şi management, fiind create astfel premisele pentru descentralizare şi mai multă iniţiativă în colaborarea cu autorităţile administraţiei publice şi comunitatea locală.

Consolidarea independenţei Poliţiei şi depolitizarea acesteia, asigurarea transparenţei în activitate şi sporirea nivelului de încredere a populaţiei în Poliţie au fost realizate prin crearea unei noi structuri de organizare internă a Poliţiei şi stabilirea Inspectoratului General al Poliţiei ca organ central de administrare şi control. Crearea unor subdiviziuni noi în cadrul Poliţiei privind investigarea infracţiunilor de o complexitate deosebită ori cu caracter transnaţional (Centrul de analiză a informaţiilor, Centrul pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane, Centrul pentru combaterea crimelor informatice etc.) a determinat implementarea unor metode moderne de management al activităţii Poliţiei şi a sporit capacitatea de reacţionare la tendinţele actuale ale criminalităţii, îndeosebi a celei organizate, precum şi la îmbunătăţirea climatului de siguranţă publică în comunitate.

În aceeaşi ordine de idei este de menţionat că, potrivit Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011 – 2016, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.6 din 16 februarie 2012, Poliţia judecătorească urma să treacă în subordinea Ministerului Justiţiei. Acest fapt nu s-a realizat pînă la momentul adoptării prezentei Strategii, dar măsura se impune cu necesitate a fi realizată în perioada imediat următoare.

În pofida progreselor realizate de la începutul procesului de reformă, există încă suficient de multe probleme de natură obiectivă şi subiectivă, care au condus la tergiversarea implementării procesului de reformă sau pur şi simplu la nerealizarea unora din obiectivele propuse în Concepţia de reformare. De altfel, ca urmare a evoluţiei societăţii moldoveneşti şi a deciziei de asociere la valorile şi standardele europene, unele din măsurile propuse în Concepţie nu sînt actuale.

Una din vulnerabilităţile esenţiale ale sistemului de ordine şi securitate publică, constatată şi de către experţii Uniunii Europene în cadrul desfăşurării Analizei Funcţionale a Ministerului Afacerilor Interne, o reprezintă faptul că structurile de ordine şi securitate publică sînt neuniforme şi neproporţionale din punct de vedere organizatoric, al efectivelor şi dotărilor. Totodată, cadrul normativ învechit după care funcţionează Departamentul Trupelor de Carabinieri nu corespunde exigenţelor actuale privind locul şi rolul acestora într-un sistem dual de asigurare a ordinii publice, producînd deficite de capacitate pe acest segment şi diminuînd implicit nivelul de siguranţă al comunităţii.

Din aceste considerente, se impune revizuirea legislaţiei privind statutul şi competenţele carabinierilor, trecîndu-se progresiv la profesionalizarea personalului din această instituţie şi efectuarea serviciului pe bază de contract. În acelaşi timp, avînd în vedere faptul că mai multe instituţii din structura Ministerului Afacerilor Interne au competenţe în domeniul ordinii publice, este necesară elaborarea unei strategii de ordine şi securitate publică, prin care va fi realizată conceptual delimitarea între poliţie, poliţie de frontieră şi carabinieri a atribuţiilor fiecărei instituţii privind menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice, astfel încît să fie evitate orice suprapuneri de competenţe.

Prin elaborarea şi implementarea Strategiei de ordine şi securitate publică, a Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 (în continuare – Strategie) şi a unei Strategii distincte de dezvoltare a carabinierilor, se va realiza o abordare unitară şi coerentă a acestui domeniu şi va creşte eficienţa instituţiilor angajate, concomitent cu îmbunătăţirea gradului de siguranţă al societăţii.

În perspectiva viziunilor strategice, consolidarea sistemului de ordine şi securitate publică se va materializa prin menţinerea şi consolidarea sistemului dual de asigurare a ordinii şi siguranţei publice, care funcţionează în multe state europene şi presupune acoperirea funcţională a acestui domeniu de către poliţie (statut special) şi carabinieri (cu statut militar), prin delimitarea clară a competenţelor funcţionale. Pînă la atingerea acestor obiective, poliţia va desfăşura în continuare activităţi de menţinere, asigurare şi de restabilire a ordinii publice conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Procesul de reformare a carabinierilor nu va afecta capacitatea de apărare naţională, aceştia continuînd să exercite competenţele specifice în cadrul sistemului naţional de apărare.

Obiectivul privind depolitizarea Poliţiei a fost realizat în parte prin asigurarea autonomiei şi independenţei conducerii Inspectoratului General al Poliţiei, respectiv numirea în funcţie a şefului Inspectoratului General al Poliţiei prin hotărîre de Guvern pe un termen de 5 ani, la propunerea ministrului afacerilor interne. Cu toate acestea, persistă unele riscuri care pot determina indirect influenţe prin menţinerea în continuare a controlului politic asupra activităţii operaţionale a Poliţiei.

Iniţierea implementării mecanismului de angajare şi promovare în funcţiile poliţieneşti pe baza concursului reprezintă un alt pas spre transparenţă şi spre creşterea calităţii resurselor umane şi a managementului poliţienesc. Implementarea procesului de evaluare periodică a angajaţilor, de testare a integrităţii profesionale se înscriu armonios în cadrul măsurilor de îmbunătăţire a pregătirii profesionale, dar şi de prevenire a coruptibilităţii şi asigurare a integrităţii profesionale a efectivului. Se impune însă crearea şi dezvoltarea unui mecanism de evaluare a performanţei atît la nivel individual, cît şi la nivel de subdiviziuni, actualul sistem de evaluare fiind unul constatator şi incapabil să identifice evoluţiile pozitive înregistrate.

Realizarea reformei nu a fost susţinută printr-un suport consistent din punctul de vedere al asigurării cu mijloace financiare de la bugetul de stat, elocventă fiind situaţia privind dotarea cu uniformă, echipament şi mijloace speciale a poliţiştilor realizată doar în proporţie de cca 50%. Aceste lipsuri privind dotarea logistică afectează semnificativ capacitatea de acţiune şi eficacitatea activităţii poliţieneşti repercutîndu-se implicit asupra imaginii instituţionale.

Programele de asistenţă externă au contribuit în cea mai mare parte la îmbunătăţirea dotării Poliţiei, îndeosebi de la implementarea Acordului de asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova. Astfel, autoturismele achiziţionate prin suportul bugetar acordat de Uniunea Europeană au permis creşterea capacităţii de reacţie şi intervenţie a Poliţiei, dotările cu echipamente criminalistice au sporit eficienţa procesului de identificare a autorilor de infracţiuni, iar echipamentul şi sistemele moderne de comunicaţii şi tehnologii informaţionale au îmbunătăţit capacitatea operaţională a instituţiei.

În acelaşi timp, mutaţiile semnificative înregistrate în domeniul cooperării poliţieneşti internaţionale au oferit posibilitatea preluării celor mai bune practici din activitatea instituţiilor similare din Uniunea Europeană, iar schimbul operaţional de informaţii a permis soluţionarea unor cazuri de crimă organizată transfrontalieră deosebit de complexe.

În continuare, datorită insuficienţei surselor financiare, rămîn a fi nerealizate obiectivele privind sporirea capacităţii de reacţie a Poliţiei la apelurile cetăţenilor pe întreg teritoriul ţării şi amplificarea prezenţei Poliţiei în zonele rurale.

Există încă opinii contradictorii privind rolul, locul, subordonarea, atribuţiile şi eficienţa activităţii Direcţiei Generale Urmărire Penală a Inspectoratului General al Poliţiei, inclusiv datorită lipsei de sincronizare cu procesul de reformare a sectorului justiţiei din Republica Moldova şi întîrzierilor manifestate în acest proces.

Aprobarea Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 a determinat amplificarea discrepanţelor privind statutul personalului diferitelor instituţii din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fiecare dintre entităţile cu statut special avînd statut propriu şi oferind un set diferit de beneficii şi garanţii sociale angajaţilor, fapt ce generează migraţia personalului de la o instituţie la alta şi implicit deficite de personal la structurile al căror statut este mai puţin generos, afectînd astfel eficienţa activităţilor desfăşurate.

Deşi măsurile întreprinse au schimbat calitativ activitatea poliţienească, fiind revizuite inclusiv formele de colaborare cu societatea civilă, totuşi se constată că anumite aspecte ale activităţii nu au atins efectul scontat, devenind evidente unele deficienţe de sistem care necesită a fi abordate punctual.

Sistemele poliţieneşti moderne se evaluează prin prisma gradului de încredere de care se bucură din partea comunităţii. Elementul încrederii este unul dominant şi determină implementarea politicilor comunitare în activitatea poliţienească în raport cu cultura societală, tradiţiile existente şi mai ales în raport cu problemele cu care comunitatea se confruntă. Deşi au existat unele iniţiative şi chiar măsuri punctuale pentru apropierea Poliţiei de comunitate, procesele nu au avut o abordare sistemică integrată şi coerentă, astfel încît rezultatele sînt modeste, iar coeficientul de încredere este fluctuant, bazat mai degrabă pe modul în care Poliţia este reflectată în mass-media şi mai puţin pe relaţia consistentă de parteneriat cu comunitatea.

Unele din nerealizările procesului de reformă au fost evidenţiate şi în evaluările unor institute de politici din Republica Moldova, individual sau în cooperare cu experţi internaţionali. Sînt de menţionat astfel "Reforma Ministerului Afacerilor Interne. Obiective, activităţi, rezultate", studiu realizat de Asociaţia pentru Politică Externă şi Fundaţia Friedrich Ebert în anul 2013 şi "Evaluarea gradului de implementare a legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului" realizat în anul 2014 de Institutul de Politici Publice cu suportul Fundaţiei Soros.

Un exemplu elocvent al tempoului de realizare a reformării Poliţiei îl reprezintă şi datele Barometrului Opiniei Publice, care reflectă indirect percepţia societăţii asupra calităţii măsurilor realizate, iar în mod direct, asupra calităţii serviciului poliţienesc.

Astfel, pe parcursul anului 2013 nivelul de încredere în Poliţie a înregistrat o creştere de la 33.5% în luna mai, la 42.4% în luna decembrie. Un indicator ridicat s-a constatat şi în luna noiembrie 2014, respectiv 39%, pe fondul unui proces continuu şi relativ constant al reformei.

Perioada anilor 2013–2014 coincide cu faza cea mai energică de implementare a reformelor cînd a existat şi cel mai mare val de suport financiar şi logistic din partea donatorilor externi şi ai partenerilor de dezvoltare.

Deja în anul 2015, pe fundalul deteriorării situaţiei social-politice din ţară şi scăderii drastice a încrederii populaţiei în autorităţile statului, precum şi incertitudinii existente cu privire la implementarea pe mai departe a acţiunilor planificate de reformă în domeniul poliţienesc, din lipsa unui suport financiar constant din partea partenerilor externi şi mai ales de la bugetul de stat, coeficientul de încredere în Poliţie s-a diminuat pînă la 31%. Cu toate acestea, Poliţia se menţine în topul primelor 5 instituţii care se bucură de încrederea populaţiei.

Din evaluarea realizărilor procesului de reformă şi a neîmplinirilor care persistă încă, următoarele obiective reprezintă priorităţi ale continuării procesului de reformă:

a) stabilirea unui management instituţional eficient, bazat pe un cadru legislativ şi normativ bine definit pentru realizarea misiunii Poliţiei şi pe un sistem dezvoltat pe verticală, cu mecanisme viabile de coordonare şi control la nivel central, regional şi local;

b) dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale Poliţiei în domeniul creării şi utilizării instrumentelor moderne bazate pe analiza informaţiilor şi analiza de risc, în cadrul unui sistem informatic integrat care asigură protecţia datelor personale la standardele Uniunii Europene;

c) asigurarea unui management modern al resurselor umane, bazat pe criterii concrete de evaluare a performanţelor şi îmbunătăţirea calităţii sistemului de pregătire a personalului, care să conducă la creşterea responsabilităţii şi eficienţei activităţii poliţieneşti;

d) consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul combaterii şi investigării infracţiunilor, îndeosebi a crimei organizate transnaţionale;

e) alinierea procesului de anchetă judiciară la standardele internaţionale;

f) delimitarea clară a competenţelor între poliţie şi carabinieri în domeniul menţinerii, asigurării şi restabilirii ordinii publice;

g) consolidarea capacităţilor necesare pentru creşterea nivelului de încredere a societăţii în Poliţie, prin sporirea abilităţilor de comunicare ale poliţiştilor, amplificarea prezenţei Poliţiei în teritoriu, reducerea timpului de reacţie la apelurile cetăţenilor şi implementarea activităţii poliţieneşti bazate pe politici comunitare, cu implicarea activă a comunităţii în crearea unui mediu de dezvoltare în siguranţă;

h) asigurarea unui nivel ridicat de integritate al poliţiştilor şi aplicarea eficientă în activitatea poliţienească a abordării bazate pe respectarea drepturilor omului.

Evaluarea efectuată a determinat elaborarea prezentei Strategii de dezvoltare a Poliţiei, ca rezultat al necesităţilor şi vulnerabilităţilor identificate, dar şi din oportunitatea stabilirii următorilor paşi pentru modernizarea Poliţiei pentru perioada anilor 2016–2020, reieşind din aşteptările societăţii şi standardele existente la nivel european.

1.2. Geneza cadrului juridic

La 27 decembrie 2012 Parlamentul a adoptat Legea nr.320 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, ce a intrat în vigoare la 5 martie 2013, al cărei obiect de reglementare constă în stabilirea cadrului juridic şi principiilor de activitate, organizarea şi funcţionarea, atribuţiile, împuternicirile şi obligaţiile Poliţiei, finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a acesteia, precum şi statutul poliţistului.

În temeiul art.12 alin.(4) din Legea sus menţionată s-a adoptat Hotărîrea Guvernului nr.283 din 24 martie 2013 "Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne", ce stabileşte misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile, drepturile, precum şi modul de organizare şi funcţionare a acestuia.

În conformitate cu art.32 din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, s-a aprobat Hotărîrea Guvernului nr.284 din 24 aprilie 2013 "Privind aprobarea uniformei, însemnelor şi normelor de echipare cu uniformă ale poliţiştilor".

Totodată, în scopul implementării art.55 alin.(7) al Legii nominalizate, s-a adoptat Hotărîrea Guvernului nr.502 din 9 iulie 2013 "Cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al poliţistului", care reglementează totalitatea regulilor de conduită, obligatorii pentru poliţişti, care alcătuiesc disciplina de serviciu.

Intrarea în vigoare a Legii Poliţiei a constituit temei de amendare a Hotărîrii Guvernului nr.778 din 27 noiembrie 2009 "Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia", prin Hotărîrea Guvernului nr.990 din 26 decembrie 2012 "Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului", precum şi a Hotărîrii Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006 "Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice", prin Hotărîrea Guvernului nr.282 din 24 aprilie 2013 "Privind aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006".

Ulterior Guvernul a aprobat Hotărîrea nr.986 "Cu privire la structura şi efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliţiei", care a intrat în vigoare la 5 martie 2013.

De asemenea, în contextul Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 şi Hotărîrii Guvernului nr.283 din 24 martie 2013, au fost elaborate şi aprobate regulamentele de organizare şi funcţionare ale subdiviziunilor Poliţiei.

1.3. Politici publice de dezvoltare

Reforma iniţiată a avut la bază ca documente strategice atît Programul de activitate al Guvernului, cît şi Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2020", precum şi Planul naţional de acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova 2014–2016.

Reflectarea situaţiei constatate se atestă şi prin elaborarea şi aprobarea de programe strategice de dezvoltare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi al entităţilor din subordine. Astfel, Programul de Dezvoltare Strategică al Poliţiei pentru anii 2014–2016, documentul de bază al reformei Poliţiei, completează sistemul planificării strategice la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, asigurînd prioritizarea diverselor obiective reflectate în numeroasele documente de politici, şi identifică lacunele în capacităţile şi instrumentele/metodele pe care le va utiliza Poliţia în vederea atingerii obiectivelor sale.

Acţiunile planificate în prezenta Strategie reflectă prevederile unui şir de documente cu caracter strategic:

Planul naţional de implementare a Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova;

Strategia de reformă a sectorului justiţiei (2011–2016);

Strategia naţională anticorupţie (2011–2015);

Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (2013–2017);

Strategia naţională de prevenire şi combatere a crimei organizate (2011–2016);

Strategia naţională antidrog (2011–2018);

Strategia naţională de management integrat al frontierei (2014–2017);

Planul naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane (2014–2016);

Planul de acţiuni comune privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor cibernetice (2013–2015).

Programul de Dezvoltare Strategică a Poliţiei include şi angajamente şi obligaţii specifice ale Poliţiei, care reies din misiunea autorităţii, sînt stipulate în diferite tratate internaţionale, dar nu se regăsesc din diverse motive în documentele de politici.

La nivel instituţional, în vederea implementării Programului de Dezvoltare Strategică, eforturile subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei au fost orientate preponderent spre identificarea şi valorificarea potenţialului necesar de resurse umane, materiale şi financiare.

Analiza comprehensivă a Programului prin prisma indicatorilor stabiliţi pentru fiecare obiectiv scoate în evidenţă că la jumătatea termenului de implementare a Programului, obiectivele au fost realizate în proporţie de 56%. În celelalte cazuri, reieşind din complexitatea informaţiilor prezentate de către unităţile implicate nemijlocit în procesul de implementare a Programului de Dezvoltare Strategică a Poliţiei, acţiunile au fost evaluate cu calificativul "parţial realizate" dat fiind faptul că acestea exprimă alte informaţii decît cele necesare, definite prin indicatorii de performanţă.

Evaluarea la jumătatea termenului de implementare a Programului de Dezvoltare Strategică a scos la iveală existenţa a suficiente provocări şi probleme cauzate atît de circumstanţe obiective, cît şi subiective: insuficienţă de resurse financiare, insuficienţă de resurse calificate, gradul redus de responsabilitate a unor actori implicaţi în realizarea acţiunilor, întîrzieri şi alte inacţiuni din aceste motive.

Implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor a oferit oportunitatea utilizării unui instrument financiar oferit de Uniunea Europeană în cadrul Politicii de vecinătate (European Neighborhood Policy Instrument), respectiv suportul bugetar acordat în baza unei Matrice de Politici. Acest program, în valoare de 20 mil. euro desfăşurat pe o perioadă de 3 ani, a început să fie implementat în anul 2014. Fiind evaluat la sfîrşitul primului an de implementare, s-a constatat că obiectivele corespunzătoare perioadei au fost îndeplinite în proporţie de 99,7%, fiind astfel debursată de către Uniunea Europeană suma de 108,8 mil. lei din suportul bugetar.

Ca efect al înrăutăţirii situaţiei financiare a Republicii Moldova, deşi au fost prevăzute iniţial în bugetul Ministerului Afacerilor Interne şi al instituţiilor subordonate sumele necesare îndeplinirii obiectivelor din cel de-al doilea an al Matricei de Politici, în trimestrul II al anului 2015 toate proiectele de achiziţii au fost sistate şi reluate la începutul anului 2016, odată cu reluarea finanţării, existînd astfel o relativă întîrziere a îndeplinirii obiectivelor planificate pentru anul 2015.

În acest context extrem de complex este evident că procesul de implementare a reformei în domeniul poliţienesc trebuie să continue pentru a asigura pe de o parte finalitatea proceselor începute, iar pe de altă parte, eficienţa serviciului poliţienesc.

II. SCOPUL, PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ŞI

OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI

2.1. Scopul Strategiei

Prezenta Strategie asigură continuitatea procesului de reformare demarat prin Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi deconcentrate, rezultînd din necesităţile reale stabilite în procesul de implementare a reformelor şi oferă posibilitatea ajustării din punct de vedere conceptual şi principial a proceselor deja demarate, redefinirea vectorului de dezvoltare a entităţii.

Totodată, prezenta Strategie reprezintă o aliniere a acţiunilor planificate la prevederile Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova privind Titlul II "Dialogul politic şi reforma, cooperarea pe domeniul politicilor externe şi de securitate" şi Titlul III "Justiţie, Libertate şi Securitate", privind domeniile de modernizare a Poliţiei, conform standardelor europene şi celor mai bune practici internaţionale, îmbunătăţirea capacităţilor de combatere a criminalităţii, sporirea integrităţii angajaţilor şi instituţionalizarea principiilor de abordare din perspectiva asigurării drepturilor persoanei.

2.2. Principiile Strategiei

Legalitatea. Realizarea întregului proces de dezvoltare a Poliţiei are loc potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege, în special pentru asigurarea respectării prevederilor legale privind atribuţiile, împuternicirile, obligaţiile, restricţiile şi interdicţiile în activitatea Poliţiei, precum şi de organizare şi funcţionare a autorităţii.

Eficienţa. Implementarea metodelor eficace de activitate şi asigurarea condiţiilor necesare angajaţilor pentru eficientizarea cheltuirii banului public, organizarea judicioasă a activităţii şi consolidarea capacităţilor de a produce rezultatul aşteptat.

Transparenţa. Consolidarea capacităţilor şi cunoştinţelor personalului pentru desfăşurarea unei activităţi deschise faţă de public, astfel încît accesul liber la informaţiile de interes public să constituie o regulă a sistemului poliţienesc, iar limitarea accesului la informaţie să constituie o excepţie dictată de prevederile legislaţiei în vigoare.

Profesionalism. Asigurarea condiţiilor necesare pentru sporirea competenţei şi capacităţii personalului Poliţiei pentru exercitarea calitativă a funcţiilor stabilite, cu respectarea principiilor prevăzute de lege.

Responsabilitatea. Obligativitatea realizării standardelor de calitate în furnizarea serviciului public, conştientizarea fiecărui angajat asupra rolului său privind asigurarea activităţii eficiente a Poliţiei, inclusiv privind comunicarea cu societatea şi alte autorităţi.

Reproiectarea sistemului de valori. Realizarea reconstrucţiei instituţionale în baza valorilor unanim acceptate de statele cu democraţie consolidată, inclusiv cu perspectiva de schimbare a mentalităţii părţilor implicate.

Continuitatea. Asigurarea adaptării la necesităţile şi evoluţiile actuale şi viitoare, fără a periclita realizarea nevoilor deja existente, funcţionarea fără întrerupere.

2.3. Obiectivele generale ale Strategiei

1. Consolidarea responsabilităţii, eficienţei, transparenţei şi profesionalismului Poliţiei.

2. Aplicarea echitabilă, eficientă şi eficace a legislaţiei bazate pe drepturile omului în activitatea Poliţiei.

3. Consolidarea capacităţilor Poliţiei de combatere a crimei organizate, traficului de fiinţe umane, criminalităţii cibernetice, violenţei, inclusiv infracţiunilor din motive de gen, drogurilor şi contrabandei cu armament, falsificarea şi spălarea banilor.

4. Crearea unui serviciu poliţienesc modern, în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici ale Uniunii Europene şi internaţionale, în măsură să răspundă proactiv şi în mod egal la nevoile cetăţenilor şi ale societăţii în ansamblu.

5. Promovarea şi implementarea principiului toleranţă zero faţă de corupţie, discriminare şi rele tratamente în activitatea Poliţiei.

III. DEFINIREA PROBLEMELOR. TENDINŢE GENERALE

3.1. Tendinţe ale fenomenului infracţional

O analiză retrospectivă privind evoluţia fenomenului infracţional pentru perioada anilor 2010 – 2015, indică o tendinţă de creştere a numărului de infracţiuni înregistrate anual, cu o uşoară descreştere pe parcursul ultimului an (-5,75%).

Este de menţionat că ponderea infracţiunilor excepţional şi deosebit de grave reprezintă doar 3,6 la sută din totalul infracţiunilor comise în anul 2015, în timp ce infracţiunile uşoare şi mai puţin grave reprezintă 79,6%.

Rata medie a criminalităţii în perioada de referinţă este de 8,04 infracţiuni la 100.000 de locuitori, cu mult inferioară celei existente în majoritatea statelor UE.

Creşterea numărului de infracţiuni este determinată de ascendenţa înregistrată în cazul infracţiunilor privind violenţa sexuală, pungăşiile, infracţiunile economice (în special cele legate de fabricarea mijloacelor băneşti false şi contrabanda), infracţiunile informatice, accidentele rutiere, organizarea migraţiei ilegale etc.

Totodată, se constată că majoritatea infracţiunilor cu pericol social ridicat se comit în aglomerările urbane, îndeosebi în mun. Chişinău.

În urma analizei s-a stabilit că în ultima perioadă nu sînt evoluţii îngrijorătoare, care să atragă atenţia că acţiunile Poliţiei ar trebui îndreptate asupra unui anumit gen de infracţiuni, cu excepţia faptelor de ultraj împotriva poliţiştilor, care au crescut simţitor şi care denotă, pe de o parte, lipsa de respect faţă de autoritate, iar, pe de altă parte, insuficienta pregătire a poliţiştilor pentru prevenirea şi contracararea acestor fapte.

Analiza asupra structurii şi evoluţiei criminalităţii comise pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi asupra tendinţelor acesteia, conduce la următoarele concluzii:

- trendul criminalităţii nu evidenţiază tendinţe îngrijorătoare pentru perioada imediat următoare;

- rata criminalităţii este scăzută în coraport internaţional;

- ponderea infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave reprezintă 3,25 la sută din totalul infracţiunilor;

- în raza municipiului Chişinău se înregistrează 36% din totalul criminalităţii la nivel naţional;

- activităţile întreprinse privind consolidarea capacităţilor de investigaţie şi cercetare tehnico-criminalistică necesită a fi consolidate în continuare, inclusiv cu referire la subdiviziunile nou-create şi din perspectiva implementării unor metode moderne de investigaţie;

- pe domeniul de asigurare a ordinii şi securităţii publice urmează a fi întreprinse măsuri suplimentare pentru consolidarea capacităţilor, cu revizuirea competenţelor stabilite pe domeniu pentru subdiviziunile Inspectoratului General al Poliţiei, dar şi cele ale Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv din perspectiva evoluţiei numărului de infracţiuni comise în locuri publice, organizarea reacţionării operative în localităţile rurale şi gestionarea situaţiei privind măsurile în masă.

3.2. Personalul şi structura organizatorică

În cadrul Poliţiei activează 9231 angajaţi, dintre care 111 – în cadrul Aparatului Central al Inspectoratului General al Poliţiei. Informaţia detaliată privind ponderea personalului de conducere şi de execuţie în numărul total de angajaţi, real încadraţi, se prezintă în tabelul de mai jos.

Din graficele prezentate anterior se remarcă faptul că ponderea femeilor din totalul personalului angajat este de 14%, în timp ce ponderea femeilor numite în funcţii de conducere este puţin peste 7 %, rezultînd astfel o discrepanţă între aceşti doi indicatori.

În acelaşi timp este de remarcat faptul că cca 21% din totalul personalului Poliţiei are o vechime în activitate de pînă la 5 ani, o bună parte din aceştia fiind pregătiţi în cadrul unor cursuri de scurtă durată (3-6 luni).

Structura Poliţiei este aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.986 din 24 decembrie 2012 "Cu privire la structura şi efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne".

În conformitate cu prevederile Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, unitatea centrală de administrare şi control al Poliţiei este Inspectoratul General al Poliţiei, care este condus de un şef numit de Guvern, pe un termen de 5 ani, la propunerea ministrului afacerilor interne. Totodată, la propunerea şefului Inspectoratului General al Poliţiei, ministrul afacerilor interne numeşte în funcţii şeful-adjunct al entităţii şi conducătorii subdiviziunilor specializate ale Poliţiei.

În plan organizatoric, realizarea misiunii Inspectoratului General al Poliţiei la nivel local se efectuează prin intermediul inspectoratelor de poliţie, care în vederea optimizării responsabilităţilor, au în componenţa lor sectoare de poliţie.

Totodată, noua structură a Poliţiei prevede 2 subdiviziuni naţionale, Inspectoratul Naţional de Investigaţii şi Inspectoratul Naţional de Securitate Publică, care au drept sarcină intensificarea luptei împotriva crimei organizate şi asigurarea prezenţei optime a poliţiştilor în teritoriu, în vederea apropierii acestora de comunitate, dar şi în scopul eficientizării măsurilor de prevenire şi combatere a infracţiunilor şi contravenţiilor sau altor abateri cu caracter antisocial.

Astfel, pentru a asigura reacţionarea promptă şi în timp redus a Poliţiei la solicitările cetăţenilor, asigurarea prezenţei publice a forţelor poliţieneşti, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.986 din 24 decembrie 2012 "Cu privire la structura şi efectivul-limită ale Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne", în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei a fost creat Inspectoratul Naţional de Securitate Publică, cu sarcini nemijlocite privind asigurarea, menţinerea şi restabilirea ordinii publice pe întreg teritoriul ţării, inclusiv în domeniul circulaţiei rutiere.

Inspectoratul Naţional de Securitate Publică a fost creat în scopul asigurării şi menţinerii ordinii publice, securităţii circulaţiei rutiere, reacţionării prompte şi operative la manifestările negative, prezenţei masive şi evidente a Poliţiei în locuri publice şi de agrement, precum şi sporirii climatului de siguranţă în societate. Raza de acoperire a Inspectoratului Naţional de Securitate Publică cuprinde municipii, oraşe şi centre raionale al căror număr de populaţie depăşeşte 20 mii locuitori, precum şi traseele naţionale.

Din evaluarea activităţii Inspectoratului Naţional de Securitate Publică pe segmentul privind asigurarea ordinii publice se constată însă că activitatea este concentrată îndeosebi pe combaterea abaterilor de la normele rutiere, iar centralizarea excesivă a deciziei conduce la disfuncţionalităţi majore în cooperarea cu inspectoratele teritoriale de poliţie, concomitent nefiind asigurată amplificarea prezenţei poliţiei în teritoriu, în special în localităţile rurale.

În scopul relevării, investigării şi descoperirii infracţiunilor deosebit de grave şi excepţional de grave, precum şi a celor cu o rezonanţă socială sporită, urmăririi şi tragerii la răspundere penală a infractorilor deosebit de periculoşi, organizării, desfăşurării şi dirijării activităţilor speciale de investigaţii şi curmării criminalităţii organizate a fost creat Inspectoratul Naţional de Investigaţii.

În acest sens, Inspectoratul Naţional de Investigaţii coordonează activitatea tuturor subdiviziunilor Poliţiei de investigaţii subordonate Inspectoratului General al Poliţiei şi are o rază de acoperire pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

În vederea consolidării capacităţilor în domeniul investigării infracţiunilor, pe lîngă dezvoltarea subdiviziunilor care au activat tradiţional în domeniul combaterii crimelor grave şi criminalităţii organizate, au fost create şi subdiviziuni cu profil nou, ca urmare a diversificării modurilor de operare ale infractorilor şi a domeniilor afectate de acest flagel.

Pentru a implementa conceptul de "intelligence-led policing" (conducere bazată pe informaţii), o atenţie sporită a fost acordată consolidării capacităţilor Centrului de analiză a informaţiilor din cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţii, care organizează, controlează şi desfăşoară activităţi informaţional-analitice privind infracţiunile grave, deosebit şi excepţional de grave, evoluţia acestora şi a zonelor afectate, precum şi identificarea autorilor acestora prin utilizarea produselor analitice operaţionale.

Subdiviziunile specializate ale Poliţiei asigură metodic activitatea subdiviziunilor teritoriale, conform atribuţiilor şi domeniilor de activitate ale acestora.

Cu referire la structurile teritoriale ale Poliţiei, este de menţionat faptul că au fost constituite 2 direcţii teritoriale de poliţie şi 42 inspectorate de poliţie cu 205 sectoare de poliţie, în contextul în care Republica Moldova are o suprafaţă de 33 843 m² şi o populaţie de cca 3,5 mil. locuitori, iar din punct de vedere teritorial-administrativ republica este extrem de fragmentată, fiind împărţită în 32 raioane, 66 oraşe, din care 5 cu statut de municipiu şi 898 de comune.

3.3. Asigurare şi dotare

Estimarea alocaţiilor bugetare pentru Poliţie în perioada de pînă la 5 martie 2013, adică pînă la separarea Poliţiei de Ministerul Afacerilor Interne prin crearea Inspectoratului General al Poliţiei în calitate de unitate centrală de administrare a Poliţiei, nu este posibil de realizat, din care considerente vor fi prezentate alocaţiile ulterioare acestei perioade.

Analiza structurii cheltuielilor bugetare din anul 2015 relevă faptul că 84% din acestea reprezintă cheltuieli de personal, 15% cheltuieli curente şi doar 1,5% cheltuieli de capital, ceea ce în mod evident nu permite dezvoltarea instituţională.

Începînd cu anul 2013, în contextul Suportului bugetar pentru implementarea Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize, au fost realizate următoarele:

- reînnoirea parcului auto al Inspectoratului General al Poliţiei şi subdiviziunilor subordonate cu 233 unităţi de transport auto şi dotarea a 194 unităţi de transport auto cu sisteme de monitorizare video GPS;

- achiziţionarea mijloacelor tehnice şi echipamentelor de comunicaţii în standard TETRA (323 seturi de terminale);

- achiziţionarea completelor de mijloace tehnice speciale necesare pentru desfăşurarea activităţii de serviciu a 873 de şefi de post şi ofiţeri de sector;

- achiziţionarea a 134 computere şi 134 imprimante laser multifuncţionale pentru dotarea a 134 sectoare de poliţie, precum şi a altor 30 de seturi pentru dotarea Serviciilor de gardă din cadrul unor inspectorate de poliţie;

- dotarea cu echipament şi soft criminalistic specializat a 4 laboratoare criminalistice;

- lansarea Centrului mobil de prevenire şi informare al Poliţiei.

IV. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR

4.1. Acces la servicii poliţieneşti calitative

Obiectivul 1. Consolidarea responsabilităţii, eficienţei, transparenţei şi profesionalismului Poliţiei.

Obiective specifice:

1.1. Sistem transparent de selectare şi promovare a personalului, bazat pe concurs şi criterii clare de selectare, evaluare şi promovare a personalului.

Activităţi:

1.1.1. Dezvoltarea procedurilor de recrutare (selectare) a personalului în cadrul Poliţiei;

1.1.2. Elaborarea ghidului de evaluare a performanţelor colective, dezvoltarea sistemului de evaluare a performanţelor individuale şi de promovare în carieră;

1.1.3. Elaborarea ghidului carierei poliţistului;

1.1.4. Respectarea principiului egalităţii de gen în procesul de angajare şi promovare în Poliţie;

1.1.5. Creşterea progresivă a ponderii subofiţerilor în cadrul Poliţiei. Reevaluarea condiţiilor şi procedurilor de recrutare în funcţiile de ofiţeri şi a posturilor ce pot fi ocupate de aceştia.

1.2. Dezvoltarea procesului de pregătire iniţială şi continuă a poliţiştilor.

Activităţi:

1.2.1. Ajustarea curriculei şi dezvoltarea sistemului privind pregătirea iniţială a poliţiştilor, punînd accentul pe pregătirea practică;

1.2.2. Elaborarea curriculei privind pregătirea profesională continuă bazată pe indicatori concreţi, orientaţi în vederea îmbunătăţirii abilităţilor practice şi de aplicare a legii;

1.2.3. Crearea Centrului comun de instruire a personalului Ministerului Afacerilor Interne în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

1.3. Promovarea principiilor de transparenţă în procesul managementului decizional.

Activităţi:

1.3.1. Eficientizarea activităţii Consiliului de conducere al Inspectoratului General al Poliţiei în procesul decizional;

1.3.2. Crearea Consiliului consultativ pe aspecte strategice la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei, cu implicarea societăţii civile şi mediului academic;

1.3.3. Dezvoltarea mecanismului de interacţiune cu societatea civilă şi identificarea unor mecanisme de control ale societăţii civile asupra acţiunilor Poliţiei;

1.3.4. Elaborarea şi aprobarea Concepţiei de comunicare externă a Poliţiei;

1.3.5. Crearea Consiliului de coordonare şi monitorizare a asistenţei externe la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei în vederea consolidării capacităţii de absorbţie a asistenţei financiare externe.

1.4. Reorganizarea sistemului de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice.

Activităţi:

1.4.1. Elaborarea şi aprobarea Strategiei de ordine şi securitate publică;

1.4.2. Delimitarea clară a competenţelor de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice între Inspectoratul General al Poliţiei şi Departamentul Trupelor de Carabinieri;

1.4.3. Desconcentrarea activităţilor de menţinere şi asigurare a ordinii publice la nivelul subdiviziunilor teritoriale ale Poliţiei;

1.4.4. Perfecţionarea cadrului legal privind organizarea întrunirilor publice;

1.4.5. Expertizarea şi ajustarea cadrului legal privind aplicarea forţei fizice şi mijloacelor speciale de către poliţie, precum şi asigurarea protecţiei personalului;

1.4.6. Elaborarea procedurilor operaţionale standard privind reglementarea tacticii de intervenţie;

1.4.7. Crearea condiţiilor adecvate pentru instruirea continuă a efectivului unităţilor specializate în menţinerea ordinii publice;

1.4.8. Consolidarea capacităţilor de intervenţie prin dotarea cu echipament şi tehnică specială a subdiviziunilor Poliţiei responsabile de menţinerea şi asigurarea ordinii publice.

1.5. Consolidarea capacităţilor Poliţiei în domeniul securităţii rutiere.

Activităţi:

1.5.1. Dezvoltarea capacităţilor de prevenire a accidentelor rutiere;

1.5.2. Îmbunătăţirea calităţii documentării accidentelor rutiere soldate cu victime;

1.5.3. Elaborarea şi implementarea unui concept privind constatarea amiabilă a accidentelor rutiere ce nu au produs victime;

1.5.4. Dezvoltarea conceptului de analiză a riscurilor pe porţiunile de drum cu un număr ridicat de accidente datorate condiţiilor de trafic;

1.5.5. Sporirea mobilităţii echipelor de prevenire şi combatere a evenimentelor rutiere;

1.5.6. Îmbunătăţirea managementului documentării accidentelor rutiere prin utilizarea tehnologiilor informaţionale.

1.6. Creşterea eficienţei activităţii prin aplicarea conceptului de performanţă egală a Poliţiei.

Activităţi:

1.6.1. Îmbunătăţirea infrastructurii şi capacităţilor logistice ale Poliţiei în vederea realizării atribuţiilor stabilite prin lege;

1.6.2. Elaborarea procedurilor operaţionale standard privind activitatea Poliţiei;

1.6.3. Consolidarea managementului operaţional prin stabilirea clară a domeniului în vederea creării unui sistem complex pentru asigurarea suportului decizional, bazat pe un sistem informaţional integrat al managementului operaţional;

1.6.4. Reorganizarea structurilor de suport operativ în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei;

1.6.5. Regionalizarea unor structuri ale Poliţiei în vederea asigurării suportului operativ şi administrativ al inspectoratelor de poliţie;

1.6.6. Ajustarea periodică a structurilor Poliţiei în raport cu evoluţia standardelor europene şi tendinţele fenomenului infracţional.

1.7. Consolidarea capacităţilor Poliţiei de participare la misiunile internaţionale şi operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a situaţiilor de criză.

Activităţi:

1.7.1. Elaborarea cadrului departamental de reglementare a participării Poliţiei la misiunile internaţionale şi operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a situaţiilor de criză;

1.7.2. Elaborarea mecanismului privind asigurarea misiunilor internaţionale şi operaţiunilor Uniunii Europene de management al crizelor;

1.7.3. Elaborarea şi aprobarea curriculei de instruire a personalului selectat pentru participare la misiuni internaţionale.

Rezultate scontate:

Poliţia este bine instruită şi dotată, responsabilă, eficientă şi acţionează în mod transparent şi profesionist, bazîndu-se pe:

sistemul de management al resurselor umane îmbunătăţit prin dezvoltarea regulamentelor şi procedurilor de recrutare a personalului, remunerare, evaluare şi promovare cu asigurarea egalităţii de gen privind accesul, inclusiv la posturile de conducere;

Centrul comun de instruire privind aplicarea legii operaţional, implementarea curriculei de instruire în conformitate cu cele mai bune practici şi standarde europene şi internaţionale (cu accent pe aplicarea drepturilor fundamentale ale omului, tehnici moderne de management, acces facilitat pentru femei);

investiţii sporite în infrastructură şi logistică îmbunătăţită în raport cu necesităţile unităţilor de poliţie, la nivel central, regional şi local;

accesul asigurat al cetăţenilor la servicii poliţieneşti de calitate;

transparenţă în activitatea Poliţiei prin informarea publică cu privire la activitatea, bugetul şi cheltuielile Poliţiei;

consolidarea capacităţilor Poliţiei de asigurare şi menţinere a ordinii publice la nivel teritorial.

Îmbunătăţirea siguranţei rutiere şi reducerea numărului de accidente soldate cu victime:

capacităţi sporite pe domeniul de securitate rutieră, inclusiv privind documentarea şi investigarea accidentelor rutiere;

acţiuni eficiente de prevenire a evenimentelor rutiere.

Capacităţi consolidate ale Poliţiei la toate nivelurile privind realizarea sarcinilor specifice, conform standardelor existente, prin:

sistemul consolidat de management operaţional;

operaţionalizarea şi dezvoltarea structurilor regionale ale Poliţiei;

implementarea procedurilor standardizate în activitate;

capacităţi consolidate ale Poliţiei din Republica Moldova pentru a participa la misiuni internaţionale şi operaţiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor.

Obiectivul 2. Aplicarea echitabilă, eficientă şi eficace a legislaţiei bazate pe drepturile omului în activitatea Poliţiei.

Obiective specifice:

2.1. Eliminarea tuturor formelor de rele tratamente, abuz şi discriminare în activitatea Poliţiei.

Activităţi:

2.1.1. Crearea condiţiilor pentru desfăşurarea procedurilor în cadrul urmăririi penale în conformitate cu prevederile legale;

2.1.2. Îmbunătăţirea condiţiilor în locurile de deţinere provizorie ale Poliţiei în conformitate cu standardele Uniunii Europene;

2.1.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de transportare a persoanelor reţinute/arestate în procesul urmăririi penale;

2.1.4. Asigurarea respectării standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului în efectuarea reţinerii şi altor măsuri operative;

2.1.5. Stabilirea unui parteneriat între Inspectoratul General al Poliţiei şi reprezentanţii societăţii civile în scopul monitorizării şi evaluării cazurilor de rele tratamente, abuz şi discriminare în activitatea Poliţiei.

2.2. Revizuirea statutului ofiţerilor de investigaţii şi ofiţerilor de urmărire penală.

Activităţi:

2.2.1. Stabilirea rolului, locului şi atribuţiilor subdiviziunilor de urmărire penală din cadrul Poliţiei în contextul reformei sectorului judiciar;

2.2.2. Dezvoltarea standardelor ocupaţionale pentru ofiţerii de investigaţii şi de urmărire penală;

2.2.3. Adaptarea cadrului legal privind activitatea specială de investigaţii la standardele comunitare.

Rezultate scontate:

Activitatea poliţienească bazată pe respectarea drepturilor omului în ceea ce priveşte:

asigurarea respectării standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului în timpul reţinerilor şi altor măsuri operative, inclusiv promovarea unei abordări corecte în raport cu copiii şi problemele de gen;

eliminarea tuturor măsurilor şi practicilor de abuz şi rele tratamente, inclusiv acţiunile discriminatorii faţă de minorităţi sau persoane cu nevoi speciale;

condiţiile în spaţiile pentru detenţie provizorie şi camerele de interogare îmbunătăţite în conformitate cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului.

Activitatea de urmărire penală eficientizată prin:

cooperarea îmbunătăţită între Poliţie şi procurori;

rata sporită a condamnărilor în cazul persoanelor trimise în judecată;

4.2. Capacităţi sporite ale Poliţiei în combaterea

criminalităţii şi asigurarea securităţii publice

Obiectivul 3. Consolidarea capacităţilor Poliţiei de combatere a crimei organizate, traficului de fiinţe umane, criminalităţii cibernetice, violenţei, inclusiv a infracţiunilor din motive de gen, drogurilor şi contrabandei cu armament, falsificarea şi spălarea banilor.

Obiective specifice:

3.1. Dezvoltarea capacităţilor structurilor responsabile de combaterea criminalităţii organizate şi transfrontaliere.

Activităţi:

3.1.1. Achiziţionarea de echipament şi tehnică specială pentru investigarea calitativă a tuturor categoriilor de infracţiuni;

3.1.2. Implementarea măsurilor necesare pentru acreditarea subdiviziunilor tehnico-criminalistice conform standardelor internaţionale în domeniu;

3.1.3. Consolidarea capacităţilor subdiviziunilor tehnico-criminalistice şi de investigaţii la nivel regional;

3.1.4. Îmbunătăţirea procedurii legale privind eliberarea şi retragerea permiselor de portarmă;

3.1.5. Perfecţionarea aplicaţiei privind registrul electronic de evidenţă a armelor;

3.1.6. Ajustarea cadrului legal privind delegarea către Poliţie a competenţelor de aplicare a măsurilor urgente de protecţie în cazul infracţiunilor de violenţă domestică în familie;

3.1.7. Îmbunătăţirea capacităţilor de intervenţie ale Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială "Fulger" în combaterea formelor de crimă organizată, terorism şi extremism conform competenţelor specifice;

3.1.8. Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale a ofiţerilor de investigaţii prin identificarea unui grup de formatori din cadrul subdiviziunilor subordonate şi asigurarea instruirii acestora conform standardelor internaţionale.

3.2. Extinderea competenţelor Poliţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor proveniţi din activităţi de criminalitate organizată.

Activităţi:

3.2.1. Elaborarea şi aprobarea proiectelor pentru amendarea cadrului legislativ şi normativ în vederea reglementării competenţelor Poliţiei în prevenirea şi combaterea fenomenului spălării banilor;

3.2.2. Crearea în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei a structurii specializate de combatere a spălării banilor;

3.2.3. Consolidarea capacităţilor Poliţiei în domeniul combaterii spălării banilor rezultaţi din activităţi de crimă organizată;

3.2.4. Extinderea cooperării internaţionale prin schimb de date şi informaţii în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Rezultate scontate:

Reducerea nivelului criminalităţii organizate, traficului de fiinţe umane, criminalităţii informatice, violenţei, inclusiv crimelor legate de gen, droguri şi contrabanda cu armament, contrafacerea şi spălarea banilor, în special în ceea ce priveşte:

capacităţi îmbunătăţite ale Poliţiei în lupta împotriva criminalităţii, în special a criminalităţii organizate şi transfrontaliere, traficului de fiinţe umane, criminalităţii informatice, toate formele de violenţă (inclusiv violenţa în familie şi de gen), contrabanda cu armament, la nivel central, regional şi local;

capacităţi îmbunătăţite în domeniul expertizei criminalistice la nivel central, regional şi local;

registru electronic actualizat de înregistrare a armelor, introducerea unui mecanism de marcare a armelor şi utilizarea registrelor electronice şi bazelor de date la nivel teritorial, cu respectarea standardelor de protecţie a datelor cu caracter personal;

consolidarea unităţilor specializate ale Poliţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;

capacităţi de investigare şi intervenţie în situaţii de urgenţă îmbunătăţite.

Obiectivul 4. Crearea unui serviciu poliţienesc modern în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici ale Uniunii Europene şi internaţionale, în măsură să răspundă proactiv şi în mod egal la nevoile cetăţenilor şi ale societăţii în ansamblu.

Obiective specifice:

4.1. Implementarea Conceptului de poliţie comunitară în cadrul structurilor Inspectoratului General al Poliţiei.

Activităţi:

4.1.1. Elaborarea şi aprobarea Conceptului de poliţie comunitară;

4.1.2. Elaborarea planului de acţiuni privind implementarea Conceptului de poliţie comunitară;

4.1.3. Stabilirea clară a competenţelor ofiţerilor de sector;

4.1.4. Consolidarea capacităţilor de comunicare ale ofiţerilor de sector;

4.1.5. Dezvoltarea infrastructurii sediilor sectoarelor de poliţie şi a inspectoratelor de poliţie, conform standardelor în domeniu;

4.1.6. Elaborarea Concepţiei de prevenire a criminalităţii.

4.2. Dezvoltarea Conceptului de activitate poliţienească bazată pe informaţii (Intelligence-led policing) şi extinderea acestuia pe întreg teritoriul republicii.

Activităţi:

4.2.1. Elaborarea Conceptului de activitate poliţienească bazată pe informaţii prin utilizarea expertizei internaţionale în domeniu;

4.2.2. Participarea la implementarea proiectelor twinning (înfrăţire instituţională) privind implementarea Conceptului de activitate poliţienească bazată pe informaţii;

4.2.3. Reorganizarea structurilor de analiză a informaţiei;

4.2.4. Consolidarea capacităţilor de analiză a riscurilor;

4.2.5. Îmbunătăţirea capacităţilor de analiză operaţională şi tactică;

4.2.6. Crearea, operaţionalizarea şi dezvoltarea Serviciului de comunicaţii şi tehnologia informaţiilor al Inspectoratului General al Poliţiei;

4.2.7. Crearea subdiviziunii specializate a Inspectoratului General al Poliţiei de asigurare a securităţii sistemelor informaţionale gestionate de către Poliţie şi protecţia datelor cu caracter personal;

4.2.8. Achiziţionarea de echipament şi tehnică specială;

4.2.9. Realizarea reţelei de comunicaţii voce-date a Poliţiei;

4.2.10. Dezvoltarea sistemului informatic integrat al Poliţiei.

4.3. Consolidarea capacităţilor de patrulare, reacţionare şi intervenţie ale Poliţiei la apelurile cetăţenilor.

Activităţi:

4.3.1.Reorganizarea Inspectoratului Naţional de Securitate Publică prin desconcentrarea structurilor de patrulare;

4.3.2. Dezvoltarea sistemului de management integrat al apelurilor de urgenţă din competenţa Poliţiei;

4.3.3. Îmbunătăţirea capacităţilor de comunicare ale personalului implicat;

4.3.4. Diminuarea timpului de intervenţie a Poliţiei la apelurile cetăţenilor.

Rezultate scontate:

Implementarea şi dezvoltarea conceptelor de poliţie comunitară şi activităţii poliţieneşti bazate pe informaţii, în special în ceea ce priveşte:

accesul îmbunătăţit la serviciile poliţieneşti atît în mediul urban, cît şi in mediul rural, prin implementarea politicilor comunitare, inclusiv în ceea ce priveşte problemele legate de gen şi de minori;

capacităţi îmbunătăţite în domeniul realizării campaniilor de sensibilizare a opiniei publice;

activitatea poliţienească bazată pe informaţii extinse la nivel naţional;

securitate asigurată în cazul utilizării sistemelor şi bazelor de date informaţionale, inclusiv sub aspectul protecţiei datelor cu caracter personal.

Capacităţi sporite ale Poliţiei de patrulare, reacţionare şi intervenţie la toate nivelurile (atît în oraşe, cît şi la nivel rural), din perspectiva procedurilor unice de operare pe direcţiile specifice de activitate, prin:

dezvoltarea sistemului de patrulare şi reacţionare operativă la nivelul subdiviziunilor teritoriale, desconcentrarea activităţii la nivel teritorial;

crearea şi operaţionalizarea sistemului de management integrat al resurselor la apelurile de urgenţă;

formarea deprinderilor de comunicare şi de acţionare profesionistă a angajaţilor serviciilor de patrulare şi reacţionare operativă.

4.3. Transparenţă şi integritate

Obiectivul 5. Promovarea şi implementarea principiului toleranţă zero faţă de corupţie, discriminare şi rele tratamente în activitatea Poliţiei.

Obiective specifice:

5.1. Promovarea şi implementarea principiului toleranţă zero faţă de corupţie în activitatea Poliţiei.

Activităţi:

5.1.1. Identificarea domeniilor şi locurilor de muncă vulnerabile în cadrul Poliţiei din perspectiva comiterii infracţiunilor de corupţie şi elaborarea de proceduri operaţionale în vederea reglementării acestor activităţi;

5.1.2. Intensificarea campaniilor de prevenire a comportamentului corupţional al poliţiştilor, îndeosebi în domeniile vulnerabile;

5.1.3. Dezvoltarea sistemului electronic de constatare şi evidenţă a contravenţiilor rutiere în vederea diminuării intervenţiei factorului uman în această activitate;

5.1.4. Reorganizarea sistemului de efectuare a achiziţiilor publice în cadrul Poliţiei şi pregătirea personalului în acest scop.

5.2. Îmbunătăţirea cooperării între agenţiile şi structurile de combatere a corupţiei la nivel intra şi interinstituţional.

Activităţi:

5.2.1. Consolidarea capacităţilor Serviciului protecţie internă şi anticorupţie al Ministerului Afacerilor Interne prin crearea structurilor responsabile pentru subdiviziunile subordonate Ministerului, pe segmentul combaterii corupţiei;

5.2.2. Realizarea, în comun cu Serviciul protecţie internă şi anticorupţie al Ministerului Afacerilor Interne şi Centrul Naţional Anticorupţie, a unor programe de instruire pentru efectivul poliţienesc în domeniul prevenirii corupţiei;

5.2.3. Instituirea şi dezvoltarea sistemului de verificare a plîngerilor îndreptate împotriva personalului Poliţiei privind actele de discriminare şi rele tratamente în activitatea Poliţiei.

Rezultate scontate:

Activitatea bazată pe principiul toleranţă zero faţă de corupţie şi cooperare între agenţiile şi structurile de combatere a corupţiei prin:

integritatea personalului Poliţiei îmbunătăţită, îndeosebi a celor care îşi desfăşoară activitatea în zonele expuse riscului de corupţie;

cazurile de corupţie semnalate în cadrul Poliţiei reduse semnificativ;

cooperarea structurilor şi agenţiilor de combatere a corupţiei îmbunătăţită.

V. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

5.1. Activităţi de planificare

După aprobarea prezentei Strategii şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, responsabilitatea pentru implementarea obiectivelor şi acţiunilor prezentate în Strategie va aparţine Ministerului Afacerilor Interne şi instituţiilor stabilite ca responsabile în Planul de acţiuni.

Ministerul Afacerilor Interne va coordona toate acţiunile prevăzute în Strategie şi activităţile planificate.

5.2. Riscuri în implementare

Experienţa dobîndită în cadrul activităţilor realizate anterior ne permite evidenţierea următoarelor impedimente:

a) cadrul de reglementare al activităţii este unul împovărat, fapt determinat de lipsa unor principii generale de activitate stabilite la nivel de sistem al afacerilor interne, precum şi de existenţa unor reglementări depăşite ori a altora cu caracter fragmentar, ceea ce provoacă în continuare senzaţia unui sistem insuficient reglementat;

b) există divergenţe la nivel organizaţional privind coordonarea activităţii structurilor pe diferite niveluri ierarhice, sistemul de monitorizare fiind unul anevoios şi dificil de reglementat;

c) actualul sistem de evaluare a performanţei individuale şi de promovare în carieră este lacunar, ceea ce permite o abordare foarte subiectivă a acestor procese;

d) persistă dublări de competenţe atît în interiorul Inspectoratului General al Poliţiei, cît şi în raport cu alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, pe de altă parte, există linii de activitate fără a avea atribuţii clar stabilite pentru activităţile specifice domeniilor respective;

e) organizarea administrativă a teritoriului Republicii Moldova a condus la existenţa unui număr mare de subdiviziuni teritoriale ale Inspectoratului General al Poliţiei şi implicit la o creştere nejustificată a personalului administrativ în detrimentul celui operaţional;

f) procesul de reformă în domenii conexe activităţii Poliţiei a fost tergiversat nejustificat, împiedicînd astfel continuarea sau implementarea unor măsuri de reformare al sistemului poliţienesc;

g) lipsa suportului financiar consistent şi continuu şi dificultăţile logistice au determinat nerealizarea unor activităţi de impact pentru implementarea măsurilor de reformare;

h) inexistenţa în structura Inspectoratului General al Poliţiei a unei unităţi cu competenţe în domeniul tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţii a determinat subdezvoltarea acestui domeniu în comparaţie cu alte subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi dificultăţi privind protecţia internă a informaţiei şi asigurarea accesului operativ la bazele de date specializate.

Unele din impedimentele menţionate anterior pot constitui şi în continuare factori de risc în implementarea prezentei Strategii.

Un factor major de risc îl constituie instabilitatea politică, care generează discontinuitatea procesului de reformă şi implicit situaţii de incertitudine cu privire la evoluţia şi perspectivele de dezvoltare instituţională. În acest sens este necesar a fi asumate anumite angajamente politice la nivel naţional privind implementarea măsurilor de reformă pe termen mediu şi lung, în vederea asigurării continuităţii procesului de reformă în strictă conformitate cu obligaţiile asumate.

Persistă în continuare vulnerabilitatea sistemului poliţienesc cu privire la asigurarea cu resurse financiare pentru dezvoltare, în acest sens resursele alocate de la bugetul de stat fiind insuficiente, iar garanţiile sociale, asigurarea tehnico-materială şi nivelul de salarizare al poliţiştilor determinînd un grad sporit de predispunere către acte de corupţie. Această constatare atrage după sine necesitatea întreprinderii unui complex de măsuri urgente privind revizuirea principiilor de finanţare şi asigurare tehnico-materială a Poliţiei, precum şi stabilirea unui sistem echilibrat de garanţii sociale şi asigurare cu un salariu decent al poliţiştilor.

Problemele constatate în domeniul resurselor umane pot influenţa cu certitudine realizarea în continuare a acţiunilor deja iniţiate sau care vor fi începute în perioada imediat următoare, datorită unei slabe culturi organizaţionale şi a rezistenţei manifestate în mod tradiţional la procesele de schimbare. Pe de altă parte, persistenţa convingerilor şi atitudinilor manifestate de unii lideri care consideră că reforma a fost încheiată o dată cu demilitarizarea Poliţiei, schimbarea uniformei şi crearea Inspectoratului General al Poliţiei poate conduce la mimarea procesului de reformă şi la lipsa progresului real privind realizarea obiectivelor asumate.

5.3. Proceduri de raportare şi monitorizare

În cadrul realizării activităţilor planificate va fi asigurat procesul de monitorizare a realizării acţiunilor şi rezultatele obţinute. Procesul de monitorizare va avea drept scop evaluarea gradului de implementare a obiectivelor prezentei Strategii reieşind din rezultatele obţinute în procesul implementării şi relevanţa acestora.

În acest sens, ministrul afacerilor interne va constitui şi coordona un Consiliu de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei în componenţa căruia se va afla un secretariat tehnic care va elabora semestrial un raport de monitorizare.

În Consiliu vor fi cooptaţi, ca membri, reprezentanţi ai subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, experţi din alte instituţii publice şi membri ai unor organizaţii nonguvernamentale.

Rapoartele de evaluare vor viza modalităţile concrete de realizare a activităţilor din Planul de acţiuni şi a efectelor acestora. Rapoartele de monitorizare vor fi prezentate în cadrul unor reuniuni de coordonare a Consiliului de monitorizare şi evaluare, convocate semestrial de ministrul afacerilor interne.

Impactul Strategiei va fi evaluat prin raportarea la indicatorii interni şi externi de performanţă. Evaluarea ex-post a impactului Strategiei va urmări modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat, precum şi eficienţa intervenţiilor şi va fi realizată de evaluatori externi, selectaţi de către donatori.

În aceeaşi ordine de idei, Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului, anual, pînă la 1 februarie, raportul de evaluare a realizării pe anul precedent a Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020.

5.4. Finanţarea Strategiei

În conformitate cu prevederile fişei de proiect pentru Suportul bugetar privind implementarea Strategiei de reformă a Poliţiei, Uniunea Europeană va finanţa aceste costuri în baza unui acord de finanţare încheiat cu Guvernul Republicii Moldova. În baza Acordului de finanţare, Guvernul va aloca anual sumele necesare pentru realizarea obiectivelor asumate în anul respectiv, urmînd ca după evaluarea privind îndeplinirea acestora şi proporţional cu gradul de realizare, sumele să fie debursate de către Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar al politicii de vecinătate.

În consecinţă, în cadrul planului de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii, sumele prevăzute pentru fiecare obiectiv vor fi corelate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.587 din 12 mai2016

Planul de acţiuni

privind implementarea Strategiei de dezvoltare

a Poliţiei pentru anii 2016–2020